CURS I

NURSING IN GERIARTRIE SI GERONTOLOGIE

A. NOTIUNI GENERALE DESPRE IMBATRANIREB. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN :1.- EDUCATIA SANITARA2.- RECUNOASTEREA MODIFICARILOR APARUTE3.- EFECTUAREA INVESTIGATIILOR4.- EFECTUAREA TRATAMENTELOR5.- PREGATIREA PREOPERATORIE, INGRIJIRI POSTOPERATORIIC. DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE – PLAN DE INGRIJIRED. INGRIJIREA PACIENTILOR IN VARSTA – CU AFECTIUNI RESPIRATORII;CU AFECTIUNI CARDIOVASCULARE ; CU ALTERAREA CAPACITATII DE Ă SE ALIMENTA; CU CONSTIPATIE; CU AFECTIUNI DIGESTIVE; CU AFECTIUNI RENALE; CU AFECTIUNI HEMATOLOGICE;CU AFECTIUNI ENDOCRINE SI METABOLICE; CU AFECTIUNI OETEO-ARTICULARE; CU INCONTINENTA URINARA; CU INCONTINENTA FECALA; CU DISFUNCTII ALE VEZICII URINARE; CU AFECTIUNI VIZUALE; CU AFECTIUNI AUDITIVE; CU AFECTIUNI LEGATE DE VORBIRE; CU DEMENTA; CU STARI CONFUZIONALE; CU ACTIVITATE MOTORIE SI MOBILITATE ALTERATE; CU AFECTAREA TERMOREGLARII; CU INTEGRITATEA TEGUMENTELOR AFECTATA;CU ALTERARI ALE SOMNULUI; CU DURERE; CU AFECTIUNI NEUROLOGICE; CU AFECTIUNI PSIHICE; CU DEPRESIE; CU ILEOSTOMIE/COLOSTOMIEE. NOTIUNI DE TANATOLOGIE (MOARTEA SI MURIBUNDUL)

Geriatrie – studiază vârstnicul bolnav – dizabilitatile si bolile degenerativeGerontologie – studiază vârstnicul, aspectele normale legate de procesul de imbatranire

Îmbătrânirea este un proces normal, dar ea nu trebuie să se producă oricând şi oricum, ea poate fi controlată.Părerea specialiştilor că “bătrâneţea nu este nici boală nici disfuncţie” este bine cunoscută şi acceptată. Imbatranirea poate fi:- programata – alterari involutive la nivel celular si subcelular datorita unor modificari genomice programate- accidentala – datorita acumularii de leziuni

CARACTERISTICILE IMBATRANIRII1. BIOLOGICE:- scaderea capacitatii de adaptare, a memoriei- alterarea echilibrului dinamic al homeostaziei

- varsta biologica difera de varsta cronologica- limitarea capacitatilor compensatorii ale organismului- procese fiziologice de involutie- alterarea capacitatii de adaptare la stress2. CLINIC:- polipatologia- frecvent : boli cronice degenerative, infectii respiratorii, urinare, afectiuni cerebrovasculare- degradare frecventa ă starii generale- simptomatologia discreta sau mascata de alte afectiuni- susceptibilitate mare la complicatii- convalescenta lunga- numeroase recaderi- cresterea nr. de cazuri de ateroscleroza- existenta in acelasi timp ă unui nr. mare de factori de risc si timp mai lung de actiune- particularitati de debut sau evolutiee- cronicizare frecventa3. TERAPEUTIC:- particularitati farmacodinamice sau farmacologice- risc mare de intoxicatii- toleranta scazuta la medicamente ( eliminare, metabolizare deficitara)4. PSIHICE:- modificarea comportamentului: anxietate, agresivitate, egoism, iritabilitate- labilitate psihica- scaderea atentiei, ă capacitatii de invatare- dificultati de concentrare- dependenta de alte persoane- reducerea asocierilor intelectuale- refuzul de a recunoaste modificarile induse de batranete5. SOCIALE:- pensionare – pierderea rolului si statutului in societate- izolare- scaderea veniturilor

GRUPELE DE RISC:- persoanele cu varsta de peste 80-85 ani- persoanele varstnice din institutii ( camine; camine-spital)- persoanele varstnice cu situatie economica deficitara- persoanele varstnice cu statut social particular- persoanele singure ( fara copii sau neglijate)- persoanele care nu pot beneficia de servicii medicale adecvate ( sate izolate, inacceptarea serviciilor medicale)- persoanele cu handicapuri sau afectiuni cronice in stadii avansate ce traiesc impreuna cu o persoana grav bolnava sau cu handicap major

- persoanele cu grad scazut de independenta ( handicap fizic +- deficiente de educatie)

FACTORI DE RISC:- dezvoltarea ineficienta ă serviciilor de sanatate- dezvoltarea ineficienta ă serviciilor de ingrijiri la domiciliu- servicii comunitare inexistente sau ineficiente- camine de batrani sau camine-spital insuficiente sau care asigura conditii inadecvate de locuit

ETAPELE BATRANETII:- de presenescenta – 50-60 ani- de senescenta – peste 60 ani- de varstnic- 60-75ani ( trecerea catre batranete)- de batran – 75-89ani ( batranete medie)- de longeviv – peste 90 ani ( marea batranete)

IMBATRANIREA:- fiziologica = imbatranire normala= ONTOBIOZA= ONTOGENIE: este lenta, continua, asincrona, heterogena ; permite atingerea varstelor inaintate

- patologica – similara starii de boala ; presupune degradarea rapida si avansata, imprimand un decalaj intre varsta cronologica si cea bilogica; PROGERIA= aparitia in copilarie a semnelor de imbatranire ; PRECOCE – intre 40-60 ani , cu predominanta cardiaca, cerebrala, endocrina, artrozica ; ACCIDENTALA – dupa pensionare, la vaduvi, dupa accidente; ACCELERATA – peste 60-65 ani , indusa de polipatologie

1. EDUCATIA SANITARA:- educarea personalului medical privind modul de adresare, evitand afirmatii de genul : tataie, bunicule- educarea membrilor familiei, ă anturajului privind respectarea normelor igienico-sanitare- explicarea faptului ca procesul de imbatranire este un proces care are loc pe intreg parcursul vietii, dar ca el devine evident doar dupa 50 ani, iar alte persoane dupa 70-80 ani- educarea pacientului sa fie capabil sa aiba un grad cat mai mare de independenta.

2.RECUNOASTEREA MODIFICARILOR APARUTE

Organismul în general suferă modificări organice, care nu se produc în acelaşi ritm “…la unii îmbătrânirea se va exprima printr-o degradare prematură a sistemului cardiovascular, la alţii printr-o îmbătrânire cerebrală prematură sau prin declinul funcţional al altor organe” (Fontaine, 2000,).

Tegumentul si tesuturile anexe lui ( par, unghii)- tegumentul este mai uscat, subtire si neelastic; tactul diminua in special la niv. palmelor- apar ridurile prin modificarea colagenului si elastinei din derm- sunt afectate terminatiile nervoase libere, receptorii de durere, temperatura, tact si presiune- dezorganizarea si regresia micilor vase si capilare tegumentare- se pierd papilele dermice - se intalneste dehiscenta plagilor in caz ca exista; epitelizarea plagilor dureaza dublu la 75 ani fata de 25aniINTERVENTII:- educarea varstnicului ca are o sensibilitate cutanata scazuta-> sesizeaza mai greu pericolul- sensibilitatea dureroasa creste cu varsta inaintata- tratamentul local poate sa nu fie atat de eficient ca la tineri- explicarea faptului ca tes. cel.s.c. ei capacitatea de adaptare la frig este diminuata- hidratare corespunzatoare - administrarea tratamentului prescris

Ţesutul osos – suferă pierderi (osteoporoza) apărând frecvent fracturi periculoase. -Scade mobilitatea articulară, mişcările sunt din ce în ce mai greoaie şi limitate ca amplitudine. - scaderea capacitatii de formare a calusului- reducerea lichidului sinovial- uzura cartilagiilor- cracmente la niv. articulatiilor genunchiului- atrofii musculare- creste rigiditateaINTERVENTII:- cunoasterea factorilor de risc ai osteoporozei : menopauza, istoricul familial, liposa activitatii fizice, consumul de toxice; alimentatie precara cu deficit de vit C,D, Ca- exlicarea ca la varstnici scade absorbtia intestinala de Ca,vitD- explicarea riscului de fracturi osoase spontane sau provocate si trebuie reduse actiunile factorilor de risc- educarea varstnicului sa reduca pozitiile vicioase- administrarea medicamentelor prescrise.

Ţesutul muscular înregistrează modificări ale structurii proteice şi ale funcţionalităţii. Încă din perioada de adult, tonusul muscular începe să scadă, la bătrâneţe acesta se diminuează şi mai mult. Mersul capătă aspecte specifice, mişcările mâinilor devin mai lente şi nesigure. Se înregistrează scăderi ale funcţionalităţii musculaturii şi sistemului digestiv şi respirator.

Aparatul cardiovascular se modifică în sensul : scleroza si calcificarea valvelor cardiace; dilatatrea si calcificarea arterelor coronare, cresterea in greutate a inimii, hipertrofie ventriculara stanga, fibroza in miocard . La bătrâneţe apar modificări ale activităţii inimii, între care HTA ,cresterea presiunii pulsului,cresterea timpului de conducere la nivelul nodulului atrioventricular, complexe atriale si ventriculare premature . Scolioza, cifoza determina deplasarea inimii. Calciul e depozitat nefiziologic in anumite structuri .Reducerea lucrului mecanic al inimii , cresterea rezistentei periferice; reducerea perfuzarii organelor ; scade capacitatea de adaptare circulatorie la stress ( hipoxie) ; rigidizarea pericardului ; ingrosarea endocardului ; reducerea lumenului vascular , reducerea reintiarcerii venoase ; reducerea permeabilitatii capilare ; distensia venelor -> varice ; reducerea tesutului celular subcutanat grasos cu modificarea raspunsului extremitatilor la temperaturi scazute; reducerea peste 60 ani ă circulatiei coronariene cu aprox. 35% . Consumul de medicamente si toxice influenteaza activitatea ap.CVINTERVENTII:- cunoasterea faptului ca arterele coronare sunt afectate la orice individ- monitorizarea TA, deoarece crestrea presiunii arteriale e regula- cunoasterea faptului ca cresterea TA nu apare la persoane izolate, in comunitati primitive ce duc o viata ordonata, ferita de excese- evaluarea calitatii extremitatilor- evitarea asezarii pacientului in pozitie ortostatica- evitarea manevrelor Valsalva ( creste presiunea intraabdominala si intratoracica)- evitarea eforturilor fizice deosebite; evitarea ortostatismului prelungit; repaus cu picioarele intinse la orizontala; - combaterea constipatiei-evaluarea zilnica ă greutatii- efectuarea EKG; monitorizarea tulburarilor de ritm, de conducere- administrarea tratamentului: vasodilatatoare , NTG, antihipertensive, diuretice- administrarea oxigenului

Aparatului respirator – capacitatea maxima de functionare a plamanilor poate scadea cu aproape 40%; are loc o reducere a capacitatii vitale, a VEMS-ului si a capacitatii de difuziune alveolo-capilara- pierderea elasticitatii tesutului pulmonar- modificari structurale ale tesutului pulmonar- caile aeriene se dilata si epiteliul e alterat structural si functional -> mucusul stationeaza- cresterea diametrului antero-posterior ă toracelui+cifoza/scolioza si reducerea mobilitatii toracelui- reducerea refluxului de tuse si a miscarii cailor respiratoriiINTERVENTII :- educarea pacientilor care fumeaza sa renunte la fumat- cunoasterea factorilor de uzura ( eforturi fizice mari, atmosfera poluata)- recunoasterea modificarilor caracteristice senescentei : torace in butoi; inegalitatea miscarilor respiratorii; cresterea frecventei respiratorii; prelungirea expirului- administrarea tratamentelor prescrise

Aparatul digestiv -scăderea secreţiilor unor glande (salivare, gastrice, pancreatice, hepatice), precum şi scăderea capacităţii de absorbţie la nivelul intestinului subţire, scaderea motilitatii gastrointestinale- alterarea dentitiei, scaderea capacitatii de ă depista gustul alimentelor- cresterea concentratiei colesterolului in bila - scaderea secretiilor enzimelor digestive- atrofia mucoasei si musculaturii netede; scleroza arteriolelor afectate- reducerea tonusului musculaturii abdominale, pelvine-> dificultati in defecatie- afectarea inervatiei tubului digestiv -> constipatie, incontinenta - se diminueaza ingestiile alimentare – scad nevoile calorice, metabolismul bazal cu 200-400kcla/zi- se indica diferite diete si restrictii alimentare- se indica administrare de vitamine, proteine, mineraleINTERVENTII:- recunoasterea cauzelor malnutritiei ( neglijarea nevoilor, dieta dezechilibrata; izolare sociala; saracie; boli psihice; modificari ale tractului digestiv)- evaluarea aportului de alimente, ă capacitatii de ă-si alege alimentele- evaluarea necesarului caloric zilnic, ă greutatii- cunoasterea corelatiei medicamet- alimentatie- evaluarea simptomelor digestive – anorexie, greata, voma, dispepsie, disfagie- educarea batranilor sa manance de 6x/zi, mese mici- educarea batranilor sa stea in pozitie semisezanda la masa- educarea batranilor sa nu se grabeasca cand mananca- administrarea de vitamine, minerale- administrarea tratamentului prescris- folosirea in cazuri extreme ă alimentatiei artificiale

Aparatul renal – -scaderea dimensiunii rinichilor cu 20-40% odata cu inaintarea in varsta ; -scade numarul si volumul glomerulilor ; -scade volumul si lungimea tubilor renali ; -fluxul sanguine renal si rata de filtrare glomerulara sufera un declin important ;- scaderea capacitatii vezicii urinare- > polakiurie;-scaderea tonusului vezical -> incontinenta- hipertrofia de prostataINTERVENTII:- cunoasterea faptului ca apare o incidenta crescuta ă tulburarilor de mictiune- administrarea tratamentului prescris

Acuitatea vizuala – se diminueaza cresterea dificultatii de adaptabilitate la intuneric;

-dificultate in distingerea culorilor ; -ngustarea campului visual; -dificultate la citit. PREZBIOPIA= diminuarea puterii de acomodare a ochiului, process specific imbatranirii.-scade productia lacrimala -> uscarea corneei- corneea si conjunctiva devin mai subtiri- corneea devine mai opaca- hiperpigmentatia irisului- xantelasma= pete galbui, usor proeminente, localizate pe pleoape, fiind constituite din depuneri de colesterolINTERVENTII:- cunoasterea modificarilor fiziologice ale vazului- explicarea faptului ca adaptarea lumina-intuneric se face lent- explicarea celor mai frecvente probleme : glaucomul, presbiopia, cataracta senila-plasarea obiectelor in campul vizual- pregatirea pre- si ingrijirea postoperatorie- administrarea medicamentelor miotice, midriaticelor, colirelor, ochelarilor

Acuitatea auditiva – scaderea auzului , reducerea discriminarii sunetelor = PREZBIACUZIA- alterari ale membranei timpanice, oaselor , urechii medii, celulelor organului Corti- alterari la niv. cailor de conducere- cresterea productiei de cerumen-la nevoie folosirea aparatelor auditiveINTERVENTII:- cunoasterea faptului ca auzul este maxim cu acuitate si spectru de frecvente la 10 ani si devine tot mai scazut cu varsta- exista un declin in particular pt perceperea frecventelor inalte : participa major la dificultatea de ă intelege vorbitul altor persoane- educarea varstnicului si familiei sa asigure un climat adecvat, cu cat mai putine zgomote perturbatoare- administrarea tratamentului prescris- spalatura auriculara

Sistemul reproducator- regresie hormonala- reducerea marimii ovarelor, uterului, atrofie vaginala- capacitatea reproductiva scade brusc la femei si progresiv la barbati- atrofierea glandei mamare si scaderea tonusului muscular-spermatogeneza se mentine, ea incetineste si creste nr. anomaliilor genetice- modificari ale prostatei- reducerea secretiilor hormonale-INTERVENTII:- explicarea ca sist. reproducator este sub influenta directa a regresiei hormonale- incurajarea varstnicilor sa se concentreze pe alte preocupari- administrarea tratamentului prescris

Sistemul nervos – la acest nivel se inregistreaza moartea neuronilor, pierderea sinapselor.-Greutatea creierului scade, deasemenea se pierde un număr important de neuroni.- La acest nivel se mai constată o încetinire în activitatea sistemului simpatic şi parasimpatic, se produce o aplatizare a sciziunilor şi circumvoluţiunilor creierului.-Vasele care aprovizioneaza creierul cu sange sunt vulnerabile la ateroscleroza si arterioscleroza – astfel devin susceptibile la ocluzie si rupere (AVC). Modificarile vascularizatiei cerebrale legate de varsta (inafara AVC-urilor) determina disfunctii cognitive la varstnici.- scade viteza de reactie neuromusculara, se reduc reflexele osteotendinoase- scaderea nivelului de Norepinefrina , cresterea Serotoninei- scaderea niv. de Dopamina si aparitia B.Parkinson- alterarea transmisiei neuronale la niv. periferic- treziri numeroase peste noapteINTERVENTII:- recunoasterea particularitatilor neurosemiologice ( mers tarsit, facies expresiv, fix, hipermobil, miscari involuntare, tremuraturi, etc)- evaluarea functiilor cognitive, capacitatea de ă se alimenta, de ă se odihni- evaluarea gradului de confuzie- evaluarea memoriri- educarea varstnicului sa-si noteze datele intr-o agenda zilnica- sprijinirea capacitatii de ă socializa- incurajarea pt citit- reducerea izolarii - administrarea tratamentului prescris

Sistemul imunitar – scăderea imunităţii la vârstnici predispune la numeroase boli infecţioase şi diverse neoplasme. - timusul incepe sa involueze dupa pubertate, dispare la varstnicINTERVENTII:- recunoasterea manifestarilor de infectie, ă modificarilor din cancere- administrarea tratamentului prescris

Modificari bioumorale – parametrii biologici pot suferi modificari considerate fiziologice la pacientii varstnici : scaderea usoara ă H si Ht ; Hb max. 12mg/dl; VSH 15-20 mm;- glicemia poate atinge 130mg/dl; sideremia (Fe) scade; trigliceridele au valoare catre maximul admis ; proteinemia scade spre limita inferioara.- mentinerea volumului plasmatic in contextual scaderii hidratarii organismului- dezechilibre hidroelectrolitice si devieri de ph – se corecteaza mai greuINTERVENTII :

- administrarea de vitamine, saruri- evaluarea culorii tegumentului- dieta echilibrata- administrarea tratamentului prescrisSistemul endocrin- uscarea pielii, caderea parului- glandele endocrine scad in greutate si se atrofiaza- scaderea secretiei hormonale- reducerea nr. de receptori pt insulina- reducerea tolerantei la glucoza- se pastreaza capacitatea de secretie a cortisoluluiINTERVENTII:- monitorizare TA, glicemiei- alimentatie adecvata- sprijin psihic- educarea pt ă avea preocupari corespunzatoare varstei- control ginecologic/ andrologic periodic- reducerea riscului de traume ( osteoporoza)- monitorizarea greutatii, starii psihice (Obezitate, Depresie)- mentinerea igienei ( Bufeuri!)- informarea pacientilor despre simptomele de hipoglicemie/ hipoglicemie- administrarea tratamentului prescris

Criteriile cele mai frecvent evocate în cercetare, în legătură cu o bătrâneţe reuşită sunt: “longevitatea, sănătatea biologică, sănătatea mentală, eficacitatea intelectuală, componenţa socială, productivitatea, controlul personal sau păstrarea autonomiei şi starea de bine subiectivă”. În afară de modificările funcţionale interne, se remarcă şi o serie de modificări externe ale organismului.

Postura corpului suferă modificări, uneori se produce o gârbovire progresivă. Siguranţa şi ritmul mersului se diminuează. Apar ridurile şi se accentuează trăsăturile feţei, dantura deteriorată modifică simetria feţei, părul albeşte, se instalează o expresie obosită a ochilor şi a feţei. Semnele îmbătrânirii apar şi la nivelul pielii care este mai subţire şi palidă, uscată, ridată şi cu pigmentaţii brune, caracteristice.

Aceste modificări afectează imaginea de sine. Aspectele îmbătrânirii nu se produc la toţi oamenii la fel ci sunt individualizate şi personalizate.

Aspecte ale modificărilor capacităţilor cognitive la bătrâneţe. Nivelul de conservare al capacităţilor cognitive, în special menţinerea acestora, este legată de acumulările dobândite pe parcursul vieţii prin solicitarea gândirii, memoriei şi comunicării, este în mare măsură determinată genetic. La fel de importante sunt

evenimentele trăite, activitatea profesională, relaţiile familiale. Toate aceste dotări şi acumulări conduc la diferenţieri, individualizări în privinţa conservării capacităţilor cognitive complexe. Memoria se modifică, apărând aspecte diferite în privinţa memoriei de scurtă durată şi memoria de lungă durată. Începând în stadiul adult, memoria de scurtă durată se diminuează, aceste pierderi accentuându-se cu înaintarea în vârstă. Memoria de foarte scurtă durată se menţine mai bine ceea ce susţine activităţile cotidiene ale bătrânilor. Spre deosebire de memoria de scurtă durată memoria de lungă durată poate asigura păstrarea acumulărilor din timpul vieţii pentru mai mult timp La bătrâneţe, în ceea ce priveşte acumulările noi se constată o diminuare a vitezei de reactualizare. Gândirea şi inteligenţa după vârsta de 60 de ani tinde să scadă treptat, menţinându-se totuşi active până la vârste foarte înaintate. Se remarcă limitări ale capacităţilor de demonstrare şi argumentare. Apar momente de “vid intelectual” pe care aceştia le percep, refuzând din această cauză să participle la anumite discuţii, apare timiditatea şi lipsa încrederii în propria persoană. Cu toate acestea sunt cazuri în care puterea de judecată se păstrează până la vârste foarte înaintate (80-90 de ani), valorificând întreaga experienţă, motiv pentru care se consideră că bătrâneţea este perioada înţelepciunii.

Particularităţi ale motivaţiei şi afectivităţii persoanelor de vârsta a treia. Motivaţia şi afectivitatea bătrânilor suferă modificări importante datorită celorlalte schimbări survenite pe parcursul înaintării în vârstă. Cumularea unor dificultăţi în activităţile cotidiene se reflectă negativ în plan afectiv şi motivaţional. Acestea se resimt mai bine în prima parte a bătrâneţii când apare o reactivitate afectivă crescută la schimbările mediului ambient, o tendinţă de negativizare a acestora, se accentuează labilitatea emoţională, iar manifestarea emoţiilor are forme mai primitive. După vârsta de 70 de ani, aceste tulburări emoţionale se mai temperează, aspectele din jurul lor fiind privite sub forma unei contemplări liniştite.În această perioadă de viaţă apare înclinaţia pentru compararea aspectelor prezente cu cele trăite anterior, în tinereţe, tendinţa de a supraevalua aspectele trăite, reuşitele sunt evidente, pe fondul orgoliului propriu. În situaţia în care starea de sănătate a bătrânului nu suferă modificări însemnate, acesta poate trăi sentimentul împlinirii vieţii alături de copiii săi, sentimentele parentale manifestându-se mai intens chiar faţă de nepoţi. Bucuria bătrânului este legată de sănătatea şi bunăstarea proprie, dar şi de cea a copiilor şi a nepoţilor săi. Spre deosebire de aceste cazuri fericite în care bătrânii sunt mulţumiţi alături de familie, există multe situaţii în care bâtrânul suferă de boli grave şi de singurătate. Stările afective negative se accentuează atunci când partenerul de viaţă, rudele, prietenii trec în nefiinţă (mor). Anxietatea, frustrarea, singurătatea, pierdea speranţei duc la instalarea depresiei, fiind considerate cele mai importante tulburări afective a bătrâneţii. Tulburările afective crează dezechilibru major în plan intern, organic, bătrânul apărând astfel, inhibat, anxios, pierde sensul propriei vieţi, uneori cu tendinţă de suicid. Un factor de echilibru pentru aceste manifestări este legat de sentimentul religios. La acei bătrâni la care se manifestă dezadaptări, sunt inhibaţi, pesimişti, îşi pierd sensul

propriei vieţi, credinţa le este un aliat intern, un sprijin pentru a accepta mai uşor toate greutăţile bătrâneţii.

Manifestarea personalităţii la bătrâneţe. Se spune că la bătrâneţe trecutul este lung, dar viitorul scurt, planurile de viaţă se simplifică, semn de înţelepciune din acest punct de vedere. În mod firesc, aspiraţiile potrivite condiţiilor prezente, previn încordările inutile, dezamăgirile, conservându-se asfel încrederea în sine. Organizarea vieţii de familie, fără responsabilităţi sociale, conferă vârstinicului, după încetarea activităţii profesionale, posibilitatea unui trai în tihnă, să se bucure de o anumită libertate, să se relaxeze. Persoanele în vârstă, cu o stare de sănătate bună, care au posibilităţi materiale decente, manifestă interes pentru diferite activităţi culturale, vizionând spectacole, expoziţii, participând la excursii. Pe parcursul înaintării în vârstă, scăderea forţelor fizice şi psihice, antrenează schimbări semnificative. Imposibilitatea interacţiunii eficiente şi a comunicării cu cei mai tineri, senzaţia de neputinţă, îl face pe bătrân din ce în ce mai puţin comunicativ, mai introvertit, iar pe cei tineri mai puţin încântaţi de compania bătrânului. La bătrâneţe apare adesea teama de boală şi de moarte, care diminuează manifestările lor active, contribuind şi mai mult la senzaţia de epuizare generală, atât fizică cât şi a capacităţilor psihice. Un aspect frecvent întâlnit la bătrâneţea înaintată este apariţia demenţei senile, a pierderii identităţii personale. Din fericire, nu întotdeauna deteriorările fizice şi cele psihice sunt sicronizate. Conservarea capacităţilor psihice, în condiţiile unui declin fizic, face ca îngrijirea să fie relativ uşoară. În cazul în care declinul psihic predomină, chiar dacă capacităţile fizice sunt mai bine păstrate, îngrijirea este mai anevoioasă, necesitând supraveghere permanentă. Aspectul cel mai grav este cel în care pierderile sunt atât în plan fizic cât şi psihic, bătrânul fiind dependent în totalitate de familie sau de o instituţie de ocrotire.

Din prezentarea aspectelor generale ale manifestărilor suferite de organism la bătrâneţe se poate concluziona că bătrâneţea este o problemă atât individuală cât şi socială.

Culegerea datelor despre persoana varstnica vor urmari:1. Schimbarile fiziologice care insotesc imbatranirea2. Schimbarile psiho-sociale3. Starea de igiena4. Locuinta, mediu5. Regim de viata6. Alimentatia7. Dinamica familiala

Starea de sanatate