Ghid Admitere Foto-Video 2014

7/23/2019 Ghid Admitere Foto-Video 2014

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-admitere-foto-video-2014 1/30

UNIVERSITATEA DE ARTE “GEORGE ENESCU“ IAŞI

FACULTATEA DE ARTE VIZUALE ŞI DESIGN

Direcția de studiu:FOTOGRAFIE, VIDEOPROCESAREA COMPUTERIZATĂA IMAGINII

GHID ADMITEREstudii licență

CONTEXTULINSTITUȚIONAL

I

CONCURSULDE ADMITERE

II

SUPORTPRACTIC ȘI TEORETIC

III

ADMITERE2014



I. Contextul instituţional



Direcția de studiu Fotograie, videoprocesare computerizată a imaginiieste organizata ın cadrul Departamentului 5 - Arte Plastice al Facultațiide Arte Vizuale și Design, are ca misiune să formeze artiști vizualicontemporani care se exprima prin fotograie, video, multimedia, pe de oparte, respectiv specialiști creatori capabili să realizeze produse de

ın alta expresie artistica ın domeniile fotograiei si video-ului aplicat , pede alta.

Direcţia de studiu Fotograie, videoprocesarea computerizata a imaginiiface parte din Departamentul Arte plastice al Facultaţii de Arte Vizuale şiDesign Universitaţii de Arte „George Enescu” Iaşidin cadrul .

Instituţia are ca obiectiv principal organizarea şi formarea educaţiei ın domeniul prioritar naţional Arte, ce include domenii de licenţa: Muzica (avand specializarile: Interpretare muzicala, Pedagogie muzicala,Compoziţie, Muzicologie, Dirijat, Muzica religioasa), Artele plastice şidecorative (cu specializarile: Pictura, Sculptura, Graica, Fotograie,videoprocesarea computerizata a imaginii, Arte textile, Arta murala,Pedagogia artei - profesor de desen, Conservare - Restaurare, Design) şi

Teatru (cu specializarile: Actorie, Arta actorului manuitor de papuşi şimarionete, Teatrologie).

Universitat atea de Arte „George Enescu” Iaşi Cladirea Foto-Video

2



Traseul profesional

Ciclul de studii de licenţa dureaza 3 ani şi este organizat ın 6 semestre destudiu, cate doua pe an de studiu.

Disciplinele studiate sunt organizate ın mai multe categorii : A. Discipline fundamentale comune cu toţi studenţii de la ArtePlastice (Istoria artei, Anatomie artistica, Prelucrarea imaginii pecalculator, Perspectiva şi geometrie descriptiva, Estetica)

B. Discipline în domeniul Foto-video (Studiul desenului pentrufoto-video, Studiul culorii pentru foto-video, Introducere ın

limbajul de ilm şi video, Tehnici foto, Istoria fotograiei)C. Discipline de specialitate Foto-video (Limbajul artistic alfotograiei, Produse multimedia digitale, Fotograie artistica,Fotograie publicitara, Video art, Video ca produs media)

Imagini din sălile de studiu ale direcției de studiu Fotograie,Videoprocesarea computerizata a imaginii

3



Dupa primul an de studii ın care se vor studia cursurile de culturagenerala plastica şi de iniţiere ın domeniul foto-video, studenţii vor aveaposibilitatea sa opteze pentru unul dintre cele doua pachete opţionale ceconţin discipline de fotograie artistica şi publicitara, respectiv arta videoşi video aplicat.

Ca urmare a Programului de mobilitaţi universitare la nivel europeanErasmus, unii dintre studenţi au posibilitatea, ın urma unui proces deselecție, de a studia la universitaţi partenere din Europa (Spania, MareaBritanie, Finlanda, Franţa, Italia, Republica Ceha).

Pe parcursul celor 3 ani de studiu, studenţii sunt ın curajaţi sa participe ın manifestarile artistice şi expoziţionale ale direcţiei de studiu. Mai multedetalii pot i gasite pe pagina de .Facebook / Foto Video Iasi

Imagini de la evenimente organizate de direcția de studiu Fotograie,Videoprocesarea computerizata a imaginii

4



II. Admiterea la Foto-video Iaşi

Toate detaliile despre admitere pot i gasite pe site-ul universitaţii laadresa web:

http://www.arteiasi.ro/artviz/other/MetodologieAdmitere.pdf



DESFA SURAREA CONCURSULUI DE ADMITERE

PROBA 1 - STUDIU FOTOGRAFIC

Candidatul va realiza un studiu fotograic avand ca punct de pornire orecuzită (obiecte, panouri/fundaluri), aparatură de iluminare/decaptare, asigurate de Universitate. Fiecare candidat va avea la dispoziție15 minute timp de gandire, și 15 minute pentru realizarea imaginilorfotograice.

PROBA 2 - PORTOFOLIU ȘI INTERVIU

Proba consta ın : Interviu + portofoliu + scrisoare de intenție (atasata si ın mapă).Mapa de lucrari trebuie sa conțina 20 fotograii format ~A4 printate pehartie fotograica. Structura mapei este urmatoarea:

- 4 lucrări studiu portret, din care una autoportret - 4 lucrari de fotoreportaj despre locul ın care traieste candidatul- 2 studii de natură statică

- 3 fotograii interpretate dupa 3 lucrari cunoscute din istoriafotograiei (candidatul trebuie sa poata numi autorul si titlullucrarii la care s-a raportat)- 2 fotograii tip eseu fotograic- 5 fotograii la alegerea candidatului

Opțional, candidatul poate atasa si maxim 2 lucrari video (format DVD/video_ts).

Lucrarile din mapa vor i prezentate pe un CD atasat mapei.Timpul alocat pentru iecare candidat este de 15 minute.

Obs.: Scrisoarea de intenţie de maxim o pagina va conţine o motivaţie a candidatului de a studia

domeniul respectiv, cateva consideraţii despre experienţa sa din domeniu şi viziunea despre

traseul sau profesional de viitor. Scrisoarea se va depune la secretariatul facultaţii odata cu

dosarul de ın scriere si va avea conţinutul ın detaliu cerut ın Anexa 1 care se va ın mana

candidatului ın momentul ın scrierii.

Comisia va citi scrisoarea ın aintea probei II.

6



III. Suportul practic și teoretic



A. Suportul practic

Direcția de studiu Fotograie, videoprocesarea computerizata a imaginiiorganizează sesiuni de pregătiri pentru concursul de admitere al cărorscop este de acomodare a candidaților cu echipamentele din dotare.Sesiunile de pregătiri sunt coordonate de cadrele didactice alespecializării.

In 2014, sesiunea de pregatiri practice pentru concursul de admitere sedesfasoara dupa programul urmator:

Ziua 1: 14 Iulie 2014, ora 9.00asist. univ. drd. George PopoviciFamiliarizarea candidaților cu echipamentele fotograice ladispoziție ın timpul concursului de admitere (aparatura fotodin dotare, luminile de studio, accesoriile).

Ziua 2: 15 Iulie 2014, ora 9.00

asist. univ. drd. Lavinia GermanSesiune practică concentrată pe studiul compoziției imaginiifotograice, prezentari pe acest subiect.

Ziua 3:16 Iulie 2014, ora 9.00

lector univ. dr. Bogdan Teodorescu

Analiza pe portofolii si pe lucrarile realizate ın zilele anterioareın cadrul sesiunii de pregatiri.

8



Fiecare candidat are la dispoziție următoarele echipamente:

1. Aparatul fotografic: Canon 350D

Butonul de declanșare

On / Off

Setările de expunere:

în modul de lucru Manual acest buton(activat prin rotire) are un rol dublu însetarea parametrilor imaginii:

1. setarea timpului de expunere:

2. setarea diafragmei:

+ rotirea butonului

rotirea butonului

Setarea modului de lucru(Manual)

Setarea modului de focalizareManual / Automat

Inelul de schimbarea distanț ei focalei

Inelul de focalizare în modul Manual

9



Meniu **

Ecranul LCD pentru setarea parametrilor imaginii:

Pentru setarea parametrilor de culoare ai imaginiiın alb-negru:

Menu > Shooting 2 Menu > Parameters > B/W > SET

Timpul de expunere

White Balance

Deschiderea diafragmei

Focus point

ZOOM IN / ZOOM OUT

ın modul Preview

Setarea diafragmei

Butonul de Preview

Butonul de stergere

Butoane de navigare ın Meniu si ın modul de Preview

Setarea ISO

Setarea White Balance

SET Validare set ari

10



2. Luminile și accesoriile de studio

Fiecare candidat are la dispoziție două lampi open-face cu halogen(mandarina) de 800W, cu temperatura de culoare de 3200⁰K. Fiecare

sursa de lumina are optiunea de spot light si lood light, voleți pentrumodelarea luminii, un accesoriu de difuzie (soft-box).

Alte accesorii disponibile sunt: blendă de relexie (argintiu, auriu) și dedifuzie, trepied foto.

11



Noțiuni de tehnică fotograică: expunerea corectă

Calitatea tehnica a imaginii este prima condiție care trebuie ın deplinita.Parametri care determina corectitudinea unei imagini fotograice sunt:

A. Timpul de expunereB. Deschiderea diafragmeiC. ISO

1/1000 1/500 1/250 1/125 1/60 1/30 1/15 1/8 1/4 1/2 1"1/50 necesita folosirea unui trepied --------------------

Timp scurt de expunere Timp lung de expunere

A. TIMPUL DE EXPUNERETimpul de expunere este timpul ın care obturatorul sta deschis pentruca lumina sa impresioneze ilmul fotosensibil sau senzorul digital.Timpii de expunere se masoara ın secunde, zecimi, sutimi si miimi desecundă.

12



Profunzime mică

Luminozitate mare

Profunzime mare

Luminozitate mică

C. ISO - International Standard OrganizationISO reprezinta nivelul de sensibilitate a suportului fotosensibil, ie el ilmsau senzor digital.

Sensibilitate mică

Zgomot minim

Condiții de lumină puternică

Calitate maximă

Sensibilitate mare

Zgomot mare

Condiții de lumină slabă

Calitate minimă

valori ale sensibilitații ISO:

100 200 400 800 1600 etc.

B. DESCHIDEREA DIAFRAGMEIDeschiderea diafragmei controleaza cantitatea de lumina care patrundeın interiorul aparatului de fotograiat și impresionează ilmulfotosensibil, respectiv senzorul digital. Dimensiunea diafragmei se

masoara ın f-stops si inluenteaza felul ın care arata imaginea (planurilede claritate a ei).

13



B. Suportul teoretic

Fotograia este un “desen cu ajutorul luminii”. Etimologia termenuluiprovine din limba greaca: φωτο ς ( phōtos), „lumina” și γραφη ( graphia),

„scriere”. Fotograia este un produs al epocii modernității, oferindposibilitatea de a “memora” imaginea realitații prin mijloace tehnice.

Cu o istorie de aproape doua sute de ani, fotograia a fost martorul cel maiidel al marilor transformari ale lumii moderne. Fotograia, "desenul cuajutorul luminii", a aparut ın primele decenii ale secolului al XIX-lea şi afost rezultatul unor perfecţionari de cateva secole ale camerei obscure

precum şi a studiului sensibilitaţii la lumina a sarurilor de argint.Fotograia raspunde nevoii din totdeauna a oamenilor de a comunica şide a-şi memora evenimentele traite.

Avand o foarte larga raspandire, fotograia are un caracter universal iindmediul cel mai des folosit ın comunicarea mediatica. Fie ca este folosita ın presă, publicitate sau ın paginile Web de pe Internet, ın formattraditional sau digital, ea are o deosebita putere de comunicare, educare

si inluențare a unor largi categorii sociale. Prin caracterul sau obiectiv,fotograia este un element omniprezent ın cercetarea stiințiica, iarvalențele sale formative și informative ıi confera un loc important ın procesul de educare permanenta si de ın vațamant.

Castigandu-si locul ın familia artelor vizuale, fotograia se ın talneste pesimezele muzeelor si galeriilor, alaturi de pictura, sculptura si alte medii

speciice artei contemporane.Fotograia și ilmul experimental, alături de mijloacele tehnologice, austat la baza primelor experimente artistice din domeniul video care auavut loc ın perioada de pionierat a televiziunii ın anii imediat urmatoricelui de-al doilea razboi mondial. Astfel, tehnica ın sine, folosita de catreartisti, a devenit generatoare de metafora artistica. Fie ca sunt memoratepe suport tradițional analogic sau pe suport digital, fotograia si video-ul

folosite de artiști și tehnicieni, sunt puternice instrumente decomunicare ce raspund orizontului de așteptare al unui public foarte larg

14



si educat ın domeniul percepției imaginilor de acest tip. Fotograia, ilmulsi video-ul sunt elemente deinitorii ale culturii media contemporane.

Fotograia constituie astazi o realitate culturala, estetica şi economica cuimplicaţii diverse ın viaţa oamenilor. In scurta sa istorie de aproape osuta şaptezeci de ani, fotograia s-a airmat cu o deosebita forţa ın ceea cepriveşte vocaţia sa populara, devenind un fenomen de masa.

Dintre principalele genuri fotograice amintim: fotograia artistică,fotograia publicitară, fotograia de presă, fotograia documentară și

științiică.

15



SCURT ISTORIC AL FOTOGRAFIEI

Scurt istoric al tehnicii fotograice

1822 – (1763-1833) obține pentru primaNicéphore Nièpce

dată imagini fotograice stabile la acțiunea luminii. El aexpus cateva ore ın plin soare o placuța metalica tratata cubitum de iudeea (substanța fotosensibila), pentru ca apoi sao ixeze prin spalare cu ulei de lavanda. In anii urmatori el arealizat si heliograii, copii pe placi senzitivizate fotograicale unor desene sau gravuri.

1826 – Nièpce ın cepe colaborarea cu (1787-Louis Daguerre

1851) pentru ımbunătățirea procedeului de ixare aimaginilor. In 1833, Niepce moare ınainte de a obțineconsacrarea inventiei sale.

Nicéphore Niépce – Vedere din cameră, heliograie,1827(Sus: copie cu contrast ridicat după heliograia orginală pe plăcuță metalică de jos), GernsheimCollection, University of Texas, Austin. (Reproducere din The History of Photography , Beumont Newhall,MOMA New York, 1982)

Nicéphore Niépce – Cardinalul d'Amboise, heliograie, 1826(Stanga: reproducere cu contrast ridicat după heliograia originală din imaginea dindreapta)

16



1835 – Daguerre pune la punct procedeul daguerrotipiei,„oglinda cu memorie”, ce folosea plăci de cupru argintatetratate cu vapori de iod.

1896 – inventeaza cinematograful, ca oFrații Lumiereconsecință a dezvoltării tehnicii fotograice și a emulsiilorfotosensibile. Tot din această perioadă materialelefotograice au folosit ca suport ın special sticla transparentapentru plăci uscate și suporturi lexibile transarente (tipceluloid sau triacetat de celuloză), fapt care a permisapariția rolilmelor.

1910 – Firma franceza Lumiere produce primele plăciautocrom pe care se puteau face diapozitive color.

Primele ın cercari de a obţine imagini digitale dateaza dindecembrie 1975 cand , inginer la irmaSteven Sasson odakKEastman, a realizat un dispozitiv experimental de 3,8kgbazat pe un senzor CCD cu o rezoluţie de 0,01 megapixeli,caruia i-ai trebuit 23 de secunde pentru a captura o imaginealb negru. Prima camera digitala , Fuji DS-1P a fost produsaın 1988 fara a i comercializata. Prima camera destinatapieţei a fost produsa produsa ın 1990 de catre LogitechFotoman sub denumirea Dycam Model 1. Este momentulzero al “revoluţiei digitale” ın fotograie care continua şi ın prezent.

Fotograia ıntre 1840-1880 a avut un rol ın principal documentar.Fotograii din acea perioada nu cautau calitați artistice ın imagini, atențiaiindu-le concentrată către redarea cu cıt mai bună acuratețe asubiectului ales. Totuși, prevind retrospectiv, nu putem sa nu apreciemvaloarea artistica intrinseca a multor imagini fotograice din perioada deın ceput a fotograiei. Tematicile predilecte ın daguerrotipie si calotipieau fost:

- Natura statică

- Interioare cu sau fără personaje

- Portetul de studio sau în aer liber (după 1850, apar primelestudiouri fotograice pentru publicul larg, precum cel al lui Nadar de la Paris, unde, timp de cateva decenii, au fost fotograiate multe

17



dintre personalitățile culturale sau politice ale epocii).Fotograiile tip carte de vizita au devenit tot mai frecvente odatacu proliferarea studiourilor foto ın Europa si America.

- Studii fotograice în peisaj

- Studii de arhitectură și infrastructură industrială

Documentarea evenimentelor istorice marcante (războaie,ın coronari, etc...). Astfel britanicul Robert Fenton a documentat Razboiuldin Crimeea, iar americanii Alexander Gardner și Timothy O'Sullivan aufotograiat actorii principali și ororile din timpului Războiului civilamerican. Jurnale fotograice de călătorie cu interes pe documentarealocurilor și populațiilor considerate exotice din punct de vedere alculturii occidentale.

Nadar – Sarah Bernhardt , 1860Musee d'Orsay, Paris, (reproducere din The New History of

Photography , Michel Frizot, Konemann Koln, 1998)

Dispozitiv folosit ın studiouri fotograice pentru amenţine corpul nemişcat pe timpul expunerii(reproducere din The New History of Photography ,Michel Frizot, Konemann Koln, 1998)

Alexander Gardn er – View near Fort Harker,

Kansas, print pe hartie de albumen, 1867, J.Paul GettyMuseum, Malibu(Reproducere din The History of Photography ,Beumont Newhall, MOMA New York, 1982)

Alexander Gardner – Scouts and Guides to the Army

of the Potomac , print pe hartie de albumen, 1862Museum of Modern Art, New York, (Reproducere dinThe History of Photography , Beumont Newhall, MOMANew York, 1982)

18



In Romania, fotograful, graicianul, pictorul și topograful Carol Popp de

Szàthmari (1812-1887) a realizat primele dagherotipii ın anul 1843, iarın urma unor cercetari, a realizat si primele calotipii. In perioada 1860-1870, Carol Popp de Szàthmary a publicat un volum cu 100 de fotograii. A

fost printre primii 10 fotograi din Europa si a realizat primul reportajfotograic de razboi din lume ın timpul Razboiului Crimeii (1853-1856).Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist. Acalatorit ın China, iar cu acordul Tarului Rusiei, a ajuns si ın Siberia, undea realizat fotograii artistice. Ca documentarist el a fotograiat pe Al.I.Cuza, familia regala şi Razboiul de independenţa din 1877-1878.

In concluzie, ın primele decenii de la inventarea sa, fotograia s-adezvoltat extrem de rapid devenind mediul predilect de documentare arealitaţii. In doar doua decenii de la inventarea sa, fotograia a devenit unfenomen extins, datorita posibilitaţilor de a i reprodusa. Elitele de la

mijlocul secolului al XIX-lea obişnuiau sa aiba carţi de vizita cu propriilelor fotograii multiplicate graţie negativelor pe sticla.

Primul curent artistic ın fotograie, pictorialismul, s-a manifestat cuprecădere ın perioada 1885-1915 si s-a caracterizat prin realizarea defotograii ce importau elemente din estetica artelor plastice. Fotografulpictorialist nu se limita doar la ın registrarea mecanica a unui subiectalat ın fața camerei foto, ci manipula, crea prin diferite metode o imagine

interpretată a realității ıncărcată cu valențe artistice. Pentru el, ofotograie, asemeni unei picturi, desen sau gravuri, trebuia să inducăemoții privitorului. Fotograia era astfel o forma de arta.

Carol Popp de Szathmari – Căruța de campanie a pictorului

Nicolae Grigorescu în timpul Războiului de independență, 1877Carol Popp de Szathmari –carte de vizita, ın jur de 1850

19



In jurul anul 1910, grupul artiştilor fotograi americani interesaţi deforma pura, directa ce relecta esenţa fotograiei au deinit o noua viziunerelectata prin fotograia directă. Compoziția cadrului și momentulfotograierii deveneau astfel elementele deinitorii ale limbajuluifotograiei directe, iar caracteristicile fotograiei directe eraurealismul și obiectivitatea. Astfel, imaginea fotograica purta cu sine odubla valoare: informativă, datorată obiectivității captării fotograice a

subiectului si artistică intrinseca, datorita ın cadrarii si expunerii.

In spiritul fotograiei directe, artiștii fotograi Ansel Adams și EdwardWeston au fondat grupul F.64. Denumirea grupului vine de la deschiderecea mai mică a diafragmei obiectivului, fapt care permitea un camp deprofunzime mare, deci si o claritate mare ın campul imaginii. Artiștiicautau o o maximă claritate și deiniție în fotograia obținută, lucruopus viziunii pictorialiste care promova imaginile blurate,

picturale.Ansel Adams – Moonrise at San Hernandez / Răsărit de lună la San

Hernandez , 1941

Franck Eugene – Adam and Eve, (publicat in Camera Work, 1910)Musee d'Orsay, Paris, (reproducere din The New History of Photography , MichelFrizot, Konemann Koln, 1998)

Caracteristici ale fotograiilor pictorialiste sunt:naturalismul, atmosfera impresionistă, scenelepoetice diferite de cele realiste, tehnicile creativefotograice care creaza efecte picturale cu gradații

tonale bogate, folosirea articiicială a umbrelor,folosirea lentilelor moi pentru atenuareacontururilor și a hartiilor foto cu texturiasemanatoare panzelor de pictura.

20



Fotojurnalismul se folosește de imagini pentru a crea informații, știri.Se deosebește de alte domenii ale fotograiei (fotograia documentară,fotograia documentară socială, fotograia de stradă, fotograiacelebrităților) prin faptul că promovează o etică a onestității și

imparțialitații cu scopul de a spune adevarul si a nu manipula realitateafaptelor.

In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, fotojurnalismul de razboi aluat o dezvoltare deosebită prin contribuția unor fotograi precumRobert Cappa, Tony Vaccaro, Eugene Smith.

Perioada de glorie a fotojurnalismului este ıntre 1940-1970, cand

revistele illustrate precum Life sau Paris match se vindeau ın milioanede exemplare. In aceeaşi perioada, apar şi agenţiile fotograice precumMagnum, fondata de catre Henri Cartier Bresson (1908-2004) şiRobert Capa ın 1946. Aceşti doi mari fotojurnalişti au avut un rolhotarator ın dezvoltarea domeniului (conceptul de moment decisivdezvoltat de Cartier Bresson, respectiv ideea de a te apropia cat mai multde subiect pentru a-i releva adevarul, gandita de Capa).

După Al Doilea Război Mondial, ca răspuns al dezvoltării fotojurnalismului,fotograia documentară devine mai complexă, mai personală și mai evocativă.Fotograful americano-elvețian Robert Franck (1924- ), ın fotograiile salegrupate ın cartea The Americans, ne prezintă a viziune atipică și foartepersonală a societății americane din anii 50, caracterizată prin evocarea

alienarii si scepticismului. Publicata mai ın tai ın Franța ın 1958 si apreciata ın anii următori și ın Statele Unite, cartea este considerata a i un precursor alspiritului culturii beat ın fotograie.

Robert Capa, Debarcarea in Normandia, 1944 Henri Cartier Bresson, Copii jucandu-se ın ruine,Spania, 1935

21



Robert Franck – imagine din ciclul The Americans,1955

William Eggleston, Fără titlu c.1971-73, 1980 William Eggleston, Fără titlu, 1965-68

Diane Arbus – Gemenele, 1965

Diane Arbus (1923-1971) a fost o fotografa americana care a fotograiatoameni la marginea societății (pitici, uriași, nebuni, transsexuali)aducand la suprafață prin imaginile sale tenebrele invizibile ale lumiicontemporane.

William Eggleston (1939 - ) este artistul fotograf american care de lamijlocul anilor 60 a fost interesat ın dezvoltarea unei estetici speciicefotograiei artistice color. Pentru el, subiectul fotograiat este un pretextpentru realizarea unei compoziții cromatice. Conform acestei esteticineutre, artistul fotograiază subiecte banale de la marginea orașelor(parcari din mall-uri, automate de Coca-Cola, stații de benzina, universuldomestic al caselor de la marginea oraselor, etc.). Chiar daca reprezintasubiecte din viața de zi cu zi, Eggleston nu le tratează ın modfotojurnalistic, unde informația despre subiect ce poate deveni ulteriorun document de presa, ci dezvolta un punct de vedere personal si intimistın descrierea ei.

22



Dintre fotograii de moda ce s-au airmat dupa cede-Al Doilea Război Mondial amintim pe IrvinPenn si Richard Avedon.

COMPOZIȚIA IMAGINII FOTOGRAFICE

Față de alte medii artistice clasice, fotograia mizează pe un elementspeciic ei, aceea de recognoscibilitate a subiecților cuprinși ınfotogramă. Acest lucru vorbește despre faptul că ın afara modurilor deinterpretare vizuală a spațiului și de gandire plastică a imaginii,elementele cuprinse ın imagine pot deveni ın primul rand simboluri.Semiotica fotograiei este totuși ajutată de principiile vizuale comune

celorlalte mijloace de exprimare vizuala.Cadrul imaginii fotograice reprezintă spațiul plastic ales de fotografpentru a realiza o compoziție vizuala. Opțiunea pentru un anumit cadrueste inluențată inițial de formatul camerei foto și poate i modiicat decatre autor ın funcție de anumite necesitați compoziționale sau ın funcțiede modelul afectiv pe care acesta ıl poate transmite. Formatuldreptunghic a fost gandit, ın ca de la ın ceputuri de artisti, ca iind speciic

ın funcție de verticalitate sau orizontalitate pentru portret și respectivpentru peisaj. I nsă modul creativ de elaborare a subiectelorcontemporane au făcut ca alegerea verticalei sau orizontalei să iestabilita ın raport cu percepția privitorului.

Cadrul fotograic se poate organiza dupa regula treimilor, o proportiearmonica stabilita de-a lungul timpului de catre artisti, cu rol

compozițional de plasare a unor elemente de interes de limbaj vizual ın zone care conduc la o receptare plastica a lor.

Fotograie de Richard Avedon

23



Formatul vertical: Formatul orizontal: Regula treimiievidentierea subiectului contextualizarea subiectului

Forme și tipuri compoziționale în fotograie.

Ansamblul elementelor de limbaj plastic pot construi forme și tipuri

compoziționale vizuale.Regulile de compozitie au ca scop principal evidentierea subiectului sidirijarea privirii catre o anumit a zona din fotograie, pentru a transmiteın mod direct un mesaj.

Compozițiile deschise sau ın chise au la baza organizarea locațiilorcentrelor de interes precum și a mișcării vectoriale dictate de acestea.

Compoziția ınchisă tinde să adune ın anumite locuri plastice dininteriorul imaginii acțiunea care face obiectul intrigii vizuale. Inelaborarile structurale deschise, elementele de limbaj cauta un centru deinteres ipotetic ın afara limitelor cadrului.

Dinamismul statismulsau unei compozitii este determinat pedeoparte, după cum am arătat, de formatul cadrului, de organizarealiniilor de forța orizontale sau verticale (pentru static) sau oblice (pentru

dinamic), precum si de gasirea vectorilor sau de inluența conceptuala aunor elemente simbol cu rol activ ın nararea imaginii.

Compunerile pe diagonală, dinamice prin excelență, au ca bază citireaimaginii de la stanga la dreapta. Astfel putem vorbi despre douădiagonale clasice: cea ascendentă (stanga jos-dreapta sus care denotăoptimism, avant) și descendentă (stanga sus-dreapta jos care denotă

reținere, pesimism, greutate).

24



Echilibrul vizual stă la baza gandirii organizatorice a cadrului.Echilibrul vorbeste despre raportul sus-jos si stanga-dreapta ın cadru. Oimagine este echilibrată atunci cand pentru un element dintr-o zonă a

cadrului există un altul ın tr-o zona opusa, care ıl contrabalanseazaapeland la similitudine sau contrast.

Compozitie deschisa Compozitie ın chisa Compoziție dinamica Compoziție statica

Schema compoziționala ın spirala Schema compoziționala piramidala

Schemele compoziționale pot i de mai multe feluri:a) ın piramida: cu varful ın sus → masivitate, stabilitate, ierarhie piramida rasturnata → dinamica, instabilitateb) ın spirala → dinamism, miscarec) circulara → privirea este dirijata spre interiorul imaginii,d) eliptica → subiecte dinamice ın compoziții ın chisee) pe diagonale → spațialitate si dinamism, compoziție deschisaf) pe registre:

orizontale → stabilitate, subiecte statice, ierarhizare verticale → ascensiune,

25



Utilizarea , permite fotografului un joc aldiverselor distanțe focale

perspectivării și implicit, al deformărilor. Punctul de stație reprezintălocul de unde se face fotograia. El poate inluența din punct de vederesentimental modul prin care va i receptata lucrarea.

O fotograie plonjata, pune autorul si totodata publicul pe nivelul privirii

superioare , el face o hartă evaluativă a subiectului, un studiu alansamblului. Relaționarea se face astfel ın tre componentele cadrului;ın tre obiect- obiect, obiect-context.

Privirea directă pune pe picior de egalitate subiectul cu privitorul.Dimensionarea lucrării conferă publicului relaționarea directă cu

acțiunea. Este o perspectiva contextualizanta.

Contraplonjarea idealizeaza subiectul, ıl pune pe un postament simbolic,si evidențiaza relația dintre elementele din cadru.

Profunzimea de câmp deineste planurile spațiale ale imaginii. Este zonadin fata si din spatele planului focalizat, ın cuprinsul careia toateobiectele sunt reprezentate clar ın fotograie. Profunzimea de camp

indica zona de interes a imaginii (subiectul).

Din punct de vedere descriptiv, fotograful poate inluența prin imagineaprodusa de el cu ajutorul unor instrumente de natura tehnica (ın cadrare,timpul de expunere, focalizare, punctul de stație), felul ın care se facedocumentarea, determinand astfel un anumit context personal dedescriere a evenimentului.

26



Noțiuni de cromatologie

Clasate dupa originea lor, culorile pot i primare, adica originare, si secundare, adica rezultand din combinatia a doua culori primare.

Culorile primare sunt : rosu, galben si albastru.Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinatia culorilorprimare, doua cate doua. De exemplu: rosu cu albastru da violet; rosu cugalbem da oranj; galben cu albastru da verde.Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot i sicomplementare

necomplementare.

Complementare sunt doua culori ori trei culori careprin amestecul optic redau lumina alba; galben amestecat cu violet da siel alb; oranj cu albastru, de asemenea, alb; tot astfel, rosu unit cu albastrusi galben; oranj cu verde si cu violet. Aceste culori complementareformeaza game bine deinite de culori, care se caracterizeaza prinarmonie si echilibru.Dupa felul ın care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul iziologicorganic, culorile se denumesc . De exemplu: rosul, galbenul sicalde și reci

oranjul sunt culori calde; iar verdele, albastrul si violetul, culori reci.

Contraste cromatice

Contrastul în sine

El se naste cand culorile pure sunt folosite ın grupari multicolore. Albul si

negrul pot augumenta vivacitatea efectului. Dacă este realizat ın treculorile primare, ste cel mai puternic dintre contraste.

27



Contrastul cald-rece

Cel mai mare efect al acestui contrast se atinge prin culorileportocaliu/rosu și albastru/verde. Toate celelalte culori reci apar dupacontrastul lor fața de tonurile mai calde sau mai reci.Contrastul complementar

In cercul cromatic de 12 culori, complementarele sunt opuse unaceleilalte (roșu-verde, galben-violet, albastru-orange). Culorilecomplementare se exaltă unele pe langă altele, pană la cea mai mareputere luminoasa.Contrastul de calitate

Acest contrast constă ın opoziția culorilor stralucitoare si a culorilorstinse. Atenuarea se poate face cu negru, cu alb, cu gri sau cu culoricomplementare. Contrastul de cantitate

Acest contrast se bazează pe opoziția suprafețelor colorate de mărimidiferite.Utilizarea culorilor in cantitati diferite creaza tensiune.Contrastul simultan

Efectul său se bazează pe legea complementarelor, după care iecareculoare cere, psihologic, culoarea opusă, complementul său. Dacăaceastă culoare nu este prezentă, ochiul produce simultan culoareacomplementară. Alături de un verde puternic, un cenușiu neutru vaparea ca un cenușiu roscat, ın timp ce un rosu puternic acționeaza asupraaceluiasi cenusiu, facandu-l sa para cenusiu verzui.Contrastul clar-obscur

Acest tip de contrast priveste folosirea diferitelor luminozitați si valoritonale ale culorilor. Toate culorile pot i luminate cu alb și ın tunecate cunegru. Pentru iecare culoare trebuie sa se stabileasca o scala de tonuri cecorespunde scalei clarobscurului.

Bibliograie

1. Andreas Feininger, Fotograful creator, Editura Meridiane, 19672. Matei Bejenaru, Introducere ın fotograie, Editura Polirom, 2007

28



Iasi, Str. Cuza Voda nr.29700040

Tel. rectorat: 0232 212549email: [email protected]

UNIVERSITATEA DE ARTEGEORGE ENESCU IAȘI

Iasi, Str. Sărăriei nr.189 700451

Tel. secretariat : 0232 255333email: [email protected]

FACULTATEA DE ARTEVIZUALE ȘI DESIGN

Ghid Admitere Foto-Video 2014

Documents

Transcript of Ghid Admitere Foto-Video 2014