8/16/2019 Geologia Romaniei, Vol i, II. Morfostructurile de Platforma Prealpine

1/5

10

II. MORFOSTRUCTURILE DE PLATFORM Ă PREALPINE ALE TERITORIULUI ROMÂNIEI

Evoluţia geologică a determinat formarea pe teritoriulRomâniei a două categorii de morfostructuri majore: de

platform ă ş i de orogen . Unităţ ile de platformă sunt alcă tuitedin două etaje structurale (fig. 1 ş i 2):

- un etaj inferior, denumit fundament sau soclu , cereprezintă o fostă catenă orogenică peneplenizată , cudepozite intens cutate ş i metamorfozate par ţial sau întotalitate;

- un etaj superior, denumit cuvertura sedimentar ă , alcă tuit din depozite sedimentare dispuse în strateorizontale sau slab deformate.

Fig. 1 – Structur ă de platformă (Compartimentul Sud-Dobrogean)

Aceste etaje s-au format în două etape distincte aleevoluţiei geologice a teritoriului:fundamentul (soclul) aluat naş tere în etapa labilă de geosinclinal, care se încheiecu ridicarea catenelor orogenice, iar cuverturasedimentar ă se formează în etapa de stabilitate, ulteriorcratonizarea soclului („sudarea” la nucleul continental). În

8/16/2019 Geologia Romaniei, Vol i, II. Morfostructurile de Platforma Prealpine

2/5

11

aceast ă etapă au loc mişcă ri epirogenetige pozitive ş inegative, care pot deforma slab depozitele cuverturii.

Fig. 2 – Structur ă de platformă (sectorul dobrogean)

Eventualele fracturi ş i deformă ri ale cuverturii se potproduce datorită mişcă rilor tectonice din bazinelegeosinclinale limitrofe (de ex. în geosinclinalul carpatic =Neotethys sau geosinclinalul Orogenului Nord-Dobrogean =

Paleotethys ), sau pot avea cauze genetice. De asemenea,variaţia grosimii stratelor ş i a formaţiunilor este controlată de morfologia bazinului marin (adâncimea acestuia),determinată la rândul ei de mişcă rile de subsidenţă sau deridicare ale scoar ţei.

Cuvertura sedimentar ă a platformelor s-a format înunul sau mai multe cicluri de sedimentar ă marină , separatede perioade de exondare, când au luat na ş terepaleoreliefurile (suprafeţele de discordan ţă ). Pe parcursulciclurilor majore de sedimentare au existat scurte„momente” de exondare în diferite intervale de timpgeologic (Fig. 3).

Trecerea de la regimul de geosinclinal la cel destabilitate s-a produs în momente diferite ş i aceste„intervale de timp ” sunt considerate ca reprezentândvârsta platformelor . Astfel, soclul Platformei Moldoveneş tis-a sudat la cratonul est-european în Proterozoic mediu,soclul Platformei moesice în Proterozoic superior-Cambrianinferior, etc. Aceste „momente geologice” sunt consideratevârstele structurilor respective.

8/16/2019 Geologia Romaniei, Vol i, II. Morfostructurile de Platforma Prealpine

3/5

12

Fig. 3. Corelarea megaciclurilor de sedimentare marină

ale platformelor prealpine pe teritoriul României

8/16/2019 Geologia Romaniei, Vol i, II. Morfostructurile de Platforma Prealpine

4/5

13

Pe teritoriul României unităţ ile de platformă se dispun

la est ş i sud de linia de şariaj pericarpatică (falia

pericarpatică ) (fig. 4). Aceasta urm ă reş te la suprafa ţă linia localităţ ilor: Vicov(pe Valea Sucevei), Solca, P ă ltinoasa (pe Valea Moldovei),Tg. Neamţ, Buhuş i (pe Valea Bistriţei), la vest de Adjud, estde Buzău, sud de Ploieş ti, Gă ieş ti, Bibeş ti ş i Drobeta-TurnuSeverin.

Fig. 4 – Distribuţia unităţ ilor de platformă pe teritoriul României(din B ă descu, 2005)

Unităţ ile de platformă care alcă tuiesc scoar ţateritoriului României sunt urmă toarele (fig. 4):

a. Platforma Moldoveneasc ă b. Platforma Scitic ă

1. Sectorul Bârlad 2. Sectorul Deltei Dun ă rii

c. Platforma Moesic ă

1. Compartimentul valah

8/16/2019 Geologia Romaniei, Vol i, II. Morfostructurile de Platforma Prealpine

5/5

14

2. Compartimentul Sud-Dobrogean3. Compartimentul Central-Dobrogean

Unităţ ile de orogen care alcă tuiesc teritoriul Românieisunt poziţionate la vest ş i la nord de falia pericarpatică (Orogenul Carpatic) ş i în partea de sud-est a României, între faliile Peceneaga-Camena ş i Sf. Gheorghe-Oancea- Adjud (Orogenul Nord-Dobrogean; OND).