8/17/2019 Geologia Romaniei, Vol i, IV.2. Panza de Niculitel

1/3

  95

IV.2. Pânza de Niculiţel

 Aflorează între Dunăre în nord, falia Lucaviţa - Consul

 în sud-vest, Platforma Babadag în sud-est şi falia Sarica (=Poşta - Nalbant) în nord-est.

Stratigrafia

Caracteristic pentru pânza de Niculiţel este soclulformat din magmatite simatice triasice peste care sedispune o cuvertur ă sedimentar ă, subţire, de vârstă triasică (fig. 7).

Fig. 7 – Stratigrafia şi tectonica pânzelor de Niculiţel şi Tulcea

Soclul simatic

Soclul simatic s-a format în Triasicul inferior în legătur ă cu activarea riftului, care separa scoar ţa continentală, întredomeniile corespunzătoare Pânzei Măcin, în vest şi pânzeiTulcea, în est. În legătur ă  cu evoluţia riftului se formează scoar ţa oceanică (simatică), alcătuită din bazalte cu texturipilow-lava (caracteristice pentru curgerile submarine), însoţite de piroclastite. Acestea sunt str ăbătute de corpuride gabrouri şi dolerite (diabaze). În consecinţă bazaltele dinzona Niculiţel reprezintă  resturile de scoar ţă  oceanică  ale

Plaeotethysului, consumat în procesul de suducţie.

8/17/2019 Geologia Romaniei, Vol i, IV.2. Panza de Niculitel

2/3

  96

 

Cuvertura sedimentar ă 

Sedimentarea a început în Trisicul inferior (Werfenian)şi se menţine până  în Triasicul superior (Norian).Sedimentarea a debutat cu roci detritice, urmată  de osedimentare carbonatică, iar la partea superioar ă  dedepozite arenito-pelitice.

Coloana litologică  este alcătuită  în bază  dinconglomerate şi microconglomerate, roşii sau cenuşii, gresiicuar ţoase, siltite şi argile (formaţ iunea de Bogza). Pesteacestea urmează  calacare cenuşii-negricioase, în strate

subţiri, cu intercalaţii de argile (formaţ iunea calcarelor în pl ăci de Somova). În continuare se dispune o formaţiunelipsită de stratificaţie, formată dintr-o succesiune de calcare,argile, marne, în care se intercalează  bazalte şi gabrouri.Totul este lipsit de stratificaţie, cu un aspect hoatic, probabilfiind rezultatul unei mélange, caracteristic zonelor desubducţie (formaţiunea de Izvoarele). Coloana se încheiecu microconglomerate, gresii, siltite şi argile (formaţiunea Alba).

Tectonica 

Pânza de Niculţel provine dintr-o zonă  de riftintracontinental, aflat în regim distensional în Triasiculinferior şi mediu. Etapa de compresiune debutează  înTriasicul superior. Structura s-a definitivat în două  etape:structura internă (cutele şi digitaţiile) şi iniţierea şariajului s-au produs în mişcările eocimerice, iar structura major ă  şi

şariajul   spre nord-est peste Pânza de Tulcea, de-a lungulliniei Sarica (Poşta - Nalbant), s-a definitivat în mişcărileneocimetrice (fig. 7).

Aspecte orografice

Partea nordică  a zonei se prezintă  ca un podiş, cecorespunde ariei de aflorare a soclului simatic triasic (înspecial bazalte şi diabaze). Spre nord, către Lunca Dunării,

podişul reprezintă  o margin abruptă, iar spre sud este

8/17/2019 Geologia Romaniei, Vol i, IV.2. Panza de Niculitel

3/3

  97

fragmentat de cursurile de apă în nişte dealuri izolate, carese suprapun depozitelor sedimentare triasice sau unorporfire (dealurile Trestenic, Malciu, Consul). Între dealuri

apare un relief depresionar, acoperit de depozite cuaternareloessoide, cu intercalaţii de soluri fosile.Hidrografic regiune este str ăbătută de de Teliţa şi Taiţa

şi afluenţii de drepata ai Dunării (de exemplu pârâul Viilor)care în timpul verii seacă.