Gheorghe Cristea-Voința de Putere
-
Upload
george-cristea -
Category
Documents
-
view
218 -
download
0
Transcript of Gheorghe Cristea-Voința de Putere
8/16/2019 Gheorghe Cristea-Voința de Putere
http://slidepdf.com/reader/full/gheorghe-cristea-voina-de-putere 1/1
Voin a de putereț
Abstract:
,,Idealul ascetic izvorăste din instinctele de protejare i vindecare ale unei vie i degenerescenteș ț
care incearcă să men ină prin toate mijloacele i luptă pentru existen a sa; este sensul uneiț ș ț
par iale re ineri i oboseli fiziologice, împotriva cărora cele mai profunde instincte rămase intacteț ț ș
luptă neâncetat cu noi mijloace i inven ii. Idealul ascetic este un asemenea mijloc; concluziaș ț
cercetării este deci absolut inversă decât cred admiratorii acestui ideal via a se luptă în el iț ș
prin el cu moartea i împotriva mor ii, idealul ascetic este o dibăcie în men inerea vie ii.ș ț ț ț !!
"riedric# $ietzsc#e
%onceptul de ,,voin ă de putereț !! joacă un rol central în gândirea lui $ietzsc#e, in măsura în care
acesta este pentru el în sens metafizic un instrument pentru în elegerea lumiiț : ,,esen a cea maiț
intimă a existen ei este voin a de putere!!. &roiectul lui de reevaluare a conceptelor tradi ionaleț ț ț
ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, în special ale cre tinismului, dar i aleș ș
istoricilor. 'oin a de putere este analizată ca rela ie internă a unui conflict, ca structură intimă aț ț
devenirii, ca pathos fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei for e. Această concep ieș ț ț
permite depă irea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vec#ilor idoli i a speran ei într(oș ș ț
lume de dincolo, acceptarea vie ii în ceea ce constă ea ca aspira ie spre putere. Astfel, contrar ț ț
falselor interpretări ale filosofiei sale, supraomul nietzsc#enian nu este un om atotputernic fizic
i intelectual, ci reprezintă o tendin ă în evolu ie, a teptată i dorită de om.ș ț ț ș ș
&ornind de la premisa voin ei de putere, $ietzsc#e dezvoltă o psi#ologie abisală, care pune înț
prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor i afectelor, con tiin a nefiind decâtș ș ț
perceperea tardivă a efectelor acestui joc al for elor subcon tiente.ț ș