GHID DE PREVENIRE A INUNDAŢIILOR

Inundația înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în

mod obișnuit cu apă.

Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.

Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale, topirii bruște a

zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de câmpie, în urma acțiunii vânturilor

care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine etc.

Viitură se numește o creștere bruscă a debitului unei ape curgătoare, după o ploaie

torențială sau după topirea unor zăpezi abundente.

Prin extensie, termenul desemnează o creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu, care

poate duce la revărsarea lui și poate provoca o inundație.

Viiturile torențiale (în engleză flash floods) sunt viituri care se produc foarte rapid, în

bazine hidrografice de suprafață relativ redusă, fiind provocate de obicei de precipitații de

intensitate ridicată.

Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului hidrologic

natural al Pământului. Inundaţiile şi în special marile inundaţii constituie fenomenul natural

care a marcat şi marchează profund dezvoltarea societăţii umane, fiind din punct de vedere

geografic cele mai răspândite dezastre de pe glob şi totodată cele mai mari producătoare de

victime omeneşti şi pagube materiale.

Efectele viiturilor torențiale din 2005 (Coza – Vrancea)

Inundaţiile sunt provocate de fenomene naturale cu caracter aleator, de fenomene

accidentale sau activităţi umane.

Revărsările cursurilor de apă; apele provenite din precipitaţii sau topirea zăpezilor,

stagnante sau scurse de pe versanţi; ridicarea apelor subterane peste nivelul solului sunt

inundaţii provocate de fenomene naturale.

Inundatiile sunt determinate atât de cauze naturale cât și antropice. Dintre cauzele

naturale, se remarcă:

- Ploile abundente , care sunt și cele mai importante cauze ale producerii inundațiilor.

Căderea unor cantități foarte mari de precipitații într-un timp scurt, în condițiile unei

permeabilități reduse ale solului, face ca apa să se scurgă spre rețeaua de văi, generând viituri,

depășirea capacității de transport a albiilor majore provocând inundații.

- Topirea bruscă a zăpezii are un rol considerabil în formarea viiturilor, cu deosebire în

zonele climatelor temperate și rece. în general, procesul de topire generează apele mari de

primavară sau de vară în zonele înalte ;

- Topirea zăpezilor concomitent cu căderea ploilor de primavară: un asemenea fenomen s-

a produs în România, în luna mai a anului 1970, pe râurile din Transilvania, pe Olt, Siret și

Dunăre. La nivel național, au fost afectate total 83 de localități și doar parțial 1528 de localități.

Au fost evacuate peste 250.000 de persoane și aproape 500.000 de animale, fiind avariate 395

de unități economice și peste 45.000 de gospodării (13.000 complet distruse)

- Ruperea bruscă a barajelor de gheață (a zăpoarelor) un fenomen frecvent pe râurile din

zona climatelor temperat-continental și subpolar, în special în nordul României , pe râurile cu

direcția de curgere de la nord la sud, acesta facilitând topirea dinspre amonte spre aval a gheții

în anotimpul cald.

Viitura din aprilie 2006 de pe Dunăre a reprezentat cea mai importantă viitură produsă

în perioada de observaţii 1840-2006, debitul maxim în secţiunea Baziaş a fost de 15800 mc/s

faţă de cel mai mare debit înregistrat până în prezent în anul 1895, de 15082 mc/s.

Cauzele producerii acestei viituri au fost :

-stratul de zăpadă existent în aproape tot bazinul Dunării a măsurat grosimi de până la 2-3

m, în zonele montane din Alpi şi Carpaţi;

-temperaturile foarte mari la sfârşitul lunii martie care au dus la topirea accelerată a

stratului de zăpadă;

-precipitaţiile căzute s-au suprapus peste topirea startului de zăpadă;

-producerea aproape simultană a mai multor viiturilor de pe Dunăre,Tisa,Sava şi Timiş.

Viitura catastrofală produsă pe Dunăre în perioada aprilie-mai 2006, a avut ca efect direct

ruperea unor diguri la Dunăre şi inundarea unor localităţi şi terenuri.

Inundaţiile pot fi provocate de accidente la construcţiile hidrotehnice: ruperea sau

avarierea barajelor sau a altor construcţii hidrotehnice; manevre greşite sau neconforme cu

situaţia hidrologică; alunecarea bruscă a versanţilor în cuveta lacurilor de acumulare.

Ruperea intenţionată a digurilor de apărare; realizarea sistemelor de irigaţii cu pierderi

mari de apă fără măsuri adecvate de drenaj, sunt câteva dintre activităţile umane care pot

provoca inundaţii.

Inundaţiile sunt însoţite de efecte negative economice, sociale şi ecologice. În urma

inundaţiilor sunt afectate: localităţi, prin distrugerea sau avarierea locuinţelor şi anexelor

gospodăreşti, bunurilor casnice, dotărilor edilitar-gospodăreşti, a surselor de apă, etc; obiective

industriale; obiective agricole; căi de comunicaţie, etc.

Marile inundaţii au constituit factorul declanşator şi catalizatorul unor mari schimbări în

modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundaţiilor ca pe un capriciu al naturii,

la încercarea omului de a se opune naturii prin abordarea de genul luptă împotriva inundaţiilor,

la cel de apărare împotriva inundaţiilor şi în ultimul timp la cel de prevenire a inundaţiilor.

Efectul viiturii din 2005, Milcovel – Vrancea

Măsuri generale de prevenire a inundaţiilor :

renunţarea la îndiguirea generalizată a albiilor râurilor, ultimele evenimente de

amploare dovedind că este inutilă;

interzicerea autorizării oricăror construcţii în apropierea albiilor minore, supuse riscului

la inundaţii;

protejarea malurilor concave cu gabioane iar atunci când resursele financiare nu permit

realizarea de lucrări costisitoare, prin „ataşarea”,de arbori de mari dimensiuni bine fixaţi cu

ajutorul şufelor. Fixarea se va realiza cu tulpina spre amonte şi coronamentul spre aval. În timp,

dacă nu sunt viituri foarte puternice se realizează o colmatare ce poate crea o terasă antropico-

naturală cu rol de protecţie a malului;

eliberarea periodică a materialului lemnos strâns în jurul picioarelor de pod care la

viituri poate constitui motiv de blocaj sau de mărire a sarcinii asupra podului ajungându-se

până la ruperea acestuia;

întreţinerea corespunzătoare a lucrărilor de amenajare a torenţilor şi de îmbunătăţiri

funciare (şanţuri, canale de evacuare ş.a.)

implicarea fermă a autorităţilor în ceea ce priveşte protecţia mediului începând de la

protecţia pădurilor, împăduriri până la aplicarea măsurilor de prevenire a inundaţiilor;

elaborarea unor hărţi cu suprafeţele expuse inundaţiilor, dar şi a suprafeţelor

cvasiorizontale din zona de câmpie, în care apa poate stagna în perioadele cu exces de

umiditate (de ex. din topirea zăpezii);

eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor extreme,

periculoase;

educarea populaţiei pentru protejarea albiei râurilor faţă de poluarea cu deşeuri solide

(rumeguş, gunoie) şi lichide;

informarea oamenilor în legătură cu fenomenele care pot afecta terenurile şi activităţile

economice precum şi cu modul în care trebuie să se comporte în cazul producerii acestora

Harta zonelor din bazinul râului Putna, expuse la scurgeri torențiale din topirea zăpezii, realizata în cadrul

proiectului Monitor II

REGULI DE PROTECŢIE,COMPORTARE ŞI ACŢIUNE A POPULAŢIEI ÎN CAZ DE INUNDAŢIE

ÎNAINTE DE INUNDAŢIE - Cunoaşte zona în care desfăşori activitatea, informează-te asupra barajelor existente în

zonă şi aupra potențialului pericol pentru tine şi familia ta.

- Asigură-te că ai numerele de telefon ale serviciilor de urgenţă la îndemână. Învaţă copiii

să sune la 112.

- Pregăteşte-te pentru evacuare. Cunoaşte rutele de evacuare din comunitate, cunoaşte

zonele înalte din apropiere. Participă împreună cu familia la exerciţii de evacuare, exersează cu

familia cel puţin odată la 6 luni evacuarea.

- Fii pregătit să supravieţuieşti cel puţin 72 ore. Pregăteşte un kit de urgenţă şi alimente

destinat acestui scop. Păstrează kit-ul într-un loc cunoscut de toată lumea şi împrospătează

periodic stocul de alimente şi apă potabilă. Nu uita să ai echipament auxiliar destinat celor care

nu ştiu să înoate sau celor cu dizabilităţi

- Păstrează documentele şi obiectele personale importante în locuri unde nu se vor

deteriora. Copiile acestora păstrează-le pe un suport magnetic într-un alt loc decât cel de acasă.

- Dezvoltă un Plan Familial pentru Urgenţă

- Învaţă cum se întrerup utilităţile – alimentarea cu curent electric, gaz şi apă.

- Instalează-ţi pompe de apă cu alimentare de la surse independente.

- Instalează-ţi supape de siguranţă (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru a evita

pătrunderea apei în locuinţă.

- Izolează pereţii fundaţiilor cu materiale hidroizolante, pentru a preveni infiltrarea şi

erodarea structurii de rezistenţă a imobilelor.

- Întreţine şanţurile de scurgere din gospodărie şi de la drumul de acces. Nu planta

altceva decât iarbă, nu lăsa să se adune resturi vegetale sau gunoaie

- Participă la acţiunile organizate de autorităţi: campanii de curăţire a albiilor, campanii

de plantare de puieţi, campanii de informare, exerciţii

- Asigură-ţi locuinţa şi bunurile.

ÎN TIMPUL INUNDAŢIEI

- Fii receptiv la informaţiile transmise de autorităţi. NU ignora avertizările şi pune în

aplicare instrucţiunile transmise.

- Participă la activităţile organizate de autorităţi (ridicare de diguri, evacuare de animale şi

populaţie etc.).

- Evacuaţi zona dacă autorităţile recomandă acest lucru.

- Dacă n-ai reuşit să părăseşti imobilul la timp, urcă-te pe acoperiş şi aşteaptă să fii salvat.

- Fii receptiv la informaţiile transmise de autorităţi prin intermediul posturilor de radio

sau televiziune.

- În cazul în care eşti surprins în afara locuinţei (pe stradă, în clădire, parc, sală de

spectacol, locuri aglomerate), respectă cu stricteţe indicaţiile primite şi îndreapta-te către

locurile de refugiu cele mai apropiate.

- Mută-ţi bunurile de valoare la etajele superioare.

- Deconectează aparatura electrică. Nu atinge echipamentele electrice dacă eşti ud sau

dacă stai în apă.

- Fă provizii de apă, în cazul în care aceasta va fi de nefolosit.

- Pune la adăpost animalele din gospodărie în locuri înalte care oferă protecţie.

- La părăsirea locuinţei, ia documentele personale, kitul de urgenţă, o rezervă de alimente,

apă, trusa sanitară, un aparat de radio şi pe timp friguros, îmbrăcăminte mai groasă.

- Respectă ordinul de evacuare.

- NU te deplasa prin apa curgătoare. Apa curgătoare de numai 15 cm adâncime te poate

dobori. Dacă este necesar să te deplasezi prin zone inundate, fă-o acolo unde apa nu este în

mişcare. Foloseşte un băţ pentru a verifica dacă solul din faţa ta este stabil şi pentru a evita

obstacolele.

- NU trece cu maşina prin zonele inundate. 15 cm de apă ajung până la caroseria

majorităţii autoturismelor, cauzând pierderea controlului şi posibila împotmolire. 30 cm de apă

sunt suficienţi pentru ca majoritatea autovehiculelor să plutească.

DUPA INUNDAŢIE

- Evită folosirea apei provenită din inundaţie. Aceasta poate fi contaminată.

- Fii precaut în zonele în care apele s-au retras. Nu folosi drumurile până acestea nu au

fost verificate de către organele competente. Drumurile se pot prăbuşi.

- NU te apropia de cablurile electrice căzute la pământ şi anunţă imediat 112.

- NU te apropia de zonele afectate de dezastre, exceptând cazul în care autorităţile solicit

voluntari.

- Întoarce-te acasă doar când autorităţile permit acest lucru. Înainte de a intra în locuinţă

inspectează cladirea şi asigură-te că nu există modificări structurale.

- La intrarea în locuinţă nu folosi mijloace ce produc flacără deschisă. Dacă simţi miros de

gaz sau auzi sunete suspecte deschide un geam, părăseste locuinţa rapid şi sună la compania de

gaze.

- Nu reconecta energia electrică înainte ca reţeaua electrică să fie verificată de către un

electrician autorizat.

- Spală-te cât mai des pe mâini cu săpun şi apă curată, evită contactul cu apa povenită din

inundaţii.

- Aruncă mâncarea care a intrat în contact cu apa provenită din inundaţii, inclusive

conservele.

- Fierbe apa de băut şi cea folosită la prepararea hranei până când autorităţile o declară

potabilă.

- Urmăreşte ştirile pentru a afla unde te poţi adresa pentru a fi ajutat să obţii adăpost,

îmbrăcăminte şi hrană.

- Nu aştepta! În cazul apariţiei durerilor abdominale sau altor probleme medicale,

apelează la cea mai apropiată instituţie medicală pentru a-ţi asigura asistenţa de specialitate.

- Repară, cât mai curând posibil, rezervoarele septice, ţevile şi conductele de apă şi

canalizare, fântânile, instalaţiile sanitare şi de salubritate stricate. Instalaţiile sanitare şi

sistemele de canalizare defecte prezintă un risc serios pentru sănătate.

Harta zonelor expuse la inundatii, Vidra – Vrancea (proiect Monitor II)