Geto Dacii
-
Upload
scoala-purcareni -
Category
Documents
-
view
15 -
download
0
description
Transcript of Geto Dacii
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 1/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
Geto-Dacii
Istoria geto - dacilor începe odata cu stabilirea grecilor
pe ţărmul de vest al Mării Negre (Pontus Euxinus), unde au
întemeiat coloniile Tomis, Histria, allatis, !lbia şi "ppolonia,c#nd tracii au intrat în contact cu lumea greacă$ Istoricul grec
Herodot a %ost primul care i-a menţionat pe geţi, la nord de
&unăre$ &in secolul al 'I-lea î$Hr$ se păstreaă numeroase
mărturii despre geto-daci, o entitate etno-istorică desprinsă din
marele neam al tracilor$ Primele descoperiri areologice legate
de aceştia au scos la iveală cultura *asarabi din &obrogea, care
se remarcă prin morminte tumulare şi o ceramică deosebită$
+eto-dacii ocupau un spaţiu care cuprindea regiunea dintre
lanţul arpaţilor nordici şi Munţii *alcani$
ocietatea geto-dacică a cunoscut o perioadă de înorire
sub domnia regelui *urebista (cca$ ./ - 00 î$Hr$), contemporan
cu ear şi duşman al acestuia şi prieten al lui Pompei$ în 1urul
anului 23 î$Hr$, condiţiile externe 4ind %avorabile şi acţiunile
politice şi militare ale lui *urebista încununate cu succes, geto -
dacii au a1uns să aibă o conducere unică şi %ermă, ca şi oputernică organiare$ Ţara lui *urebista, păstr#ndu-şi or#nduirea
social - politică, s-a întărit prin cucerirea de către aceştia a
oraşelor greceşti Tomis, Histria şi allatis de pe ţărmul Mării
Negre, ca şi prin eliminarea pericolului invaiei celţilor$ "st%el,
*urebista a preluat conducerea întregului ţinut traco-geto-dacic,
care se întindea de la Munţii Haemus (*alcani) p#nă la arpaţii
Păduroşi şi de la T5ras (Nistru) p#nă la Tisa$
ontrol#nd ambele maluri ale &unării, *urebista a %ost
6cel dint#i şi cel mai mare dintre regii traci6, aşa cum este numit
în scrierile lui "cornion din &5ionisopolis$ apitala statului geto-
dacic se aa în ona munţilor !răştie (Masivul şureanu)$ "colo,
*urebista şi-a devoltat un întreg sistem de %orti4caţii, continuat
de urmaşii săi &icomes, cor5llo şi otiso$ uccesul strădaniilor
sale de a asigura unitatea poporului geto-dacic, a limbii şi
civiliaţiei sale, l-au % ăcut pe rege să se simtă tot mai puternic,a1ung#nd să creadă că este capabil să-şi măsoare puterea cu
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 2/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
romanii$ *urebista era spri1init de marele preot &eceneu$
Pro4t#nd de răboiul civil dintre aesar şi Pompei, *urebista l-a
spri1init pe cel din urmă$ &in ne%ericire, ear, care a c#ştigat
răboiul, s-a otăr#t să se răbune pe daci$ &ar asasinarea sa, în
anul 00$ î$Hr$, a dus la am#narea con%runtării militare cu aproape
:/3 de ani$ 8a scurt timp după moartea lui ear, *urebista a
%ost înlăturat, în urma unui complot al aristocraţiei, nemulţumită
de puterea absolută a regelui$ după căderea sa, statul a slăbit şi a
pierdut din teritoriu$
+eto-dacii au cunoscut o noua perioadă de prosperitate
culturală şi politică în timpul domniei lui &ecebal (.2-:3; d$Hr$),
c#nd civiliaţia geto-dacă a atins apogeul$ în secolul I î$Hr$, odatăcu extinderea Imperiului 9oman, &unărea a devenit %rontiera
dintre acesta şi statul geto-dacilor$ &obrogea se aa de1a sub
dominaţie romană încep#nd cu domnia lui "ugustus$ 9omanii au
pornit răboi impotriva dacilor şi după o primă con%runtare (.2-.<
d$Hr$), aceştia au purtat două răboaie s#ngeroase în timpul
împăratului Traian, în :3:-:3/ şi respectiv :3=-:3;$ +eto-dacii
au %ost învinşi, iar Imperiul condus de Traian şi-a extins
%runtariile peste &unăre trans%orm#nd o parte a &aciei înprovincie imperială romană$ &ouă monumente comemoreaă
evenimentele unul este olumna lui Traian de la 9oma, opera lui
"pollodor din &amasc (::> d$Hr$), iar al doilea este Tropaeum
Traiani de la "damclisi (:3< d$Hr$)$- sursa
ttp?@@AAA$rotravel$com@Istorie@+eto-&acii@
Geto-dacii reprezintă denumirea sub care au
intrat în istorie triburile tracice din spaţiul carpato-dunărean, popor de origine indo-europeană. Ivoarele
greceşti îi numesc BgeţiC, iar cele romane BdaciC$
- originea etnică comună repreintă principal %actor de unitate a
triburilor geto-dacice
- se cunosc %oarte puţine despre limba geto-dacilor, o limbă
indo-europeană de tip satem, înrudită cu limba tracilor
- organiaţi în triburi şi uniuni de triburi conduse de un şe%
militar (BregeC, BbasileuC) î şi aveau reşedinţele în c#te o cetate întărită, numită dava, din care controlau un teritoriu bine de4nit
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 3/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
Izvoare greceşti şi romane despre geto-daci
Herodot D (în Istorii, I', <>) scrie despre originea
tracică a geţilor (în I', :2) aminteşte pe BcalipiiC (allipidai)
care trăiesc la vărsarea BorysthenesuluiEphoros D arată că primii locuitori de l#ngă Istru
sunt BcarpiiiC (arpidai) identi4cat de F$ TomosceG şi '$
P#rvan cu BcarpodaciiC (arpodaGai)
Zosimos D sec$ ' d$Hr$, relateaă
despre carpodaci (arpodaGai)
aesar (:3:D00 î$Hr$) în Bomentarii de bello +allicoC arată
că BPădurea Hercinică începe de la otarul elveţilorC,
continuă Bparalel cu uviul &anubiusC şi se înceie laBotareledacilor şi anarţilorC (ad 4nes &acorum et "nartium)
!allustius (.2D>0 î$Hr$) în Istorii arată că &anubius este numele
pe care Istru îl poartă în cursul său superior unde Bîmbrăţişeaă
($$$) păm#ntul germanilorC pe cursul in%erior Istm străbate
teritoriul locuit de moesi şi care Bsunt tot una cu veciul neam
aprig al geţilorC$
!trabon (cca ;0 î$Hr$ D/: î$Hr$) arată că latinii Bnumeau
&anubius partea superioară a uviului şi cea dintre ivoare p#năla cataracteC (Porţile de ier) BŢinuturile de aici se aă în cea
mai mare parte în stăp#nirea dacilorC$
BPartea in%erioară a uviului ($$$) , p#nă la Pont D de-a lungul
căreia trăiesc geţii, ei o numesc Istru$
B&acii au aceeaşi limbă ca şi geţiiC (+eograpia 'II, >, :>)$
BT5rageţii, erau situaţi la vărsarea T5ras-uluiC ('II, >, :2)$
"rogus #ompeius Bdacii sunt un vlăstar al geţilorC
assius $io occeianus în BIstoria romanăC arată că unii dintreei trăiesc Bdincolo ( la nord) de IstruC şi Bpoartă numele de
daci, 4e că sunt geţi, 4e că sunt traci din neamul dacilorC$
onsolatio ad %iviam D poem anonim în care este
pomenit tribul dacilor apuli
#tolemeu din &le'andria (sec$ II d$Hr$) astronom,
aminteşte () triburi daco-getice printre care? albocensii, burii
(davensi), costoboci, pie4gi, ratacensi, saboci etc$
- #liniu cel Bătr*n (I', :/, .3) îi menţioneaă pe Bgeţii, numiţi
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 4/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
daci de către romaniC
- "rogus #ompeius (Iustin, Epitome, JJJII, >, :;) consideră
că Bdacii erau un vlăstar al geţilorC
ontactele cu alte popoare
#opulaţia geto-dacă a intrat în contact cu alte
popoare şi civilizaţii cu care au realizat schimburi
reciproce de valori culturale.
G+EII
dată cu colonizarea grecească a bazinului
pontic geţii încep să e amintiţi de autorii greci din
secolele III - II î.Hr.
- întemeierea de către greci a oraşelor Histria,
Tomis (onstanţa) şi allatis (Mangalia) (sec$ 'II - 'I î$Hr$) a
permis realiarea unor legături nemi1locite, de durată, cu geţii
asupra cărora au avut o inuenţă civiliatoare în onele limitro%e,
precum şi în sudul şi centrul Moldovei sau estul Munteniei
- aaţi în căutarea unor teritorii care să le permită să aibă o
existenţă mai bună, coloniştii greci au %ost purtătorii unei culturişi civiliaţii superioarecelei băştinaşe
- inuenţele au %ost reciproce, dar precumpănitoare dinspre
societatea grecească
- principala ocupaţie a grecilor era negoţulK ei aduc din
oraşele greceşti produse manu%acturate şi exploateă resursele
naturale din onă? cereale, produse animale, robi etc$
- coloniile organiate şi guvernate după metropolă au evoluat de
la regimuri oligarice la regimuri democratice- oraşele greceşti au %ost purtătoare a unei culturi elenistice
veritabile, teatrele din Histria şi allatis existau de la începutul
perioadei elenistice
- aritectura +reciei clasice se regăseşte în construcţiile cetăţilor,
mai cu seamă în construcţia templelor
- religia oraşelor greceşti dobrogene era cea a metropolelor,
alături de marii ei ai grecilor (Leus, Poseidon, Hermes,
Hera etc$) 4ind adoraţi$ionysos, abirii din!amothra/e contopiţi cu $ioscurii, &pollo, &0rodita şi
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 5/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
$emeter
- relaţiile cu autotonii au %ost, în general, paşnice, disputele
dintre ei 4ind rare şi aplanate de avanta1ele scimburilor
economice$
!IŢII
$ovezi despre sciţi şi alte comunităţi iraniene
ce au pătruns în spaţiul carpato-danubiano-pontic la
mi1locul mileniului I sunt semnalate de autorii greci din
secolele I- î.Hr..
- Herodot scrie că aceştia au venit din regiunile de la răsărit de
Marea aspică şi de lacul "ral, pătrunderea lor la nord de gurile
&unării 4ind respinsă de perşi, prin &arius I, la s%#rşitul secolului
al 'I-lea î$Hr$
- sciţii i-au inuenţat pe geto-dacii cu cunoştinţele proprii de a
prelucra erul, argintul şi aurul
- doveile areologice relevă remarcabile specimene de artă
scitică, mai ales vase de aur şi argint cu repreentări de oameni
şi animale (&gighiol - 1ud$ Tulcea, #oiana - 1ud$ Praova)
E%ŢII
elţii sunt semnalaţi din a doua 1umătate a
secolului al I-lea î.Hr. în zona intracarpatică, pe
văile 2ureşului, !omeşului, rişurilor şiBegăi.
- purtători ai culturii de tip 8a Tne, superioară celei geto-dace,
ei vor inuenţa existenţa populaţiei autotone
- pătrunderea lor în acest spaţiu s-a % ăcut în mod violent prin
impunerea dominaţiei politico-militare, după care a venit operioadă de acomadare în care î şi %ac apariţia comunităţi daco-
celtice
- dacii au preluat de la celţi cunoştinţe tenice în metalurgia
4erului şi utiliarea roţii olarului
- în secolul al III-lea î$Hr$ existenţa celţilor cunoaşte o înorire,
descoperirile areologice con4rm#nd o strati4care socială şi
privilegiile unor grupuri de răboinici
- începînd cu secolul al II-lea î$Hr$ celţii dispar treptat, 4e prinasimilarea lor de către daci, 4e că se retrag spre vest şi nord-
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 6/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
vest
- migraţia celţilor a %ost urmată de cea a bastarnilor de neam
germanic (sec$ II î$Hr$) aşeaţi arpaţi şi 3istru, aducători a unei
culturi alogenă, di%erită de cea băştinaşăK ei dispar la mi1locul
secolului I î$Hr$
Evenimente politico-militare interne şi e'terne
- uniunea de triburi din centrul Moldovei %ormată
din carpizi, caucoensi, tyrageţi condusă de un urmaş al
lui LalmodegiGos, regele 9emaxos şi 4ul
său Pra (damon)depresureaă cetatea Histria atacată de
tracii conduşi de LoltesK aceasta este o posibilă continuitate
dinasticăK
- potrivit lui "rogus #ompeius pentru anii :.3 D :=3 î$Hr$
regele get !roles (B'ulturulC) luptă în două r#nduri cu bastarnii,
mărturie atestată şi de mormintele getice din sec$ ' - I' î$Hr$ de
la #oieneşti (1ud$ 'aslui) şi de un cimitir bastarnic din sec$ IIDI
î$Hr$K colaborarea militară dintre bastarni şi geţi în urma
expansiunii romane în Peninsula *alcanică (cele două răboaie
ilire şi cele patru răboaie macedonene) şi în "sia Mică (cucerireaPergamului)K
- Mitridates 'I Eupator (::/D;> î$Hr$) porneşte din sudul Mării
Negre, supune "rmenia şi cetăţile greceşti de pe litoralul nordic şi
vestic al Mării Negre inclusiv lbia, Histria, allatis se aliaă
cu tracii, sciţii şi bastarnii şi devine cel mai puternic adversar
al 9omei în !rientK
- geţii dintre Nistru şi arpaţi participă la expediţii sud-dunăreneK
- dacii din sud-vestul spaţiului carpato-dunărean, care năvălesc împreună cu scordiscii în ona vest-centrală a Peninsulei
*alcanice, sunt respinşi de proconsulul MacedonieiK
- urmeaă campaniile conduse de generalii aius Marius (:3=
î$Hr$) şi ornelius 5lla (.2 î$Hr$)K
- Mitridates este învins$ ciţii se retrag spre răsăritK
- aceste condiţii geopolitice prielnice reinstaurării protecţiei
(suveranităţii) căpeteniei autotonilor carpato-nistrani asupra
Histriei, care după înnisiparea portului este tot mai iolată deoraşele vest-pontice şi spre care î şi îndreaptă atenţia noii
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 7/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
conducători ai 9omei$ D sursa ttp?@@istorie-edu$ro@istoria-
romanilor@istOroO3:/get$tml
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"
7/18/2019 Geto Dacii
http://slidepdf.com/reader/full/geto-dacii-5691fbf639a42 8/8
Scoala Gimnaziala Purcareni Istorie – 28.04.2015
'!I7 "&E8IN-+E!9+E8"" " '-"