1

Reevaluarea imobilizărilor corporale.

Tratamentul contabil şi cel fiscal

SAU

Tot ce trebuie să ştii despre reevaluarea

imobilizărilor corporale

ACTUALIZAT

2013

2

Cuprins:

1. Abstract (Rezumat).......................................................................................... 003

2. Noţiuni introductive......................................................................................... 003

3. Evaluarea – o profesie reglementată?.............................................................. 005

4. Tratamentul contabil aferent reevaluării imobilizărilor corporale................... 006

5. Tratamentul fiscal aferent reevaluării imobilizărilor corporale....................... 025

6. Tratamentul fiscal aferent rezervelor din reevaluare la cedarea/casarea

activelor...........................................................................................................

031

7. Impactul metodei de reevaluare asupra impozitului pe clădiri........................ 041

8. Bibliografie...................................................................................................... 043

3

Abstract (Rezumat)

......................

Noţiuni introductive

.................

Evaluarea – o profesie reglementată?

..............................................

Tratamentul contabil aferent reevaluării imobilizărilor corporale

În continuare, vă prezentăm tratamentul contabil aferent reevaluării imobilizărilor corporale,

aşa cum acesta se regăseşte în conţinutul reglementărilor contabile în vigoare. În exemplele prezentate,

nu vom face precizări legate de tratamentul fiscal corespunzător fiecărei speţe, informaţii detaliate

urmând să gasiţi în capitolul dedicat tratamentului fiscal aferent reevaluării imobilizărilor corporale.

Diferenţa rezultată dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a activului trebuie să fie

prezentată ca un plus de valoare sau ca un minus de valoare.

Surplusul din reevaluare trebuie să fie înregistrat:

în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior nu s-a constatat un minus de valoare;

în contul 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”, dacă anterior s-a

constatat un minus de valoare înregistrat în contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind

ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”, iar eventualul surplus rămas va fi înregistrat în

creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”.

Minusul din reevaluare va fi înregistrat:

în contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”, dacă anterior nu s-a constatat niciun plus de valoare;

în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior s-a constatat un plus de valoare, iar eventuala diferenţă negativă rămasă va fi înregistrată în contul 6813 „Cheltuieli

de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”.

În exemplul următor, pentru a înţelege mecanismul care stă la baza înregistrării în contabilitate

a reevaluării, vom prezenta tratamentul specific unei imobilizări corporale neamortizabile (teren),

încercând să surprindem o serie de situaţii cu care vă puteţi confrunta.

Exemplu:

Societatea Leader a achiziţionat la data de 12.09.2003 un teren, costul acestuia fiind de 60.000

lei. La o primă reevaluare a acestuia, s-a stabilit o valoare justă de 81.000 lei. La a doua reevaluare,

valoarea justă a activului s-a situat la nivelul sumei de 52.000 lei. La a treia reevaluare, valoarea de pe

piaţă a terenului a crescut până la 76.000 lei. La a patra reevaluare, valoarea justă a terenului a fost

stabilită de evaluator la 63.000 lei. La a cincea reevaluare, evaluatorul a stabilit o valoare justă a

terenului de 68.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Prima reevaluare:

Valoare justă 81.000 lei

Valoare contabilă 60.000 lei

4

Surplus din reevaluare 21.000 lei

Diferenţa pozitivă apărută la prima reevaluare va fi înregistrată la rezerve din revaluare, având

în vedere că este prima reevaluare şi nu pot exista diferenţe negative din perioada precedentă.

21.000 lei 2111

„Terenuri”

= 105

„Rezerve din reevaluare”

21.000 lei

A II-a reevaluare:

Valoare justă 52.000 lei

Valoare contabilă 81.000 lei

Minus din reevaluare 29.000 lei

În această situaţie, diferenţa negativă de valoare este de 29.000 lei (81.000 lei – 52.000 lei), iar

rezerva disponibilă existentă în contabilitatea entităţii este de 21.000 lei. Astfel, se va anula rezerva

din reevaluare existentă, iar diferenţa de 8.000 lei (29.000 lei – 21.000 lei) rămasă neacoperită va fi

înregistrată la cheltuieli. Este incorect ca entitatea să înregistreze întreaga depreciere pe cheltuieli, în

condiţiile în care pentru terenul în cauză există rezerve din reevaluare disponibile.

21.000 lei

8.000 lei

105

„Rezerve din reevaluare”

6813

„Cheltuieli de exploatare

privind ajustările pentru

deprecierea

imobilizărilor”

= 2111

„Terenuri”

29.000 lei

A III-a reevaluare:

Valoare justă 76.000 lei

Valoare contabilă 52.000 lei

Surplus din reevaluare 24.000 lei

Şi în cazul primei reevaluări s-a obţinut un plus de valoare, însă, de această dată, tratamentul

contabil va fi diferit, având în vedere că la a II-a reevaluare s-a înregistrat o depreciere pentru teren.

Este incorect ca entitatea să recunoască tot surplusul din reevaluare la rezerve.

În această situaţie, surplusul obţinut din revaluare este de 24.000 lei (76.000 lei – 52.000 lei),

însă pentru activul în cauză s-a înregistrat anterior o depreciere de 8.000 lei. Astfel, diferenţa pozitivă

de 24.000 lei va conduce la recunoaşterea unui venit care să compenseze cheltuiala recunoscută

anterior, iar diferenţă pozitivă rămasă se va înregistra la rezerve din reevaluare.

24.000 lei 2111

„Terenuri”

= 7813

„Venituri din ajustări pentru

deprecierea imobilizărilor” 105

„Rezerve din reevaluare”

8.000 lei

16.000 lei

A IV-a reevaluare:

Valoare justă 63.000 lei

Valoare contabilă 76.000 lei

5

Minus din reevaluare 13.000 lei

Şi în cazul celei de-a doua reevaluări s-a obţinut un minus de valoare, însă, de această dată,

tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că, în acest caz, rezerva disponibilă este suficientă

pentru a acoperi deprecierea constatată.

Diferenţa negativă de 13.000 lei (76.000 lei – 63.000 lei) va diminua rezervele din reevaluare

existente. Având în vedere că, înainte de reevaluare, soldul contului 105 „Rezerve din reevaluare” era

de 16.000 lei, iar deprecierea constatată în prezent este de 13.000 lei, nu se va mai recunoaşte nicio

cheltuială cu deprecierea.

13.000 lei 105

„Rezerve din reevaluare”

= 2111

„Terenuri”

13.000 lei

A V-a reevaluare:

Valoare justă 68.000 lei

Valoare contabilă 63.000 lei

Surplus din reevaluare 5.000 lei

Având în vedere că nu există diferenţe negative de valoare rezultate din cea de-a patra

reevaluare, entitatea va înregistra integral surplusul obţinut la rezerve din revaluare.

5.000 lei 2111

„Terenuri”

= 105

„Rezerve din reevaluare”

5.000 lei

Atunci când un activ care a fost reevaluat este scos din evidenţă (cedat sau casat), eventuala

rezervă din reevaluare disponibilă se consideră câştig realizat, ceea ce înseamnă că trebuie să fie

transferată în contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.

Exemplu:

La data de 17.10.2008, entitatea Leader a achiziţionat un teren construibil la costul de 300.000

lei, TVA 19%. La data de 31.12.2010, terenul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 400.000

lei. La data de 10.01.2012, terenul a fost vândut la preţul de vânzare de 500.000 lei, TVA 24%.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Achiziţia terenului:

Codul fiscal prevede la art 141, alin (2), lit f) faptul că scutirea de TVA nu se aplică pentru

livrarea de terenuri construibile. Terenul construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe

care se pot executa construcţii. Calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu altă

destinaţie, la momentul vânzării sale de către proprietar, rezultă din certificatul de urbanism.

300.000 lei

57.000 lei

2111

„Terenuri”

4426

„TVA deductibilă”

= 404

„Furnizori de imobilizări”

357.000 lei

Reevaluarea terenului:

Valoare justă 400.000 lei

Valoare contabilă 300.000 lei

Surplus din reevaluare 100.000 lei

6

Diferenţa pozitivă apărută va fi înregistrată la rezerve din revaluare, având în vedere că este

prima reevaluare şi nu pot exista diferenţe negative din perioada precedentă.

100.000 lei 2111

„Terenuri”

= 105

„Rezerve din reevaluare”

100.000 lei

Vânzarea terenului:

- vânzarea propriu-zisă a activului

620.000 lei 461

„Debitori diverşi”

= 7583

„Venituri din vânzarea activelor

şi alte operaţii de capital”

4427

„TVA colectată”

500.000 lei

120.000 lei

- scoaterea din gestiune a terenului

400.000 lei 6583

„Cheltuieli privind

activele cedate şi alte

operaţii de capital”

= 2111

„Terenuri”

400.000 lei

- transferul rezervei din reevaluare

100.000 lei 105

„Rezerve din reevaluare”

= 1065

„Rezerve reprezentând surplusul

realizat din rezerve din

reevaluare”

100.000 lei

În continuare vom prezenta un exemplu de vânzare a unui teren, în situaţia în care acesta este

vândut ulterior obţinerii unei deprecieri din reevaluare pentru activul în cauză.

Exemplu:

La data de 13.04.2007, entitatea Leader a achiziţionat un teren construibil la costul de 500.000

lei, TVA 19%. La data de 31.12.2010, terenul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 350.000

lei. La data de 12.01.2012, terenul a fost vândut la preţul de vânzare de 400.000 lei, TVA 24%.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În continuare, vom prezenta mai multe situaţii specifice activelor amortizabile, având în vedere

că acestea deţin ponderea cea mai semnificativă din totalul imobilizărilor coporale ale unei entităţi.

......................................

Exemplu:

La data de 13 aprilie 2005, societatea Leader a achiziţionat o hală industrială la costul de

480.000 lei, TVA 19%. Durata normală de funcţionare a activului este de 40 de ani. La sfârşitul anului

2010, construcţia a fost reevaluată, valoarea justă stabilită fiind de 600.000 lei. Entitatea a optat pentru

metoda actualizării valorii nete.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

7

În exemplul următor, în urma reevaluării unei imobilizări corporale, s-a obţinut o diferenţă negativă de

valoare care, conform reglementărilor contabile, trebuie să fie recunoscută la cheltuieli.

Este de reţinut faptul că, de la data reevaluării, valorile juste ale activelor supuse reevaluării

devin valori amortizabile, înlocuind costul de achiziţie, costul de producţie sau orice alte valori

atribuite înainte acelui activ.

În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea vor fi aplicate activului, având în vedere

valoarea acestuia stabilită în urma reevaluării. Astfel, amortizarea calculată pentru imobilizările

corporale reevaluate trebuie să fie înregistrată în contabilitate începând cu exerciţiul financiar următor

celui pentru care entitatea a efectuat reevaluarea.

Exemplu:

Societatea Leader deţine o instalaţie achiziţionată în data de 21.12.2008, costul acesteia fiind

de 150.000 lei. Activul va fi amortizat prin metoda liniară, durată de utilizare fiind de 5 ani. La

sfârşitul anului 2011, echipamentul este reevaluat, valoarea justă stabilită fiind de 108.000 lei.

Care va fi amortizarea aferentă activului ulterior reevaluării acestuia?

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În exemplul următor, în urma reevaluării activului, a rezultat o diferenţă negativă de valoare care,

conform reglementărilor contabile, trebuie să fie recunoscută la cheltuieli. Astfel, amortizarea contabilă pe

perioada rămasă va fi mai mică decât cea iniţială.

Exemplu:

Societatea Leader a achiziţionat la data de 28 mai 2007 mobilier de birou la costul de 144.000

lei, TVA 19%. Activul va fi amortizat prin metoda liniară, durată de utilizare fiind de 8 ani. La

sfârşitul anului 2011, mobilierul a fost reevaluat, valoarea justă fiind de 41.000 lei.

Care va fi amortizarea aferentă activului ulterior reevaluării acestuia?

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În exemplul următor, entitatea a optat pentru aplicarea metodei actualizării valorii brute.

..........................................................

Exemplu:

La data de 16 iunie 2006, societatea Leader a achiziţionat o instalaţie pentru fabricarea hârtiei

creponate la costul de 240.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare este de 10 ani, iar metoda de

amortizare aleasă este cea liniară. La închiderea exerciţiului financiar 2011, activul a fost reevaluat,

valoarea justă fiind de 140.400 lei. Entitatea a optat pentru metoda actualizării valorii brute.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În exemplul următor, în urma reevaluării activului, a rezultat o diferenţă negativă de valoare care,

conform reglementărilor contabile, trebuie să fie recunoscută la cheltuieli.

Exemplu:

La data de 16 iunie 2006, societatea Leader a achiziţionat o instalaţie pentru fabricarea hârtiei creponate la costul de 240.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare este de 10 ani, iar metoda de

amortizare aleasă este cea liniară. La închiderea exerciţiului financiar 2011, activul a fost reevaluat,

valoarea justă fiind de 86.400 lei. Entitatea a optat pentru metoda actualizării valorii brute.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Atenţie! Indiferent de ce metodă alegeţi să utilizaţi în practică (metoda actualizării valorii nete

sau metoda actualizării valorii brute), valoarea elementelor prezentate în situaţiile financiare este

8

aceeaşi. Astfel, valoarea netă contabilă, cuantumul rezervei din reevaluare sau amortizarea în perioada

ulterioară reevaluării nu diferă.

Exemplu:

Societatea Leader deţine o clădire înregistrată la costul de 120.000 lei, iar amortizarea

cumulată este de 40.000 lei. Se decide reevaluarea imobilizării, valoarea justă fiind de 128.000 lei.

Durata de viaţă rămasă este de 20 de ani.

Înregistrările contabile efectuate la reevaluare prin metoda valorii nete sunt:

Atunci când o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi utilizată în cadrul entităţii,

cu ocazia reevaluării acesteia îi stabiliţi o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică,

corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.

Exemplu:

La data de 08 februarie 2006, entitatea Leader achiziţionează un utilaj, costul acestuia fiind de

48.000 lei, amortizabil liniar în 4 ani. La sfârşitul anului 2011, activul este reevaluat, valoarea justă

fiind de 15.600 lei, iar durata de utilizare stabilită fiind de 2 ani.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

............................................

În exemplul următor, rezerva din reevaluare va fi transferată la rezerve la casarea bunului.

Acesta este momentul în care rezerva este considerată câştig realizat.

Exemplu:

La data de 11 octombrie 2006, entitatea Leader a achiziţionat un utilaj la costul de 72.000 lei.

Activul a fost pus în funcţiune în aceeaşi lună şi va fi amortizat pe o durată de 6 ani, prin metoda de

amortizare liniară. La data de 31.12.2010, entitatea reevaluează activul, valoarea justă stabilită fiind de

44.000 lei. În luna ianuarie 2012, entitatea a casat utilajul, datorită imposibilităţii reparării acestuia.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În exemplul următor, rezerva din reevaluare va fi transferată la rezerve pe măsura amortizării

activului.

Exemplu:

La data de 26 septembrie 2008, entitatea Leader a achiziţionat un utilaj la costul de 72.000 lei.

Activul a fost pus în funcţiune în aceeaşi lună şi va fi amortizat pe o durată de 6 ani, prin metoda de

amortizare liniară. La data de 31.12.2011, entitatea reevaluează activul, valoarea justă stabilită fiind de

48.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În acest ultim exemplu aferent tratamentului contabil al rezervei din reevaluare, vom prezenta

un activ care a fost reevaluat în mod succesiv, iar entitatea a ales să îşi transfere rezerva din reevaluare la rezerve pe măsura amortizării imobilizării. În acest caz, la fiecare reevaluare trebuie să ţinem cont

de soldul rezervei din reevaluare.

9

Exemplu:

La data de 12.12.2002, entitatea Leader a achiziţionat un apartament la costul de achiziţie de

300.000 lei, durata de utilizare fiind de 20 de ani. Prima reevaluare a activului are loc la 31.12.2006

(după 4 ani de la achiziţie), valoare justă stabilită fiind de 288.000 lei. A doua reevaluare a imobilului

are loc după 3 ani de la prima reevaluare, valoare justă în acest caz fiind de 187.200 lei. A treia

reevaluare are loc după 2 ani de la reevaluarea precedentă, valoarea justă fiind de 237.600 lei. Rezerva

din reevaluare este transferată la rezerve pe măsura utilizării activului. Entitatea a optat pentru metoda

actualizării valorii nete.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Tratamentul fiscal aferent reevaluării imobilizărilor corporale

În continuare, vom prezenta tratamentul fiscal aferent reevaluărilor, având în vedere

modificările destul de frecvente care au fost aduse de-a lungul timpului. Este important de ştiut

momentul exact în care rezerva din reevaluare este impozitată, având în vedere impactul pe care un

tratament fiscal necorespunzător îl poate avea asupra rezultatului entităţilor.

Exemplu:

Entitatea Leader a achiziţionat în anul 2001 un apartament, pentru care amortizarea anuală

stabilită a fost de 2.000 lei. La data de 31.12.2007, entitatea a reevaluat activul, în urma acestei

operaţii amortizarea anuală rezultată fiind de 5.000 lei. La data de 31.12.2010, apartamentul a fost

reevaluat pentru a doua oară, amortizarea anuală fiind de 8.000 lei.

Care este impactul acestor reevaluări asupra Declaraţiei 101 aferente anului 2011?

Exemplu:

Entitatea Leader deţine o clădire înregistrată la costul de 50.000 lei, iar amortizarea cumulată

este de 20.000 lei. La 31.12.2010, activul este reevaluat, valoarea justă fiind de 18.000 lei. Durata de

viaţă rămasă este de 20 de ani.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

În următorul exemplu vom avea în vedere o entitate care deţine o imobilizare corporală pe care

a reevaluat-o de două ori: prima reevaluare are loc înainte de 01.01.2004, iar cealaltă reevaluare

ulterior acestei date.

Exemplu:

La 06 decembrie 2001, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul de 240.000 lei,

durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptată de entitate este cea

liniară. La data de 31.12.2003, entitatea a reevaluat activul, valoarea justă fiind de 288.000 lei, iar

la data de 31 decembrie 2006, clădirea a fost reevaluată pentru a doua oară, valoarea justă a acesteia

fiind de 306.000 lei.

La înregistrarea celor două reevaluări, se va utiliza metoda actualizării valorii nete.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Tratamentul fiscal aferent rezervelor din reevaluare la cedarea/casarea activelor

Exemplu:

La 08 decembrie 2001, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul de 240.000 lei, durata

normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptată de entitate este cea liniară. La

10

data de 31.12.2003, entitatea a reevaluat activul, valoarea justă fiind de 288.000 lei, iar la data de 31

decembrie 2005, clădirea a fost iar reevaluată, valoarea justă a acesteia fiind de 303.600 lei. La data de

7 ianuarie 2010, entitatea vinde clădirea la preţul de vânzare de 420.000 lei, TVA 19%.

La înregistrarea reevaluărilor, se va utiliza metoda actualizarii valorii nete. Entitatea va

transfera plusul din reevaluare la rezerve pe măsură ce activul este utilizat şi nu doar la casarea/cedarea

sa.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Pentru imobilizările amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul

amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune

a acestor active se determină pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală.

Conform Codului fiscal, valoarea fiscală a imobilizărilor amortizabile şi a terenurilor este

costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a bunurilor dobândite cu titlu gratuit sau aduse

ca aport la capitalul social şi este utilizată pentru calculul amortizării fiscale.

În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate de entităţi.

Exemplu:

La data de 04.10.2008, entitatea Leader a achiziţionat o construcţie la costul de 384.000 lei,

TVA 19%. Durata de utilizare a fost stabilită la 40 de ani. La data de 31.12.2010, activul a fost

reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 499.400 lei. La data de 10.01.2012, construcţia a fost vândută

la preţul de vânzare de 520.000 lei, TVA 24%.

La reevaluare, entitatea va utiliza metoda actualizării valorii nete, iar rezerva din reevaluare va

fi transferată la rezerve la cedarea bunului.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Dacă în urma reevaluării unor terenuri rezultă o descreştere a valorii acestora sub costul de

achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit sau aduse ca aport, atunci valoarea

fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit sau aduse ca

aport.

De asemenea, dacă la reevaluarea unor imobilizări amortizabile se obţin descreşteri ale valorii

acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă, după caz, valoarea fiscală rămasă

neamortizată a se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie

sau a valorii de piaţă după caz. Cu alte cuvinte, în valoarea fiscală NU sunt incluse minusurile

rezultate în urma reevaluărilor.

Exemplu:

La data de 04.10.2008, entitatea Leader a achiziţionat o construcţie la costul de 384.000 lei,

TVA 19%. Durata de utilizare a fost stabilită la 40 de ani. La data de 31.12.2010, activul a fost

reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 272.400 lei. La data de 10.01.2012, construcţia a fost vândută

la preţul de vânzare de 450.000 lei, TVA 24%.

La reevaluare, entitatea va utiliza metoda actualizării valorii nete, iar rezerva din reevaluare va

fi transferată la rezerve la cedarea bunului.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Evidenţierea analitică a rezervelor din reevaluare pentru fiecare activ, pentru partea impozitată

sau neimpozitată se dovedeşte uneori dificilă, însă strict necesară.

Impactul metodei de reevaluare asupra impozitului pe clădiri

11

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se determină prin aplicarea unei cote de

impozitare cuprinsă între 0,25% şi 1,50% asupra valorii de inventar a activului. Nivelul cotei de

impozitare se stabileşte de către consiliile locale, iar în cazul municipiului Bucureşti, această atribuţie

revine Consiliului General.

În cazul reevaluării unei clădiri, valoarea impozabilă a clădirii este reprezentată de valoarea

contabilă rezultată în urma reevaluării. Vom vedea în exemplul următor că entităţile trebuie să opteze

cu mare atenţie între metoda valorii nete sau metoda valorii brute, din moment ce se obţin sume

diferite pentru impozitul pe clădiri.

Exemplu:

Entitatea Leader deţine o clădire înregistrată la costul de 120.000 lei, iar amortizarea cumulată

este de 40.000 lei. Se decide reevaluarea imobilizării, valoarea justă fiind de 128.000 lei. Cota

impozitului pe clădiri este 1,5%.

Care este impozitul pe clădiri dacă plusul din reevaluare se înregistrează prin metoda valorii

nete? Dar dacă se optează pentru metoda valorii brute?

Aspectele fiscale ale reevaluărilor sunt dintre cele mai interesante şi conduc la dezbateri de

fiecare dată. De multe ori, profesioniştii contabili sunt desconsideraţi şi nu sunt trataţi aşa cum ar

trebui de către reprezentanţii mediului de afaceri. Prevederile fiscale aplicabile reevaluărilor constituie

poate un motiv în plus pentru ca apelarea la cunoştinţele unui expert contabil să devină ceva comun

într-o entitate şi nu doar un cost suplimentar.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 3.055 din 29.10.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme

cu directivele europene, publicat în M.Of. nr. 766 bis din 10.11.2009.

Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927 din 23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 112 din 06.02.2004, cu toate

modificările şi completările ulterioare;

Pentru a beneficia de INTREG materialul, cu rezolvarile la fiecare speta si exemplu in parte, puteti

comanda acest ghid la adresa de mail laurstanciu@gmail.com pentru pretul de 50 lei fara TVA.

Va vom trimite factura si materialul integral in format PDF, in termen de 1 zi lucratoare de la data

platii. Va rugam sa ne contactati inainte de achizitiona orice ghid de pe site-ul nostru, folosind adresa

de mail de mai sus sau prin formualrul de contact de pe site-ul nostru www.accounting-leader.ro