CULTURILE M.G. ȘI POLITICILE U.E.

GHID PRACTIC DESPRE

CUPRINS

515233951

1. Introducere 2. MG in lume 3. Comerț și autorizări 4. Cultivare și beneficii 5. Inovație și proprietate

intelectuală

INTRODUCERE

Bine ați venit în lumea culturilor modificate genetic!

Stimate cititor,

Astăzi, foarte probabil, porți îmbrăcăminte confecționată din bumbac MG și consumi un aliment produs cu ajutorul biotehnologiei.

Animalele din fermele zootehnice europene sunt furajate cu cantități mari de plante transgenice, din care majoritatea sunt cultivate și recoltate pe alte continente. Cu toate acestea, în ciuda contribuției pe care a avut-o în crearea ei, Europa aproape că a eliminat cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria agriculturii. Siguranța culturilor transgenice a fost dovedită, iar ele oferă numeroase avantaje. Așadar, de ce îngreunează Uniunea Europeană și multe din statele ei membre această tehnologie pe care noi ne bazăm deja?

În ciuda campaniilor alarmiste ale grupărilor anti-OMG din Europa,

7

“Există dovezi clare că plantele MG pot contribui la realizarea unor obiective de dezvoltare durabilă, avantajoase pentru agricultori, consumatori, mediu și economie.”Academia Europeană de Științe1

> EASAChttp://bit.ly/IGSyVV

studiile efectuate până acum indică faptul că majoritatea europenilor – și, din ce în ce mai mult, generația tânără – sunt, de fapt, deschiși față de aceste tehnologii, mai ales dacă ele pot aduce beneficii ca reducerea prețurilor, scăderea consumului de inputuri din exploatații, sau producerea unor alimente mai sănătoase2,3,4.

Din fericire, există mai mulți lideri europeni care pledează în favoarea culturilor transgenice. Considerăm că a venit vremea ca Europa să accepte realitatea și să permită desfășurarea unor dezbateri în cunoștință de cauză. Speranța noastră este ca, prin intermediul acestui ghid, să vă trezim interesul în acest domeniu.

Echipa EuropaBio responsabilă cu biotehnologia agricolă.

8

Conservarea solului

Protejarea resurselor

de apă

De ce cultivă agricultorii plante transgenice?În fiecare anotimp, agricultorii de pretutindeni iau decizii importante în privința mijloacelor prin care vor produce cele mai bune culturi posibile. Ei iau aceste decizii în funcție de cerințele consumatorilor, precum și de condițiile pedoclimatice din momentul semănatului și din perioada de vegetație. În țările în care agricultorii au la dispoziție mai multe opțiuni, semințele biotehnologice se numără și ele printre alternativele posibile. În 2014, beneficiul economic al cultivării plantelor transgenice s-a ridicat, în medie, la aproape 100 €/ha.6

9

Venituri mai mari la fermă

Un risc scăzut al pierderilor de producție medie în condiții de secetă sau infestare cu dăunători

Avantaje de ordin economic și social

Mediu

> Avantajele cultivării plantelor transge-nice, pe glob

http://bit.ly/1sO7jx8

Practica fără lucrări/cu lucrări minime, prin care se economisește timp și uzură a utilajelor

Un risc scăzut al pierderilor de producție medie în condiții de secetă sau infestare cu dăunători

O mai mare flexibilitate în gestionarea fermei

Abordarea provocărilor mondiale, cu ajutorul plantelor transgeniceCu ajutorul biotehnologiei agricole (biotehnologia „verde”), specialiștii amelioratori le pot conferi plantelor caracterele necesare abordării unora din cele mai presante probleme de la nivel planetar.

Fie că e vorba de îmbunătățirea rezistenței plantelor la anumite specii de dăunători sau buruieni, de creșterea toleranței la boli, la seceta din ce în ce mai pronunțată sau la excesul de apă, sau de crearea unor plante cu nivel nutritiv mai ridicat (pentru a nu enumera decât câteva caracteristici), biotehnologia „verde” – inclusiv organismele MG – pot veni în sprijinul siguranței alimentare, dezvoltării economice și protecției mediului.

Pe măsură ce populația globului se îndreaptă către cifra de 10 miliarde de oameni, estimată pentru 2050, omenirea va avea nevoie de o producție alimentară aproape dublă în țările în curs de dezvoltare și să realizeze o creștere de 60 % la nivel mondial.7

Biotehnologia „verde” a antrenat deja un ritm de inovare nemaiîntâlnit până acum, care ne poate ajuta să facem față acestei provocări, însă pentru ca acest sector să își poată exprima pe deplin potențialul, este nevoie de mai mult sprijin din partea Uniunii Europene.

10

Câți oameni hrănește un agricultor?7

9.8 oameni

193027 oameni

195072 oameni

1970155 oameni

ASTĂZIScară= 3 oameni

> Glassbarnhttp://bit.ly/2mFCIA6

Semințele de consum stau la baza tuturor alimentelor noastreFără ameliorarea vegetală, multe din alimentele pe care le consumăm astăzi nu ar exista – sau nu ar fi la fel de sănătoase sau de gustoase. De-a lungul secolelor, agricultorii au încercat să-și îmbunătățească culturile prin încrucișări, bazându-se pe rearanjarea aleatorie a genelor existente, provenind de la două plante parentale strâns înrudite. Biotehnologia agricolă (sau „verde”) presupune o serie de tehnici moderne de ameliorare vegetală, inclusiv modificarea genetică, care ne permite să ameliorăm plantele prin mai multe modalități „cu țintă clară”.

Ce este modificarea genetică?Modificarea genetică este un procedeu biotehnologic agricol, folosit pentru a ameliora plantele într-un mod mai selectiv decât prin ameliorarea clasică. Prin acest procedeu, genele existente sunt modificate sau sunt incluse gene noi, pentru a le conferi plantelor caracterele dorite, cum ar fi rezistența la boli și la anumiți dăunători și ierbicide, precum și toleranța la secetă sau la excesul de apă. Deoarece sunt transferate numai câteva gene – ale căror caractere se cunosc –, metodele modificării genetice sunt mai rapide și mai bine „țintite” decât ameliorarea clasică.

Pentru a afla mai multe, vizitați pagina noastră de internet.

11

> EuropaBio – cele mai frecvente întrebărihttp://bit.ly/2jt6CrJ

Biotehnologia în cotidianBiotehnologia folosește organisme vii pentru a fabrica produse utile. Acest proces de producție poate avea loc prin folosirea unor organisme intacte (cum ar fi drojdiile și bacteriile), a substanțelor naturale (cum sunt enzimele) din organisme, sau prin modificarea genomului plantelor.

Biotehnologia se folosește de peste 6000 ani, pentru o serie întreagă de obiective interesante și practice:8 fabricarea unor alimente (ca pâinea și brânzeturile), conservarea produselor lactate și fermentarea berii. De la îmbrăcămintea pe care o purtăm, până la modul în care o spălăm și la alimentele pe care le consumăm, sursele din care provin acestea, medicamentele pe care le folosim pentru a ne menține sănătatea și chiar combustibilii pe care îi utilizăm pentru a ne deplasa, biotehnologia joacă – și trebuie să joace în continuare – un rol inestimabil în satisfacerea nevoilor noastre.

12

> Calendarul biotehnologichttp://bit.ly/2k3ZV01

Fabricat cu bumbac transgenic!

Putem consuma produse derivate din culturi transgenice?Da. Nu există nici un fel de dovezi care să indice faptul că este periculos să consumăm o anume cultură doar pentru că este transgenică. Acesta este răspunsul clar al Societății Regale (academia britanică de știință).9 Până acum, în lume s-au servit trilioane de mese conținând organisme transgenice, fără nici un efect dăunător.

Toate organizațiile științifice de profil10, academiile europene de știință, Organizația Mondială a Sănătății, Comisia Europeană11 și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară afirmă același lucru: culturile transgenice, care au fost supuse evaluărilor de siguranță, sunt la fel de sigure ca și culturile convenționale.

Toate culturile transgenice, care sunt actualmente pe piață, au fost dovedite ca fiind sigure. Toate produsele transgenice trebuie să treacă printr-un proces riguros de evaluare a siguranței, efectuat de o autoritate din domeniu. În Uniunea Europeană, acest rol este îndeplinit de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

13

> O privire asupra alimentelorhttp://bit.ly/1XiGzz9

> Ce spun oamenii? http://bit.ly/2csIDEN

Sunt sigure!

În 2000 și 2010, Comisia Europeană a publicat două rapoarte care acopereau 25 de ani de cercetare și care concluzionau că organismele MG sunt tot atât de sigure ca și plantele convenționale.12

AFLAȚI MAI MULTE!> Cum facem față realităților legate de organismele transgenice, în

Uniunea Europeană13

http://bit.ly/2eu56CX

> Societatea Regală – întrebări și răspunsuri despre plantele transgenice9 http://bit.ly/2k6Xl9X

> Raportul strategic al Consiliului Consultativ al Academiilor Europene de Știință (EASAC), referitor la posibilitățile și problematicile utilizării tehnologiilor de ameliorare genetică în cadrul agriculturii durabile (iunie 2013)1

http://bit.ly/1ezwEA1

14

15

SITUAȚIA CULTURILOR TRANSGENICE ÎN LUME

16

Cea mai rapid adoptată tehnologie agricolăDin 1996, culturile transgenice sunt din ce în ce mai cultivate și con-sumate în toată lumea14, constituind astfel cea mai rapid adoptată tehnologie agricolă din istorie. Culturile transgenice sunt cultivate, în cea mai mare parte a lor, în afara Europei și din ce în ce mai mult, în țările în curs de dezvoltare.14

17

Soia Porumb Bumbac Rapiță

1996

mili

oane

ha

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2005

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

100

80

60

40

20

0

Sursa: James, C. (2015)

> ISAAAhttp://bit.ly/2533PoI

2006

2004

O suprafață mai mare decât suprafața agricolă a UEÎn prezent, numărul total al agricultorilor din întreaga lume care cultivă plante biotehnologice este mai mare decât totalul celor din U.E., iar suprafața cultivată pe plan mondial depășește suprafața arabilă totală a Uniunii Europene.

În 2015, 18 milioane de agricultori din întreaga lume au cultivat plante transgenice, depășind cu aproape 6 milioane pe cel al agricultorilor din U.E.

În timp ce suprafața mondială cultivată cu plante biotehnologice este de aproape șase ori mai mare decât suprafața totală a Italiei, ponderea „OMG” a Uniunii Europene este doar de mărimea unui oraș mare.

18

Lideri în cultivarea plantelor transgeniceÎn 2015, suprafața OMG din fiecare din principalele țări cultivatoare de plante transgenice a fost de peste 10 milioane ha.15 Din 2012, țările în curs de dezvoltare cultivă mai multe culturi transgenice decât țările industrializate. Din cei 18 milioane de agricultori care au cultivat plante transgenice în 2015 în lumea întreagă, cca 90 % au fost agricultori mici, săraci în resurse – din care cca 14 milioane de cultivatori de bumbac, numai în India și China.

19

S.U.A. 70.9

Brazilia 44.2

Argentina 24.5

Canada 11

India 11.6

PRINCIPALELE 5 ȚĂRI Culturi MG din regiune (milioane ha)

ȚĂRI CULTIVATOARE DE PLANTE BIOTEHNOLOGICE 20

in curs de dezvoltare

Industrial

8industrializate

> Aspecte legate de culturile biotehnolo-gice (sursa: ISAAA)

http://bit.ly/1QEOaC2

Ce plante transgenice sunt cultivate în lume? Cele mai cultivate plante transgenice sunt soia, porumbul, bumbacul și rapița (canola). Alte plante transgenice autorizate și cultivate în lumea întreagă sunt: sfecla de zahăr, lucerna, papaya, dovlecelul, plopul, tomatele, piperul dulce, cartoful, orezul și diverse specii de flori.

Procentele de „adoptare” sunt ridicate, în cazul principalelor patru culturi transgenice. De fapt, majoritatea culturilor de soia și de bumbac din ziua de astăzi sunt modificate genetic. În U.E., importăm o mare parte din aceste producții pentru a ne furaja efectivele de animale și... a ne îmbrăca.

20Sursa: James, C. (2015)

Soia 83%

Porumb 29%

Bumbac 75%

Rapiță 24%

PROCENTELE DE ADOPTARE A PRINCIPALELOR CULTURI BIOTEHNOLOGICE

> Diapozitive ISAAAhttp://bit.ly/1Qc1eP2

Care sunt cele mai frecvente îmbunătățiri?Majoritatea culturilor transgenice cu destinație comercială prezintă caractere ameliorate, care îi conferă plantei fie toleranță la ierbicide, fie rezistență la dăunători – sau ambele caracteristici (așa-numitele culturi cu gene cumulate). Alte caractere transgenice conferă rezistență la boli, toleranță la secetă, beneficii pentru sănătate sau din punct de vedere nutritiv, o durată mai îndelungată a produselor „pe raft”, sau o utilizare industrială mai eficientă.16

21

SUPRAFAȚA MONDIALĂ A CULTURILOR BIOTEHNOLOGICE, ÎN FUNCȚIE DE CARACTERE

Toleranță la ierbicide

Genele cumulate

Rezistența la dăunători

Developing

1996

120

100

80

60

40

20

0

mili

oane

ha

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Sursa: James, C. (2015)

> Diapozitive ISAAAhttp://bit.ly/1Qc1eP2

Beneficiile directe pentru consumator Dar nu în Europa!Recent, în America de Nord au fost lansate pe piață primele culturi transgenice având caractere cu avantaje directe pentru consumatori. Printre acestea se numără soia modificată pentru obținerea unor uleiuri mai bune pentru sănătate, precum și cartofi sau mere care sunt mai puțin predispuse la formarea urmelor de lovituri sau a petelor maronii – și care ajută, astfel, la reducerea cantității de alimente aruncate.

Pentru mai multe informații referitoare la organismele transgenice în lume, vizitați: http://www.isaaa.org

22

> Pagina internet ISAAA

http://bit.ly/1pB8z3r

2323

COMERȚ ȘI AUTORIZĂRI OMG ÎN U.E.

24

De ce importă U.E. culturi transgenice?U.E. este una din cele mai mari importatoare de produse agricole din lume. În U.E., importăm ceea ce nu cultivăm sau nu putem cultiva suficient pe propriile noastre terenuri. O parte substanțială – și din ce în ce mai mare – a acestor importuri ține de culturile transgenice. Ele sunt cultivate aproape integral în țări din afara Europei, unde agricultorii sunt liberi să aleagă între hibrizii convenționali și cei transgenici.

Dependența de importuri a Uniunii Europene este deosebit de mare în cazul soiei furajere pentru sectorul zootehnic european. Producția de soia-boabe a Uniunii Europene acoperă mai puțin de 5 % din cererea proprie. De asemenea, Uniunea importă cantități importante de porumb MG și rapiță MG, pentru a-și satisface cererea internă.

În cazul bumbacului, U.E. depinde aproape integral de importurile sub formă de produs finit.

25

U.E. depinde de importurile de soia-boabe transgenicăCantitățile de soia-boabe transgenică importate anual în U.E. cântăresc tot atât cât cântărim și noi: peste 60 kg pentru fiecare din cei 500 milio-ane de cetățeni ai Uniunii. O cifră impresionantă, de aproape 34 milioane tone. U.E. cheltuiește cca 13 miliarde € pe importurile de boabe și șrot de soia – mai mult decât pentru orice alt produs agricol, inclusiv cafeaua.

Astăzi, varietatile standard, la soia, sunt cele transgenice.

Aproape toată producția de soia este furnizată de statele din cele două Americi, unde rata de adopție a tehnologiei MG depășește 90 %. China este, acum, de departe, cel mai mare importator, devansând cu mult Uniu-nea Europeană. Comerțul cu produse transgenice aduce valoare adăugată în U.E.

26

Comerțul cu produse transgenice – RealitățiNoi folosim boabele de soia pentru furajarea efectivelor noastre de bovine, porcine și păsări17 și pentru a produce lapte și ouă de înaltă calitate. Înlocuirea soiei transgenice cu soia nemodificată genetic ar conduce la o creștere a costului furajelor din sectorul zootehnic, de cca 10%.18

27

CANADA MT0.9

*MT = MILIOANE TONE

*

S.U.A. MT

BRAZILIA 14.3 MT

ALTE ȚĂRI 1.9 MT

PARAGUAY 2.2 MT

ARGENTINA

IMPORTURILE DE BOABE ȘI DE ȘROT DE SOIA, ALE UNIUNII EUROPENE, ÎN 2014

8.8 MT

5.5

> Comerțul cu produse transgenice – Realități

http://bit.ly/1S6h1DR

> Interdicțiile impor-turilor de produse transgenice – Realități

http://bit.ly/2kn6PLm

Ce tip de organisme modificate genetic pot fi importate în U.E.?Din decembrie 2016 în Europa, au fost aprobate în total 55 culturi transgenice, pentru import și procesare și/sau obținerea de alimente și furaje.19 Peste jumătate din aceste culturi sunt hibrizi de porumb transgenic. Alte plante de cultură sunt: soia, rapița, sfecla de zahăr și bumbacul.

Cum este evaluată siguranța produselor transgenice, în U.E.?Toate plantele transgenice utilizate în consumul uman sau furajer trebuie să treacă printr-un proces riguros de evaluare, pentru a li se stabili siguranța. Acest proces face parte din procedura de autorizare care precede posibilitatea lansării pe piață. În U.E., acest rol îi revine Autorității Europeane pentru Siguranța Alimentară (EFSA), al cărei consiliu de specialiști independenți colaborează strâns cu autoritățile naționale, în domeniul siguranței alimentare.

Procedura de evaluare a riscului presupune evaluări comparative între organismele transgenice și omologii lor convenționali, studii de siguranță alimentară/furajeră și evaluări ale potențialelor efecte asupra mediului. Obiectivul este de a asigura faptul ca produsele MG sunt cel putin la fel de sigure ca si echivalentele lor conventionale atat din punct de vedere al consumului uman si animal, cat si al mediului inconjurator. Cititi mai multe Evaluarea riscului - Realitati 20 si siguranta produselor - Realitati21.

28

SIGUR

> Evaluarea riscurilor – Realități

http://bit.ly/2kwp4NB

> Siguranța produselor – Realități http://bit.ly/2aoBdTP

> Registrul Uniu-nii Europene, al organismelor transgenice autorizate

http://bit.ly/1mmC20e

29

U.E.: un proces solid de aprobare, pe hârtie Legislația referitoare la organismele modificate genetic stipulează procesul de aprobare al acestora și garantează faptul că toate produsele transgenice lansate pe piața europeană sunt la fel de sigure ca și echivalentele lor convenționale.

�

�

�

�

1. Evaluarea riscurilor se realizează de la caz la caz și etapă cu etapă.

2. După încheierea unei astfel de evaluări – realizată conform unor criterii care țin de mediu, dar și de sănătatea umană și animală –, EFSA publică o opinie științifică, pe baza căreia este redactat un

proiect de decizie, propus Comisiei Europene.

3. În urma unei propuneri formulate de Comisia Europeană, statele-membre votează.

4. Odată lansate pe piață, organismele modificate genetic fac obiectul unor acțiuni de monitorizare, trasabilitate și etichetare. Programele de monitorizare trebuie să fie aprobate înainte de comercializarea produsului. Trasabilitatea este asigurată prin

etichetare și prin înregistrarea de date administrative pe tot par-cursul lanțului alimentar.

5. Informarea publicului: publicului i se furnizează informații pe tot parcursul procesului de aprobare.

Având în vedere cele de mai sus, precum și existența unor cadre legislative asemănătoare în toată lumea, organismele modificate genetic sunt printre cele mai evaluate produse alimentare din istorie. E discutabil dacă alte produse de larg consum – cum ar fi fructele kiwi sau cele cu coaja lemnoasă – ar obține autorizare de comercializare dacă ar fi supuse aceluiași gen de evaluare, dată fiind alergenicitatea lor. Totuși, oamenii continuă să consume aceste produse, datorită faptului că beneficiile lor depășesc riscurile (sesizate ca posibile).

Obstacolele de ordin politic care îngreunează importurile În ciuda dependenței față de importuri, U.E. și statele ei membre întârzie de multe ori – și inutil – acordarea autorizațiilor de import, afectând agricultorii și desfășurarea activităților comerciale.

O evaluare a riscurilor înceată și politizată În ciuda celor 20 de ani de utilizare sigură a organismelor transgenice, EFSA (organismul științific al Uniunii Europene, responsabil cu evaluarea siguranței alimentelor și furajelor) își dedică din ce în ce mai mult timp evaluării riscurilor acestor culturi.

30

Dur

ata

– în

luni

– a

eva

luăr

ii ris

curil

or e

fect

uată

de

EFSA

)

Anul adoptării opiniei/recomandării

Durata evaluării riscurilor

Numărul de recomandări

Num

ărul

cum

ulat

al d

ocum

ente

lor E

FSA

conț

inân

d re

com

andă

ri O

eva

luar

e a

riscu

rilor

înce

ată

și p

oliti

zată

20062006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

90 30

25

20

15

10

5

0

80706050

403020100

Practic, în ultimul deceniu, durata evaluării riscurilor s-a triplat, în U.E., de la mai puțin de 2 ani, la peste 6 ani (peste 7 ani de la depunere la aprobare). Din ianuarie 2017, la EFSA s-au acumulat peste 40 de cereri, care își așteaptă evaluarea de risc.

Prin comparație, în S.U.A., Brazilia și Canada, durata medie necesară obținerii unei aprobări complete a unui produs GM este acum de mai puțin de 2 ani. Aceste țări au norme la fel de stricte în evaluările de risc pe care le efectuează, bazate pe principii științifice recunoscute pe plan internațional.

31

AN 3AN 2AN 1

Stop! Pasează mingea... aici!

Spre deosebire de alte țări, unde sistemele de evaluare sunt previzibile și bazate pe dovezi științifice, cerințele privitoare la datele necesare acestor evaluări se schimbă în permanență în U.E., deseori, fără vreo justificare științifică. De exemplu, o serie de cercetări finanțate de însăși U.E. au confirmat faptul că nu este nevoie de studii noi, bazate pe teste pe animale, care au fost impuse inutil în sectorul zootehnic și în industrie. Însăși EFSA a calificat aceste studii ca fiind nenecesare.

Din păcate, această situație se adaugă caracterului imprevizibil al calendarelor de aprobare, făcându-i pe potențialii interesați să nu dorească să își investească resursele valoroase în U.E. Mai multe, aici.20

32

> Durata evaluărilor de risc – Realități

http://bit.ly/2jUOBB6

Statele U.E. votează deseori împotriva științei!În ciuda dovezilor copleșitoare ale faptului că alimentele transgenice sunt la fel de sigure ca și cele convenționale, unele țări din U.E. votează sistematic împotriva recomandărilor științifice22 formulate în procesul de aprobare pe care orice produs transgenic trebuie să-l parcurgă înainte de a fi lansat pe piața Uniunii.

33

VOTUL

Polonia Italia Germania Franța

Ce țări au votat în favoarea științei, în 2014 ?

Împotrivă Abținere Abținere Abținere

> Statele-membre și organismele trans-genice – Realități

http://bit.ly/1CkI89F

Propunerea Uniunii Europene de a nu opta pentru alternativa organismelor transgenice periclitează activitatea comercialăÎn urma adoptării de către U.E., în 2015, a legislației „opt-out”, referitoare la cultivarea plantelor transgenice – care îi permite fiecărui stat-membru să le interzică propriilor agricultori să cultive plante transgenice autorizate în Uniune, fără justificare științifică – Comisia Europeană a propus, în 2015, să se permită și opțiunea de a se interzice importurile de organisme transgenice, în ciuda faptului că s-a demonstrat că interzicerea acestor importuri de către U.E. ar costa Uniunea foarte scump.18

Dacă noi, europenii, vom continua să afectăm comerțul cu soia furajeră, riscăm să ne pierdem piețele de export pentru produsele animaliere de origine europeană. S-ar putea să îi scoatem, astfel, din activitate pe crescătorii europeni de animale, crescând, astfel, și mai mult, importurile de carne din afara continentului, precum și prețurile plătite de consumatorul european.

34

> Interdicțiile de importuri OMG – Realități

http://bit.ly/2kn6PLm

Cum afectează legislația europeană inovația și comerțul?În ciuda dependenței Uniunii Europene față de importul de culturi transgenice, atât la nivelul Uniunii, cât și al statelor-membre ale acesteia se obstrucționează dezvoltarea, aplicarea și comercializarea acestei tehnologii atât de promițătoare. Întârzierile și dificultățile de autorizare menționate mai sus sunt tot atâtea obstacole în calea comerțului.

Aceste obstacole au produs deja perturbări ale activității comerciale și creșteri de prețuri la produsele agricole de bază, din cauză că sistemul de autorizare al Uniunii Europene este mult mai lent decât cele din alte țări dezvoltate.

Chiar și după ce se confirmă siguranța unui produs, se pierd multe luni cu procesarea administrativă și politică a dosarului respectiv, până când hibridul – care este, poate, deja aprobat peste ocean – este aprobat pentru import în Uniune. Ca urmare, livrările presupuse a conține urme de culturi MG neautorizate pe teritoriul Uniunii Europene

35

„A interzice importurile de organisme modificate genetic înseamnă a renunța la propria noastră capacitate de a produce alimente.” Vytenis Andriukaitis, Comisar European23

> Comisarul european V. Andriukaitis

http://bit.ly/2kn5Smq

pot fi returnate în țările de proveniență.

Pentru economia europeană, costul total al perturbării activităților comerciale s-ar putea ridica la 9,6 miliarde € pe an, conform unui raport publicat de Comisia Europeană.24

Întârzierile de aprobare nu țin de siguranță; în definitiv, plantele de cultură care își așteaptă autorizarea în Europa au trecut printr-o evaluare riguroasă a siguranței, la nivelul Uniunii.

Lipsa unei aplicări punctuale a politicilor Uniunii în privința culturilor biotehnologice face ca predictibilitatea obținerii autorizațiilor să fie extrem de dificilă. Într-un context imprevizibil, în Europa, sectorul agroalimentar, comercianții de produse agricole și crescătorii de animale se vor lovi, pe viitor, de probleme și mai mari.

36

În timp ce Europa stă pe gânduri, restul lumii merge înainteSistemul de aprobare disfuncțional al Uniunii Europene și reticența acesteia vizavi de adoptarea și importurile de organisme transgenice au avut efecte importante și asupra agricultorilor din afara Uniunii Europene. Multe țări în curs de dezvoltare se inspiră din politicile Uniunii Europene, iar unele organizații neguvernamentale din U.E. au răspândit temeri neîntemeiate, atât în Europa, cât și în afara ei. Riscul din ce în ce mai mare de perturbare a comerțului, dar și scăderea productivității determină creșterea prețurilor mondiale ale alimentelor. Acest lucru tinde să afecteze cel mai mult agricultorii și consumatorii din țările în curs de dezvoltare.

37

„Cadrul strategic complex al Uniunii Europene – creat sub presiu-nea activiștilor antibiotehnologie – îngrădește cercetarea, crearea și producerea de culturi biotehnologice […]. Din strategia acestora fac parte acțiuni de lobby la nivelul organismelor publice, acte de sabotaj (distrugerea loturilor de cercetare și a câmpurilor cultivate) și campanii de comunicare menite să intensifice temerile din rândul publicului”.Raportul anual privitor la biotehnologia agricolă din U.E., anul 2016 – Departamentul Agriculturii al S.U.A. (USDA)25

> Raportul USDA pen-tru anul 2016

http://bit.ly/2jAAX5p

393939

CULTIVARE ȘI BENEFICII

40

Organismele transgenice și mediulOrganizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că oferta mondială de alimente trebuie să crească cu 70 %.26 Se estimează că până în 2030, aproape jumătate din populația globului va trăi în condiții de stres hidric sever27.

Pentru a face față problematicii alimentare de la nivel mondial, omenirea va trebui să cultive mai mult, cu mai puține mijloace: mai puțin pământ, mai puține inputuri, mai puțină apă și mai puțină energie. Utilizarea biotehnologiei moderne ajută la realizarea următoarelor obiective28 :

• Pierderi mai puține și producții medii mai mari - culturile transgenice pot îmbunătăți producțiile medii cu 6-30 %, pe aceeași suprafață de teren29, evitându-se astfel nevoia utilizării terenurilor care sunt actualmente refugiul perfect al biodiversității. În 2014, cultivarea plantelor transgenice le-a

41

> FAO: cum vom hrăni populația globului în 2050?

http://bit.ly/1fjWWFX

> Principalele efecte ale cultivării plan-telor transgenice la nivel mondial

http://bit.ly/2kn9N2w

> Agricultura și mediul – Realități

http://bit.ly/2ayGCZl

> Răspunsul despre organismele trans-genice

http://bit.ly/2knhaHd

permis agricultorilor să folosească cu peste 20 milioane ha de teren mai puțin, pentru producerea aceleiași cantități.30

• Protecția solului – culturile transgenice le permit cultivatorilor o combatere practică a buruienilor, în condiții de lucrări reduse sau zero. În Argentina și Statele Unite, culturile de soia tolerantă la ierbicide au ajutat la reducerea numărului de lucrări agricole cu până la 58 %.31 Metodele de lucrări minime sau zero contribuie la o mai bună sechestrare a carbonului în solurile bogate în carbon și pot reduce emisiile de CO2, prin economisirea consumului de combustibil.

• Reducerea emisiilor de gaze de seră – Reducerea lucrărilor înseamnă și reducerea numărului de treceri cu mașinile agricole, rezultatul fiind, totodată, și reducerea consumului de combustibil - și a emisiilor.

• Protecția apei – solurile nelucrate captează mai bine umiditatea, reducând scurgerile în râuri și pârâuri și contribuind, astfel, la o utilizare mai eficientă a apei.32 Astăzi, sunt disponibile pe piață culturi transgenice tolerante la secetă. Mai mult, în cadrul parteneriatului public privat, intitulat Water Efficient Maize for Africa, sunt pe cale de a fi creați hibrizi transgenici de porumb toleranți la secetă și rezistenți la dăunători, pentru exploatațiile agricole de mici dimensiuni din Africa subsahariană.33

42

CULTIVAREA PLANTELOR BIOTEHNOLOGICEREDUCEREA EMISIILOR DE CO2CU 23,1 MILIARDE KGechivalentul a scoaterii din circulație a 10,2 MILIOANE DE AUTOMOBILE

> Organismele transgenice și apa – Realități

http://bit.ly/2k4i5yG

> Proiectul WEMA (Water Efficient Maize for Africa)http://bit.ly/2jthN3t

• Tratamente mai puține – În perioada 1996-2014, biotehnologia vegetală agricolă a condus la diminuarea tratamentelor cu pesticide cu 581 000 t (-8,2 %), echivalentul cantității totale de pesticid substanță activă aplicată culturilor din China timp de mai mult de un an.5 În Spania, porumbul transgenic rezistent la dăunători a dus la o scădere cumulată a tratamentelor cu insecticide la porumb, de 36 %, din 1998 (544 t de insecticid s.a.).

Organismele transgenice și obiectivele de dezvoltare durabilăModernizarea agriculturii constituie principala pârghie de reducere a foametei și sărăciei – primele două priorități de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Ponderea populației globului care trăiește în condiții extreme de sărăcie și foamete este mai mică decât niciodată, însă există în continuare 800 milioane de oameni înfometați, din care 3 milioane mor în fiecare an din cauza malnutriției.

Deși milioane de agricultori mici, săraci în resurse, din țările în curs de dezvoltare, beneficiază anual de pe urma culturilor transgenice15, în majoritatea țărilor afectate sever de această problemă nu s-a acordat încă acces agricultorilor la mijloacele care îi pot ajuta să producă mai mult și mai bine – inclusiv la biotehnologie și la culturile modificate genetic. Multe țări interzic, încă, organismele modificate genetic, deși Organizația pentru Alimentație și Agricultură a recunoscut faptul că biotehnologia poate ajuta agricultorii și consumatorii săraci din țările în curs de dezvoltare34.

43

> Beneficiile globale ale culturilor trans-genice

http://bit.ly/1sO7jx8

Ce avantaje am eu, în calitate de consumator?

Pe piață:Gata de a fi lansate pe piață:

În curs de creare:

44

Orez hrănitor, care salvează vieți

Grâul fără gluten

Uleiuri mai sănătoase

Un conținut de toxine redus

Prețuri mai mici

Durată mai mare a produsului, pe raft

Conținut acrilamidic scăzut

Nivel nutritiv ridicat

Nivel nutritiv ridicat

Deja pe piață:• Preț redus – culturile transgenice îi ajută pe agricultori să-și

îmbunătățească producțiile medii, iar acest lucru scade prețurile pentru consumator.

• Uleiuri mai sănătoase – au fost modificate mai multe soiuri de soia și rapiță oleaginoasă, pentru a produce uleiuri mai sănătoase.

• Reducerea toxinelor – porumbul rezistent la insectele dăunătoare se poate apăra împotriva acestora, împiedicând, totodată, și dezvoltarea micotoxinelor, cunoscute ca fiind cancerigene. Micotoxinele provin din fungi (mucegaiuri) care se găsesc în natură, și care pătrund în interiorul plantei de porumb prin orificiile lăsate de insecte. Au fost creați, totodată, și hibrizi de cartof care produc mai puțină acrilamidă în timpul prăjirii.

45

„Biotehnologia specializată în ameliorarea plantelor de cultură trebuie să facă parte din răspunsul adus provocărilor care stau în fața societății de astăzi. U.E. a rămas în urma noilor competitori mondiali în cursa inovațiilor agricole, iar acest lucru are implicații pentru obiectivele Uniunii în materie de știință și inovație, pre-cum și pentru cele legate de mediu și agricultură.”

– Consiliul Consultativ al Academiilor Europene de Știință1> EASAChttp://bit.ly/1ezwEA1

Gata de lansare pe piață:• Un orez hrănitor, salvator de vieți – orezul „Golden Rice”, bogat în vitamina A poate

preveni orbirea, maladiile, precum și decesul prematur. Deficiența de vitamină A este preponderentă în rândul populațiilor sărace de pe glob, ale căror regimuri alimentare sunt bazate pe orez.

• O durată mai mare a produsului pe raft – în America de Nord au fost autorizate niște varietăți de măr și de cartof care nu sunt predispuse la formarea de pete maronii, și care pot diminua, astfel, cantitatea de alimente aruncate.

În curs de dezvoltare: • Grâul fără gluten – cercetătorii spanioli analizează posibilitatea

eliminării proteinelor de gluten din grâu, operațiune care ar putea îmbunătăți calitatea vieții persoanelor suferinde de boala celiacă.

• Calități nutritive mai bune – sunt în desfășurare diverse proiecte, axate pe îmbunătățirea calității nutritive a unor plante de cultură precum sorgul și cassava – alimente deosebit de importante pentru consumatorii din țările în curs de dezvoltare.

• Gust mai bun – unele alimente transgenice, ca tomata violet și un nou hibrid de ananas sunt considerate deja ca fiind mai gustoase decât soiurile convenționale.

• Conținut scăzut de acrilamidă – tehonologia modificării genetice poate fi utilizată pentru a reduce nivelurile de asparagină, substanță prezentă în multe alimente bogate în amidon, suspectată a avea un caracter carcinogen, pentru om. A fost deja creat un hibrid de cartof transgenic, cu conținut redus de asparagină.

Citiți mai multe, aici.35

46

> Avantaje pentru consumator – realități

http://bit.ly/2ayFRQh

Ce organisme modificate genetic sunt cultivate în U.E.? În Europa este autorizat pentru cultivare un singur porumb MG, rezistent la insecte. În prezent, este cultivat mai ales în Spania și Portugalia. Acest tip de porumb a fost autorizat în U.E. în 1998 și are capacitatea de a respinge insectele dăunătoare. În ciuda autorizării acestuia la nivelul Uniunii Europene, mai multe state-membre le interzic agricultorilor lor să îl cultive.

Producătorii spanioli culeg roadele porumbului transgenicSpania este lider mondial în cultivarea porumbului transgenic rezistent la dăunători. Acest hibrid este rezistent la atacurile sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis), care poate provoca pierderi de producție de până la 30 %, și reprezintă o treime din totalul culturilor de porumb din Spania. Cultivarea hibrizilor de porumb rezistenți la dăunători a avut ca rezultat numeroase beneficii, printre care:

• Creșteri ale producțiilor medii în zonele afectate de dăunători, variind între 7,4 și 10,5 %;

• Avantaje de ordin calitativ, respectiv, reducerea nivelului de micotoxine;

• Beneficii economice pentru agricultori, datorate producțiilor medii crescute, dar și scăderii consumului de inputuri (tratamente, combustibili etc) și cheltuielilor aferente;

• Beneficii de ordin social pentru agricultori, grație unei grad crescut de flexibilitate și simplificare a gospodăririi culturii;

47

• Beneficii pentru mediu, cum ar fi consumul scăzut de apă și o mai mare capacitate de fixare a carbonului, cu avantaje importante pentru biodiversitate;

• De asemenea, porumbul Bt i-a permis Spaniei să își reducă dependența față de importurile de porumb.36

48

> Beneficiile utilizării porumbului Bt în Spania

http://bit.ly/2kwz79w

Reducerea importurilor de porumb cu peste 1 milion t

Economie de apă echivalentă cu cantitatea consumată de aproape 750.000 oameniMarja de profit a agricultori-lor a crescut cu până la 147 €/ha.

AGRICULTORI DIN TOATĂ LUMEA

Producători europeni care culeg roadele cultivării porumbuluiNume: Maria Gabriela Cruz

Profesiune: Cultivator de porumb

Țara: Portugalia

Scurt istoric: Gabriela face parte dintr-a patra generație de agricultori de pe exploatația ei familială. Are o diplomă de studii în domeniul ingineriei agricole și a găsit modalități de practicare a unei agriculturi durabile.

Probleme cu care se confruntă: atacurile dăunătorilor, eroziunea solului și nevoia conservării apei.

Posibilități: Porumbul biotehnologic face față cu succes atacurilor puternice de dăunători și contribuie la diminuarea utilizării insecticidelor, eliminând trei tratamente.

49

„Culturile modificate genetic oferă o cale prin care agricultorii pot rămâne pe terenurile lor, în Europa. Dacă nu vom avea mai multe culturi trans-genice, vom deveni mai puțin competitivi și vom fi nevoiți să importăm mai multe alimente, în paralel cu folosirea unor metode agricole mai puțin sustenabile.”

> #FOODHEROEShttp://bit.ly/2frDO2d

51

INOVAȚIA ȘI PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

52

De ce avem nevoie de inovații în agricultură?Stimularea inovațiilor în întregul sector agricol este esențială, pentru că permite cultivarea mai multor produse alimentare, cu un impact mai mic asupra mediului

Inovațiile din domeniul ameliorării vegetale – inclusiv tehnologia modificării genetice – au adus deja avantaje remarcabile, cum ar fi: calitatea mai bună a semințelor, productivitatea mai mare a culturilor, veniturile mai ridicate ale agricultorilor, prețurile mai mici ale alimentelor și reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2.

Cum poate ajuta proprietatea intelectuală?Proprietatea intelectuală (IP) este un instrument de protecție necesar și util în ameliorarea vegetală modernă, la fel ca și drepturile de protecție a soiurilor de plante (PVP) (și, în unele cazuri, patentele).

Ambele instrumente contribuie la stimularea inovațiilor în sensul obținerii unor semințe mai productive și sustenabile, determinând inovatorii să își asume riscuri în inițiativele pe care le iau, pentru ca, în final, să realizeze beneficii pentru noi toți.

53

Puteți afla mai multe despre rolul

proprietății in-telectuale în acti-

vitatea de inovare, în acest video

(IP52)7

> Material video IP52http://bit.ly/2j7XRop

Drepturile de proprietate intelectuală (IPR) asigură faptul că entitățile publice sau private care creează noi tehnologii sunt retribuite pentru eforturile și investițiile lor. Acest lucru le permite acestor entități să investească în continuare în tehnologii și produse noi. Beneficiile numeroase, de ordin economic și social, care derivă din inovațiile biotehnologice depind, așadar, foarte mult de existența unui sistem IPR eficient.

Ca în orice sector de înaltă tehnologie, sistemele de patentare asigură obținerea unui venit în urma investițiilor realizate pe parcursul procesului de cercetare-dezvoltare, care este îndelungat și costisitor. Culturile noi, care oferă producții medii mai mari și/sau cresc cu mai puțină apă au la bază invenții unice. Pentru ca entitatea creatoare să poată parcurge traseul complet – de la invenție la producție și la accesul pe piață – este nevoie de o protecție adecvată a invențiilor, pentru a asigura o recuperare cel puțin parțială a investițiilor realizate.

Cititi mai multe aici.38

CÂTEVA DATEPrincipalele 10 companii din sector investesc anual cca 2,25 miliarde $, sau 7,5 % din vânzări, în dezvoltarea de noi produse.39

Pentru a ajunge pe piață, un produs agricol biotehnologic are nevoie, în medie, de 13 ani și 136 milioane $.40

54

> Proprietatea intelectuală – realități

http://bit.ly/2k4vCGl

O „conductă” de cercetare-dezvoltare promițătoare – cel puțin în afara Europei!Cine sunt noii dezvoltatori?

Ascensiunea Chinei, Indiei, Braziliei și altor țări emergente

Instituțiile publice și parteneriatele public-private (PPP)

Ce anume se creează?

Prima generație: rezistența la dăunători și toleranța la ierbicide

Următoarea generație: valoarea nutritivă, toleranța la factorii de stres, rezistența la boli

Noile culturi: accent pe culturile destinate țărilor în curs de dezvoltare

Caractere noi: atenuarea efectelor schimbării climatice și adaptare

Tehnici noi

55

De ce nu este mai rapid procesul de inovare? Modificarea genetică a culturilor, care poate fi considerată drept cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria agriculturii, poate fi și inovația cu cea mai dificilă evoluție din lume. Procedurile legislative din toată lumea – și, probabil, în mod deosebit, cele din Europa – au ajuns să fie atât de lungi și de complicate, încât împiedică, efectiv, accesul agricultorilor și consumatorilor la inovații, mai ales în țările lumii a treia, unde atât producțiile medii, cât și nivelul de trai stagnează. Fie că este vorba de întârzieri inutile în autorizarea plantelor transgenice pentru import sau cultivare – prin interdicții nejustificate științific – sau de neglijarea unor mijloace ca proprietatea intelectuală, care ar cataliza inovația, Europa împiedică întreaga lume (dar și pe ea însăși) de la abordarea și rezolvarea problematicilor agroalimentare.

56

Inovații pentru țările în curs de dezvoltareConștiente de potențialul pe care îl au în îmbunătățirea nivelului de trai, sectorul biotehnologic și centrele de cercetare publică creează, în prezent, hibrizi biotehnologici ai unor plante de cultură esențiale, precum cassava, bananele, sorgul și porumbul, pentru țări în curs de dezvoltare.

• Proiectul „orezului auriu” – orezul bogat în vitamina A se apropie de momentul autorizării comerciale în Filipine, fiind creat pentru prevenirea unor maladii precum cecitatea, cauzată de deficiența de vitamină A. Peste 120 de laureați ai premiului Nobel au solicitat mai multor state să respingă campania dusă de organizația Greenpeace împotriva plantelor de cultură și alimentelor ameliorate biotehnologic, în general, și împotriva orezului „Golden Rice”, în particular, adresându-le întrebarea următoare: „Câți oameni săraci din lumea întreagă trebuie să moară, pentru ca să putem considera aceste campanii drept crime împotriva umanității?”42

• Proiectul BioCassava Plus – îmbunătățirea calității nutritive a cassavei, principala sursă de calorii pentru mai mult de 250 milioane de oameni din Africa subsahariană.43

• Proiectul Africa Biofortified Sorghum – crearea unui sorg mai hrănitor și mai ușor de digerat, care să conțină niveluri mai ridicate de aminoacizi, vitamine, fier și zinc. Sorgul este cea de-a cincea cultură cerealieră din lume și principalul aliment al unei populații de peste 500 milioane de oameni.44

• Water Efficient Maize for Africa (WEMA) – crearea unui hibrid de porumb tolerant la secetă. Porumbul este un produs alimentar de bază pentru mai mult de 300 milioane de africani, care depind de el (este principala lor sursă de hrană).45

57

> Scrisoarea laureaților

http://bit.ly/299bttp

Doriți să aflați mai multe informații? Intrați pe

www.europabio.org

@EuropaBio

59

Referințe1. Planting the Future: Opportunities and Challenges for Using Crop Genetic Improvement Technologies for

Sustainable Agriculture. Political Rep. no. 21. EASAC, June 2013. Web. 7 Feb. 2017.

2. Gaskell G, Stares S, Allansdottir A, Allum N, Corchero C, Fischleret C, et al. Europeans and biotechnology in 2005: patterns and trends. Rep. no. Special Eurobarometer 244b: 3. European Opinion Research Group, Jul. 2006. Web. 7 Feb. 2017. < http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_244b_en.pdf >.

3. Genetic engineering in agriculture. Rep. Dicomm advisors, July 2013. Web. 7 Feb. 2017. < http://www.gruenevernunft.de/sites/default/files/meldungen/ Bericht-Gentechnik%20in%20der%20Landwirtschaft.pdf>.

4. Europeans, Agriculture and the Common Agricultural Policy. Rep. no. Special Eurobarometer 336. European Opinion Research Group, Mar. 2010. Web. 7 Feb. 2017. <http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_336_en.pdf>.

5. Brookes, G., Barfoot, P. GM Crops: Global Socio-economic and Environmental Impacts 1996- 2014. PG Economics Ltd, May 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.pgeconomics.co.uk/pdf/2016globalimpactstudymay2016.pdf>.

6. “Goal 2. End Hunger, Achieve Food Security and Improved Nutrition and Promote Sustainable Agriculture.” Fao.org. Food and Agriculture Organization of the United Nations, n.d. Web. 07 Feb. 2017. <http://www.fao.org/sustainable-development-goals/goals/goal-2/en/>.

7. “Technology.” Glass Barn. Indiana Soybean Alliance, n.d. Web. 06 Mar. 2017. <http://www.glassbarn.org/indiana-farming/technology>.

8. “History of Biotech.” Biotechweek.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://history.biotechweek.org/>.

9. “Genetically Modified (GM) Plants: Questions and Answers.” Royal Society. N.p., n.d. Web. 08 Feb. 2017. <https://royalsociety.org/topics-policy/projects/gm-plants/>.

10. Sanders, Liz. “Biotech Foods Are Safe. Says Who? [INFOGRAPHIC].” FoodInsight.org. International Food Information Council Foundation, 7 Oct. 2015. Web. 07 Feb. 2017. <http://www.foodinsight.org/biotechnology-gmo-food-safe-who-infographic>.

11. “What People Say about GMO Safety.” Europabio.org. EuropaBio, n.d. Web. 6 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/what_people_say_about_gmo_safety.pdf>.

12. European Commission. Commission Publishes Compendium of Results of EU-funded Research on Genetically Modified Crops. N.p., 2010. Web. 7 Feb. 2017. <http://europa.eu/rapid/press-release_IP-10-1688_en.htm>.

13. “Facing the facts on GMOs in the EU.” Europabio.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/INFOGRAPHIC_GMO_FACTS_v4_08082016.pdf>.

14. “ISAAA Brief 51-2015: TOP TEN FACTS about Biotech/GM Crops in Their First 20 Years, 1996 to 2015.” ISAAA.org. ISAAA, 2015. Web. 07 Feb. 2017. <http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/51/toptenfacts/ default.asp>.

15. “Biotech Crop Highlights in 2015.” ISAAA.org. ISAAA, n.d. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/51/infographic/default.asp>.

16. “ISAAA Presentation.” ISAA, n.d. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/51/pptslides/pdf/B51-Slides-English.pdf>.

17. “EU benefits from GM trade.” Europabio.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Feb. 2017. < http://www.europabio.org/sites/default/files/infographic_eu_benefits_from_gm_trade.pdf>.

18. “GMO Import Bans Would Be Both Unnecessarily Costly and Pointless.” Europabio.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/gmo_import_bans.pdf>.

19. “EU Register of Authorised GMOs.” Europa.eu. European Commission, n.d. Web. 07 Feb. 2017. <http://ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm>.

20. “What is the approval process for import of GMOs in the EU? ” Europabio.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Apr. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/infographic_risk_assessment_europabio_0.pdf>. “GMO risk assessment timelines: Is the EU losing the innovation game?” Europabio.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/INFOGRAPHIC_ASSESSMENT_TIMELINES_v4-Final.pdf>.

21. “Green Biotechnology Factsheet. Product safety – Are GMOs safe to grow and eat?” Europabio.org. EuropaBio. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/europabio_factsheet_product_safety.pdf>.

22. “EU Member States and GMOs.” Europabio.org. EuropaBio, 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/infographic_ms_gmos.pdf >.

60

23. Andiukaitis, Vytenis. “Commissioner Andriukaitis Addressing Extraordinary Meeting of the Parliament’s Committee on the Environment, Public Health and Food Safety on GMO Proposal.” Extraordinary Meeting of the Parliament’s Committee on the Environment. Brussels. 8 June 2015. Europa.eu. European Commission. Web. 7 Feb. 2017. <https://ec.europa.eu/commission/2014-2019/andriukaitis/announcements/commissioner-andriukaitis-addressing-extraordinary-meeting-parliaments-committee-environment-public_en>.

24. “European Commission Study on the Implications of asynchronous GMO approvals for EU imports of animal feed products, December 2010. <http://ec.europa.eu/agriculture/analysis/external/asynchronous-gmo-approvals>..

25. EU-28 - Agricultural Biotechnology Annual. Rep. no. FR1624. USDA Foreign Agricultural Service, 12 June 2016. Web. <https://gain.fas.usda.gov/Recent%20GAIN%20Publications/Agricultural%20Biotechnology%20Annual_Paris_EU-28_12-6-2016.pdf>.

26. How to Feed the World in 2050. Publication. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), 2009. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.fao.org/fileadmin/templates/wsfs/docs/expert_paper/ How_to_Feed_the_World_in_2050.pdf>.

27. Brookes, G., Barfoot P. “Key Environmental Impacts of Global Genetically Modified (GM) Crop Use 1996 – 2011.” GM Crops & Food 4.2 (2013): 109-19. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.4161/gmcr.24459>.

28. “Green Biotechnology Factsheet. Farming and the environment – How can biotech crops contribute to sustainable intensification globally?” Europabio.org. EuropaBio. Web. < http://www.europabio.org/sites/default/files/europabio_factsheet5_v1clow.pdf >.

29. Brookes, G., Yu T.H., Tokgoz S., Elobeid A. The Production and Price Impact of Biotech Corn, Canola, and Soybean Crops. AgBioForum 2010 13(1): 25-52. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.agbioforum.org/v13n1/v13n1a03-brookes.pdf>.

30. “Can GMOs Help Protect the Environment?” GMO Answers. Council for Biotechnology Information, n.d. Web. 7 Feb. 2017. <https://gmoanswers.com/sites/default/files/Infographic-Water-Conservation-090716.pdf>.

31. Carpenter, Janet E. “Peer-reviewed Surveys Indicate Positive Impact of Commercialized GM Crops.” Nature Biotechnology 2010: 319-21. Nature Biotechnology. CropLife International, 2010. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.nature.com/nbt/journal/v28/n4/full/nbt0410-319.html>.

32. “How Do GMOs Help Preserve H2O?” GMO Answers. Council for Biotechnology Information, n.d. Web. 7 Feb. 2017. <https://gmoanswers.com/sites/default/files/Infographic-Water-Conservation-090716.pdf>.

33. “About the Project.” Water Efficient Maize for Africa (WEMA). African Agricultural Technology Foundation (AATF-Africa), 2012. Web. 08 Feb. 2017. <http://wema.aatf-africa.org/about-project>.

34. The State of Food and Agriculture. N.p.: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), 2016. FAO. Web. 7 Mar. 2017. <http://www.fao.org/3/a-i6030e.pdf>.

61

35. “Green Biotechnology Factsheet. Consumer Benefits - What Can Genetically Modified Crops Give You Today?” Europabio.org. EuropaBio. Web. <http://www.europabio.org/sites/default/files/factsheet_consumer_benefits_1.pdf>.

36. Areal, Francisco J. Benefits of Bt Maize in Spain (1998-2015). Benefits from an Economic, Social and Environmental Viewpoint. Fundacion Antama, 2016. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/2016%20Spanish%20benefits%20report- %201998-2015%20-%20english.pdf>.

37. What Is the Role of Intellectual Property in Innovation? Perf. Paul Leonard. Europabio.org. CropLife International, 25 Feb. 2014. Web. 07 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/agricultural-biotech/publications/ip52-what-role-intellectual-property-innovation>.

38. “Intellectual Property factsheet. Innovation in Plant Breeding - How IP Drives Progress in Europe.” Europabio.org. EuropaBio, 2008. Web. 7 Feb. 2017. <http://www.europabio.org/sites/default/files/intellectual-property-factsheet.pdf>.

39. “Intellectual Property.” CropLife International. CropLife International, n.d. Web. 08 Feb. 2017. <https://croplife.org/plant-biotechnology/intellectual-property-2/>.

40. “Five Things You Need to Know About Agricultural Innovation & Intellectual Property.” CropLife International. CropLife International, 26 Apr. 2013. Web. 07 Feb. 2017. <http://croplife.org/news/five-things-you-need-to-know-about-agricultural-innovation-intellectual-property/>.

41. “Golden Rice Project.” The Golden Rice Project. Golden Rice Humanitarian Board, 2005. Web. 06 Feb. 2017. <http://www.goldenrice.org/>.

42. “Laureates Letter Supporting Precision Agriculture (GMOs).” Letter to Leaders of Greenpeace, the United Nations and Governments around the World. N.d. Support Precision Agriculture, 29 June 2016. Web. 08 Feb. 2017. <http://supportprecisionagriculture.org/nobel-laureate-gmo-letter_rjr.html>.

43. “BioCassava Plus.” Donald Danforth Plant Science Center. Donald Danforth Plant Science Center, n.d. Web. 08 Feb. 2017. <http://www.danforthcenter.org/scientists-research/research-institutes/institute-for-international-crop-improvement/ crop-improvement-projects/biocassava-plus>.

44. Africa Biofortified Sorghum (ABS) Project. Africa Harvest, n.d. Web. 07 Feb. 2017. <http://biosorghum.org/home.php>.

45. “Welcome to WEMA.” WEMA. African Agricultural Technology Foundation (AATF-Africa), n.d. Web. 07 Feb. 2017. <http://wema.aatf-africa.org/>.

62

Avenue de l’Armée 61040 BrusselsT: +32 2 735 03 13F: +32 2 735 49 60Twitter: @EuropaBiowww.europabio.org

AgrobiotechromBd. Mărăști nr 59Email: office@agrobiotechrom.rowww.agrobiotechrom.rowww.infoomg.ro