DOCUMIENTE

cut pentru prima dat5 in iarna dintre 1983 si 1984,daci nu mi ins,el. Am fosl cfiernat la ifiinisterulApiririi Nalionale, Si aveam reale nostalgii, pen-tru ci in acea cledire a funclionat $coala de ofi-leri de rezervi nr" 1, pe care am absolvil-o !n sep-tembrie 1975.

Deci, mi atlam acdo, chemat pentru scenariulunui spectacol dedicat Armiei Romine" giprintr-un ooReurs de imprejurdri'am intral gi inbiroul fratelui mai mic al lui Nicolae.Ceausescv.Am avut o mare surprizi: in -nrcigere era un frigde cripau aripile unei machete de avion, geamu-rile ficeau flori de ger pe diniuntru, nu pe dina-far5, iar la modestul birou stilea un om infotolitcu manla 9i cu fular kafti pini aproape de guri,scolind aburi pe neri. l{eprotocolar gi surprinzS-tor, ca de obicei, in loc de salui am intrebat gaz-da: ,,Bine, tovarese general, dar de ce e asa frig ladvs. in birou? Nu se poate sta asa, face[i ceva,aduceli un radiator mdcar...". Ornul mi-a strinsmina 9i a r-a, vizibil surprins, nimeni nu-l fiai l$-6e aga tare chiar in biroul h.ri. ,,Mr pot sd fac aqaceva - mi-a r*puns - daci eu nu dau primulun exemplu, atunci nu mai am dreptul rnoral sdvorbesc si sd le cer altora sd respecte restricliileenergetice". Fi e,sa ne-trrr inprietenit. 3n a&lgh uriega lui modestie S t+td ci toati uiats lui..aut o 3ln$fli maginn, un lel de Fiat nftiteil" J*bricd prin 1$5, ctr care nbi n:acr irgrifiiculgezorwlui * lg $adi,on n-ar fi rners..- F urai,m colaborat fo.de binc in prottane dc be6.bnilitari, un& nu mi-a trehrit mult si+ri dau*erna ci omd gie o cate sdidi' e *fipin dedinpe doraerid dc lucru, aiungind detor ir iibri!

l{efiind eu prea dus la biserici gi aind intr-o zio dozi de curai cn an allii intr-o via!5, Yoi splnedin capul locului sentimenlul care mi ince'aci:generalul-locoten€nt dr. llie Ceau;e*cu a tost $i atisnas un om exceplbnal! Nu xn ni.ci t@ $ nicidicpozili,e si deu erplicalii le toli lariceii cre facalergie nurnai cind aud nutnele gentic deCeangescu, iar btqia ne va da noui &e$atc,acelora care arn avut curaiul Si caractertd de aroSti adeyirul, krdiferent de reactiile hatrdeloi dl-lirom&req{i. Pe generalul Ceaufscu l-am cunos-

gi autor de tratate pur qi simplu pe meritele luipersonale, nu ca frale al gefului statului. Omulcucerea prin faptul ci era popular 9i deschis lasuflet, niciodati nu didea de inleles ci el ar pro-veni din familia ,domnitoare": A aiutat pe toartemulli oameni, nu numai pe istoricii gi cadrele diniurul siu, ci 9i pe sporlivii Clubului Armatei,,Sleaua", lie cu case, fie cu pagapoarte sau altefacilitdli. Rolul sdu in. inchegarea gi ascensiuneamondiali a echipei de aur d fotbaligtilor de la,,Steaua" a lost covirgitor. N-a fEbut abuzuri, n-aluat daruri, nici m6car n-a insolit echipa in zecilede deplas-ri, pentru ci era foarte ocupat gi, pedeasupra, avea gi o superstilie, pe care rni-a mir-turisit-o dupd Finala Cupei lntercontinentale de laTokyo, din decembrie 1986: ,,De cite ori vin si eula vreun ineci peste hotare, echipa pierde, a$a camai bine stau acasa...''.

Pentru marile sale calitdla umane si civice, pen-tru curajul iegil din comun cu care a abordal pro.blema Transilvaniei, dar gi pentru contribulia re-marcabila la afirmarea cu tdrie a militariior inviala lirii - la propunerea mea i-a fost decernatin urmd cu vreo 5 ani Premiul Revistei ,,Sdpt6-mina". ll merita cu prisosinli. ln aprilie 1989, cindsi-a cdlcal iar pe inimd gi C venit la Giiteborg (iar.,Steaua" a pierdut din nou) ne-am plimbat tiriiudupi miezul noplii pe strdzile oragului pustiu girece, insolili de locotgnent-coloneii Mihai lo-nescu gi llie Zavragiu. ln contextul unei inflic6-raie discutii despre obriznicia tot mai periculoasaa ungurilor, i-am spus atunci generalului: ,.Dom-nule, dugmanii v-au jurat moarte! Vor se ve ter-mine cu orice pret, si aici nu mai e vorba de o fa-milie sau de un regim, ci de Romania! Noud nune este indiferent ce se petrece in lara asta!" Tir-ziu, pe la doui noaptea, am luat mbsa la Restau-rantul Hotelului, erau mulli suporteri romAni so-sili tocmai din Germania gi Canada pentru a-i in-curaia pe steligti, timpul parci se oprise in loc, adoua zi urma acel meci ,oa.te greu, iar generalula rugat orcheslra suedezilor si cinte ,,ValurileDundrii". $i in unduirea acelui vals nemuritor, cureflexe pulin mortuare, de tirgugor dunireanunde se inliripi o dragosle mare intre doi tineriscapali dintr;o epidemie de holerS, in leginareaaceea dureroase care ne aducea aromele primS-verii de.acasi, arn presimlil ce aripa morlii va batein curind gi la fereastra lirii mele 9i de-6bia dupimarlirai gi purilicare prin foc va iesi soarele mullagteptat. ,,Nea llie, uite ce frumos traiesc oameniiAstia, toata lumea se simte bine,'se cinte si sedanseazd pind tirziu, de ce nu e ai la noi asa?Nu-ti dai seama ce pierdere economicd uria$eeste sa dai oamenii atara la'10 seara, ca sd numai vorbim de aspectul moral, dar si de sezonulturistic care se apropie, cum ii vom tine noi pestraini la munte si la mare, tocmai la ora cind intdrile lor incepe vi4fa de noapte, noi ii ddm afardca la grddinifd?!" lntrebarea i-am pus-o cu mar-lori, iar el nu s-a sliil si r6spundi: ,,Crezi cd eunu-mi dau seama? Mereu le-am spus, dar acumnici nu md mai bagd in seama...". Am continuatse-l intreb: ,,De la femeia asta pleaca totul... Eadevdrat cd fi-a scos din planul editorial nisteca4i?" A incuyiinlat ci aga era si mi-am dalseama de marea lui neputintd, de prizonieratul pecare il lreia inlre respectul pentru fratele maimare gi disprelul lali de femeia care avea si illragi in groapi. Dupi revolla din decembrie1989, aidoma luturor rudelor apropiate ale luiCeaugescu (fra!i, surori, copii, nepoli, nord, gi-

nere) gi generalul a fosl inchis. Abuzii, brutal, ru-$inos pentru iustilia noaslrS. La primut inleroga-toriu care i-a fost lual, un procuror i-a reprolatvehement ci se face vinoyat de jignirea gravi (?l)a demnitelii poporului frate maghiar. prin ianla-rie 1990, daci nu mi ingel, doi colonei (Arddi-voaicei 9i Cenugd) l-au bSlicirit la leleviziune cape ultimul lilhar din aceaste tari, Si daci nici eunu gtiu cum se gudurau inainte p6 tingi el! prinvara lui 1990, venerabilul. istoric american de ori-gine romAni Stephen Fischer-Galali ne-a mdrtu-risit (mie 9i isloricului Mircea Mugat) cd cea maimare bucurie a ungurilor este cd generalul llieCeaugescu sti in pugcdrie. Ce gregise acest om?Omorise pe cineva? Furase ceva? Nici yorbd. lo-tul intra in aceeagi mascaradi ordinari intretinutede indivizi razbund'tori ca Dumitru Mazitu, SilviuBrucan gi Gh. Robu. Ulterior, dreptatea tot atriumfal, iar generalul a vizut iardgi lumina soare-lui. lnlors acase, a aflal cd toate bi.rnurile i-au fostfurate, copiii au fosl dali afard din serviciu, iar.vinzitoarele din coltul strizii nu vor si le dea nicipiine. Pot fi romAnii nostri atit Ae ticaiosiZ Cinei-a inrdit intr-atit, cd doar nu Ceaugescri?! l-amficut in urmi cu citva timp o vizitd acasi, impre-und cu Eugen Barbu 9i Mircea Mugat. Bdtrinulgeneral licrima discrel. Ne spunea cd l-au pirisitto!i, locolenent-colonelul Mihai lonescu (p-e carel-a fecul om, l-a trimis de vreo trei ori prih Ame-rica, i-a dat funclii, premii Si teme de lucrug.a.m.d.) a dispirul brusc, ca speriat de ciumi,nu j.a mai dat nici micar up telefon.

C6 g;eu se inva!6 omenia! Adevir griia intelep-lul care spunea ci oameni adevirali sint loarlepulini pe pdmint, restul sint antropoiiii fiinle incineevoluate, care trdiesc firi un cod morai inalt.se bucuri doar de plicerile pintecelor, nu inainte,firegle, de a crea toale aparenlele vestimentare $icomportamenlale ci ar fi nigti fiinle cu tolul su-perioare. Trisl gi mihnlt trebuie si'fie acest om,intr-o casi pustie 9i cu spaima zilei de miine, bu-curindu-se doar de devotamentul desivirsil al so-!iei, dar 9i de nizdriviniile unui citdlub negru,maidanez, pe care l-a cules de pe itradi 9f cucare imparte bucata lui de piine.

Generalul llie Ceau$escu e in mizerie! Daci ampune unul pesle altul toate tratatele, atlasurile gicelelalte volume de istorie nationale la care a tostautor, coautor sau pe care le-a girat cu functia 9iprestigiul lui - am face o columni inaltd citMausoleul de la M6rigegti. Dar e prea timpuriuacum, patimile sinl incd mari, iar pini va aitupapimintul gurile de canal ale huliganilor 9i pinivom recunoagle cu lolii cd numele Ceaugescu ainsemnat ceva p_entru poporul romAn - DIREC:TIA NATIONALA - cu toate picatele lui, culoate privallunile noastre, va mai curge multd apipe Oll. Vedeti dvs., noi il judecam aspru peNicolae Ceausescu raportindu-l la un conducdtorideal, la o sobietate ideali. in clipa in care el atost asasinat mi$ele$te gi ne-am dat seama cd is-toria e cu mult mai drdmatici gi mai complicatddecit proiectiile noaslre ideale, atunci era prealirziu.

Aveli posibilitale acum, stimali cititori, se luaticunogtinli de un document remarcabil. Este De-claratia pe care a scris-o cu mini proprie genera-lul llie Ceaugescu in condiliile umilitoare ale de-tenliei, in ziua de 5 februarie 1990. Veli avea posi-bilitatea si spulberali singuri minciuna ruginoas6care se acredilase despre el, cum ci nu gtia cartegi nu gi-a scris studiile gi cirlile. Veti vedeb ce

condei sAnSlos, ce logici bun6, ce erudilie realiputea etala acest om in pugcirie, intre patru pe-re!i, unde nu-i sufla nimeni gi n-avea nici o surside inspiratie. $i veli mai simli gi amara ironiecare scalda aceste pagini indurerate, innegrite deun om allat la mare nenorocire, care iqi dd seamape prqpria piele cit de cumplili e degerteciuneavielii. In mare, Declaralia a fost solicitali de pro-curaturi ca rispuns la o Anonimd gi la un articolpublicat in ,,Armata poporului" de colonel dr.Al.G. Savu - ambele denigratoare, amb€le minci-noase. Nu l-am cunoscut pe colonelul Savu, amaflat in urmi cu c?tva timp ci a 9i murit, ne pareriu pentru pripddirea lui - dar ceea ce a incer-cat si facd el atunci, la inceputul lui 199O infio-triva generalului llie Ceausescu, a lost un asasi-nat moral. Dumnezeu nu bate, ci triznegte inmoalele caPultii!

c. v. T.

!dd'&f# *{e-ffi}a:* : :.'rb+p "# .4. 5+S#A. ffi rFfgeq,EElq

DECLARATTE _Subsemnatul gl. lt. llii: Ceausescu, ndscut la 8

iunie 1926, in comuna Scornicesti,_ iud. Olt, fiullui Andruli si al Alexandrei Ceausescu, cesdtorit,am doi copii, Veronica, cdsdtoritd, Si Dan, necd-sdtorit. Sint absolvent al Academiei Militare. Fa-cultatea de stiinte sociale de 4 ani. al Facultdtiide istorie a Univbrsitalii Bucuresti. al doctoratuli.ride istorie de la Academia de studii social-politice,,$t. Gheorghiu" Bucuresti, de profesie militar,domic!liat in Bucuresti, str. Bruxelles nr. 3, secto-rUl 1. In legdturd cu activitdfile desfesurate perso-nal si impreund cu alli colaboratori ?n cadrul in-Stitutiilor de Culture ale armatei, in special, si aleculturii rom6nesti, in gen6ral, declar urmdtoarele:Am luat la cunogtinld cu indignare si dispret de-spre acuzatiile grave, insultele, jignirile gi deni-grarea mea gi a sute de istorici din Romania, uniidin ei oameni de stiintd de reputafie interna{io-nale, ca: acad. Pascu $tefan, acad. David Prodan,acad. $tefan $tefanescu, prof. univ. Platdn, prof.univ. Kdning, conf. univ. Ardeleanu lon, conf.univ. Mircea Musat Si multi altii, acuzatii inserateintr-o anonimd (citd lasitate si lipsd de elemen-tara demnitate, de rdspdndere, caie de fapt spunetotul) care falsificd, fdra scrupule, adevdrul si rea-litdfile privind activitatea gtiinfificd a unei instituliide cercetare a armatei, care s-a impus prin lucrd-rile sale ?n tare si in strainetate - este vorba deCentrul de studii si cercetdri de istorie si teoriemilitard. Din continutul anonimei se Doate vedea.fdrd dubii, cd est6 vorba de o actiune premeditatdde fals, insulte, denigrdri si inciiare, ientru a selua mdsuri represive impotriva autorilor lucrdrilorelaborate de-a lungul multor ani de cercetdri asi-due si scrupuloase, deci se urmdreste in mod de-liberat a se crea o irnagine deformati, ireald, ur-mdrind evident actiuni coercitive. socotind inmod inuman cd momentele actuale sint propicepentru asa ceva. De aici se vede profilul, care nuare nimic comun cu trdsdturile umane ale autoru-lui anonimei, cit si scopu.rile evidente de a se im-pune ?n fa{a autoritd{ilor militare pentru a fi re-marcat si mai ales promovat. O funclie cit maimare si pe cit posibil fara a solicita eforturi cit decit. Asemenea oameni nu au limite. Din toateacestea se poate vedea, fdrd a face efort, ce este

vorba de un caracter bolnevicios. nociv. ros deambitii si urd, dorin{d de parvenire si ridicare prinmiiloaae murdare, trdsdturi proprii Lnui individlipsit de cele mai elementare atribute specificeomului ajuns in pragul Mileniului al treilea. in fataunei asemenea situatii penibile, in mod normal numerite form.ulat un rdspuns. Dentru cd ar insemnase se creeze imaginea falsd ca i se iau in seamatoate ineptiile si mirsdviile. Motivele ar putea fifoarte multe, din care Am se enumdr urmdtoarele:

1) Autorul anonimei, dupd felul cum abordeazeproblemele, in necunostinld de cauzd, nu a cititlucrdrile pe care le menlioneazd, lucru explicabilprin ura pe care o afiseazd fatd de autori si de lu-crdrile resoective.

2) in tot'cuprinsul anonimei sint inserate numaifalsuri, insulte, denigrdri, insinudri, indemnuri la' masuri reoresive.

3) Se neagd toate ideile din lucrdrile respective,intregul continut al lor, dar nu se vine, in modnormal, cu alte solutii.

4) Face aprecieri absolutiste, arbitrare, -impu-nind ideea cd .ce spune el constltuie adevdrul ab-solut; deci emand idei totalitare, lucru inadmisibilin abordarea problemelor de istorie si in relatiiledintre oameni.

5) Nu admite ideea opiniilor diferite, chiar c.on-tradictorii. in tratarea problemelor de istorie. lu-cru nociv.

6) Denatureazd, ?n mod nepermis, problemelefundamentale ale istoriei Romaniei, fapt ce in-deamnd la actiuni de anexare a unor teritorii ro-manesti de cdire state strdine (afirmd gi susfine inanonime cd poporul romAn s-a forrnat in sec.lX-X, deci dupd venirea slavilor. bulg&rilor si un-gurilor in Europa, care, dupd cum se afirmd,.augesit vid demografic, lucru cu totul contrar ade-vdrului istoric).

7) Aduce jigniri inadmisibile, nepermise istorici.lor romdni si chiar straini care au abordat unele

. aspecte ale. istoriei RomAniei gi denigreazd isto-riogralia rom6neascd, mai pulin pe cea antiroma-n easca.

8) Se denigreaza qi se defdimeazd activitateaunor academii.de Stiinti, institute de cercetare despecialitate, institulii de invdtamint superior, unoroameni de qtiinld din Rom6nia, care, in urma stu-dierii, au fecut referate stiintilice, recomandindpublicarea lucrarilor incriminate de autor.

9) Se blameazi presa de specialitate $i oameniide $tiinle care au recenzat sau prezentat amplu,cu aprecieri elogioase, lucrarile respective.

10) Asemenea probleme, normal, se dezbat pu-blic ?n presii si in forurile de specialitate.

Asemenea considerente md determind sd nurdspun^d la asa-zisele probleme cuprinse in ano-nimd. Insd din respect pentru autoritdti am si in-cerc. in limita conditiilor de care disoun acum. saprezint unele considerente orivind activitatea meape linia istoriei militare a poporului rom6n si pd-reri privind unele aspecte ale acesteia, care dinpdcate vor .constitui si explicalii la problemele in-serate in anonimai sau publicate in presd dupievenimentele din 22.12.1989.

Am inceput sa scriu istorie militard (nu amscris niciodatd istorie generala a Romaniei sauuniversald) dupd ce am fost numit lector de jsto-rie la Academia militari, in 1959, deci obligai defunctie. Evident cd mai tirziu, cind i-am in{elestainelerrolul determinant in educalia patriotica srostaseasca a tineretului oatriei care satisfdceastagiul militar, a devenit o pasiune, una puternica

si pldcuti. rentru aceasta insd a trebuit sa faceJorqr-ri intense, sd ma pregdtesc.

Am"alsolvit scoala militarE in 1953. Academiamilitare in 1959, Facultatea de istorie a Universi-tdlii - Bucuresti in 1963, la fdr.d frecventa, ddcto-ratul in istorie. la zi, in anii 1964-1968. cursulpostuniversitar de limbd engleza de 10 tuni. inanii 1974-1975. Absolut toate cu calificativebune si foarte bune; {a gcoala mititara si la cursr.ilpostacademic am fost declarat 5ef de prornolie.Specific aceasta nu pentru ca sint lipsii de mo-destie, ci pentru ca mi s-a spus in delidere ce lagcoala primard am oblinut unele note mici (4).deci nu ag fi avut talefit pentru a scrie istorie mili-tara, 9i cd, chipurile, ar'fi fost scrisd fdr6 a aveaeu competenta necesard. Nu am sustinut nicio-Cata ca am fost talentat. Fentru aceasta am abor-dal numai istorie militari, p€ntru care am convin-gerea morala ce am fost pregerft si apt. A pre-zenta ca argumente unele note din cbrtificitelede scoala primard peritru a clovedi lips6 de pregd-tire, cum mi s-a prezentat mie, o sobotesc b sie-culatie sau ceutare"asidud de .'argumente.,- Oriceorn cu o cultura medie nu poate sa nu gtie din is-toria mullor dom€nii de activitate cd certificatelede scoali primara nu au fost editicatoare-

Am tost lector de istorie la Ac#mia Mititareintre anii 1959-1971, cea mai mica functie in ie-rarhia invilimintului militar superior- Precizezaceasta p€ntru a se vedea ci nu am tost Drivile-giat. Am fost cercetdtor la Centrut de Sludii siCerceteri de lstorie si Teorie,Militari{C.S.C,I.T.M.} din 1971 pina in 1975. Eram dodorin .istoriq allii, cae nu avau nici pregithea despecialitatq nici pe cea de profil milita-. tiind ci-vili, erau tie sefi de sec.tie (cazul lui AL Gh.Savu). fie Eefi de sector (C. Cdzinistenu)_ Decirar mi s-a facut nici un favor pe motiv de-nume.Fe timpul ?ndeplinirii ac€stor functii, cft si in se-rioada doctoranturii, irrtre anii tina-tge8. 'am

avut posibilitatea, pe care am folosit-o din plin. s6studiez in majoritatea arhivelor din Bucuiesti sliudetene foade rnulte lucriri, ur€le unicat. oresade toate categoriile 9i profilurile, realizinct mii clefise din care nu am folos;t decit o mice partepentru ef.ectuarea tezei de doctorat cu terna: Le.gislalia muncii din Fominia ir*fe anii jg2g-1933.suslinutA in anul 1968 la Academia ,,gtefan Ghe-orghiu''.

Am incepui se scriu materiale de istorie miiitaradin anul !9d6, cind €ram la doctorai, lucriri srmsint: Constantin Ene, erou al rizboiului din1877-1878; Simion lttehedinteanu" capitan depanduri in revdutia din 1821; Asalt la redute -1877, in colaborare; fstoriografia razboiufui din1377-1878, in colaborere: articole, studii in presa9e specbtitab. Ac€stea pe timpul doctoranlurii.lntre anii 1S8-f971. cit arn hrcrat in Acade**alvfilitara, la catedra de istorie, ca locliitor at $e&Flui catedrei, am scrb si publicat: teza de docloralcil litlul Luptele elasei muncitoare din Rsminia ?nanii 192$-1$til; lstoria contractului colectiv demuncd din Rorndnia: Din istoria legisl4iei munciiin Romania de la ?nceputuri pini in 1944, ?n cola-porare; studii si articole in presa. de specialitate.lntre anii 1971-1975, cit am lircrat ca cerceidtorla C-S.C.|.T.M., am scris si publicat lucririie: Flaz-boiul intregului pspor la romili pentru aperareaindependenlei {de-a lungul a 2000 de ani): Activi-tatea P.C.R. in armate in anii 1921-1944. in cola-borare; Activitatea U-T-C. in armati; File de isto-rie militard a poporului romdn, culegere de stucrii,

la care colaborau foarte multi istorici, eu fiind co-ordonalor; Monografia razboiului din 1877-1878,coordonale c,e Al- Gh. Savu; Sludii de istorie rniti-tare romaneasca, coordonatd de Al. Gh. Savu: ar-ticole gi studii ?n reviste de specialitate. Am parti-cipat la elaborarea si publicarea dnor volume deistorie militara din corpuSul de documenle prevd-zut a se elabora la C-S.C.|.T.M.. conceput pentrua apdrea in 50 de volume, coordonat de Al. Gh.Savu. Cred ce au apdrut cca 25 de volume. Decimajoritatea lucrdrilor de istorie militara le-amscris cind activitatea mea cu acest profil consti-tuia. in fapt, o preocupare de serviciu. Nu mile-bu Scris allii. cum in mod jignitor, acuzator, os-tentativ a scris Al, Gh. Savu in ziarul ,,Armata po-porului" nr" 3 sau 4 din ultima parte a.luhii de-cembrie 1989- Din anul 1975, luirind la ConsiliulPolitic Supeiior al Armalei {C.P.S.A.), ca Sef alDirectiei organizatorice, am continuat se cerce-tez, se predau istorie in Academia Militara, sdscriu istorie militara, si conduc lucriri de docto-rat, insd in propo4ii mult mai mici, preocupdrilemele funclionale tiind de altd naturd, insa pasiu-nsa mea pentru istoria militara nu s-a'diminuat,mai ales ca mi ajuta in munca de educatie pa-triotice gi ostiseascd, inclusiv politico-ideologicape care o efectuarn in noua tunctie. Dupi.1975am participat la unele sesiuni gtiintifice si simpo-zioane in lare Si streinetate ca membru dl Comi-siei Roroine de lstorie Militara {C.R"I-M-), in pe-taoE,da 1977-1984 am participat la programul decercetdri gi dezbateri intitulat ,,Rdzboi si Socie-tate", iniliat de Universitatea Broo,ftlyn din NewYOrk, S-U.A,, care a organizat se$Iini-dezbateri inSU.A-, Austria, ltalia, Franla, Grecia, Bulgaria,Ungaria, Rominia {1984}, lqcrarile dezbdtute tiindpublicate in cca 10 volume. Au participai istoricidin rnajoritatea firilor lurnii, De la rom5ni au par-ticipat: subseslnatul in S,U.A. Si Romdnia, Cizi-nisteanu C-tin, col. Alexandrescu Vasile. col. Tu-dor Gh-, lt. col. lonscu, la cele mai multe, lt- col.Talpes lon, lt. col. Filip A-, Al, Gh. Savu, GiurescuDinu, Florin Conslantiniu. Dau aceste daie pentrua se vedea ci nu a fost restrinsi sau monopoli-zatd participarea la activitdii stttn{iJice internati+.nale - a se inlelege cit de tenden{ioase sint afir-matirle din anonime.. **izez cd ?n tg82 am fost ales presedinte al

9.R-1.M.,. -prin pensionarea gl. Banteb Eugen. Dera aceasra cata nu am mai participat la nici o.ac_tivitate stiintificd peste hotbre. Au earticioat Al.Gh. Savu, care era vic@resedinte al'Comi;iei tn_ternatio*ale de lstorie Militare, iar din 1995 a oar-tieipst ft. col,_ lonescl f,lihd, care a fost ales vie-pr.e$e$ntF al Comisiei Internalionale de lstorieFlilitara Incepind din 1SS s-au cor€tituit tiliaieale C-R.|.M. in maioritat% resedinlelor & iudete.ar s@gC de a desfdsura activitaie de eriucaiidO41tolica ostesesce, a 'nrgriii de monumentdbsi cimitirele rnilitae. nu de a rispirdi tezf{e rnele.qim se afirmd in anofiime tn mod osteniativ sifals. Eu nu arn edaborat nicioclatd te=e, p6"iru cCnu- aveam capacitatea si nici ialitatea-

ln 1983 am fost numit in {unc{ia de secretar alC P-S.fl. si adjunct al ministrulJi apdrarii natio-nale. ln aceastd caliiate indrumam'si controlamactivitatea celor 17 instilutii de culturd si sportiveate armatei, ca: presa, editura, ifuzeul 'militarcefii.el, studioul cinematografic, studioul de artaplastica, C.S-C.l.T-M-, ansamblut,,Doina.,, clubulsportiv al armatei _S[eaua" etc. Activitatea nemii_hcita a institutiitor de cultura o coordona Direi-

tia propagandi si presa, carc a\rea un comparti-ment special, Sectia de cultura. ce le aoroba te-maticile si le veded continutul materialeior si acti-vitd!ilor. De activitatea clubului ,.steaua" seocupa Direclia organizatorica, concret, gl. llie pe-tre,_ presedintele colegiului de partid al C.p.S.A.in felui acesta se poate inteleger fara efort, cEi nuputeau fi transformate in instrumente ale _melepersonate institutiile C.P.S.A., cum in rnod groso-lan si fals, tendentios se afirma in anonimd. Seimpune sa subliniez ca C.S.C.l.T.M. a fost infiin.lat legal cu scopul special de a elabora Si publicaTratatul de istorie militard a poporului roman. Di-rector a fost numit gl. Baniea Eugen. iar sefulsecliei de'istorie militara P.M.C., Alexandru Gh.Savu, care imediat a fost avansat la qradul de co-lonel. Centrul avea cca 70 de cadrd. multi colo-nei. maiori si personal civil. Timp de 14 ani nu s-ascris nici o pagina din Tratatul de istorie militara.Multe cadre, in special colonei (Matei Dtru. Ata-nasiu Victor, Constantin Nicolad etc.). au iesit lapensie cercetatori cu numele si pe statele de sa-larii,

in 1983 am cerut col. Al.Gh. Savu, Seful sectieide istorie, sa prezinte situatia Tratatului de istoriemilitarii si planul calendaristic de aparitie. Nuavea nimic. l-am stabilit termene pentru planulcalendaristic de aparilie a volumelor si penirudiscu{ie: sa prezinte in sase luni vol. l. S-a pre-zentat vol. I pentru discufie - total necorespun-zator. Cuprindea perioada 514 i.e.n. -- sec. alXll-lea e-n. si era un fel de istorie a lmperiului ro-man, cu biografiile impdra{ilor Romei. l-am spusca aceasta s-o scrie italienii, fiind istoria lor, noisa scraem istoria militara a poporului romdn. Vol.I a fost respins. Practic, s-a scris din nou in ci-teva luni. Ce nu s-a lucrat ?n 14 ani, s-a realizat in6-8 luni. Sigur, acest fapt a deraniat. Dupa apa-rilia vol. | (1983) am propus Biroului C.P.S.A.,care aproba planurile de'cercetare aleC.S.C.l.T.M.. in martie 198t. ca. concomitent cuTraiaiul de istorie militard, Centrui sd elaborezedoua monogrdfii: a primului rdzboi mondial, indoua volume, pind in 1987 - a 7&a aniversare abdtdiiilor din Moldova (MiraSti, Mirdsesti, Oituz);a celui de-al doilea razboi mondial, in trei vo-iume. pind in 19Bg - a 4Ga aniversare a insurec-!iei din august '1944. Biroul C.P.S.A. a aprobat,dar Al. Gh. Savu a primit cu multa reticentaaceasta sarcine. De altfel, el se gasea in conflictpermanent cu col. Tudor, cu col- Cez?inisieanu,It. col. lonescu si alte cadre. Incepind cu anii1979-*1983; venea la mine, frecvent, gl. lt. Go-moiu Gh., secretarul'C.P.S.A. pind in 1983, spu-nindu-mi, sd propun ca Savu sai fie mutat de laCentru. Am insistat sd rdmind $i am reugit, pildin 1984. Cind a vazut ca se punea problema Caanuai sai apard un volum din Tratatul de istoriemilitara, inclusiv cele doud monografii care in-semnau inca cinci volume, pentru care se apro-baser,i tematica si planurile-calendar de realizaresi aparitie, s-a speriat ?n asa fel, el, care nu fa-cuse nimic timp de '14 ani, incit .a venit laC.P.S.A. la secretariat si a spus hotdrit cai nu mairamine la Centru, motivind ca nu este inleles sic,i nu e de acord cu unele probleme din vol. I alTratatului. Cind l-am intrebat de ce nu a obiectatin faza de elaborare. oentru ca semnase ca autormulte capitole, iar altelr in calitate de coordona-tor, ceea ce insemna ca acceptase continuiul vo-lumului, nu a putut sa dea explicalii in situaliarespectivii, care punea in pericol aparilia celor-

* lalte volume. S-a hotdrit, de critre secretariatutC.P.S.A., sa fie mutat. de la Centru,'mai ales caacesi lucru il cereau multi dinire cercetaitori, pen-tru stilul seu de munca deosebit de defectuos. Afost incadrat la ziarul ,,Apdrarea Patriei", ca sefde rubricd. unde timp de Sase ani abia daca ascris 20 de articolage, adici muncd pentru 2--3luni de zile.

Plecarea colonelului Savu Al. de la Centru astimulat activitatea; pind in 1989 au fost elaboratesi tioarite incd cinci volume din Tratatul de istoriesi air rfost pregdtite ultimele doud, 7 si 8. Au fostelaborate si tipdrite cele doua monografii - aleprimului qi. celui de-al doilea rdzboi mondial.Prima, in doud volume, a aperut in vara anului1987. S-a epuizat in citeva zile. S-a vindut de subteighea la preluri incredibil de mari. A doua aap,irut in vara anului 1989. in trei volume. Unsucces de public deosebit.

iri legature cu cele $ase volume din Tratatul deistorie si cu cele doud monografii,.in total 11 vo-lume in gase ani, se impune sd precizez citeva as-pecte. mai ales ca sint incriminate cu atita ure s.invidie in anonima trimisd la forurile suDerioaremilitare 9i in articoluI lui Al.Gh. Savu din ziarut,,Armata poporului" din decembrie 1989: planuriletematice ale fiecdrui volum au fost discutate decolectivele de autori, care au stabilit si repartitiape capitole a celor ce participau'la realizarea lor,cit si modul de acfiune si termenele. Au fost or-ganizate gi dezbateri, pe colective, ale probleme-lor controversate. A fost discutat, de autori si co-lectivul de coordonare, continutul fiecdrui volumsi s-au stabilit observatiile pentru imbundtalireacontinutului Etiin!if ic, structurii, formei f iecdru,volum. Toatd aceasta activitate a fost organizatesi s-a desfesurat de cetre C.S.C.l.T.M. si EdituraMilitard, ai caror directori erau la Centru col. Tu-dor Gh., iar la editura col. Zamti C-tin. La -elabo-

rarea celor 'l 1 volume au participat peste 100 deistorici din centrele principale ale tdrii (Bucuregti.Cluj, lagi, Sibiu, Oradea) - academicieni, profe-sori universitari, cercetetori gtiintifici, istorici,economigti, pol.itologi etc. Sint consemnati in vo-lumele resDective. Toate volumele au fost dezbe-tute si aprobate in consiliul stiinlific alC.S.C.l.T.M., au fost studiat6 si prezentate refe-rate cu afirmatii si cu recomandarea de a fi publi-cate de cdtre academiile de profil, institutele decercetdri de istorie din Bucuresti, laFi 9i Cluj, deinstitutii de invetemint superior, de oameni despecialitate. Au fost trimise si aprobate de Consi-liul Culturii Si Educatiei Socialiste si de Sectiapropaganda si presd a C.C. al P.C.R. Asemeneametodologie scrupuloasa, dupd stiinta mea, s-afolosit in foarte putine situatii in lar?i'.'noastre,poate in premieri la aceste lucrdriiiar in strdini--tate nu se obignuie$te.

Deci, in mod practic, nu se putea ca o singurapersoane s6-si impund punctul de vedere, asacum se afirmd in anonime si in articolul lui Al.Gh. Savu, in mod iresponsabil si rusinost acuzin-du-md de asemenea practici, care erau imposi-bile.

De altfel, tin sa precizez cd nu am participat lanici o sedinfd a Consiliului 'Ftiintific a'l centrulur,nu am participat la dezbateri in colectivele de au-tori, deci nu puteam sd influenlez in nici un felcontinutul volumelor si si-mi.impun pdrerile, cumse aiirma cu atita ura si invidie in anonimd si inarticolul lui Savu. Am citit fiecare volum in parte,in calitate de coordonator, si am fdcut observati.

care au fost greu de controlat dacd s-au rezolvatsau nu, La volumele unu, {oi si trei din tratat nusint autbr- Nu am iicasat nici un teu ca drept deautor sau de coordonare, lucru prevdzut in lege.Se po] controla statele de ptatd ate Editurii Mili-tare. In perioada 1975-1989 am elaborat citevalucrdri ca: Transilvania, slriyechi pSmint rom&nF:sc, cca 120 pagini dactilografiate, Lupta popo.rutua romen penlru independenl5, o necesitateobiectivi, unele studii si -articolri;

de asemenea.am scris in colaborare citeva lucrdri: 200 de zilemai devreme, Politica mititard a P.C.R. 9i altele.Unele din ele au fos! tipirite si in strdindtate: In-dia, S.U.A., Belgia. in 'tndia iu fost tipirite'maimulte lucreri, pldtindu-se in rupii hirtia si mano-pera. Au fost scoase reviste speciale pentruRomdnia, tegate de anumite mombnte din istoriaRomdniei: 1 Decembrie 1918, 23 Auqust 1944. gMai 1877 Si 1945, 26 ianuarie 1918 eti.. in revistaeditorului Guppta din India, ,,Sociallook". Toatematerialele erau realizate in tara de un numdrmare de autori, pentru a nu fi denaturat continu-tul, iar costul era derizoriu. Scopul era de a po-pulariza ;storia poporului romAn peste hotare,unul din obiectivele C.P.S.A., care avea un com-partiment specializat in aceastd directie. Lucrdrilepublicate in S.U.A. si Belgia, acliuhe realizatdfara a se stabili conditii financiare sau drepturi deautor - cum fdrd scrupule se afirmd in anonimd-, aveau: acelasi scop.--Din. cele prezentate mai sus se poate vedqa,fard dubii, cd lucrarile rcalizate de niine nu outbasd le scrie altcineva, asa cum afirmd in presi A.Gh. Savu, in mod calomniator, fdri iend si consti-inte. A$a cum se obisnuieste, citeva- tucrbri le-imdat sd fie citite si de unii specialisti (inclusiv Savua-lecturat lucrarea Actiyitatea. U_T.C, iin armata.)Afirm cu toata respunderea: nefiind istqric, a stiilcat-o- Nu am putut prelua nimic din indicatiile tuiin calitate de sef de sectie. El a lucrat ca'la re-vista ,,Magazin istoric'r, de unde venise. Am ldsarexemplarul pe care-l maltratase si am lucrat oealt exemplar. La fel s-a intimplai si cu lucrar'ea,,Transilvania, strivechi pdmini rom6nesc,,.

In intreaga mea activitate in domeniul istorio_grafiei arn abordat numai teme de istorie militard,pentru care socotesc ce aveam pregetirea Si com_petenla necesare. .Nu am scris luCrdri de istoriegenerald rorndneascd sau de istorie. universald.Nu am'emis, nici mdcar aluziv, cd am fost un is-toric desdvirgit, riu am.dat indicatii niminui in do-meniul istoriei. Am colaborat cu multi istorici mi-litari qi -civili. Au fost multe pdreri cbntradictorir,normal, rezolvate in comun. Este necesar sd su-bliniez cd la cele 11 volume tipdrite. unii autori ar,venit cu materiale slabe, gendrale, care nu se in-

" cadrau in ternatica Tratatului., au adus miterialerespinse de alte edituri ca necorespunzdtoare,crezind cd la armati merg. Sigur cd iu fost res-pinse, cer?ndu-li-se s6 le refaCd. Unii le-au refd-cu.t, allii s-au supdrat, unii nu au putut sd leaduci la nivelul cerut de tematica Traiatutui, pe6-tru. cd. nu aveau pregdtirea necesard, specific6 ii-toricului militar. Dar de toate acestea s-au ocuoatCehtrul $i Editura Militara,-deci in mod necindtit,tendenlios mi se imputd mie. Unele capitole siparagrate au fost refdcute la Centru. dai au fostvdzute de autori si acceptate. Sigur, acum s-arputea sa nege, mai ales dacd li sE cere sau im-pune asa ceva. In viald tolul este posibil; Tema-tica generala a Tratatului de istori.e militari si alucrdrilor mele a constituit-o vechimea poporirtui

romdn, originea lui daco-romand, Jupta acestuiaindelungata, de peste 2000 de ani, pentru a apdrapemintul romdnesc, independenla $i fiinta satdrepturile istorice incontestabile ale poporului ro-mdn asupra gliei strdbune; vechinied de circa2@0 de ani a organismului militar la rom6ni; rela-|iile -militare internationale, contribulia poporuluiromdn la dezvoltarea stiintei militare uhiversale;structurile romAnegti specifice de-a lungul celordoud milenii; eroismul maselor populare pentruapdrarea gliei strdbune, rolul maiildr voievdzi ro-mdni in respingerea agresiunilor straine; relaliilebune cu populatiile de altd nationalitate stabilitepe pdqintul romAnesc de-a lungul vremurilor sialtele. In elaborarea lucrdrilor nu am sustinut ideitotalitare de conducere, cum in mod nedemn $rdin motive de parvenire, de a fi promovati, suslinautorii anonimei si articolului din ziarul ,,Armatapoporului". De altfel, acesta este singurul mobil 9rlel al articolultji lui Savu - de a..acredita ideea cdprin lucrdrile de istorie.militard s-a sustinut poli-tica totalitarai. O afirmd de mai mul-te ori, deci nucon,tinutul lucrarilor i-a preocupat, ci discredita-rea, calomnia, ura gi invidia, prin denaturarea to-tala a continutuluj lucrdrilor elaborate cu atitatrudi de sute de istorici. Evidentierea calit€itilorexceplionale, de mari comandanti de osti, aeroismului dus pind la sacrificiu de marii domni-tori romdni, ca Mircea, $tefan, lancu de Hune-doara, Mihai $i atitia allii,.nu.are nimic comun cuideile totalitare, declt in mintea Qi conceptia bol-ndvicioase ale autorilor celor douii materialeamintite mai sus. Evidenlierea calitatilor de ex-ceplie ale marilor voievozi romAni a fost fdcutd decronicarii romAni qi strdini ai Evului Mbdiu, demarii istor.ici Si oameni de Stiintd ai secolelorXVlll, XlX, XX. Ar fi un act de incultur6, o nedrep-tate condamnabila dace acum s-ar oroceda asacuni indeamnd cei doi oameni cu 'idei nocive.

ln intreaga mba activitate. ca istoric militar nuam emis teze proprii, obligatorii pentru istorio:grafia romand. Am formulat unele concluzii siconsiderente ca vechimea poporului romAn decirca 2000 de ani. Aceasta este foarte controver-sata, or,n-iile fiind impa(ite: N. lorga - 4000 deani, ',. Pdrvan.- pini la ocupatia-romand, A.D.X.-,lopol - pe timpul ocupaflei romane, St. Pascu

- sec. Vl e.n., istorici striini (sovietici. maohiari)

- sec. Xlll, XlV, chiar XVl, cei maghiari. peitru inega vechimea poporului romAn si-drepturile saleistorice pe aceste meleaguri. Autorul anonimeisustine sec. lX-X, duod venirea slavilor si unou-rilor in Europa, care aiirmd cd au gdsit viiJ der;o-grafic in aceasta parte a Europei. Eu am mai sus-finut vechimea organismului militar de circa 2000de ahi Ei specificul romanesc al dezvoltdrii aces-tuia, contribulia esenliald a poporului rom6n ladezvoltarea culturii si civilizaliei universale si al-tele.

in multe din concluziile pe care eu le-am for-mulat sint puncte de vedere diferite. Lucrul e nor-mal 9i-necesai pentru dezvoltared cercetdrii stiin:tifice. In Romdnia opiniile diferite au lost tot tim-pul un sistem. Andrei Otetea avea pdreri diferitede ale altora despre revolutia de la 1821, Prodangi Pascu au opinii diferite despre revofutia de la'1784, Daicoviciu trata diferit de altii nubleul delormare a poporului romdin, C. Giurescu comb6-tea pe N. lorga in multe probleme, si alte nume-roase exemple de genul acesla, dar asemeneadispute nu i-au dus niciodatd in fata justiliei. Fap-tul cd istorici ca R. Popa, N. Stoicescu, Dinu Giu-

rescu gi altii aveau pdreri diferite nu constituie ni-mic ariormal si nici nu au fost obstacole in caleaunei bune colabor'*ri.'Toti sint autori ai volumelorTratatului de istorie militara.

Am scris ca poporul romdn a luatliinfd prin im-pletirea celor doud mari civilizatii antice - dacdsi romand - si prin preluarea limbii latine de cd-tre daci, tezd unanim -acceptata in tara noastra.Data cind a fost prelilatd limba latina de catredaci diferi. Unii istorici suslin cd procesul a avutloc inainte de ocupafia romand, eu cred $i amscris cd in sec.' ll-lll, pe timpul ocupaliei ro-mane, atunci cind au trdit impreune, altii suslincd fenomenul s-a produs mai tirziu, in sec. Vl,lX-X, Xll etc. Faptul-cd am scris cd cele doud ci-vilizalii s-au ?mpletit, s-au completat, ce dacii aupreluat llmba latind pe timpul conviefuirii, nu ex-clude romanizarea. Chiar la Muzeul Militar Cen-tral si la Casa Centrald a Armatei, momentul'res-pectiv este redat, la sugestia mea, printr-o lerheiedacd. impreund cu un roman cu care are un co-pil. Ce pbate fi mai evident ce este vorba despreo acuzatie bolnavicioasa in anonima, decit atir-malia ci am ne$at rolul romanilor in formareapoliorului roman-li cd am sdslinut ideea raseipure, de esenli nazisti?! Ce aberafie, citd lipsdde culturd, de cunostinte elementarel

in unele lucrdri ale meie am formulat concluziaprivind denumirea fdrilor rom6ne in Evul Mediu(Tara RomAneascd Moldova, Tara RomaneasceMuntenia gi lara RomAneascd Transilvania), dinmai multe- considerente: in istoriografia rom6-neascd se foloseste frecvent notiunea Tdrilor Ro-mAne Moldova, Transilvania si Muntenia, deci im-plicit se folosegte formularea, denumirea respec-tivd, pentru a evita speculatiile tendenlioase cuaspect anexionist, anume: numai lara Romd-neascd (Muntenia) era romdneasce, celelalteooie tdri'romAnesti erau Moldova si Transilvania,deci rierom6nesti. Despre Moldova cd nu este olard romdneasce e scrisd o intreagd literatura instreindtate, despre Transilvania la fel. Denumirilefolosite de mine au fost intrebuinlate de mulli is-torici romani din sec. XIX si XX. Nu constituienici cel mai mic impediment sau prejudiciu. Dacaformuldrile se vor dovedi nejustificate nu insist sifie menfinute, nici nu am insistat sd fie folosite inexclusivitate. Nu am renun.tat la denumirea de.voievodatul sau principatul Transilvaniei, este oafirmafie falsd, gratuitd gi o dovadd cd nu a fostcititd Tnainte lucrarea ,,Transilvania, strdvechi pd-mint romanesc", unde aceste denumiri sint folo-site frecvent.

in ceea ce priveqte Bucovina, Oltenia, Dobro-qea, Crisana ii altele, orice elev de gcoald pri-mard gtie cd sint pd(i organice ale Moldovei,Munteniei qi Transilvaniei. Ele sint tratate in modoroanic in cadrul spatiului romAnesc. Autorulan'onimei a simlit ndvoia sd piezinte acest falspentiu a sustine ideea care-l obsedeazd'- cd amsprijinit idei dictatpriale. Care a fost raliunea au-tordlui anonimei, e greu de infeles. Pentru elabo-rarea Tratatului de istorie militare si a celor doudmonogr:afii, am cerut Centrului si organizezespeciat cercetarea documentelor'de arhivd dinBucuresti gi din centrele principale. Am facilitatsapeturile arheologice, care se exe.cutau dupi unplan anual' special. S-au efectuat sepeturi pemulte $antiere arheologice, unele cu arheologi ci-vili. Au participat Zahariade, losipescu, de la cen-tru, Cdpdfind gi altii de la M.M.C. Si fie intrebatacad. $t. Pascu cit sprijin a primit in cercetdrile

arheologice de la Sarmizegetusa si de pe altesantiere. Am insistat timp de citiva ani sd fie pu-blicate cartea lui Kirilescu despre prirnul razbolmondial. Initial s-a Stabilit se fie tipdritd la EdituraMilitara. Lt.

.col. Talpeg l. fdcuse pregatirile nece-

sare. Din dispozitiuni'superioare s-a hbtirit si fietipdritd la Editura $tiintifice gi Enciclopedicd. Peliiria intensificdrii activitdfii de educalie patrioticas-a hotdrit in secretariatul C.P.S"A. s5 fie refacutesi dezvoltate muzeele militare din unitdli..Tema-iica realizatd de Direcfia propagandd a C.P.S.A. afost discutatd in secretariat si avizatd de Secliade propaganda Si presa a C.C. al P.C.R. 9i deConsiliul Culturii gi Educaliei Socialiste. Deci nuam impus ideile mele in muzeele-respective, ci pecele avizate de lorurile superioare. Nu am vazdt 9inu am dat nici o sugestie la tematicile muzeeloriude{ene, pentru ce nu aveam nici calitatea 9i nicicompetenla necesare.

O afirmatie mai mult decit murdara in anonimeeste cea privind conlinutul manualelor $colare.Acum am inleleg mai bine pini unde p-ot merge.ura si invidia, cum dau na$tere la imaginatii bol-ndviiioase; nocive, pentru a sustine o idee fixd'din pornirea animalicd de parvenire cu orice chip.Scobul scuzd milloacele (nu e ideea mea). De-sore activitatea Comisiei Romdne de lstorie Mili-tira orecizeazd cd s-a desfdgurat dupd un plananuai aprobat de catre Secretarialul C.P.S.A' Te-matica 'activitdtii comisiei o constituia educaliaDatriotica Si oste$easce, in special in armati, darbi in rindul populatiei civile. De asemenea, aveaia obiectiv slringerea relatiilor de prietenie si co-laborare cu islorici militari gi institulii similare-depeste hotare. in acest scop, C.Ft.l.M. era afiliata labomisia InternationalS de lstorie Militare, undeca vicepresedintb a fost un timp gl. Bantea Eu-oen. apoi col. Al. Gh. Savu, iar din 1985, lt. col-ionescu Mihai. La activitdtile internationale aleC.R.|.M. au participat frecvent Bantea, Savu ;i lo-nescu. Am participat si eu la citeva acliuni inter-naiionale, pind in anut 1979- De atunci nu am maioarticipat la nici o actiune a C.R.|.M. peste ho-iare. Apreciez ca C.R.t.M. a desfigurat o activitateutili. 6rivind cunoa$terea istoriei poporului ro-man. d istoriei sale mititare atit in !ari, cit 9i pestehotare. Afirmaliile din anonimd nici nu merita sdfie tuate in seamd, din considerentele enunlatemai sus. Despre faptul ci as fi fost i'npotriva pu-blicirii unei cir!i a istoricului Buzatu, din lagi'

'acum aud, iar alirmatia ci a fost anchetat la C.C-al P.C.R. din cauza mea nu poate fi consideratanici mdcar imaginalie, ci ura si actiune pdtimagA,lipsite de cel mai elementar bun-sim!. ale autoru-

-lui acestora" $tiu 9i Buzatu este unul din autoriiTratdtului de'istorie militari. De asemenea, gtiucd mi-a publicat un studiu intr-o culegere de ma-,teriale tiidrite la lagi acum citiva ani. Deci motivesd-i cre6z dificultdti nu puteau sd existe.

Tin sd precizez ca nu am gestionat s-i nu am fo-losit foniluri ale armatei in scopuri personale-

in teoiturd cu problematica sr actrvitatea Muze-ufui Miiitar Cential vreau sd precizez ca a fost sieste o institutie utild gi de prestigiu pe plan internsi international. ln anul 1984 s-a primit ordin deia ministrul de atunci, gl. col. Olteanu Constantin,sd fie mutat M.M.C. dih B-dul '13 Septembrie pestr. $tefan Furtune, in -localul comandamentuluiTruoblor de Grdniceri. in acest scop Direclia In-vesitii - Constructii a M.Ap.N. a intocmit proiec-tele ii a stabilit suma de 82 milioane lei, necesaraoentiu mutarea M.M.C. S-a interzis sd se faci in-

vestilii pentru constructii noi, ci se fie renovatecele existente. Au fost restructurate incdperile in-terioare pentru a satisface nevoile de amehaiaremuzeisticd. Nu s-a umblat la zidurile exterio'are,la fundalii gi acoperisuri, menlinindu-se cele exis-tente, care au fost consolidate. Este falsd ideeacA mai putin costa o constructie noua. Aceasta afost o vorba aruncata in mod gratuit, pentru a-sisusline parerea aberante cd toiul a iost o crimape care am comis-o eii. Cred cd era ferm convinsci numa-i a$a va putea parveni, se va putea ridicaspre functii cit mai inalte. Altfel nu se poate ex-plica noianul de falsuri si aberatii. Tematica cle-nerald si parliald a M.M.C. a fost vazuta si avizitade C.C.E.S., periodic, pe faze de executie, lucra-rile au fost vAzute de specialisti din C.C.E.S., avi-

-zate cu observatiile necesare si executate pe bazede contract cu institutii de stat sDecializate: Uniu-nea Artistilor Plastici si Cooperairva ,,Decorativa...Deci nu au fost ldsate pe seama celor neavi-zati. Receptia si verificarea calitatii lucrarilorau fost facute pe faze de execufie. Au fost mulieneajunsuri. Nu s-au respectdt termenele deexeculie. Au fost unele abateri de la proiecteleinitiale, impuse de nevoi muzeistice. Cdstul unorlucrdri a fost exagerat si inclus in contricte. Alost nevoie de interventii ferme pentru a corectagreselile. Inclusiv lucrdiile au fodt reevaluate.-im:preuna cu Uniunea Artistilor plastici, si facute co_rectunte necesare. Au fost reduse sumele initialecu cca 6 mitioane tei, pentiJ-iJer"n"i

"olii-r,grave unele cadre au.fost inlocuite din colect,vesau li s-au reziliat contractele. Lucrdrile muzeuluiau fost previzionate si .vizionate de colective despecialisti conduse de presedinta C.C.E.S., Su_zana Gidea, si ministrul aparerii nationale. el. col.Milea V., cu Consilrul de conducerb al min'isteru-lui. Lucrdrile au fost apreciate si aprobate. NLs-au depagit .su.mele aprobate de Consiliul deconducere al ministerului. M.M.C. este unanimgpreciat de vizitatori din !ard qi strdindtate. Defapt este unicat, din punct de vedere al conceo-tiei si realizerii, in tara si peste hotare. Numai unom lipsit de simlul ratiunii si ros de invidie. olinde urd, poate improsca cu vorbe urite, llpsiie desens, o lucrare atit de utila armatei pentru educa-tia patrioticd si ostdseascd, pentru ionservarea srvalorificarea patrimoniului cultural militar.natid-nal. ln virtutea atributiilor functionale vedeani sravizam impreund cu secretariatul C.p.S.A.-fucrd-rile executate de studioul de filme, de studioul dearte plast,ce, lucrdrile ce urmau sd fie tipdrite sialtele. La asemenea activiteti se faceau o6servati'ise.dddeau noi indicalii. Este greu oe coniepjiljo tucrare de arta este perfectd din faza initiald.Astfel, unele filme au fost refdcute din ideea be araspunde mai bine nevoilor de educatie pentrumilitari. Cel pulin, aga s-a intentionat. La iel s-aprocedat la cd(ile si revistele armatei. De nlentio-nat insd cd de activitatea tuturor institutiilor'deculturi ale armate'i rdspundea nemiilocit 'Directiade propagandd a C.P.S.A., care,le abroba temaii-cile si le indruma corect activitateb, inclusiv lapresa militard, prin Biroul de presd gi edituri alC.P.S.A., care activa in cadrul Direitiei orooa-qandd. Secretariatut C.p.S.A. te aprobb plinuiitede activitate si vedea unele lucrdri, nu ioate. inf.aza tinali, dupd ce, in mod normal, se finisau laDirectia propagande. Nu pot concepe cd as'eme-nea mod de actiune nu era normal si ar fi creat'dificultali si neajunsuri grave. Ce ar fi facilitat im-punerea unor idei diundtoare ale mele. CA le-am

folosit in interesul meu personal. Asemenea afir_mafii sint inchipuiri bolndvicioase, generate deura st Invtote rara margtnt, propagate in situatiaactuala cu scopul vddit de rdzbunare,. stiinOfoarte bine ci eu nu le pot demasca si ddzhintica falsuri si calomnii grosolane, nedemne de unom normal. Asemenea idei nocive le-am citit si inziarul ,,Armata poporului" nr.3 sau 4/1ggg,Intr-un arttcot semnat de dl. Al. Gh. Savu. Insul_tele, jignirile, calomniile, denigrarile, indemnurilela violenle si rdzbunare constituie trdsdtura oene-rala a articolului. Un asemenea procedeu i 66-lomnierea mea in mod public, in mod incredibil- este_greu de inteles. Am lucrat cu Al. Gh. Savula C.S.C.l.T.M. cinci ani, apoi am colaborat o pe_rioadd de noud ani. Nu am avut nici cel mai micconflict cu el. L-am sprijinit in unele activitati. in-clusiv in participarea la ac!iuni peste hotare. Sin_gurul lucru care mi se poate imputa este acela caam fost de acord, ciuph trei ani de insistente. safie mutat din C.S.C.t.T.M;, in 1984. Mai tirziu aminfeles cd de fapt ,,insistenlele,, lui de a pleca dinCentru erau o incercare dd santai pentru a -fi nu-mit directorul Centrului in locul generalului Ban_tea, care- se pensionase. Aga se"explica noiinurde injurii, calomnii si- falsuri facute publice orinpresd la adresa mea. ln fapt a fost si este un omdificil, ros de ambitii si urA, intrind in conflict cutoate colectivele pe unde a lucrat, si unde nu afost tinut mai mult de 4-5 ani (Macrazinul istoricInstitutul de istorie a P.C.R., Anatele de istorie).La Centru a stat mai mult, 15 ani, dar nu a fdcutnimic, nu a realizat nici un obiectiv ce-i reveneain virtutea functiei ce o avea. Din cei 15 ani laCentru, mai bine de cinci ani a generat numa,confljcte gi nein{elegeri, creind un climat oreu desuportat. Frecvent, se efectuau cercetiri p?ntru aaplana certurile prelungite. La ziarul ..AodrareaPatriei", pe funclia de sef de rubrica, tinip de 6ani._a_scris" cca 20 de articolase, munca'pentrL3-4 luni. In felul acesta, se tot traiestil

in.realitate, nu are pregatirea profesionala simOrala.necesare pentru a luCra in institutiile armatei. In 1969 a fost avansat, din civil, la oradulde colonel, pentru care nu avea nici cea maimicajustificare si nici cea mai elementara preqat;reNu cunoaste problemele esentiale, simoie iie ai_matei. Ca pregatire, a absolvit Facultatea de filo_zotre,..ctecl practic nu esie apt sa lucreze ca isto_flc militar, decit in mod abuziv si cu implicatii ne_gative incalculabile. Este inapt pentru a fi bfite;,avind .mina .dreapta atrofiatd. D6 aceea folo.sesteuneori masina de scris. Este foarte orqolios sidusmanos, ranchiunos. are o minte bolnivicioasbeste ro.s de ambifii, preocupat, pind la obsesie, deparvenire, de a ocupa functii cit mai mari, fara saaiba mustrari de constiin(a ca nu este apt pentruorice functie. Asa se bxptica oe ce jlndsaiirnai6000---7000 de lei fara sa faca aproape nimic.Asemenea triisaturi de caracter, pronabii 9i altele,l-au impins pe panta actiunilor iocive ale urei sirazbunerii, a insultelor si ealomniilor. Neoared.fara remuscari. a tot ce au realizai sute de iStoricieste mai mult declt elocventd. Sustinerea fdrajene ca numai ce a fiieut .si face el edte valabil siutil, ca numai el este apt si capabil sa scrie istoriemilitara (nu stie ce este o grupd de militari sauun pluton) consiituie, o spun fdrd teama de agresi, o manifestare a cultuiui siiu personal. o su_praaprectere a unor calitdli pe care in rSrod prac,tic nu le posede. Ac-reditedzd si sustine idei lipreocupzlri totalitare. In articolul publicat in ziarul

militar, cred ce Si in alteler a insultat in mod gre-solan gi a jignit familia rnea, pe care nu o cu-noa$te $i nu a vdzut-o niciodate. Aceasta aratecd, desi a absolvit Facultatea de filozofie, nu cu-noasje conlinutul si sensul notiunii de familie-Este un luc.ru elementar, care poate fi lesne deinleles, ca familia, in adeviratul sens al cuvintu-lui, se compune din tata, mama si copii p?nd nuse cdsdtoresc, moment iG care constituie in faptalti familie. ln caz concret. la noi, ce asta il otise'deazi permanent, cind tata $i mama aveau nouicopi!, to.ti necisatorili, constituiau o lamilie reali.Fralii tatalui gi ai mamei faceau gi ei parte dinaceeagi familie, dar pe un aft plan, mai indepertat,cu relalii 9i obligalii mai generale. Cind cei nouacopii ai tatei $i ai mamei s-au caseiorit, ei gi-auconstituit fiecare familia lui, cu copiii lui, cu preo- ,

cuparile 9i gindurile lor, conceplii care nu maiputeau in mod practic se coincide- Deseori erauchiar divergenle. Deci familia iniliala, compusidin nou6 copii, pierduse o serie de trasaluri pro-prii familiei reale, care trecus'ere la noile familiice se constituiserd- Cele noue familii s-au divizatin alte zeci de familii, prin casatoria copiilor lor.Deci familia nu e un proces static, ci un lenotnenin permanentd transformare 9i evolulie- Fornindde aici, se pune intrebarea fireascd: pe care fami-lie a insulta-c si calomniat-o Al- Gh. Savu -n modpubl.ic? Pe a mea, pe a fiicei mele, care are fami-lia ei, sau lamilia in geneial? Greu de inleles. l.Jnlucru este sigur: a calomniat pefitru a crea confu-zii si repulsii, ostilitate fala de mine 9i familiamea, pe care nu o cunoasje, a indemna la rdzbu-nare, crezind cd in felul acsta va fi pe placul ge.filor, va fi promovat- Acest lucru l-a $i oblinut, fi-ind numit geful M.M.G., funclie pentru care nuare nici pregdtirea profesionald, nici creditul mo-ral, pentru ce la rsalizarca acestei institutii nu acontribuit cu nimic, nu a betd un cui, fiind chiarostil, $i-a irsusit si prolitd in mod fraudulos demunca efectuata zi Si noapte de allii, pe careacum i-a dat deoparte- Aceasta este etica luiSavu, acesta este profilarl sdu moral.

Eu nu neg, si nu o voi lace niciodata' ci facparte din familia Andru!a ;i AlexandraCeaus,escu- Dar nu port raspunderea pen_tru ceau fdbut sau nu au ficut ceilalti tr4i - fiecareare familia lui, responsabilitatea lui- Nu am cola-borat gi nu am fost c-onsultat in nici o problemede fan;ilie gi de stat. ln unele probleme 9i acliuninu am fost'S; nu sint de acord cu modul de rezol-vare, insa nu am avut puterea Ei {reptul de expri--mare pentru a-mi spune pdrerea. In multe Privinleam avut pereri contradictorii cu Elena Si NicolaeCeausescu. Chiar si in anonima trimisa la forurilesuperioare se precizeazd de doui ori ci Elena,cu-nrnata mea, avea o mare aversiune fale demine, deci st;a toate lumea situa{ia. Aces? lucru afacut sa nu mai fie pesibi! nici un fel de dialog,staie de fapt care nu a fost singuiard. ln istorle secunosc numeroase cazuri c?nd tatdl cu liul nus-au inleles .in probleme politice. nu cie farnilie.care sint infinit mai tnulie. Cezar a fsst smorit deun sruo de tineri in care'se afla $i {iul seu- Fet!'ucel "Maie, tarul Busiei. a inchis pe liul sau Alexeipentru divergente po{itice, Molotov, Mikstan si al-iii sr-au deportat sotiiie in Siberia, tot pentru di-vergenle politice. Tito i-a stabilit sotiei sale .lo-vania dorniciliu to{at pentru acelea$i mstive"Exempleie ar Putea continua-

in dazul nreu, concret, nu am fost de acord cusistemut de alimenialie. cu slstemul de incaiztre'

cu deposedarea leranilor de un lot de pamintcare sd le asigure cele necesare provenite dinaqiicutturd, sd si le produca, nu sd le curnpere"cu lormularea .,dictatura militaro-fascista a luiAntonescu" $i cu cea de ,dictature militara", cupreaslivirea celor doi,'care nu avea nici o lustifi-care - nu am participat la aceastd acfiune; nuam admis"sd se execute in M.M-C. portretele ce-tsr doi in lucrdri de arta tundamentale fixe(fresce, mozaicuri, tapiserii etc.). Deci, nu am ac-lionat mecanic, fdrd discerndmint, cum au fecut-oinulti altii. care acum nu-si mai amintesc.

in'piiuinta problemelol din anonimd si din arti-colul lui Al- Gh. Savu, ele const;tuie o incercaremurdaia, lasd de a demonstra un lucru evidentneadevdrat gi anume ca prin toata activitatea meaam suslinut in mod premeditat politica totalitaredusa in ultimii ani in Romdnia, ori faPtele sint cutotul altele. Un alt exemplu este edificator. $efulfanfarei mllitare a Bg. P. Gr. din Timigoara, uncdpitan de origine maghiara, a spus ce nu este deacord cu realegerea secretarului general al P-C.R.la Conqresul al XIV-lea al P.C.R., lucru afirmat inadunar6a de partid. Gl. Milea, ministrul aperariina{ionale, a dat ordin sa fie trecut in rezervd. Amprimit documentele de la Direclia-cadre in acestsens. Nu am fost de acord. Am stabilit sa.fie mu-tat in alta unitate militara. Este $i acum otiter" srprobabit tot la Timisoara. Este unul din multelecazuri prin care mai anihilam mesurile abuzivefrecvente ale lui Milea V. Deci, problematica ano-nimei, precum Si cea a.articolului lui Savu au unsingur scop: acreditarea ideii cd eu am susfinut qiproniovat in armati decizii si actiuni totalitare- Eunu pot tace altceva decit sd insist sa dovedeascdcu probe 9i fapte concrete acest lucru. Dezbate'rile crntradiclorii decente, civilazate nu pot fioprite, ele sint utile cind se desfdgoara in condiliide egalitate, nu in mod las, din umbrd, cind par-tenerul nu poale ac.tiona pentru a-si apera punc-tele de vedere. Nu cunosc cazuri cind cineva si fiavut opinii diferite in probleme de istorie, filozo-fie, economie politica, sociologie, politico-statalesi sa fi tost tras la rispundere sau aclionat in ju-decatd. Oricum, este penibil si trist ca acum, inpragul Mileniului al lll-lea, se mai gdsesc oamenica autorul anonimei gi al articolului din ,Armatapoporului", care prin actiunile si canduita lor inu-mang nu au nimic comun cu etica si corectitudi-nea profesional- gi civica. Este regretabil gi gravcd din cauza unor asemenea oameni, ldra profilmoral gi etic, suferd sute de oarneni nevinovafi,putlndu-li-se imputa numai faptul cd, in virtuteaobtigaliilor de serviciu, pe care nu te puteameviia, au conlucrat cu mine, sau au semnat peacelasi material cu rnine. Dar chiar ,Al- Gh. Savu acotaborat si a semnal cu mine si au alti autorimulte tucreri- Chiar el a elogiat pe cei doi -Elena si Nicalae - si cind epuiza argumentele.destul de serace. venea cu citate din cul'intiri,dar lui nu i se imputa asa ceva-

Eu, din tot ce nri s-a spus si cerut pina acum,am afuns ia concluzia cE :nd fac vinovat pentrufaptul ca m-am ndscut din aceeagi mama cuNicclae, ,ucru. pe care hu l-am cerut eu, dar pecare. nici nu-l regrei. Procesele obiective nu Fct ?l

si ftu trebuie reEietate. Am inca vaga sperantd cAdreptatea, prin tot ncianul Ce calonnii si porniripitirnas€. i'a iesi la slrtr!'aaata. Aeeasia este d€cla-ratia pe care o semnez:

5.02.1Sfft.LrE CEAU$ESCU