GHID

Principalii biotopi ai ecosistemelor acvatice, reprezentai de masa de ap, ce poart

denumirea de pelagial, si de substrat, ce poarta denumirea de bental sunt subpopulai

de o serie de asociaii (sau comuniti) de organisme.

Asociaii (sau comuniti) de organisme ntlnite n masa apei (adic n pelagial)

sunt

planctonul;

nectonul

neustonul;

fauna din vegetaie

Asociaiile (sau comuniti) de organismele intalnite pe subtrat (adic n bental)

sunt

Bentosul

Perifitonul

Neustonul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si animale ce folosesc ca

suport de viata pelicula superficiala a apei, ele gasindu-se cantoriate la suprafata apei.

Neustonul are in componenti cele 3 grupe functionale specifice unei biocenoze, si

anume: fitoneustonul, zooneustonul si bacterioneustonul.

Planctonul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si animale de dimensiuni

mici si microscopice ce se gasesc in masa apei, ce au ca trasatura comuna plutirea

activa sau pasiva in masa apei, fara a avea capacitatea de a se impotrivi curentului ape.

Planctonul are in componenta cele 3 grupe functionale specifice unei biocenoze, si

anume: fitoplantonul, zooplanctonul si bacterioplanctonul.

Nectonul reprezinta cenoza acvatica alcatuita din animale bune inotatoare care pot sa

inoate impotriva curentului pe distante mari. Nectonul Este alcatuit in principal din

pesti, alaturi de care se mai gasesc reptile, mamifere, pasari unele permanent acvatice

altele temporar acvatice

Fauna din vegetatie reprezinta cenoza acvatica alcatuita din animale care se adapostesc

in zonele cu vegetatie submersa si emersa unde gasesti cele mai bune conditii de hrana,

reproducere si adapost.

Macronevertebratele reprezint o verig important n transferul materiei i energiei

n ecosistemul acvatic. Structura comunitii de macronevertebrate se modific n

funcie de calitatea apei, condiiile hidromorfologice, sezon i de ali parametri din

mediul nconjurtor.

Evaluarea strii de calitate a unui ru poate fi fcut cunoscnd structura i

dinamica faunei bentonice

Macronevertebratele populeaz o serie de microhabitate cum ar fi:

substrat dur (bolovni, pietri);

substrat nisipos;

substrat mlos;

detritus;

n vegetaie submers.

Deoarece schimbarea calitii apei prezint interes practic s-au realizat o serie de

sisteme de evaluare a calitii apei bazate pe analiza faunei bentonice. Alctuirea

comunitii de macronevertebrate reflect starea ntregii biocenoze, studiile recente

artnd c schimbrile survenite n structura comunitii apar ca rspuns la gradul de

poluare al apelor respective.

Macronevertebratele au atras dintotdeauna atenia datorit vieii scurte n stadiul

adult (de la cteva ore pn la cteva sptmni) i prezenei stadiului larvar acvatic.

Bentosul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si animale ce sa gasesc pe

substrat, ce au ca trasatura comuna utilizarea subtratului ca suport de viata. Bentosul

are in componenta cele trei grupe functionale specifice unei biocenoze, si anume:

fitobentosul, zoobentosul si bacteriobentosul.

Structura zoobentosului este foarte variabila, ea depinzand de o serie de factori:

tipul de substrat, care variaza de la un mal la altul, dar mai ales se modifica odata cu

adamcimea, astfel ca in zona de mal predomina substratul nisipos-argilos, iar in zona

adancimii, predomina substratul nisipos-malos si malos.

adancimea apei creaza doi biotopi ce ofera conditii diferite de viata, si anume zona de mal

si zona de adanc. In zona de mal bentalul este populat de organisme fotofile, oxifile,

filtratoare, pe cand in zona de anand, bentalul este populat de organisme fotofobe,

stenoxifile, detrivivore.

anotimp, conditiile climatice si hidrologice;

prezenta vegetatiei macrofite

Algele microscopice plutesc in masa apei. Calitatea fizico-chimic a apei le

influenteaz dezvoltarea. Asfel prezena unor substane toxice, cum sunt metalele, pot

duce la dispariia lor. Pe de alt parte prezena unor cantiti mari de nutrieni in ap

provenii din agricultur poate determina dezvoltarea masiv a algelor, dnd aspectul

de ap verde.

Dintre comunitile acvatice, macronevertebratele bentonice (adic organisme care triesc pe fundul apei) sunt cele mai utilizate ca bioindicatori deoarece:

sunt numeroase;

sunt uor de colectat;

sunt puin mobile

Analiza fizico-chimic a apei ofera informatii privind calitatea apei din momentul

recoltarii probei. Chiar prezenta pestilor nu poate furniza informatii despre problema

poluarii deoarece pestii se pot misca evitand poluarea. In schimb macronevertebratele

nu se pot misca si nu pot evita poluarea. Astfel proba de macronevertebrat poate

furniza informatii despre calitatea apei pe o perioada lunga de timp. Astfel uneori

macronevertebratele pot sa indice o poluare care nu mai este prezenta in momentul

prelevarii.

Activitatea de supraveghere a calitii apei se numete monitoring. Acesta activitate

presupune analiza, din punct de vedere fizico-chimic si biologic, a probelor de ap

prelevate din anumite puncte de pe traseul rului numite seciuni de monitorizare.

Calitatea fizico-chimic a apei este stabilit prin analiza unor serii de parametrii:

temperatura apei;

culoarea i transparena apei;

pH-ul;

oxigenul dizolvat;

nitrii, fosfai.

De asemeni studiul organismelor care triesc in ap poate oferi multe informaii cu

privire la calitatea apei. Diferitele grupe de organisme prezint toleran diferit la

gradul de poluare a apei i constituie indicatori ai nivelului de poluare.

Activitatea de monitorizare a calitatii apei prevede un sistem de clasificare a apelor de

suprafata in cinci categorii de calitate: foarte bun (notat cu I);

elementele biologice se caracterizeaza prin valori asociate acelora din zonele de referinta sau cu alterari antropice

minore;

alterarile antropice ale valorilor elementelor fizico-chimice si hidromorfologice ale apelor de suprafata nu exista

sau sunt minore fata de valorile normale, in conditii nealterate. Pentru reprezentarea grafica se foloseste

culoarea albastru.

bun (notat cu II); valorile elementelor biologice pentru apele de suprafata prezinta nivele scazute de alterari ca rezultat al actiunii

umane si se abat doar in mica masura de la valorile normale. Pentru reprezentarea grafica se foloseste culoarea

verde.

moderat (notat cu III); valorile elementelor biologice deviaza moderat de la valorile normale asociate apelor aflate in conditii de

referinta. Valorile indica o alterare moderata a apei ce rezulta din activitatea umana. Pentru reprezentarea grafica

se foloseste culoarea galben.

satisfctoare (notat cu IV); exista alterari majore ale elementelor biologice de calitate, comunitatile biologice relevante difera substantial fata

de cele normale asociate conditiilor de referinta. Pentru reprezentarea grafica se foloseste culoarea orange.

degradat (notat cu V). alterari severe ale valorilor elementelor biologice de calitate, un numar mare de comunitati biologice relevante

sunt absente fata de cele prezente in conditii de referinta. Pentru reprezentarea grafica se foloseste culoarea

roie.

Macronevertebratele care traiesc pe fundul apei sunt importante verigi ale reelei trofice acvatice, ele constituind sursa de energie pentru numeroase animale acvatice.

n decursul evoluiei lor macronevertebratele s-au adaptat la anumite condiii hidromorfologice, astfel cunoscnd aceste condiii se poate aprecia structura populaiilor i invers, cunoscnd structura populaiilor se pot aprecia condiiile n care triesc.

De aceea macronevertebratele bentice sunt indicatorii cei mai utilizai n vederea stabilirii calitii apei deoarece ele rspund la o mulime de caracteristici ca altitudine, substrat, vitez de curgere, parametrii fizico- chimici. Numeroase studii au demonstrat c structura i dinamica comunitii de macronevertebrate reflect calitatea ecosistemului acvatic.

Exist mai multe calitii ale macronevertebratelor pentru care sunt folosite n activitatea de biomonitoring: sunt ubiquiste, sunt prezente aproape tot timpul anului, sunt mai putin mobile fa de peti, sunt usor de colectat. (Chiasson A. 1999)

Cercetarea macrofaunei bentonice, pentru caracterizarea hidrobiologica a bazinelor acvatice presupune parcurgerea mai multor etape:

stabilirea seciunilor de monitorizare;

stabilirea frecvenei de prelevare;

prelevarea i conservarea probelor de macroneverte- brate;

identificarea grupelor sistematice;

calcularea unor indici ecologici;

interpretarea datelor.

Investigarea bentosului presupune o diversitate mare de procedee de colectare i de prelevatoare necesare n acest scop, datorit varietii crescute a locurilor de via de pe substratul bazinelor acvatice.

Probele de macronevertebrate acvatice se colecteaza cu ajutorul drgilor care sunt diferite dup natura substatului de pe care sunt prelevate.

Prelevatorul Surber - este format dintr-un cadru metalic de 30x30 cm de care este ataat un fileu cu diametrul ochiurilor de 250 m. Prelevatorul se fixeaza n substrat cu deschiderea fileului spre direcia de curgere a apei. n interiorul cadranului se spal pietrele iar organismele sunt antrenate n fileu.

Prelevatorul Surber - este format dintr-un cadru metalic de 30x30 cm de care este ataat un fileu cu diametrul ochiurilor de 250 m. Prelevatorul se fixeaza n substrat cu deschiderea fileului spre direcia de curgere a apei. n interiorul cadranului se

spal pietrele iar organismele sunt antrenate n fileu.

Ciorpacul - este format dintr-un mner i o armtur care susine fileul (cu diametrul ochiurilor de 250 m) n care organismele sunt prelevate.

Armtura este de preferat s fie de form rectangular. Prelevarea se poate face att n ape puin adnci ct i n ape adnci cu ajutorul piciorului sau prin mturare

Pentru cunoaterea structurii populaiei de macronevertebrate este necesar

identificarea fiecrui organism pn la nivel de gen sau specie. Separarea pe grupe

sistematice se face concomitent cu trierea probelor. Determinarea speciilor necesit o

literatur de specialitate bogat, si anume determinatoare si reclam un anumit grad de

experien a personalului care o execut.

inndu-se cont de suprafaa substratului de pe care a fost prelevat proba se stabileste

numrul total de organisme zoobentonice pe 1 m2.

Metoda Pantle-Buck prevede o clasificare a gradelor de impurificare dup sistemul

saprobiilor. Indicatorilor biologici li se atribuie cte o valoare numeric (s). Apoi pe

baza frecvenei organismelor n prob se calculeaz un coeficient de frecven (h) pe

baza unei scri de frecven format din apte trepte (Marcoci S. 1984). Cu ajutorul

valorii lui h i s se calculeaz indicele saprob. Clasificarea pe clase de calitate se face

conform indicelui saprob n cinci categorii de calitate.

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare

Fia macronevertebratelor acvatice indicatoare