GENERAL DE BRIGAD~ GHEORGHE NISTOR, {EFUL DIREC}IEI … · 2014-06-18 · avea s` tulbure tihna...

Structurile de cercetare/informa]ii militare dinBrigada 61 Vân`tori de Munte General Virgil

B`dulescu [i cavalerii florii de col] din Batalionul24 Vân`tori de Munte General Gheorghe Avramescu[i-au aprofundat preg`tirea practic` în tabere deinstruc]ie la ap` [i la munte.

Structurile de cercetare/informa]ii militare dinBrigada 61 Vân`tori de Munte General Virgil

B`dulescu [i cavalerii florii de col] din Batalionul24 Vân`tori de Munte General Gheorghe Avramescu[i-au aprofundat preg`tirea practic` în tabere deinstruc]ie la ap` [i la munte.

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 23 (1260) 18 – 24 IUNIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Pagina 5

GENERAL DE BRIGAD~ GHEORGHE NISTOR, {EFUL DIREC}IEIDOMENII {I INFRASTRUCTURI:

93% DINTRE IMOBILELE MINISTERULUIAP~R~RII NA}IONALE SUNT INTABULATE

LINIA |NT@I

INTERVIU

VE{MINTE{I UNIFORME

Pagina 23

AZIMUT

SCORPIONIINEGRI,

ÎN SPRIJINULPOPORULUI

AFGAN

INDUSTRIA NA}IONAL~ DE AP~RARE, ÎNTRE DATORII {I NEVOI LEGISLATIVE Pagina 17

FOTOREPORTAJ

ONORLA ÎNAINTA{I

Paginile 12-13

Au trecut peste patru luni de cândScorpionii Negri [i-au început misiuneaîn teatrul de opera]ii din Afganistan,ritmul ac]iunilor fiind foarte alert.

TRAGERILA SUPERLATIVRecent, \n poligonul de artilerie Sâi, dinSatu Mare, militarii Batalionului 612Artilerie Antitanc Maramure[ auexecutat un exerci]iu tactic cu trageride lupt`, nivel baterie.

INSTRUC}IE

Pagina 8

DE LA LUCIUL APEILA CRESTELE ALPINE

Paginile 6-7

FOTO: PLUTONIER-MAJOR GABRIEL SUCIU

ALMA MATER

Pagina 4

167 DE ANIDE ÎNV~}~MÂNT

MILITARAcademia

For]elorTerestreNicolae

B`lcescu as`rb`toritvineri, 13

iunie, 167 deani de

înv`]`mântmilitar

românesc.

Pagina 14

DE LA LUCIUL APEILA CRESTELE ALPINE

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

CEREMONIE DE REPATRIERE

Suntem o echip` matur`, sta e marelecâ[tig. Este o revan[` frumoas`. Decele mai multe ori ap`rem doar noi,diamantul [lefuit, dar sunt mul]ioameni în spatele nostru [i lemul]umim antrenorilor. S~RB~TOARE LA CONSTAN}A

Joi, 12 iunie, la Batalionul 26 InfanterieNeagoe Basarab, a avut loc ceremonia de

întoarcere din misiune a Companiei KAF-GDA(Kandahar Airfield-Ground Defence Area).

PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIU

La eveniment, al`turi decamarazii [i familiile militarilorrecent întor[i în ]ar` au fostprezen]i ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, [efulStatului Major General,general-locotenent {tefanD`nil`, [eful Statului Major alFor]elor Terestre, general-maior Nicolae-Ionel Ciuc`,oficialit`]i publice locale [ireprezentan]i ai unor institu]iidin sistemului na]ional desecuritate.

Pe parcursul celor [aseluni petrecute în Afganistan,militarii craioveni au executatmisiuni sub egida NATO încadrul For]ei Interna]ionalede Asisten]` [i Securitate(ISAF), în cooperare cufor]ele de securitate na]ionale F

OT

O:

C~

T~

LIN

OV

RE

IU

afgane, pentru asigurarea securit`]ii terestre a aeroportuluiKandahar.

Cu aceast` nou` prezen]` pe t`râm afgan, ScorpioniiRo[ii au ajuns la cea de-a cincea misiune îndeplinit` înAfganistan, dup` ce, în urm` cu 12 ani, deschideaudrumul particip`rii For]elor Terestre Române în acestteatru de opera]ii.

Ceremonia desf [urat cu ocazia împliniriia 65 de ani de când a fost pus prima piatr

de temelie a Batalionului 168 Sprijin LogisticPontus Euxinus, structur aflat în subordineaBrig`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti, a avut locmiercuri, 11 iunie, la sediul unit ]ii din Constan]a.

MAIOR SORIN CONSTANTINESCU Seria alocu]iunilor a fost deschis` de comandantulBatalionului 168 Sprijin Logistic Pontus Euxinus, colonelPetric` Croitoru, care a men]ionat: De-a lungul istoriei de 65de ani, batalionul a reprezentat o structur` de referin]` înspa]iul dobrogean. Multitudinea cerin]elor ultimilor ani adus la formarea unui colectiv unit [i eficient în care efortulcomun este principiul primordial.

La ceas de s`rb`toare, comandantul Brig`zii 9Mecanizat` M`r`[e[ti, colonel Adrian Soci, a felicitat

personalul unit`]ii, urându-i multsucces în continuare. În pofidadificult`]ilor de natur` logistic`, prinvalorificarea la maximum a resurselortehnice de care a]i dispus, abnega]ia[i sacrificiul de sine de care a]i datdovad` [i hot`rârea cu care v-a]iangajat în îndeplinirea misiunilor, a]iavut merite incontestabile care v-autransformat în adev`rate modele deurmat, a precizat comandantul mariiunit`]i const`n]ene.

Ceremonia s-a încheiat cuoferirea diplomelor de excelen]`participan]ilor la acest eveniment [idefilarea militarilor din batalion.

POLIGONUL PRISLOP, jude]ul Arge[. Un exerci]iutactic cu trageri de lupt`, desf`[urat în perioada 10-13 iunie,a constituit un nou prilej pentru militarii Batalionului 30Vân`tori de Munte Dragoslavele de a-[i demonstraprofesionalismul. Spiritul de echip`, specific militarilor, a fostla în`l]ime, iar calificativul ob]inut a fost pe m`suraa[tept`rilor – Excelent!

Cooperare militar` româno-turc`. Dou` nave militareale For]elor Navale din Turcia au vizitat, în perioada 11-16 iunie,portul Constan]a. Fregata TCG Buyukada [i nava purt`toare derachete TCG Bora au acostat în portul militar Constan]a miercuri,11 iunie. Pe parcursul escalei, o delega]ie turc` a fost primit` decomandantul Flotei, iar marinari militari români [i turci auexecutat antrenamente comune la bordul fregatei M`r`[e[ti [i laCentrul de Instruire, Simulare [i Evaluare al For]elor Navale.(C~PITAN -COMANDOR ION BURGHI{AN) Exerci]iul M`lina 14. Peste 1.000 de militari, cu

aproximativ 220 mijloace tehnice, de la Brigada 282 InfanterieMecanizat`, patru aeronave IAR-99 {oim [i patru elicoptere IAR-330 Puma SOCAT, de la Baza 95 Aerian`, particip`, în perioada16-21 iunie, la exerci]iul interarme cu trageri de lupt` M`lina 14,în Poligonul Smârdan, jude]ul Gala]i. La activitate ia parte [i unpluton de militari din Republica Moldova. Militarii româniparticipan]i sunt disloca]i din unit`]ile militare aflate îngarnizoanele Foc[ani, Br`ila, Gala]i [i Bac`u. Ziua Mondial` a Hidrografiei. La 21 iunie, în întreaga

lume se s`rb`tore[te Ziua Mondial` a Hidrografiei. Cu acest prilej,Direc]ia Hidrografic` Maritim`, în calitate de autoritate na]ional`în domeniul hidrografiei maritime, reprezentant` a României laOrganiza]ia Hidrografic` Interna]ional`, organizeaz` vineri, 20iunie, a VIII-a edi]ie a sesiunii de comunic`ri [tiin]ifice Hidrografia,mult mai mult decât simple h`r]i. Prin acest eveniment, Direc]iaHidrografic` Maritim`, un actor important al hidrografiei în parteade vest a M`rii Negre, sus]ine dezvoltarea activit`]ilor [i serviciilorconexe din domeniu, reliefând importan]a cercet`rilorhidrografice, a îmbun`t`]irii calit`]ii vie]ii pe mare, precum [i asiguran]ei naviga]iei. (C~PITAN -COMANDOR LUCIAN DUMITRACHE) CETATEA 2014. Exerci]iul Tehnic de Specialitate

CETATEA 2014, pentru evaluarea componentelor sistemului decomunica]ii [i informatic al Armatei României, are loc, între 17 [i26 iunie, în unit`]i militare apar]inând tuturor categoriilor defor]e ale armatei [i comandamentelor de sprijin de pe teritoriulna]ional. Obiectivul general îl constituie antrenarea structurilorde specialitate din Armata României în planificarea, proiectarea,implementarea, administrarea, operarea, mentenan]a [iasigurarea serviciilor de comunica]ii [i informatice, precum [i asecurit`]ii informa]ionale a sistemelor. De asemenea, se urm`re[te[i evaluarea solu]iilor de implementare ale unor noi re]ele, servicii[i aplica]ii informatice de comand` [i control, în vederea sus]ineriiac]iunilor militare de sprijin al popula]iei în zonele afectate decalamit`]i naturale, prin dezvoltarea capabilit`]ilor de comunica]ii[i informatice. Echipa de handbal Steaua Bucure[ti are partener

oficial. S`pt`mâna trecut`, Clubul Sportiv al Armatei SteauaBucure[ti [i Funda]ia Alexandrion Group au semnat unparteneriat, pe o perioad` de cinci ani, pentru sus]inerea echipeimilitare de handbal. Prin parteneriatul adoptat, funda]iamen]ionat` anterior devine partener oficial al echipei de handbal,care va activa în competi]iile interne [i interna]ionale subdenumirea CSA Steaua Alexandrion Bucure[ti.

FO

TO

: C

IPR

IAN

IR

IMIA

Curând se vor împlini 100 de ani de la evenimentul careavea s tulbure tihna Europei [i a lumii: la Sarajevo, un

tân`r idealist bosniac a pus cap`t vie]ii prin]ului mo[tenitor alAustro-Ungariei, Franz Ferdinand, [i so]iei sale, Sofia, motiv decasus belli pentru dubla monarhie.

Universitatea Cre[tin` Dimitrie Cantemir, Universitatea dinBucure[ti, Universitatea {tefan cel Mare din Suceava, AcademiaOamenilor de {tiin]` din România, Societatea {tiin]ific` Român`de Cercet`ri Interdisciplinare, sub egida Administra]iei FonduluiCultural Na]ional, au organizat oconferin]` interna]ional` dedicat`Marelui R`zboi, a[a cum a intrat încon[tiin]a contemporanilor primaconflagra]ie mondial`. A fost un bunprilej de dezbatere a principalelorcauze care au dus la declan[areaostilit`]ilor, a contextului politico-economic [i militar, cu accent pesitua]ia României, stat care, în urmaConsiliului de Coroan` de la Sinaia,din 21 iulie/3 august 1914, s-a decla-rat neutru, r`mânând îns` preocupatde evolu]iile fronturilor [i a rapor-turilor politico-diplomatice dintreputerile aflate în conflict.

CONFERIN}~ INTERNA}IONAL~DEDICAT~ PRIMULUI R~ZBOI MONDIAL

Au fost prezen]i numero[i reprezentan]i ai mediuluiacademic, dasc`li [i cercet`tori, speciali[ti în istorie modern`[i contemporan`, inclusiv participan]i din ]`rile învecinate,precum Bulgaria [i Serbia, oferind o viziune nou` asupraimplic`rii propriilor ]`ri în Primul R`zboi Mondial.

Conferin]a a fost g`zduit`, într-o ambian]` impecabil`, deCentrul de Preg`tire pentru Personalul din Industrie, dinBu[teni. (F.{.)

ANA MARIA BRÂNZ~SURSA: MEDIAFAX

3Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

În opinia acestuia, este necesar` explorarea unor noidomenii de cooperare, care s` vin` în sprijinul NATO,subliniind, înc` o dat`, c` summitul din }ara Galilor, dinluna septembrie, va oferi o nou` viziune în ceea ce prive[teprofilul strategic al Alian]ei.

Aceea[i idee a fost împ`rt`[it` [i de ministrulelen, Dimitris Avramopoulos, care a eviden]iat nivelulridicat al rela]iilor militare dintre cele dou` armate [i aapreciat profesionalismul militarilor români. Am decis sèxtindem colaborarea noastr` în plan militar [i am discutatdespre semnarea unor memorandumuri în viitorulapropiat, a completat Dimitris Avramopoulos.

În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte privindcooperarea dintre cele dou armate [i continuarea instruirii[i antren`rii în comun, prin exerci]ii, pe teritoriul României.

În acest context, [eful SMG a ar`tat c` prezen]adeta[amentului canadian dislocat la Baza 71 Aerian de laCâmpia Turzii este un exemplu privind solidaritatea la nivelulAlian]ei. Am apreciat implicarea Canadei în aplicarea rapid`

ROMÂNIA-UN MEMBRU PUTERNIC

AL NATO{eful Statului Major General, generalul-locotenent {tefan D`nil`,

s-a întâlnit luni, 16 iunie, la sediul MApN, cu [eful de stat major al Comandamentului Aliat Întrunit (JFC) de la Napoli, general-

locotenent Leonardo di Marco. În cadrul întrevederii, cei doi lideri militariau discutat despre rolul [i locul Comandamentului Aliat [i despre faptul c`,pentru România, colaborarea continu` într-o nou` abordare, în contextulconceptului Regional focus. JFC Napoli are un rol important pentru aplicaream`surilor de reasigurare [i solidaritate stabilite la nivel aliat, precum [i înimplementarea deciziilor viitorului summit al NATO din }ara Galilor, asubliniat [eful SMG. De asemenea, [eful de stat major al JFC Napoli a spus:România este un membru puternic al Alian]ei Nord-Atlantice, implicat înactivit`]ile de cre[tere [i adaptare a capacit`]ii de ap`rare pentru asigurareaunui nivel ridicat de r`spuns al NATO, cerut de dinamica mediului actual desecuritate.

Delega]ia condus` de generalul-locotenent Di Marco va vizita maimulte unit`]i militare pentru a identifica posibile zone de instruire în comuna trupelor aliate.

AUR PENTRU SPADASINE

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, afelicitat telefonic echipa feminin` de spad` a

României, dup` ce aceasta a cucerit joi, 12 iunie,medalia de aur la Campionatele Europene de scrim`care au avut loc la Strasbourg.

Cu acest prilej, ministrul MirceaDu[a le-a transmis c` este mândrude sportivele noastre care, pe lâng`militari, fac cinste României. Perfor-man]a î[i spune cuvântul [i asta seob]ine cu mult` munc` [i perseveren]`,a adùgat ministrul Du[a.

Echipa feminin` de spad` aRomâniei, din care fac parte stelisteleAna Maria Brânz`, Simona Pop [iSimona Gherman, al`turi de MariaUdrea, a învins în final`, cu scorul de38-34, reprezentativa Rusiei.

REUNIUNELA BELGRAD

Miercuri, 11 iunie, Valeriu Nicu], secretar de stat pentru politica deap`rare [i planificare [i pre[edinte al Comitetului Director Politico-

Militar (PMSC) al For]ei Multina]ionale de Pace din Europa de Sud - Est(MPFSEE) [i al Comitetului de Coordonare al Procesului ReuniunilorMini[trilor Ap`r`rii din Sud-Estul Europei (SEDM-CC), a condus lucr`rilereuniunii loc]iitorilor [efilor statelor majore din ]`rile SEDM, desf`[urat` laBelgrad, Republica Serbia.

În conformitate cu prevederile Protocolului Adi]ional la Acordul privindMPFSEE, România a preluat pre[edin]ia de la Italia, exercitându-[imandatul în perioada septembrie 2013-iulie 2015.

Lucr`rile reuniunii au inclus analiza proiectelor dezvoltate în cadrulini]iativei, cu accent asupra modalit`]ilor practice de utilizare a Brig`zii dinSud-Estul Europei (SEEBRIG), stabilirea detaliilor pentru graficul rota]ionalal posturilor principale MPFSEE [i etapele privind accederea Georgiei laini]iativa SEDM.

Statele participante la SEDM sunt Albania, Bulgaria, Bosnia [iHer]egovina, Croa]ia, Grecia, Italia, FYR Macedonia, Muntenegru,România, Slovenia, Serbia, Turcia, Statele Unite ale Americii [i Ucraina, încalitate de membri, respectiv Georgia [i Republica Moldova, ca observatori.Rolul ini]iativei acestei organiza]ii îl reprezint` intensificarea procesului deîn]elegere [i cooperare politico-militar` regional`, menit s` contribuie laînt`rirea stabilit`]ii [i securit`]ii în Europa de Sud-Est.

DIALOGROMÂNO-ELEN

Rela]iile militare bilaterale dintreRomânia [i Republica Elen` se

înscriu pe un trend ascendent, iar inte-resul manifestat de ambele ]`ri demons-treaz` existen]a unor obiective comune.Afirma]ia îi apar]ine ministrului ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, în cadrul întâl-nirii bilaterale de miercuri, 11 iunie, carea avut loc la sediul MApN.

Ministrul român al ap`r`rii a transmis omologuluisù felicit`ri pentru eforturile depuse de RepublicaElen`, prin prisma asigur`rii pre[edin]iei ConsiliuluiUniunii Europene, eforturi legate de implementareadeciziilor Consiliului European din decembrie 2013[i eficientizarea ac]iunilor în vederea consolid`riiprofilului UE în plan interna]ional.

Pe agenda discu]iilor au figurat [i m`surile luate deNATO dup` criza din Ucraina atât pentru securitateaspa]iului aerian, cât [i a celui maritim.

ÎNTÂLNIREBILATERAL~

{eful Statului Major General, gene-ral-locotenent {tefan D`nil`,

l-a primit vineri, 13 iunie, la sediul insti-tu]iei, pe comandantul Comandamen-tului canadian pentru opera]ii întrunite,general-locotenent Stuart Beare, aflat învizit` oficial` în România.

a m`surilor stabilite la nivelul NATO pentru statele din flanculestic al Alian]ei. Antrenamentul pilo]ilor canadieni în spa]iulaerian al României le va permite acestora ca, la nevoie, sèxecute misiuni de Poli]ie Aerian în aceast zon`, a subliniatgeneral-locotenent D`nil`.

De asemenea, cei doi oficiali au analizat evolu]iile recenteale situa]iei de securitate din zon` [i posibilele implica]iimilitare.

PREMIILE CLUBULUI AMIRALILORBOGDAN DINU

J oi, 12 iunie, în aula Bazei Logistice Navale Pontica, în prezen]a [efului Statului Major al For]elor

Navale, contraamiral Alexandru Mîr[u, a avut loc Galadecern`rii premiilor Clubului amiralilor, edi]ia a opta.

În acest an au fost acceptatepentru premiere 37 de lucr`ri cupeste 50 de autori. PremiulViceamiral Ioan B`l`nescu îndomeniul Teorie [i art` militar`naval` a revenit comandoruluiAdrian Filip, pentru lucrarea FlotaRomâniei – component` a puteriimaritime în condi]iile geopoliticecontemporane. Ion Te[a [iConstantin Dancu, autoriivolumului Diferende maritimeinterna]ionale, au câ[tigat premiulViceamiral Constantin-PredaFund`]eanu în domeniul Legisla]iemaritim` [i fluvial`, iar premiul deexcelen]` Viceamiral ing. GrigoreMarte[ la sec]iunea {tiin]` [itehnic` de marin` a revenit luiVasile Dobref [i Florin Deliu,pentru volumul Electrotehnic` [ima[ini electrice. De altfel, pentruîntreaga activitate publicistic` despecialitate [i pentru locul I ocupatla concursul Omul Anului,sec]iunea Înv`]`mânt, [tiin]` [iart` militar` naval`, organizat la

Statul Major General, Vasile Dobrefa primit [i un premiu special.

Lucrarea Proiectele româno-britanice privind construirea uneibaze navale la Marea Neagr`.Documente (1929-1939) i-a adusdoamnei Marusia Cîrstea premiulde excelen]` Locotenent-colonel demarin` Mihail Dr`ghicescu, în timpce premiul Comandor Eugeniu Botezîn domeniul Publicistic` de marin` afost decernat contraamiralului deflotil` (r) Dan Leahu [i Mariei Grosupentru cartea O via]` dedicat` m`rii[i marinei.

Premiul Comandor [i CLCGheorghe Balaban în domeniulNaviga]ie, transport maritim [iactivit`]i portuare i-a fost acordatcomandorului (r) Iuliu-AugustinSîncrìan pentru volumul Catargeprintre stele – naviga]ie astronomic`,iar în domeniul Literatur`memorialistic`, umoristic` [imiscellanea, premiul de excelen]`Cam. Aurel Negulescu a fost acordatdoamnei Mariana P`v`loiu [i lui

Bogdan Dinu pentru lucrareafo:Veteranii Marinei. De semnalat[i nou înfiin]ata categorieAspiran]ii condeiului, la care aufost premia]i un colectiv de la{coala de Aplica]ie a For]elorNavale [i studenta caporal DonaElena Simion.

Marele Premiu al ClubuluiAmiralilor (care se acord` doarmembrilor Clubului care auavut apari]ii editoriale în ultimulan) a fost acordat post-mortemcontraamiralului Petre George,pentru întreaga oper` [i pentruultima lucrare, Contribu]ii la oistorie naval` în date, [i a fostînmânat so]iei, Victoria Petre,de [eful Statului Major alFor]elor Navale, contraamiralAlexandru Mîr[u.

Premiile Clubului Amiralilorau fost înfiin]ate pentru a stimulacrearea de literatur` dedicat`m`rii, marinei [i oamenilor careî[i desf`[oar` sau [i-au desf`[uratactivitatea la bordul unor nave,fie militare sau civile. În ultimiiopt ani, Clubul Amiralilor apremiat peste 240 de lucr`rilegate de mare [i marin`.

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

frsc

rim

a.ro

4 LINIA |NT@I Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

SCORPIONII NEGRI, ÎN SPRIJINUL POPORULUI AFGAN

u trecut peste patruluni de când Scorpionii

Negri [i-au începutmisiunea în teatrul de

opera]ii din Afganistan,ritmul ac]iunilor fiind

foarte alert. La fel ca înprimele zile de la

sosirea lor în aria deopera]ii, militarii

craioveni, afla]i lafinalul misiunii lor în

provincia Zabul, dinAfganistan, î[i

îndeplinesc misiunile cud`ruire [i

profesionalism,con[tien]i de

importan]a muncii lor.

În decursul a peste 120 de zile deprezen]` în provincia Zabul, Scorpionii

Negri au executat, în medie, cel pu]in 20 demisiuni pe zi, de la patrulare în aria de opera]ii[i ac]iuni de cooperare civil-militar, pân` laconsiliere [i preg`tire a for]elor de securitatedin Armata Na]ional` Afgan` [i Poli]iaNa]ional` [i Local` Afgan`. Militarii afgani auavut ce înv`]a de la omologii lor români, carele-au devenit parteneri de încredere în toateac]iunile desf`[urate în comun.

Toate aceste misiuni s-au realizat însprijinul popula]iei locale, cu scopul de a cre[teîncrederea acesteia în ac]iunilereprezentan]ilor Guvernului RepubliciiIslamice a Afganistanului, având în vederefaptul c`, la finalul acestui an, responsabilit`]ilede securitate vor fi preluate de for]ele desecuritate na]ionale afgane de la for]elecoali]iei interna]ionale.

Actuala dislocare a Batalionului 20Infanterie Scorpionii Negri nu a fost u[oar`. Lapeste patru mii de kilometri distan]` de ]ar`,experien]ele profesionale [i cele umane s-audovedit a fi cu adev`rat formatoare, într-un locîn care, pentru orice militar, cei mai buniprieteni se dovedesc a fi pu[ca automat`, vestaantiglon] [i casca de kevlar. În decursulacestor aproximativ cinci luni de misiune,militarii craioveni au cules cuvinte frumoaseatât de la partenerii de coali]ie, cât [i de lareprezentan]ii autorit`]ilor locale pentruefortul lor sus]inut în asigurarea unui climatstabil [i sigur pentru poporul afgan.

FOTO: LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

A

Scorpionii Negri cerceteaz` autostrada A1 din provincia Zabul.

Misiune a Scorpionilor Negri, \n parteneriatcu Poli]ia Na]ional` Afgan`.

O patrul` a Scorpionilor Negri,revenind \n FOB Mescall.

Dirijarea mijloacelor blindatespre o localitate afgan`.

Misiune de angajare a comunit`]ii locale din Mohammadzay.

5INTERVIUNr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Generalul de brigad` GheorgheNistor s-a n`scut la 26 decembrie1963, în Suceava. A absolvit LiceulMilitar {tefan cel Mare din Câmpu-lung Moldovenesc (1982), {coalaMilitar` de Ofi]eri Activi de Trans-misiuni (1985) [i Facultatea de Dreptdin cadrul Universit`]ii Bucure[ti(1994). A urmat cursuri postuniver-sitare [i de perfec]ionare în domeniiprecum: probleme de drept privat,conducere în domeniul achizi]iilor,

securitate [i ap`rare na]ional`. {i-a început cariera de ofi]er la Regimentul 48Transmisiuni. A lucrat în domeniul pentru care s-a preg`tit în [coala militar`pân` în anul 1995, apoi, a fost încadrat în diferite func]ii – consilier juridic,[ef sec]ie valorificare active imobiliare, [ef sec]ie achizi]ii publice [i [ef sec]iepatrimoniu imobiliar – la Direc]ia domenii [i infrastructuri. La 16 iulie 2010, afost numit [eful acestei structuri.

General de brigad` Gheorghe Nistor, [eful Direc]iei domenii [i infrastructuri:

Domnule general, Hronicul o[tiriiconsemneaz` crearea uneistructuri cu responsabilit`]i îndomeniul construc]iilor [idomeniilor militare, la 18 iunie1920. Mai putem vorbi, acum,de constructori militari?

Ast`zi nu mai sunt unit`]i de execu]ie delucr`ri în construc]ii, dar serviciul

„construc]ii” exist`. Noi ne consider`m parte aconstructorilor militari, chiar dac` nu maiexecut`m lucr`ri de volum mare, asigur`mdirigen]ia de [antier la toate investi]iile deprofil. Când spun noi, m` refer la personalulcare î[i desf`[oar` activitatea în centrele dedomenii [i infrastructuri din Bucure[ti,Craiova, Foc[ani, Sibiu [i Ia[i, în Centrul deinterven]ie în situa]ii de urgen]`, Centrul destudii [i proiectare construc]ii militare [i \nstructurile de specialitate de la categoriile defor]e ale armatei. Este adev`rat c` nu maiputem construi prin for]e proprii, ca alt`dat`,dar contribuim cu speciali[ti în puncte-cheie,respectiv întocmirea caietelor de sarcini,derularea procedurilor de licita]ie public`,recep]ia documenta]iilor tehnico-economice,urm`rirea lucr`rilor, recep]ia acestora [isupravegherea comport`rii în timp aconstruc]iilor, iar ciclul acesta se reia înfunc]ie de nevoile de investi]ii [i repara]ii.

Care sunt ast`zi priorit`]ile Direc]ieidomenii [i infrastructuri?

Avem dou` priorit`]i majore în domeniulinvesti]iilor, la Deveselu [i la Fete[ti.

Dup` cum se [tie, la sfâr[itul anului 2015, bazade la Deveselu trebuie s` fie opera]ional`.Obliga]ia noastr` va fi de asigurare asecurit`]ii bazei [i a condi]iilor necesarepentru personalul Ministerului Ap`r`riiNa]ionale. Anul trecut, am terminatîmprejmuirea caz`rmii, în interiorul c`reia vafi amplasat sistemul de ap`rare împotrivarachetelor balistice, [i am executat un drumperimetral pe interior, pentru interven]ii [ipatrulare. Anul acesta, vom finaliza iluminatulperimetral [i, pân` în septembrie, vor fiopera]ionale cele 13 foi[oare. Am început dejareabilitarea unui pavilion, a unei centraletermice [i a re]elelor de utilit`]i, iar anul viitorvor intra în repara]ii alte dou` pavilioane.

Pentru dezvoltarea bazei aeriene de laFete[ti, avem dou` categorii de investi]ii: cufonduri de la NATO, prin Programul NATOde investi]ii în securitate (NSIP), [i cu fonduri

din bugetul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.Prin NSIP sunt finan]ate lucr`rile deinfrastructur` minim necesare bazei aeriene.Pentru acestea, Alian]a contribuie cu 20 demilioane de euro, iar România cu 10 milioanede euro. Fondurile respective vor fi folositepentru ranforsarea pistei, montarea sistemuluide arestor, construirea unui hangar nou, aunei sta]ii de alimentare cu combustibil, cì derulare [i realizarea unor platforme. La Fete[tisunt [apte proiecte prin NSIP, care se afl` îndiferite stadii de execu]ie. Pista va fi gata anulviitor [i se lucreaz` deja la ranforsareaacesteia. A fost verificat` pista veche, au fostînlocuite dalele fisurate peste care se va turna

93% DINTRE IMOBILELE MINISTERULUI AP~R~RIINA}IONALE SUNT INTABULATE

un strat de beton special de 30 cm, s-a m`ritlungimea pistei cu câte 150 m în capete [i s-au efectuat lucr`ri de canalizare pe marginileacesteia. În scurt timp va începe construc]iaunui hangar nou. Tot în acest an, vor începelucr`rile la o platform` de mentenan]`, lacìle de rulare [i sta]ia de combustibil. Îniunie 2016, când vor ajunge în ]ar` primeleavioane F-16, baza aerian` va aveainfrastructura minim` realizat`.În completarea investi]iilor NSIP, se vor aloca

fonduri suplimentare de la bugetul de statpentru realizarea altor lucr`ri necesareoper`rii bazei aeriene de la Fete[ti.

Cine va executa lucr`rilepe care le-a]i men]ionat?

Fiind vorba de investi]ii substan]iale, nuavem posibilitatea s le execut m prin for]e

proprii, ele fiind achizi]ionate prin proceduri delicita]ie public , cu firme de construc]ii civile.La Deveselu, de exemplu, am realizat cu for]eproprii împrejmuirea, prin Centrul de interven]ieîn situa]ii de urgen] , [i drumul perimetral, prinBatalionul de geniu din Bucure[ti al StatuluiMajor al For]elor Terestre. De asemenea,proiectul tehnic a fost realizat de Centrul destudii [i proiectare construc]ii militare.

În afar` de cele dou` priorit`]i, semai execut` [i alte lucr`ri, mai alesc` în multe unit`]i militare estenevoie de repara]ii?

Sunt mai multe proiecte în derulare, înfunc]ie de bugetul aprobat. La

Otopeni, la Baza de Transport Aerian,vom realiza o platform` de parcareaeronave [i spa]ii de depozitare, iar laRegimentul de Transmisiuni, pentrustructura de transmisiuni NATO, lucr`ride reabilitare spa]ii administrative, spa]iide depozitare [i asigurare utilit`]i.Înc` dou` proiecte NSIP pe

infrastructur` se vor derula la Mangalia[i Midia. Mai avem [i investi]ii de labuget, \n raport cu cerin]ele stabilite dedirectorii de programe. În regim deurgen]`, avem de înlocuit centraleletermice din unit`]ile dislocate înlocalit`]ile în care regiile locale au sistatfurnizarea agentului termic (Brìla,Pite[ti [i Zalù). Sper`m ca, pân` cel maitârziu în noiembrie, s` fie puse înfunc]iune centralele termice, urmând cala anul s` reabilit`m re]elele termice. Deasemenea, tot în cursul acestui an, dar [iîn urm`torii, se vor realiza investi]ii îndepozitele speciale aflate în administrareaministerului.

Din 2008, a]i început intabulareacaz`rmilor. S-a finalizat?

Intabul`ri s-au efectuat [i înainte de2008, dar într-un ritm mai lent. Pân`

atunci, prioritatea a fost intabularealocuin]elor de serviciu, deoarece în anul 2004s-a adoptat legea privind vânzarea acestora.Intabularea construc]iilor a necesitat timp,având în vedere c` s-au vândut peste 3.500 delocuin]e.

Planul ini]ial de intabulare a caz`rmilor,stabilit pentru perioada 2008-2012, s-a realizat,la aceast` dat` bilan]ul prezentându-se astfel:93 % dintre imobilele Ministerului Ap`r`riiNa]ionale sunt intabulate, au r`mas deintabulat un num`r de 83 de imobile integral[i 89 de imobile par]ial ce urmeaz` a se finalizaîn etapa urm`toare.

Motivul principal de nefinalizare aprocesului de intabulare îl reprezint` afectareaacestor imobile de litigii.

Mai sunt caz`rmile dezafectatesolicitate?

Autorit`]ile publice locale [i institu]iilepublice centrale adreseaz` cereri pentru

preluarea unor caz`rmi. În func]ie de deciziaconducerii ministerului, de situa]ia juridic` aimobilului [i de avizele structurilor dinminister, procedura de transfer presupuneintabularea/dezmembrarea imobilului,întocmirea documenta]iilor necesare,transmiterea acestora împreun` cu proiectulde HG la ministerele avizatoare, adoptareaproiectelor în [edin]e ale Guvernului,predarea acestora [i radierea din eviden]`. Întoate proiectele de HG se trec condi]iileimpuse de minister, destina]ia ulterioar` [itermenul de realizare. Prin aceste

transferuri, se rezolv` [i anumite cerin]e aleMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, dinteritoriu, respectiv asigurarea de locuin]esau reabilitarea unor spa]ii ale ministerului.

Ce s-a întâmplat cu cele transferatepentru a se construi locuin]e înregim ANL?

Termenele s-au împlinit, la majoritatea,în 2013. Doar la câteva din cele 25 de

hot`râri de Guvern, care reglementaurealizarea de locuin]e, se împline[tetermenul în acest an. Am f`cut demersuri s`prelungim termenele de realizare, scrisori laprim`rii, s` analizeze modalitatea definan]are în mod real, s` identifice fonduriproprii, pentru c`, prin ANL, nu se mairealizeaz` investi]ii noi pân` nu se finalizeaz`lucr`rile începute.

Pentru solu]ionarea acestor transferuri,se impune urm`toarea procedur`: preluareade c`tre Ministerul Ap`r`rii Na]ionale aimobilelor predate, introducerea acestora îninventarul bunurilor imobile aflate înproprietatea public` [i administrareaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, casanc]iune a faptului c` nu au fost respectatetermenele stipulate în hot`rârile de Guvern.

În func]ie de identificarea fondurilor [iasumarea termenelor de c`tre autorit`]ilepublice locale, solicit`rile de reluare atransferurilor vor fi analizate de conducereaministerului.

Au fost demarate lucr`ri în vreunadin cele 25 de loca]ii transferate?

Au fost întocmite documenta]iitehnico-economice, au fost intabulate

terenurile preluate, dar nu s-au începutlucr`rile în nicio loca]ie. Din aceast` cauz`,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale va prelua înpatrimoniul public toate aceste terenuripredate.

Anul trecut, ne spunea]i c` ave]i undeficit destul de mare despeciali[ti. Care este situa]ia acum?

Urgen]ele au fost rezolvate, în sensulc` [ase ingineri de instala]ii au absolvit

cursul de formare ofi]eri pe filier` indirect`[i au fost repartiza]i în unit`]i subordonatedirec]iei. De asemenea, au fost deblocate [i[apte func]ii de personal civil contractual,care sunt în curs de ocupare prin concurs.

Care sunt preocup`rile deperspectiv` ale Direc]iei domenii [iinfrastructuri?

Avem în aten]ie mai multe activit`]i.Una dintre acestea o reprezint`

derularea investi]iilor prin programe NSIP [idin fonduri na]ionale, în special în caz`rmileFete[ti [i Deveselu, cu termen de finalizareîn perioada 2015-2016. Vom acorda o mareaten]ie reglement`rii diferen]elor desuprafe]e de teren rezultate în urmaintabul`rii, prin ini]ierea unui proiect deHG, de modificare [i actualizare ainventarului bunurilor imobile din domeniupublic. De asemenea, avem în vedereîntocmirea unei strategii privindvalorificarea caz`rmilor dezafectate [ieficientizarea gestion`rii [i administr`riipatrimoniului imobiliar.

Cu ocazia \mplinirii a 94 de ani de la înfiin]area Direc]iei domenii [iinfrastructuri [i a s`rb`toririi Zilei constructorilor militari, tuturor cons-tructorilor militari [i civili, din toate structurile Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, le transmit La mul]i ani!, felicit`ri pentru munca desf`[urat`[i rezultatele ob]inute [i mult succes în viitor!

GENERAL DE BRIGAD~ GHEORGHE NISTOR

”

INTERVIU REALIZAT DEIRINA-MIHAELA NEDELCU

6 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 23 (18 – 24 iunie 2014)

Lansare... cu ap` la bocanci!

Exerci]iul s-a încheiat cu o debarcare reu[it`. Ultimele retu[uri la domiciliul tempora

Militarii se preg`tesc pentru o ripost` ferm`la focul adversarului, mascat de vegeta]ie.

Atac prin surprindere.

DE LA LUCIUL APEI LA CRESTELE ALPINE

Recent, structurile de cercetare/informa]ii militare din Brigada 61Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu [i cavalerii florii de col]

din Batalionul 24 Vân`tori de Munte General Gheorghe Avramescu [i-auaprofundat preg`tirea practic în tabere de instruc]ie la ap [i la munte.

MAIOR ADRIAN VOINEA,PLUTONIER- ADJUTANT MARIUS SFÂRLEA

Locul de desf`[urare a primei tabere a fost înapropierea lacului de acumulare Poiana Uzului, laconfluen]a pârâurilor Uz [i Izvorul Alb. Acest raionde instruc]ie al cerceta[ilor din marea unitateharghitean` este situat într-o zon` montanìmportant , care face leg`tura între Mun]ii Ciucului[i Mun]ii Nemira.

Perfec]ionarea deprinderilor pentru trecereacursurilor de ap [i lacurilor pe timp de zi [i de noapte,confec]ionarea dispozitivelor improvizate pentrufiltrarea apei, precum [i ini]ierea cerceta[ilor nouîncadra]i în tainele meseriei au reprezentatobiectivele prioritare ale taberei.

Pe timpul activit`]ii s-au mai executat instruc]iede specialitate pentru cerceta[i, topografie militar ,educa]ie fizic [i instruc]ie tactic .

La final, tab`ra [i-a atins scopul, militarii cerceta[ifiind în m`sur s ac]ioneze în acest mediu specificatât pe timpul ducerii ac]iunilor militare, cât [i petimp de pace, în vederea limit rii [i înl tur`rii efectelorcalamit`]ilor naturale, în sprijinul popula]iei civile.

Nici militarii din Batalionul 24 Vân tori de MunteGeneral Gheorghe Avramescu nu s-au situat maiprejos. Timp de 11 zile, ace[tia [i-au des`vâr[itm iestria de alpini[ti în tab`ra de instruc]ie la muntedin Cheile Bicazului.

Scopul acestei activit`]i a fost acela de a le asigurainstruirea în condi]ii complexe de teren [i stare avremii, în vederea perfec]ion`rii deprinderilor pentru

FOTO: MAIOR LICHI DIONISIE, PLUTONIER-MAJOR GABRIEL SUCIU

c`]`rare, coborâre [i traversare a masivelormuntoase greu accesibile, folosind materialelespecifice de alpinism din înzestrare.

Programul de preg`tire a inclus atât teme deinstruire pe timp de zi, cât [i pe timp de noapte. Petimpul activit`]ilor de alpinism, militarii [i-auperfec]ionat deprinderile la c ] rare liber [i artificialla coard` simpl` [i dubl`, rapel, traversarea uneibrâne [i transportarea materialelor cu ajutorulfunicularului.

Cunoa[terea florei, faunei [i importan]a acestoraasupra traiului în mun]i, în special în condi]ii deizolare, precum [i antrenarea militarilor în vedereacùt`rii, salv`rii, acord`rii primului ajutor [itransport`rii r`ni]ilor în teren muntos împ`durit aufost alte dou teme ample, pe care militarii harghitenile-au tratat cu mare interes.

Din preg`tire nu au lipsit nici exerci]iile tacticecomplexe, specifice vân`torilor de munte, [imar[urile combinate pe trasee greu accesibile devì [i creste, urm`rindu-se înt`rirea coeziuniigrupului [i cre[terea nivelului de preg`tire fizic [ipsihic a militarilor.

Chiar dac vremea nu a fost tot timpul de parteavân`torilor de munte, conduc`torul taberei,locotenent-colonel Adrian Moraru, a apreciat còbiectivele stabilite în programul de instruc]ie aufost îndeplinite [i c tab`ra de instruc]ie la munte[i-a atins scopul.

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 23 (18 – 24 iunie 2014)

ar al cerceta[ilor harghiteni.

Preg`tirea misiunii \n cele mai mici detalii.

Cu pa[i m`run]i, dar siguri, spre loculunde vârful muntelui atinge norii.

Vigilen]` pe luciul apei.

Aten]ia maxim` acordat` detaliilor îi ajut` pe vân`torii de munte s` dep`[easc`obstacolele din scenariul exerci]iului.

PREG~TIRI PENTRU CALFEXPREG~TIRI PENTRU CALFEX

8 INSTRUC}IE Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

LIV

IU B

RA

TO

SIN

MAIOR MARIUS MIHAI

MAIOR ION ADRIAN CURIMANC~PITAN DANIEL NISTOR

La foc continuu

CALFEX este un exerci]iu tacticcomplex, ce presupune o desf`[urareimpresionant` de for]e, care execut`trageri cu muni]ie real`, cu toatecategoriile de armament din dotareasubunit`]ilor de infanterie mecani-zat`, tancuri, arunc`toare de bombe,sprijin de avia]ie.

Concomitent cu instalareaCentrului de opera]ii tactice (TOC)[i preg`tirea tehnicii [i sistemelor dearmament, militarii deta[amentuluiromânesc au început recunoa[terileîn teren împreun` cu partenerulamerican [i au trecut rapid ladesf`[urarea exerci]iilor tactice f`r`trageri de lupt` la nivel grup` [ipluton.

Mar]i, 10 iunie, am executat,împreun` cu comandan]ii decompanii, de plutoane [i personaluldin statul major cu responsabilit`]i în

În partea a doua a exerci]iului Combined ResolveII, ce se desf`[oar` în Centrul de instruire din

Grafenwoehr, Germania, militarii români, al`turi demilitari georgieni [i americani, execut` ac]iuni tacticecombinate cu efectuarea tragerilor cu muni]ie de r`zboi(CALFEX - Combined Arm Live Fire Exercise).

acest sens, recunoa[terile în fiecarepoligon în care urmeaz` s` desf`[ur`mac]iuni tactice sau trageri de lupt`, aprecizat [eful opera]iilor [i instruc]iei,locotenent-colonel Valentin Sfreja.Miercuri, 11 iunie, s-au executatexerci]iile de tip FTX (exerci]iu tacticcu trupe în teren) cu muni]ie demanevr`, pe mijloacele de lupt`, înaria noastr` de opera]ii. A fost o bun`oportunitate pentru noi de a identifica[i analiza posibilit`]ile pe care terenulni le ofer` pentru executarea opera]ieiplanificate pentru acest exerci]iu, acompletat ofi]erul.

Dup` o prim` familiarizare cuPoligonul din Grafenwoehr [i cufacilit`]ile de instruire pe care leofer` acesta în cadrul recunoa[-terilor din fiecare poligon în careurmeaz` s` se desf`[oare ac]iunitactice sau trageri de lupt`,antrenamentele pentru exerci]iulmultina]ional de tip CALFEX au

continuat cu exerci]ii tactice tipLFX de nivel pluton.

Primii care au tras au fostmilitarii Batalionului 300 InfanterieMecanizat` Sfântul Andrei. Joi, 12iunie, de la primele ore ale dimine]ii,au pornit motoarele [i s-au deplasatîn poligonul stabilit conformplanific`rii, hot`râ]i s` pun` Jderiila treab`.

Fum, gloan]e,praf de pu[c`...

Ca la orice tragere cu muni]iereal` adrenalina cre[te treptat,începând cu primul cartu[ introdus

în înc`rc`tor sau în band` [i pân` pealiniamentul de tragere, acolo undenu auzi decât comenzile scurte [iprecise pe care le prime[ti de lacomandantul t`u. Comunic`ri scurtese aud: M` deplasez!, Te asigur!,urmate de un ropot de gloan]e... Ailuat pozi]ia de tragere, iar în fa]` vezidoar... câmpul. Inamicul parc invizibila[teapt`. Pentru o frac]iune desecund` timpul parc` se opre[te înloc. Dar ]intele apar [i ceasul începedin nou s` bat`. Gloan]ele [uier` înv`zduh. Totul se-nv`luie în fum [i înmiros de praf de pu[c`. }intele au fostlovite [i s-au pr`bu[it în ad`post saude b`trâne (nelovite, coborâte în

loca[ul de siguran]` prin comandaoperatorului), iar despre aceasta nuvei afla decât la analiza postac]iune,atunci când comandantul de sub-unitate prezint` rezultatele privindeficien]a tragerii.

Subunitatea înainteaz` desf`[u-rat` pentru lupt`, zona este un câmpdeschis, dup` o p`durice patrutancuri inamice sunt preg`tite deac]iune. Se aude o comand` scurt`[i deja prima bubuitur`. Tr`g`toriila arunc`toarele portative degrenade AG-7 au început s` executefoc asupra blindatelor, carcaselemetalice r`sun` la lovire, câmpul seumple de fum, loviturile penetreaz`blindajul. }intele au fost lovite...b`t`lia continu`.

Nu acela[i lucru se petrece cuoperatorii de la tunul de 25 mm depe ma[ina de lupt` a infanteriei, decare depinde reu[ita ac]iunii uneisubunit`]i. Focul precis executat deace[tia este foarte puternic [i esen]ialîn ducerea ac]iunilor de lupt`, a ]inuts` precizeze comandantulcompaniei, c`pitan FlorentinCîrstea. Din acest motiv mi-ampropus ca, pentru exerci]iul de tipLFX de nivel companie, care se vadesf`[ura s`pt`mâna viitoare, s`încerc`m s` îmbun`t`]im proce-durile de executare a focului pentruoperatorii de la tunul de 25 mm. A[dori, de asemenea, s` îmbun`t`]escmodul de dare al misiunilor c`tresubordona]i, iar comandan]ii deplutoane s` î[i perfec]ionezemanevra de mutare a focului de peun obiectiv pe altul. Sunt mul]umitde cum s-a executat acest exerci]iu,dar este loc [i de mai bine.

În perioada imediat urm`toare,activit`]ile vor continua cu executareaexerci]iilor tactice la nivel companie.

Deta[amentul de instruc]ie dinFor]ele Terestre Române de tipBattle group care particip` laexerci]iul Combined Resolve II, dinGermania, are în compunere 190 demilitari din Batalionul 300 InfanterieMecanizat` Sfântul Andrei [iBatalionul 284 Tancuri Cuza Vod`din Gala]i, care utilizeaz`, ca tehnic`de lupt`, ma[inile de lupt` aleinfanteriei MLI-84M Jderul, tancurileTR-85M1 Bizonul [i transportoareleamfibii blindate TABC-79 cuarunc`toare de bombe cal. 82 mm.

Cu aceast` ocazie, au fost aprecia]i comandan]ii de tunuri [i desec]ii la trageri prin ochire direct`. Între obiectivele tragerii s-auurm`rit [i evaluarea coeziunii bateriei în executarea misiunilor defoc asupra obiectivelor fixe [i în mi[care, a capacit`]ii de reac]ie asubunit`]ilor pentru rezolvarea incidentelor planificate în scenariulexerci]iului [i întocmirea documentelor de lupt` în zonele deinterven]ie antiblindate.

La final, comandantul Batalionului 612 Artilerie AntitancMaramure[, colonel Mircea Fechete, i-a eviden]iat pe sublocotenentulAlexandru Gabor [i plutonierul-major Dan-Radu Sas.

De asemenea, comandantul Regimentului 69 Artilerie Mixt`Silvania, colonel {tefan Toader, prezent pe durata execut`riitragerilor de lupt` din poligon, a apreciat pozitiv modul deangajare [i viteza de distrugere a ]intelor – tancuri fixe [i înmi[care –, remarcând în mod special tandemul alc`tuit dincomandantul de tun, plutonier Mugurel Bârlea, [i ochitorul,caporal Teodor Lup[e.

TRAGERILA SUPERLATIV

Recent, \n poligonul de artilerie Sâi, dinSatu Mare, militarii Batalionului 612

Artilerie Antitanc Maramure[ au executat unexerci]iu tactic cu trageri de lupt , nivel baterie.

FO

TO

: N

ICU

{O

R C

OM

~N

ES

CU

FO

TO

: M

AIO

R I

ON

AD

RIA

N C

UR

IMA

N

Pilotul [i Puma

Militarii Escadrilei 862Elicoptere au un spirit aparte.Pu]ini ca num`r, m-au primit cubra]ele deschise în mijlocul lor.De la ei am aflat ceînseamn` s` zborideasupra litoraluluiM`rii Negre [i zoneloradiacente. Am fostcâteva zile în mijloculunei adev`rate echipe.Elicopteri[tii, fie ei pilo]i,ingineri, mai[tri militarisau subofi]eri, au lumealor. To]i sunt fidelielicopterului IAR-330Puma. Indiferent decondi]iile de vreme, zisau noapte, ei doresc s`zboare. {i atunci cândeste posibil, au parte deun zbor superbdeasupra Deltei Dun`rii,a M`rii Negre [i aDobrogei. Unii arîntreba de cecaracterizez astfel odesprindere de p`mânt?Pentru simplul motiv càce[ti elicopteri[ti î[iiubesc nespus meseria [ima[in`riile lorzbur`toare. S` mai vorbim defrumuse]ile deltei sau a m`rii?

C`pitanul Florin Bogdan avenit în unitate dup` reparti]ie,în 2003. A zburat cu Iak-52 [iL-29. Din ianuarie 2014, are clasaI. Face parte dintr-o mic` echip`,care îi oblig` s` se cunoasc` întreei. Sunt ca o familie, cu bune [i curele. Prezen]a actual` aavioanelor de vân`toare îi ajut`mult. Dislocarea escadrilei deMiG-21 LanceR pe aerodromulMihail Kog`lniceanu este de bunaugur. Au venit cu infrastructur`

DIN DRAGOSTEDE ZBOR

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

LU

CIA

N I

RIM

IA

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

Pe aerodromul de la Mihail Kog`lniceanu amîntâlnit o echip` mic`, dar unit`, pasionat` de

zbor deasupra Deltei Dun`rii, a M`rii Negre [i a Dobrogei.

[i cu oameni, ceea ce le d` unplus elicopteri[tilor.

Ini]ial, pilotul a fost la avioane,[i chiar se preg`tea spre zborulcu MiG-21, apoi a optat c`treelicoptere. Acum, are la activ 320ore pe IAR-330. Nu regret pasul

f`cut, p`cat c` nu am f`cut celpu]in un zbor cu aceast` legend` aavia]iei, a declarat c`pitanulBogdan. Cea mai mare împlinire,ca pilot, a fost ob]inerea clasei a III-a[i faptul c` am reu[it s` executserviciu de lupt`. Acum pot s` ajut[i s` spun c` nu s-a investit degeabaîn mine. Eu zic c` zborul nostrudeasupra m`rii este deosebit. Estesuperb, o experien]` unic`.

Vede zborul deasupra delteica [i cum ar fi la televizor, darunul tridimensional. Totul esteviu, plin de via]` [i asta îi face pe

elicopteri[ti s` fie foarte aten]i larespectarea tuturor regulilorimpuse de normele actuale aleDeltei Dun`rii. Chiar dac` autrecut de zece ori printr-un loc, aunsprezecea oar` tot este cevacare s` îi surprind` frumos, cumar fi m`re]ia [i bog`]ia zonei. Afost impresionat, la elicoptere, dezborul la joas` în`l]ime, razant,mai ales deasupra m`rii.

Sublocotenentul inginerAndrei Dumitrescu are 24 de ani[i este de un an [i jum`tate laescadril`. {i-a dorit s` aibàceast` meserie din liceul militar.De loc din Vâlcea, a ales s` vin`la mare. Îmi plac oamenii cu carelucrez, a spus Andrei. Consider cèste cel mai bun colectiv de care a[fi avut parte. Toate elicopterelesunt într-o stare foarte bun`, auie[it de curând din repara]ii, a[ac`... la zbor! Cea mai maresatisfac]ie este atunci când totul setermin` cu bine în ceea ce facem.

{i-ar dori s` aib` mai multtimp liber. Sunt doar trei inginerimilitari, dintre care doi veni]i dinpromo]ie. A[a c`… tot timpul estecâte ceva de înv`]at.

Câteodat , apar [i situa-]ii deosebite, când tre-buie s` analizezi rapid,s` aplici procedurilepentru fiecare caz înparte, pentru a terminamisiunea în siguran]`.Îns`, întotdeauna tre-buie s` preg`te[ti te-meinic aeronava, indife-rent de împrejur`ri.Asta e garan]ia unuizbor în siguran]` [i ceamai mare mul]umire oam atunci când am ate-rizat cu bine, toat` lu-mea este în regul` [iputem s` ne vedem delucru în continuare.

MAISTRU MILITAR CLASA IMIRCEA ALEXA

Simbioza om-elicopter

Maistrul militar clasa I MirceaAlexa este tehnic de bord din2004. Din 1993, de când a absolvit[coala militar`, ca [ef depromo]ie, [i pân` în prezent are înjur de 1.000 de ore de zbor laactiv. În plus, este calificat s`zboare ziua [i noaptea, în toatecondi]iile de vreme.

Am ales s` devin tehnic de bord,dup` ce au venit aici elicopterele, a

afirmat maistrulmilitar Alexa.Înainte, lucram lahangar, la MiG-29.Vedeam elicopterelezburând. M-acucerit pur [isimplu aeronava,IAR-330 Puma.Preg`tirea pentruaceast` func]ie adurat trei ani.

Pentru Mircea,un zbor însiguran]`presupune o suit`de opera]ii pe careeste obligat [itrebuie s` le fac`.Numai astfel omisiune poate ficonsiderat`, cuadev`rat,îndeplinit`.

La fel de dedicat meseriei este[i plutonierul Cristian Atanasiu,paramedic la grupul de evacuare-salvare medical`. Cu 300 de orede zbor la activ, subofi]erulconsider` c` are o slujb` cumult` responsabilitate, deoarece,pe lâng` misiunile pe care le\ndepline[te, trebuie s` aib` grij`[i de oamenii de la sol. La bazabunei sale preg`tiri au contribuit[i cursurile absolvite la SMURD,unde a lucrat efectiv la urgen]e

reale, inclusiv la descarcer`ri.Pe viitor, Cristian sper` s` aib`misiuni comune cu SMURD.

Am participat [i la interven]iireale, a spus Cristian. LaCostine[ti, la inunda]ii, am salvatun om de pe acoperi[ul unei case.Am avut cu noi un salvator, de lascafandri. În cadrul echipajului, lazbor trebuie s` fii atent la tot ceeace se întâmpl` atât la interior, cât[i la exterior. Am echipamentcomplet pentru MEDEVAC,conform standardelor. Elicopteruleste o ambulan]` aerian`.

Câteodat` are un mic regretc` a venit aici. Nu mai are timppentru familie, dar vine [i parteacare îl împinge s` continue. Estefoarte frumos unde sunt [i îmiplace ceea ce fac! Avia]ia î]i d`motive s` cau]i, s` fii curios, s`vrei mai mult de la tine, a încheiatplutonierul Cristian Atanasiu.

C`pitan Florin Bogdan

Plutonier Cristian Atanasiu

’’

9INSTRUC}IENr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


EXPERIEN}A IMPUNE SUCCESULFRUNTA{ CRISTIAN LENGA

[email protected]

Întotdeauna preg`tit

Aproape 30 de ani în armat`, ocarier` plin`, mult respect [iiubire pentru uniform` suntreperele profesionale alemaistrului militar principal EugenManole, consilierulcomandantului Regimentului 53Rachete Antiaeriene TropaeumTraiani. Repartizat în aceast`unitate chiar dup` [coala militar`,a fost mai întâi specialist principal[i [ofer la o baterie antiaerian`,iar dup` trei ani a fost promovat [is-a mutat, pentru urm`torii 15ani, ca specialist pe complexulKUB. Am participat la cursuri deperfec]ionare [i, în 2001, amocupat o func]ie ca subofi]er de statmajor. {ase ani mai târziu amprimit gradul de maistru militarprincipal [i am fost promovatconsilier al comandantului, spuneEugen.

În aria sa de responsabilitatese afl` [i solda]ii [i grada]iiprofesioni[ti, iar pe unii îicunoa[te înc` de când eraumilitari în termen. Sunt mândrus` v`d c` unitatea are pe cine sebaza, iar cei mai mul]i dintre eideservesc tehnica, fapt care i-adeterminat s`-[i doreasc` s` seperfec]ioneze continuu, s` devin`profesioni[ti în ceea ce fac.

Prima misiune a venit rapid,în 1986, imediat dup` p`r`sireab`ncilor [colii militare. În aceavreme, regimentul executa

Militarii cu experien]` din Regimentul 53 RacheteAntiaeriene Tropaeum Traiani ofer` din secretelemeseriei lor colegilor mai tineri. Se face, astfel, untransfer de cuno[tin]e menit nu doar s` asigureîndeplinirea misiunilor viitoare, ci [i consolidareaimaginii acestei unit`]i de tradi]ie.

Eindhoven, pentru dou` luni,premerg`toare misiunii dinteatrul de opera]ii din Bosnia [iHer]egovina. A repetat experien]atrei ani mai târziu. Dup` un timp,am decis c` a venit momentul s`mai plec într-o misiune extern`.A[a c`, dup` [apte ani, am puspiciorul pe p`mânt afgan. Eugen afost instructor pentru armamentgreu la o [coal` militar` dinKabul, dar prin cumul a îndeplinit[i func]ia de consilier alcomandantului.

În 2013, s-a ivit oportunitatea[i mi-am dorit foarte mult s` maimerg, înc` o dat`, în Afganistan.Dup` doi ani, comandantulbrig`zii afgane m-a recunoscut [i afost bucuros s` m` revad`. Totul amers foarte u[or pentru c` [tiamce am de f`cut. Se lucra mai rapid,iar totul a decurs perfect. Înconcluzie, experien]a din teatrul deopera]ii [i-a spus cuvântul înaceast` situa]ie. Medaliat de maimulte ori, Eugen a constatat c`aceste misiuni l-au f`cut maiputernic, mai atent, dar [i c`lucrul cel mai important [i maiplin de satisfac]ii este s` dea maideparte din experien]a sa.

Perseveren]aînvinge

Privind în urm`, pot s` spunc` am avut o carier` frumoas` [i,dac` ar fi s` dau timpul înapoi, a[lua-o de la cap`t, tot cu meseriaasta, spune plutonierul-adjutantprincipal Virginel Iacob,consilierul comandantulBatalionului 1 Ap`rareAntiaerian`. Anul 1984 îi aduceagradul de sergent [i, de-a lungul

timpului, a lucrat în mai multeunit`]i militare, printre care [iRegimentul 53 RacheteAntiaeriene.

deosebit. Au participat la r`zboi [iau avut atât de multe lucruri depovestit, încât, dup` patru ani, amf`cut tot posibilul s` intru la o[coal` militar`. A[a a începutcariera mea în armat`.

Misiunile interna]ionale, patrula num`r, au fost [i pentru Virginelpunctul culminant al carierei. ÎnBosnia [i Her]egovina, riscul a fostmai mic. În schimb, Afganistanulavea un alt tip de amenin]are [i unalt climat. Dumnezeu ne-a fostal`turi [i nu am avut parte deprobleme. Cu toate acestea, cu pu]intimp înainte de revenirea în ]ar`, aavut loc un atentat cu bomb` într-un autobuz, soldat cu opt victime.Dup` ce a plecat, a auzit de un altincident, cu 14 victime.

Sunt mul]umit de ceea ce amf`cut pân` acum [i nu regret nimic.Ba dimpotriv`, mi-ar pl`cea s` maistau în sistemul militar mult timp

trageri de lupt` într-un poligondin A[uluk, Rusia. O s`pt`mân`m` deplasam cu trenul, dou`s`pt`mâni aveam trageri de lupt`[i înc` una dura pân` m`întorceam acas`. Era o lun` de foc.În 2001, a participat la un examende selec]ie dur pentru o func]ieîntr-un deta[ament româno-olandez, pe care l-a trecut cu brio,[i a plecat la preg`tire mixt`, la

de acum înainte, pentru c` asta esteceea ce mi-am dorit înc` de mic.

Un alt felde prestigiu

Sergentul-major Lauren]iuTeodorescu are în subordinedou` complexe Gepard, iar acumopt ani, pe când era militarangajat pe baz` de contract, nucredea c` o s` ajung` la acestnivel. Stagiul militar l-am f`cut lajandarmi, dar am ajuns în armat`.Trecerea la statutul de subofi]er,în 2010, nu a fost dificil`, mai alesc` avea experien]`, care îl motivas` mearg` mai departe. Colegii aufost aceia[i, ceea ce a reprezentatun mare ajutor pentru el. Casubofi]er, e[ti privit cu al]i ochi,fiindc` [i acumul`rile taleprofesionale sunt altele. M` bucurc` am f`cut acest pas.

Via]a unui militar nu esteu[oar`, dar dac` iube[tiuniforma, disciplina [i facitotul cu d`ruire, satisfac-]iile nu au cum s` nu apar`.Sunt mândru s fac parte dinarmata român`, iubescarmele [i întotdeauna m-ampreg`tit pentru a-mi ap`ra]ara.

MAISTRU MILITAR PRINCIPALEUGEN MANOLE

Vreau s` v`d oameniizâmbind în jurul meu. Câttimp camarazii mei suntmul]umi]i, [i eu m` simtîmplinit!

PLUTONIER-ADJUTANT PRINCIPALVIRGINEL IACOB

Dragostea pentru arme a venitcu ceva timp înainte de 1978, cândam vrut s` devin elev al unui liceumilitar, dar nu am reu[it. În acela[itimp, [i bunicii au avut un aport

’’

’’

Sergentul-majorLauren]iu Teodorescu

10 CARIERE |N UNIFORM~ Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


11REPERENr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


TO}I AU PRIVITSPRE CER

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEAFOTO: PETRIC~ MIHALACHE

n diminea]a zilei de 14 iunie,pe aerodromul Boboc, din Buzù,a avut loc mitingul aviatic Boboc

Air Show – BOBAS 2014.Spectacolul aerian a cuprins

evolu]ii ale unor aeronaveapar]inând For]elor Aeriene

Române, precum MiG-21 LanceR, C-27JSpartan, C-130 Hercules, IAR-330,

IAR-99, IAR-316B sau Yak-52.

Î

Spectacolul aviatic a debutat cu prezentarea aeroplanului Vlaicu II, care arulat pe pista de la Boboc, dup ce un para[utist a adus din înaltul cerului undrapel tricolor imens. Evolu]ia impresionant a b`trânului MiG-21 LanceR,pilotat de comandorul Gheorghe Stanciu, de la Baza 86 Aerian Fete[ti, areu[it s uimeasc asisten]a numeroas de la eveniment. Au urmat apoi evolu]iiîn forma]ie ale avioanelor de instruc]ie de tip IAR-99 {oim sau IAR-99 Standard,pe care elevii {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene de la Boboc înva] s`piloteze.

Aplaudat la scen deschis a fost [i un exerci]iu demonstrativ de extragerea unui pilot catapultat în teritoriu ostil, executat de militarii din for]ele speciale.Ace[tia, la bordul autoblindatelor de tip Humvee, sprijini]i din aer de douèlicoptere, au recuperat pilotul aflat în dificultate.

Un alt moment al mitingului aviatic l-a constituit prezen]a avioanelor deacroba]ie apar]inând Aeroclubului României. Astfel, cei prezen]i au urm`ritlupingurile executate de Iac`rii Acroba]i [i de avioanele de tip EXTRA-300,completate de ateriz`rile la punct fix ale para[uti[tilor din cadrul AeroclubuluiRomâniei.

Acest eveniment este deja o tradi]ie a institu]iei pe care cu onoare o conduc,spune comandantul {colii de Aplica]ie pentru Avia]ie Boboc Aurel Vlaicu,comandor Marius-Mihai Oatu. Pentru noi nu este doar un spectacol, ci vrem sàr`t`m publicului modul nostru de preg`tire. Pentru viitor, dorim s` înscriemacest show în circuitul mitingurilor aeriene interna]ionale. Consider c avem cear ta.

O expozi]ie de tehnic militar a completat Ziua Por]ilor Deschise la Boboc.Spectacolul s-a încheiat cu acroba]iile efectuate la bordul avioanelorde tip IAR-99 Standard, ale pilo]ilor instructori din cadrul acestei institu]ii.

Tot sâmb`t`, 14iunie, la Ia[i, a avut locAeroNautic Show 2014,festival anual dedicat

domeniilor aerian [i nautic.La ac]iune au participat

avioane IAR-99 {oim[i elicoptere IAR- 330 SOCAT

din Baza 95 Aerian` ce auîncântat prin evolu]iile

lor publiculie[ean.

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

Sâmb`t`, 14 iunie, Baza 95 Aerian` din Bacù a organizat un mitingaerian la împlinirea a 70 de ani de la ultima lupt` aerian` ac`pitanului aviator Alexandru {erb`nescu, unul dintre cei mai bunipilo]i militari ai României din perioada celui de-Al Doilea R`zboiMondial.

ONOR LA ÎNAINT

Baza 95 Aerian` [i-a s`rb`torit patronulspiritual, Eroul c`pitan aviator Alexandru{erb`nescu, printr-un miting aerian de excep]ie.La activitate au participat [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil`,loc]iitorul [efului Statului Major al For]elorAeriene, general de brigad` Dan Cavaleru, al]icomandan]i de unit`]i din zona Moldovei,militari activi [i în rezerv`, veterani de r`zboi,reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale [iun numeros public ce a ocupat pân` la refuzbreteaua aerodromului militar. Un oaspete deseam` a fost generalul-maior (ret) Ion Dobran,camarad cu c`pitanul aviator Alexandru{erb`nescu în acele timpuri grele. Publicul s-adelectat vizitând o expozi]ie static` de aeronavemilitare, tehnic` din dotarea unit`]ilor dingarnizoana Bacù.

Mitingul a debutat cu o ceremonie militar`.Apoi, Preasfin]itul Ioachim B`cùanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bacùlui,

împreun` un sobor de preo]i au ]inut o slujb`de pomenire pentru eroii aviatori, c`zu]i pecâmpul de lupt`, precum c`pitanul Alexandru{erb`nescu, care a fost doborât pe 18 august1944.

Show-ul aerian a început cu aterizarea unuipara[utist, care a adus steagul Bazei 95Aerian`. Au urmat zboruri demonstrative cuIAR-99 {oim, IAR-330 SOCAT, C-27J Spartan,Iak-52, Extra 300, Zlin Z-142, Appolo Fox, Cesna-210, CTSW, Festival, Wilga, precum [i exerci]iidemonstrative de cùtare [i salvare, salturi cupara[uta. Invita]i speciali au fost cei de laAeroclubul României [i Iac`rii Acroba]i.Comentariul mitingului a fost asigurat dec`pitan-comandorul Cristi Andrie[ [i vedetaRoxana Ciuhulescu.

Un moment special aplaudat de toatàudien]a a fost evolu]ia acrobatic` a generaluluide flotil` aerian` C`t`lin B`hneanu cu un MiG-21 LanceR. Cirea[a de pe tort a venit la sfâr[itul

IAR-330 SOCAT în cùtarea ]intei.

Onor pentru ei, cei de ieri...

Virtuozitate, marca Aeroclubul României. Forma]ie de IAR-99 {oim la verticala aerodromului din Bacù.

Exerci]iu de cùtare salvare prin lupt`.

Iac`rii Acroba]i \n plin show.

13ORTAJ Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

TA{Imitingului, când copiii, prezen]i în num`r marela show, au zburat, pre] de câteva zeci deminute, cu avionul C-27J Spartan. O ac]iunefrumoas`, ce a atras mii de împ`timi]i ai avia]iei,care a smuls aplauze la scen` deschis` [i ducemai departe visul românesc a lui Icar.

Suntem mândri c` unitatea noastr` poart`numele eroului c`pitan aviator Alexandru{erb`nescu [i ne bucur`m c` ast`zi am avut unpublic a[a de numeros, nu numai fo[ti colegi saurude, ci [i mul]i oameni c`rora le plac avia]ia [izborul. Am fost onora]i s`-l avem în mijloculnostru pe generalul-maior (ret) Ion Dobran, con-temporan cu patronul nostru spiritual, [i amfost uimi]i s` descoperim claritatea amintirilor[i detaliilor luptelor aeriene pe care el le tr`ie[te[i ast`zi cu aceea[i intensitate ca acum 70 de ani.La Bac`u, spiritul avia]iei nu moare niciodat`,a declarat comandantul Bazei 95 Aerian`,comandor Vali Vr`jescu.

Nu puteam s` închei aceste rânduri f`r` amen]iona mesajul extraordinar al c`pitanuluiaviator Alexandru {erb`nescu din timpulr`zboiului, atunci când, împreun` cu al]i 14camarazi [i avioanele lor, au ie[it înîntâmpinarea a aproximativ 450 de bombar-diere americane [i escorta lor: Nu în]eleg ca uninamic, oricât de mare [i puternic ar fi, s` intreîn ]ara mea ca-ntr-un sat f`r` câini [i s-opustiasc`.

Tati, o s` fiu [i eu pilot!

Recitalul aeronautic al generalului de flotil` aerian` C`t`lin B`hneanu.

Asaltul publicului asupra Bazei 95 Aerian`.

Para[uti[tii, o dragoste etern` a cerului. IAR 330 SOCAT la AeroNautic Show 2014 Ia[i.

14 Observatorul militar Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)ALMA MATER www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

167 DE ANIDE ÎNV~}~MÂNT MILITAR

Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescu a s`rb`toritvineri, 13 iunie, 167 de ani de înv`]`mânt militar românesc.

Pe platoul institu]iei a avut loc o ceremoniemilitar la care au participat membriicomunit`]ii academice sibiene, reprezentan]i aiadministra]iei publice locale, fo[ti comandan]i aiinstitu]iei [i reprezentan]i ai structurilor militarecentrale. Academia For]elor Terestre estecontinuatoarea primei [coli militare de ofi]eri,înfiin]at la Bucure[ti în 13 iunie 1847, prinPorunca Domneasc nr. 36, dat dedomnitorul Gheorghe Bibescu.

Ca recunoa[tere a valorii în educa]ie [icercetare, cu ocazia împlinirii celor 167 de ani,academiei i-a fost acordat` Emblema deOnoare a For]elor Aeriene, distinc]ie înmânat`de loc]iitorul [efului Statului Major al For]elorAeriene, general de brigad` Dan Cavaleru.

CADE}I AMERICANI LA SIBIUSUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Pentru al treilea an consecutiv, la Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu din Sibiu se desf`[oar`, în colaborare cu

partenerul american, proiectul Cultural Understanding and LanguageProficiency (CULP). În cadrul acestuia, 22 de cade]i, care fac partedin programul de formare a ofi]erilor de rezerv` (Reserve OfficerTraining Corp), interac]ioneaz` cu studen]ii români într-un schimbde experien]` cultural` [i lingvistic`.

Într-o atmosfer` favorizat` de FestivalulInterna]ional de Teatru de la Sibiu, studen]i aiuniversit`]ilor de pe teritoriul Statelor Unite aleAmericii desf`[oar` un stagiu de preg`tirelingvistic [i militar în cadrul Academiei For]elorTerestre. Fiecare cadet american preg`te[te doistuden]i militari români, astfel încât s se realizezeo rela]ie eficient de tip elev-profesor.

Obiectivele principale ale programului suntcre[terea nivelului de cunoa[tere a limbii englezepentru participan]ii români [i interac]iuneacultural dintre ace[tia [i partenerii americani.

Pentru participarea la acest program, au fostînscri[i aproximativ [ase mii de cade]i, îns doaro treime dintre ace[tia au ajuns, în urma selec]iei,s participe efectiv la activit`]i.

Viitorii ofi]eri americani, afla]i la prima lorexperien]` în afara Statelor Unite, suntimpresiona]i de faptul c în Academia For]elorTerestre preg`tirea lingvistic` este la un nivelfoarte ridicat. Ne a[teptam s`-i înv`]`m limbaenglez pe studen]ii români, îns munca noastr sedesf [oar` sub form` de conversa]ii [i dezbateri,ne-a m`rturisit cadetul Evan Doolittle.

poart` numele patronului spiritual alAcademiei For]elor Terestre, istoricul [irevolu]ionarul Nicolae B`lcescu, a fostacordat` anul acesta locotenentului Ionu]Alin Marinescu, absolvent al academiei,pentru d`ruirea [i spiritul de sacrificiudovedite în executarea misiunilor încredin]ateîn teatrul de opera]ii Afganistan, [istudentului plutonier-major Vasile Tarcan,pentru rezultatele de excep]ie ob]inute lapreg`tirea academic`, militar` [i fizic` înAFT. Distinc]ia îi va fi înmânat`locotenentului Marinescu în Centrul medicalregional american din Landstuhl, Germania,unde se afl` la recuperare dup` tragiculeveniment petrecut în Afganistan.

Tot ca semn al aprecierii modului cum s-adesf`[urat cooperarea \n cadrul unui programbilateral de În]elegere cultural` [i cooperarelingvistic` (CULP), coordonat de United StatesArmy Cadet Command, conducerea acesteistructuri a oferit o medalie comemorativìnstitu]iei militare române. Distinc]ia, care

Activit`]ile din cadrul proiectului nu seopresc la por]ile institu]iei de înv`]`mânt,participan]ii fiind implica]i [i în via]a cultural`sibian`. Ca urmare a acestui fapt, au realizatc`, de[i provin din culturi diferite, au foartemulte lucruri în comun. Am fost foarte surprin[ide faptul c` avem acelea[i pasiuni, acelea[ipreocup`ri sau urm`rim acelea[i seriale [ine-am dat seama c` nu suntem atât de diferi]i, aexplicat studenta frunta[ Iulia S`c`dat, care acompletat spunând c` aceast` experien]` este obun` oportunitate pentru noi, nu doar de a neîmbun`t`]i cuno[tin]ele, dar [i de a în]elege multmai bine cultura american`.

Militarii americani s-au declarat fascina]ide faptul c` se afl` într-un ora[ atât de vechi [iplin de cultur`. În Statele Unite toate cl`dirileau acelea[i forme, acelea[i culori, dar aici totuleste diferit [i plin de via]`, a declarat cadetulKelsey Cummings. Pe durata celor treis`pt`mâni în care se desf`[oar` proiectul,ace[tia vor participa la o zi de instruc]ie înpoligonul Perii Dìi [i vor vizita [i alte ora[eprecum Bra[ov sau Bucure[ti.

C~PITAN BOGDAN [email protected]

A XX-A CONFERIN}~A ORGANIZA}IEI, BAZAT~

PE CUNOA{TERE, KBOA cademia For]elor Terestre a g`zduit cea de-a XX-a

Conferin] {tiin]ific Interna]ional organizat subpatronajul Autorit`]ii Na]ionale pentru Cercetare [tiin]ific ,intitulat Organiza]ia bazat pe cunoa[tere.

Manifest`rile au debutat in Aula academiei, cu acordareatitlurilor de senatori de onoare generalului de brigad (r) dr.ing. Tomasz Bak, prodecanul Facult`]ii de Administra]ie [i{tiin]e Sociale, din Rzeszow, Polonia, generalului de brigad dr.Gábor Kovacs, prorectorul Universit`]ii Na]ionale de Educa]ie [iServicii Publice, din Budapesta, Ungaria [i prof.univ.dr.ing. IoanBondrea, rectorul Universit`]ii Lucian Blaga din Sibiu.

Conferin]a a fost împ`r]it în nou sec]iuni: [tiin]e militare,securitate [i ap`rare, management, comunicare [i rela]ii publice,[tiin]e economice, [tiin]e sociale [i comportamentale, [tiin]ejuridice [i administrative, [tiin]e [i tehnologie militar , limbistr ine. La conferin] s-au înscris 282 autori din institu]ii deînv`]`mânt superior [i centre de cercetare din România, Cehia,Slovacia, Polonia, Ungaria, Austria, Bulgaria, Portugalia, PapuaNoua Guinee, Cambodgia [i Statele Unite ale Americii, care auelaborat aproximativ 200 de lucr`ri.

Evenimentul asigur cadrul ideal pentru ca personalul dinmediul academic, cercet`tori [i dasc li, s schimbe idei [icuno[tin]e pe o palet larg de subiecte relevante pentrudomeniul militar actual.

Indexarea ISI Thomson Reuters a edi]iilor anterioare aleconferin]ei, calitatea lucr`rilor elaborate an de an, participareanumeroas [i organizarea irepro[abil au f`cut manifestareacunoscut [i recunoscut în întreaga lume, contribuind ladezvoltarea excelen]ei în cercetare.

Ziua Por]ilor Deschise, eveniment prilejuitde a 167-a aniversare, a dat prilejulvizitatorilor de a participa la un concert demuzic oferit de Muzica Militar aGarnizoanei Sibiu, la prezent`ri de tehnic siarmament militar [i expozi]ii de carte sifotografie.

BADGE-UL NU ESTE BILET!La edi]ia de anul acesta a FITS sunt

peste o sut de voluntari implica]i la modulcel mai serios în activit ]i dintre cele maidiverse. {i v asigur`m c nu sunt pu]ine.Constitui]i pe mai multe departamente, eirezolv tot felul de probleme, de la situa]iide criz , pentru c exist un Departamentde criz , pân la asigurarea suportului infor-ma]ional (pres ), video, foto, afi[aj, ticketing,ghidarea [i oferirea sprijinului companiilorde teatru din str in tate sau na]ionale etc.

A[adar, probabil cine intr` pentruprima dat în contact, din interior, cu unastfel de festival, al treilea ca m`rime dinlume, dup` Edinburgh [i Avignon, seîntreab de ce ar trebui s existe un depar-tament de criz` [i ce fel de crize ar puteaap`rea. Ei bine, criza poate c`p ta propor]iineb`nuite atunci când, de exemplu, esteaproape miezul nop]ii, piesa trebuie s`înceap , iar trupa constat c are nevoiede o minge de fotbal. Voluntarii sunt ceicare, în câteva minute [i f`r magie, au

I-am v`zut pe toat`durata Festivalului

Interna]ional de Teatru dela Sibiu (FITS). Tineri sau

foarte tineri, veni]i din toatecol]urile ]`rii [i ale lumii,

îmbr`ca]i în tricourile lorgrena pe care scrie voluntar.

venit cu dou` mingi. Sunt, cu siguran]`,multe lucruri în culise pe care nu ar trebuis le afl m vreodat , ci doar s ne bucur`mde partea frumoas care ni se arat la scen`deschis .

Am întâlnit, printre voluntari, studen]i.De la Academia For]elor Terestre NicolaeB`lcescu, de exemplu. Viitori ofi]eri aiArmatei României implica]i, al turi de colegide la alte facult`]i, în buna desf`[urare a

festivalului. Bogdan Bogza, acum în anul II,este unul dintre ei. Când este vorba de art ,domeniile în care-[i desf`[oar` fiecareactivitatea curent , cotidian , par s p leasc`[i scopul devine comun [i moralizator. Colegiir`mân surprin[i când le spunem c diminea]ane trezim la ora 6, ie[im la înviorare,particip`m la program, la cursuri ori lainstruc]ie, dup care, de la 15.30, îmbr`c`mtricourile grena [i ne intr`m rapid în rol. Apoi,pân la dou , trei diminea]a suntem voluntari.Dup care revenim în Academie, îmbr`c`muniforma [i o lu`m de la cap t.

Bogdan este voluntar al festivaluluipentru al doilea an, dar în afara lui se implic`în multe alte proiecte culturale ale Sibiului, înspecial când vine vorba de teatru. {i-a f cutprieteni [i este interesant contrastul aparentîntre via]a cazon , care presupune rigoare,exigen] , disciplin , [i lumea artei, care seghideaz pân la urm , dup acelea[i reguli.

Ajut`m la orice este nevoie, continu`Bogdan. De la cur`]enie în s`li, pân` la

oferirea de informa]ii despre un anumitspectacol ori îndrumarea spectatorilor c trelocurile de pe bilet.

Voluntarii pot intra la spectacole f`r`bilet, pe baza legitima]iei FITS, numaidup ce a intrat publicul spectator [i s-auocupat locurile. Exist` îns` unii care-[idoresc atât de mult s vad o pies , încâtnu mai au r`bdare s` a[tepte, s` vad`dac au mai r`mas locuri. Atunci î[i intr`din nou în rol voluntarii de la ticketing.Uneori, spune din nou, amuzat, Bogdan,când un coleg încearc` s` intre maidevreme [i ne arat`, sigur pe el, badge-ul,îi r`spundem, mai în glum , mai în serios,cu o vorb` deja împ`mântenit` printrenoi: Badge-ul nu este bilet!

Pân la urm , ca s fii voluntar la unfestival de amploarea FITS nu înseamn`doar s -]i dore[ti foarte mult. Presupunes [tii limbi str ine, s treci de un interviu,s fii la curent cu ceea ce se întâmpl înteatru, s cuno[ti personalit`]ile prezentela festival, dar [i o bun condi]ie fizic .

Cele mai multe piese sunt seara, a[ac noi, cei de la ticketing trebuie s alerg`mdintr-o parte într-alta a ora[ului, uneoriîn zece, cincisprezece minute, încercânds` facem în a[a fel încât s` fie toat` lumeamul]umit , este de p`rere Nicoleta Nistor,coordonatorul Departamentului deTicketing. Suntem mândri c` facem partedin rândurile celor care asigur` bunafunc]ionare a festivalului [i c` anualsuntem vizita]i aici, la Sibiu, de mult lumedin ]ar [i din strìn`tate.

C~PITAN CONSTANTIN MIREANU

15ALMA MATER Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militar

www.presamil.ro

LIMBA ENGLEZ~ –O NECESITATE!

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

La cursul de limba englez`care se desf`[oar` la Baza 86Aeriana Fete[ti, profesoriifolosesc metode moderne depredare, încercând, cât maimult posibil, s` dezvolte celepatru competen]e lingvistice(ascultat, vorbit, citit, scris),necesare unei bune comunic`ri.Astfel, militarii sunt familiariza]icu procedee interactive pentrudezvoltarea capacit`]ii desintetizare, scrierea unorrezumate, exerci]ii de vocabular[i de comunicare. Structurat peniveluri de competen]`, cursulcuprinde trei clase:preintermediari, intermediari [iavansa]i. La finalul fiec`ruimodul de înv`]are este sus]inutexamenul de apreciere anivelului de însu[ire al acesteilimbi. Cele [ase luni în carecursan]ii aprofundeaz`cuno[tin]ele de limb` englezàici reprezint` un preambul învederea particip`rii la cursurilede terminologie specific` înaceast` limb`, care se vordesf`[ura în Portugalia.

În cadrul cursurilor F-16Weapons Mentenance, F-16 LineMentenance, Logistic endMentenance MenegementSistems, Supply Menegement sauAeronautical Engeneer, o partedintre militarii care absolvàceste cursuri î[i vor însu[itermenii tehnici în limbaenglez`, în vederea între]inerii[i exploat`rii aparatelor F-16,

În cadrul reuniunilor NATO, limba cea mai desfolosit` este, fire[te, engleza. Odat` cu l`rgirea

acestei organiza]ii, prin aderarea unor noi membri [idesf`[urarea de misiuni interna]ionale de lupt` sau demen]inere a p`cii, cunoa[terea limbii engleze a devenito necesitate. Acordul de standardizare STANAG, carecuprinde atât tabelul cu nivelurile de înv`]are a limbii,cât [i descrierea performan]elor lingvistice necesarefiec`rui nivel, reprezint` cuno[tin]ele necesare uneicomunic`ri fluente [i eficiente în cadrul unui grup demilitari, vorbitori de alte limbi.

avioane care urmeaz` s` intre îndotarea For]elor AerieneRomâne.

Cursurile pe care le predau seadreseaz` militarilor care de]indeja bazele cunoa[terii limbiiengleze. Se urm`re[teaprofundarea cuno[tin]elorgenerale necesare în]elegerii,vorbirii, cititului [i scrierii înaceast` limb`, crearea unuilimbaj cât mai fluent,îmbog`]irea bagajului de cuvinte.Ne afl`m la jum`tatea

cursului [i pot spunec`, de la o s`pt`mân` la alta, seobserv` un progres semnificativîn ceea ce prive[te însu[ireaacestei limbi. Militarii reu[esc s`converseze pe o tem` dat`, î[ig`sesc cu mai mare u[urin]`cuvintele, dau sensuri diferiteunui cuvânt sau unei propozi]ii[i reu[esc s` în]eleag` mult maiu[or materia predat`, esteconcluzia la care a ajunsMihaela Sima, profesoar` deenglez` cu o vechime de peste

zece ani la Centrul Secundar deÎnv`]are a Limbii Engleze din{coala de Aplica]ie pentruFor]ele Aeriene, Boboc, deta[at`\n prezent la Fete[ti.

Unul dintre cursan]i,maistrul militar principalConstantin Mihai, îndepline[tede ani buni func]ia de

specialistarmament de bord. Amfost propus de colegii mei pentrua urma cursul de englez`. De fapt,acesta a fost modul în care s-auf`cut selec]iile, la propunereafiec`ruia dintre noi. Se [tie c`,pân` în prezent, am exploatat, înmare parte, tehnic` deprovenien]` ruseasc`. Vom formao echip` pentru între]inerea [i

exploatarea noului avion F-16,deci se impune ca, în cel maiscurt timp, s` în]elegem termeniitehnici [i de specialitate în limbaenglez`, necesari specialit`]iinoastre. Este destul de dificil sàsimilez la vârsta mea, îns` mi-apl`cut mereu aceast` limb` [i m`

bucur c` sunt aici. Consider cèngleza este limba de circula]ieinterna]ional` pe care fiecaredintre noi, indiferent despecialitate, ar trebui s` ost`pâneasc` din ce \n ce mai bine.În reu[ita acestui lucru, cel maimult conteaz`, dup` p`rerea mea,studiul individual. Profesoriisunt foarte buni, îns` numaiefortul fiec`ruia dintre noi vaduce la atingerea nivelului decunoa[tere dorit.

Militarii au în]eles c`însu[irea limbii engleze este onecesitate. Chiar dac` e[ti unspecialist militar foarte bun, veifi dezavantajat dac` nu cuno[tiaceast` limb`, pentru simplulfapt c` nu po]i fi folosit lamisiunile interna]ionale care vorfi în num`r tot mai mare [i nupo]i împ`rt`[i [i altoracuno[tin]ele tale.

S` fiu departe de familia mea,timp de [ase luni, este pentrumine un lucru destul de dificil,spune maistrul militar clasa I-aSorin Burdu[el. Îns` engleza esteuna din pasiunile mele. Amnoroc c` am mai absolvit un curssimilar la {coala de Aplica]iepentru For]ele Aeriene, Boboc.De]in nivelul STANAG 2, lucru

care îmi înlesne[te, în mareparte, aprofundarea acestei limbi.Aici înv`]`m mai mult engleza lanivel de cuno[tin]e generale,dezbatem diverse subiecte,întocmim compuneri pe o tem`dat`, reu[ind, astfel, s` devenimmai fluen]i atât în conversa]iilepurtate, cât [i în scris. Abiaa[tept s` înv`] [i termenii tehnicicare urmeaz` s`-mi fie preda]i lacursul din Portugalia, necesaripentru exploatarea avionului F-16.

La clasa de avansa]i, tineriisublocotenen]i, proaspe]iabsolven]i ai Academiei For]elorAeriene, î[i pot perfec]ionacompeten]a la care suntdeficitari, fie prin citirea unortexte generale sau despecialitate, fie prin redactareaanumitor materiale în limbaenglez`. Sublocotenentulinginer Andrei Duruian aabsolvit Academia For]elorAeriene în 2013, iar în prezentîndepline[te func]ia de [ef grupcelul` motor.

Engleza îmi este necesar`pentru a-mi putea îndeplini câtmai bine atribu]iile, atunci cândprimele avioane F-16 vor ajungeîn baz`. Am în]eles c` acest lucruse va întâmpla în octombrie 2016,iar pân` atunci vreau s`st`pânesc engleza la un nivelavansat. Cursul mi se pare destulde dificil, este foarte solicitant [im` oblig` sa înv`] mult [i în afaraorelor pentru a trece cu bineexamenele. În plus, rotireas`pt`mânal` a celor 11 profesorinecesit` o perioad` de cel pu]indou` zile de adaptare, ceea ce, dinpunctul meu de vedere,îngreuneaz` pu]in procesul deînv`]are.

Ca viitori lideri, militarii suntcon[tien]i c` nu-[i vor puteafolosi experien]a profesional`dac` nu sunt capabili s`comunice cu ceilal]i parteneri înaceast` limb` de circula]ieinterna]ional`.

De asemenea, pe lâng`transmiterea unor cuno[tin]elexicale [i gramaticale specifice,militarii au posibilitatea s`-[iexerseze [i abilitatea de a faceexpuneri pe o tem` dat`, lucruripe care le vor practica, în modcurent, în cadrul misiunilorinterna]ionale.

16 Observatorul militar Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

DIALOG NATO-RUSIA PE TEMA UCRAINEINATO [i Rusia au avut un schimb de

opinii foarte deschis în problema crizei dinUcraina la începutul lunii iunie, neg`sindîns` un numitor comun în prima astfel deîntâlnire de la anexarea Crimeei de c`treRusia, potrivit unui comunicat al Alian]ei.

Consiliul NATO-Rusia, care i-a reunitpe ambasadorii din cele 28 de statemembre ale Alian]ei [i pe omologul rus, areliefat c exist diferen]e clare de opinie în ceea ce prive[te criza din Ucraina, originile [i m`surilede întreprins în vederea rezolv`rii acesteia, potrivit purt`torului de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.Reprezentan]ii statelor membre ale NATO au subliniat clar pozi]ia lor în leg`tur cu ilegalitateaanex`rii Crimeei [i au declarat c nu vor recunoa[te acest act, apreciind alegerile din Ucraina cafiind un vot pentru unitatea Ucrainei. Ca urmare, ei au cerut Rusiei s stabileasc rela]ii constructivecu noul pre[edinte ucrainean, s î[i respecte angajamentele interna]ionale, s opreasc traficul cuarmament peste grani]a comun [i s înceteze sprijinul acordat separati[tilor din estul Ucrainei.Reuniunea Consiliului NATO-Rusia a avut loc la solicitarea ambasadorului rus la NATO, AlexanderGru[ko, [i a fost interpretat ini]ial ca fiind un semn c Rusia dore[te s ajung la un compromis.

PROGRAME DE RECUNOA{TERE FACIAL~Agen]ia Na]ional` de Securitate american` (NSA) adun` în bazele sale de date cantit`]i

uria[e de imagini faciale care vor fi utilizate în programele de recunoa[tere dup` tr`s`turilefe]ei, potrivit AFP care citeaz` New York Times.

Sursa citat` afirm` c`, în conformitate cu unele documente ob]inute de la EdwardSnowden, exist` un interes major pentru tehnologia de recunoa[tere facial` la nivelul NSAîn ultimii patru ani. Agen]ia intercepteaz` zilnic milioane de imagini, în ideea c` utilizarea

acestei tehnologii va revolu]iona procedurilede identificare a anumitor persoane cùtate.Se pare c` nici o lege din SUA nu asigur` oprotec]ie specific` pentru imaginile faciale,dar un purt`tor de cuvânt al agen]iei a decla-rat c` va trebui s` se ob]in` o aprobarejudec`toreasc` pentru utilizarea imaginilorfe]elor cet`]enilor americani pe care le colec-teaz` prin programele de supraveghere.

PROBLEMA REUNIFIC~RII CIPRULUIUn acord de reunificare a insulei cipriote ar putea genera dividende de aproximativ 20 de

miliarde de euro, potrivit unui studiu dat publicit`]ii recent [i citat de agen]ia AFP. Studiul, realizatde economi[ti locali, prognozeaz c un eventual acord de pace încheiat sub egida ONU ar ducela sporirea venitului per cap de locuitor, ar extinde dimensiunile economiei cu 20 de miliarde deeuro [i ar adùga 2,8 puncte procentuale la cre[terea economic a Ciprului în urm`torii 20 de ani.Totodat , reunificarea ar elimina [i disparit`]ile dintre veniturile mai mici ale turcilor ciprio]i [i celeale grecilor.

Finan]at de Suedia, Danemarca, Finlanda [i Norvegia, studiul ia în calcul nu numai costurileimediate ale reunific`rii ca pân` în prezent, ci [i beneficiile dinamice ale unui asemenea act.Documentul porne[te de la ipoteza semn`rii unui acord în anul 2016 [i a realiz`rii unei federa]iibizonale fundamentat pe principiul egalit`]ii politice. Ambele p`r]i ale insulei vor avea beneficiidac` acest lucru se realizeaz`, iar dividendele vor veni din dou` surse: beneficii generate dedeschiderea pie]ei turce, de 74 de milioane de oameni pentru ciprio]ii greci, [i deschiderea pie]eiUE, de 500 de milioane de oameni pentru ciprio]ii turci.

Insula este divizat din anul 1974, când Turciaa invadat [i ocupat treimea de nord ca r`spuns lao lovitur` de stat orchestrat` de Atena pentrureunificarea Ciprului cu Grecia. Liderii ciprio]igreci [i turci sunt acum deci[i s` pun` cap`tdiviziunii insulei de patru decenii [i s-au angajatîn negocieri înc din februarie.

Vicepre[edintele american Joe Biden, aflatrecent în vizit` în Cipru, a subliniat ce rolimportant ar putea juca insula, în special curezervele de gaze naturale din largul coastelorsale, a c`ror exploatare pentru export în Europa afost împiedicat pân acum din cauza diviz`rii.

ANGAJAMENT AMERICANPENTRU SECURITATEA EUROPEI

La începutul lunii iunie, pre[edintele american Barack Obama aefectuat un turneu diplomatic în mai multe state europene [i a

avut întâlniri cu lideri ai statelor din Europa de Est, în contextul crizeidin Ucraina.

În mod simbolic, reuniunea a fost organizat`la Var[ovia, în acela[i loc unde Uniunea Sovietic`[i sateli]ii sì semnau, în anul 1955, Pactul de laVar[ovia, versiunea comunist` a organiza]ieiNATO. În cadrul întâlnirilor cu lideri din Bulga-ria, Croa]ia, Cehia, Estonia, Leto-nia, Lituania, Polonia, România,Slovacia [i Ungaria, Obama adezv`luit un plan american de unmiliard de dolari pentru spriji-nirea securit`]ii alia]ilor dinNATO. Pachetul, denumit Euro-pean Reassurance Initiative, esteo demonstra]ie a onor`rii an-gajamentelor Statelor Unite fa]`de alia]ii sì din NATO, potrivitpre[edintelui american. Securi-tatea Europei este fundamental`pentru propria noastr` securitate[i este sacrosanct`, a spus Obama.

Planul de un miliard de do-lari, care ar trebui aprobat [i de Congresulamerican, include rotirea mai multor trupeamericane în diverse zone din Europa, mai multeexerci]ii militare terestre, aeriene [i navale,precum [i acordarea de ajutoare pentru statelenon-NATO de la grani]a cu Rusia, cum ar fiUcraina, Georgia [i Moldova.

La numai o zi dup` declara]iile pre[edinteluiObama, For]ele Aeriene americane au difuzatun comunicat de pres` conform c`ruia se anun]adislocarea temporar` în Europa a unorbombardiere B-52 Stratofortress capabile s`

transporte armament nuclear. Dou` astfel deavioane au ajuns la 4 iunie la baza aerian`britanic` de la Fairford. Aceast` baz` a maig`zduit de-a lungul anilor bombardiere B-52,cea mai recent` astfel de ac]iune fiind cea din

timpul r`zboiului din Irak, în anul 2003. De altfel,SUA a men]inut în aceast` baz` o prezen]`militar` înc` din anul 1950, unitatea fiindîntre]inut` [i operat` în comun de militaribritanici [i americani, fiind utilizat` în sprijinulopera]iilor neplanificate. Unul dintre bombar-dierele B-52 a [i participat la ceremoniile dedi-cate împlinirii a 70 de ani de la debarcarea dinNormandia, din 6 iunie 1944, ac]iune la care aluat parte [i pre[edintele Obama, la finalulturneului sù european.

PROIECTE NORDEFCO

Grupul de cooperare al ]`rilor nordice în domeniul ap`r`rii(Nordic Defense Cooperation – NORDEFCO) a identificat, între

noile domenii de colaborare militar`, sporirea interoperabilit`]ii întreFor]ele pentru Opera]ii Speciale din statele membre ale grupului.

Rolul acestor for]e nordice continu` s` seextind` [i datorit` disloc`rii lor în zonele fierbin]idin ultimii ani, cum ar fi Irakul sau Afganistanul.Cu toate acestea, nivelul cheltuielilor dedicateFor]elor pentru Opera]ii Speciale în toatearmatele nordice r`mâne relativ sc`zut. Înmedie, din bugetele anuale ale ap`r`rii statelornordice (Danemarca – 4,13 miliarde dolari;Suedia – 6,2 miliarde dolari; Finlanda – 3.8miliarde dolari; Norvegia – 7,2 miliarde dolari)se aloc` pentru For]ele Speciale undeva sub 3%.

Cel mai important proiect în acest domeniueste crearea unei structuri modulare, NordicBattalion Task Force 2020 (NBTF-2020), pân` în2016, [i testarea sa în exerci]iul Cold Responsecare va avea loc în nordul Norvegiei, în martie2016. NBTF va fi antrenat [i echipat pentruopera]ii în condi]ii de vreme extrem` [i va aveaun efectiv de aproximativ 1.200 de militari

distribui]i în [apte companii interoperabile defor]e pentru opera]ii speciale. Acesta va avea astfeljum`tate din efectivele EU-Nordic Battle Group(NBG), care va fi constituit din 2.400 de oamenicând va ajunge la nivelul stand by, în ianuarie2015. NBTF este proiectat pentru a fi dislocat cafor]` de reac]ie rapid` fie regional`, fieinterna]ional`, în timp ce NBG, care includetrupe din Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia,Lituania [i Norvegia, va continua s` fie o for]`multina]ional` care va opera sub egida UniuniiEuropene pentru managementul crizelor.

Interoperabilitatea For]elor pentru Opera]iiSpeciale va fi în centrul aten]iei [i în planul deexerci]ii comune al NORDEFCO, care a fostextins pentru a fi incluse [i statele baltice. Dealtfel, urmeaz` s` fie elaborat un program deexerci]ii transfrontaliere pe cinci ani între statelemembre NORDEFCO.

Norvegia, care a preluat pre-[edin]ia NORDEFCO în ianuarie,anul acesta, insist` pentru un noustil de cooperare mai specializat,mai orientat pe misiuni [i pentrudezvoltarea capacit`]ii statelornordice de a avea contribu]ii mili-tare relevante la opera]ii interna]io-nale. Obiectivul nostru este s` dez-volt`m latura practic a cooper`rii,astfel încât s` putem vedea rezultateconcrete ale NORDEFCO, a spusministrul norvegian al ap`r`rii, IneEriksen Soreide.

PORTAVION AMERICAN ÎN GOLFUL PERSICEchipa de securitate a pre[edintelui Barack Obama preg`te[te o serie de m`suri ce ar putea

ajuta regimul irakian s stopeze înaintarea militan]ilor jihadi[ti care au ocupat regiunea de grani]`dintre Siria [i Irak, cucerind o mare parte din nordul ]`rii, cu scopul de a înfiin]a noul stat islamicdin Irak [i Levant (ISIL – Islamic State of Iraq and the Levant).

Secretarul american al Ap`r`rii, Chuck Hagel, a ordonat deplasarea portavionului GeorgeH.W. Bush în golful Persic, înso]it de cruci[`torul USS Philippine [i distrug`torul USS Truxtun,ambele echipate cu lansatoare de rachete Tomahawk care ar putea fi utilizate în cazul în care sedecide efectuarea de lovituri aeriene. Conform purt`torului de cuvânt al Pentagonului, JohnKirby, Ordinul emis de secretarul ap`r`riiChuck Hagel, va permite comandamentuluis dispun de o mai mare flexibilitate în cazul încare va fi necesar declan[area unei opera]iunimilitare în scopul protej`rii vie]ii cet`]eniloramericani sau a intereselor noastre în Irak.

Cele trei nave, pozi]ionate pân acum înMarea Arabiei, sunt a[teptate s soseasc îngolf la sfâr[itul s`pt`mânii.

17|NZESTRARENr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FO

TO

PE

TR

ICA

MIH

AL

AC

HE

Maior Cornelia Ralea

Viorel Manole

Aspecte de la \ntrevederea loc]iitorului [efului DpA cu directorul executiv al EDA,Claude-France Arnould.

INDUSTRIA NA}IONAL~ DE AP~RARE,ÎNTRE DATORII {I NEVOI LEGISLATIVE

C~PITAN BOGDAN [email protected]

Luna trecut`, Guver-nul României a emis

o ordonan]` de urgen]`cu privire la [tergerea

unor datorii aleoperatorilor economicidin industria na]ional`

de ap`rare. „O industrieoropsit`”, a[a cum a

definit-o prim-ministrulVictor Ponta, dar care

are o func]ie extrem deimportant`. Trebuie sàsigure, în caz de criz`,

produse militare deimportan]` strategic`.

În condi]iile în care to]ioperatorii economici cu

capital de stat dinaceast` industrie aveau

datorii imense la bugetulde stat, ce nu le permi-

teau nici m`car s` segândeasc` s` participe

la ob]inerea unei linii decredit pentru retehno-

logizare sau la o licita]iepentru atribuirea unui

contract de achizi]ii,ordonan]a de urgen]`

este o repornire a unuisistem blocat. Ea trebuies` fie armonizat` cu altem`suri complementare,care s` nu conduc` la o

reluare a practicilorineficiente care au adus

industria na]ional`de ap`rare în aceast`

situa]ie.

{tergerea datoriilor,o m`sur` necesar`Viorel Manole, pre[edintele

executiv al Patromil (organiza]iapatronal a produc`torilor români detehnic militar`), consider m`suraca fiind una normal , în condi]iile încare multe din datoriile t iate deguvern se datoreaz oblig`riioperatorilor economici de a p`stracapacit`]i de produc]ie neutilizate [ide a pl ti impozite [i taxe aferenteacestora: „Nu este o t iere de 100%,sunt tìate datoriile care nu rezult`din activit`]i opera]ionale aleagen]ilor economici. La unele firme,au fost [terse sub 50%, la altele între50 [i 100% din datorii. Unele arputea s` g`seasc` variante definan]are. Este o solu]ie bun`, darnu trebuie s` se opreasc` aici, estenevoie de m`suri manageriale [itehnologice”, a spus Manole, înurma întâlnirii cu directorulexecutiv al Agen]iei Europenepentru Ap`rare (EDA – EuropeanDefence Agency), Claude-FranceArnould, care a avut loc s`pt`mânatrecut`, organizat` de Departamen-tul pentru Armamente (DpA).

Printre alte subiecte discutate afost [i cel legat de consolidareaindustriei na]ionale de ap`rare [iimplicarea acesteia în programeeuropene de finan]are. Conformdeclara]iilor generalului-maiorC`t lin Adrian Moraru, loc]iitorul[efului DpA, AEA a elaborat un ghidpentru accesarea fondurilor, destinatIMM-urilor, are un proiect-pilot înaceast direc]ie [i în luna septembrieva organiza un seminar în care vor fi

prezentate liniile directoare cuprivire la fonduri europene.Securitatea aprovizion`rii, un altsubiect abordat în cadrul întâlnirii,poate fi utilizat` în sprijinul industrieina]ionale de ap`rare. „Securitateaaprovizion`rii urm`re[te asigurareaunui lan] de aprovizionare sigurpentru toate statele membre UE.Problema este cum se integreaz`securitatea na]ional în contexteuropean. Problema eficien]eieconomice este important , dar nuîntotdeauna po]i s o aplici atuncicând exist interese strategice.De aceea, trebuie p`strateinfrastructurile critice, disponibilepentru momente de criz`”, adeclarat generalul-maior Moraru.

O nou` legisla]ieCa o m`sur suplimentar în

perspectiva înt`ririi capacit`]ilorindustriei române[ti de profil este [iproiectul de lege privind industriana]ional de ap`rare, care urm`re[tereglementarea organiz`rii [ifunc]ion`rii acestui sector, precum [ia opera]iunilor cu produse militaresensibile [i strategice, astfel încât sàsigure protec]ia intereselor esen]ialeale siguran]ei na]ionale [i securitateaRomâniei. Îns înainte de finalizareaproiectul de lege, demersurile aufost lungi [i efortul mare.

În martie 2013, DpA a elaboratun material prezentat în CSA}, cuprivire la vulnerabilit`]ile datoratest`rii actuale a industriei na]ionalede ap`rare. Materialul cuprindea maimulte referiri la starea [i rolulindustriei de ap`rare [i la

incapacitatea acesteia de a da curscerin]elor categoriilor de for]e [i de aasigura pachetele de suport logisticadecvate. La final, erau prezentateconcluziile [i direc]iile de urmat. Caurmare, CSA} a hot`rât înfiin]areaComitetului interministerial pentruevaluarea st`rii industriei na]ionalede securitate (CIESIS). „Industria desecuritate este o sintagma larg – aexplicat C`t lina Teodorescu-Hatmanu, [ef Birou rela]ii cuindustria de ap`rare din DpA – carecuprinde patru piloni: industria deap`rare, protec]ia infrastructuriicritice, securitatea cibernetic [ienergetic`”. Dup consultarea cuoperatorii economici, patronatele [iinstitu]iile din sistemul na]ional deap`rare, ordine public [i siguran]`na]ional (SNAOPSN), CIESIS aîntocmit un raport privind evaluarea

st`rii industriei na]ionale desecuritate; raportul a fost prezentat [iadoptat în CSA}, care a stabilit [iaprobat domenii de importan]`strategic pentru industria na]ional`de ap`rare: aerospa]ial [i rachete,sisteme de comand [i control,pulberi [i explozivi, muni]ii [iarmament de infanterie, blindate [isisteme de artilerie, cercetare-dezvoltare [i inovare, mentenan]`pentru tehnica de ap`rare [isecuritate. S-a stabilit continuareaimplic`rii CIESIS prin elaborareaStrategiei industriei na]ionale desecuritate (INS). În acest scop s-auînfiin]at [apte grupuri de lucru,dintre care [ase conduse despeciali[ti din MApN. În conformitatecu prevederile Strategiei INS,aprobat prin HG nr. 1157/2013,CIESIS îi revin urm`toarele sarcini:analizarea [i revizuirea cadruluilegislativ referitor la industria desecuritate [i elaborarea planurilor dem`suri corespunz`toare direc]iilorde ac]iune cuprinse în Strategia INS.

În consecin] , una dintrem`surile legislative care îi revinCIESIS o reprezint elaborarea legiiindustriei na]ionale de securitate,care urmeaz s reglementeze,separat, fiecare dintre cei patrupiloni men]iona]i, „pentru càp`rarea, securitatea energetic [icibernetic [i protec]ia infrastructuriicritice sunt domenii strategicedistincte, care necesit a fi abordatefiecare de propriii speciali[ti”, spuneTeodorescu.

În consecin] , speciali[tii dininstitu]iile din SNAOPSN, împreun`cu operatorii economici din industriade ap`rare [i reprezentan]iiMinisterului Economiei [iMinisterului Afacerilor Externe auelaborat proiectul Legii industrieina]ionale de ap`rare, care nu a fost

finalizat înc , deoarece aparpermanent propuneri de modificare.Dac a]i g`sit pe Internet un proiectal acestei legi, s [ti]i c variantaonline este deja dep`[it .

Un Consiliu pentruindustria de securitate

Una dintre propunerile cele maiinteresante ale viitoarei legi esteînfiin]area, prin lege, a unui Consiliupentru industria na]ional desecuritate, o entitate decizional cares coordoneze [i reglementeze, lanivel strategic, activit`]ile deproduc]ie [i achizi]ii specifice aleoperatorilor din industria na]ionalde securitate [i necesit`]ile deachizi]ii centralizate, în beneficiulindustriei na]ionale de ap`rare.„Legea referitoare la înfiin]areaConsiliului INS n-a fost elaborat`înc , întrucât responsabilit`]ileacestei entit`]i trebuie stabilite cugrij , pentru reglementarea atât amodului de rela]ionare cu institu]iiledin SNAOPSN, cât [i a modului decoordonare, îndrumare [i control alactivit`]ilor de achizi]ii centralizate deproduse speciale. Dar Consiliul trebuieînfiin]at cât mai curând, pentru c`legea nu poate face referire la o entitateinexistent ”, subliniaz Teodorescu.Consiliul INS ar urma s fie condus deprim-ministrul României, iar dincompunerea sa vor face partemini[trii/secretarii de stat dininstitu]iile SNAOPSN, precum [imini[trii economiei [i finan]elor publice.

Un alt punct de interes este [i celal politicilor în domeniul achizi]iilorpentru ap`rare, care implic offset-ul,practic neacceptat de ComisiaEuropean , la care statele membreUE trebuie s renun]e, încercând s`g`seasc alte modalit`]i de înlocuire.„În viziunea sindicatelor, invocareaart. 346 din Tratatul privindfunc]ionarea Uniunii Europeneînseamn asigurarea comenzilor dinpartea MApN. Îns exceptare de lalegisla]ia european în vigoare prininvocarea art. 346 trebuie justificat`prin considerente privind protec]iaintereselor esen]iale de securitate alestatului. Natura specific militar aechipamentelor nu este suficient`pentru exceptarea de la legisla]ia UEprivind achizi]iile în baza art. 346”,subliniaz Teodorescu.

În prezent, MApN deruleazàchizi]iile în baza OUG nr. 114/2012

[i „conform acestei ordonan]e, numaiGuvernul, în calitate de autoritatepublic a puterii executive, poate sìdentifice posibile afect`ri aleintereselor esen]iale de securitate [is decid inciden]a prevederilor art.346 TFUE. În aceast situa]ie, MApNva achizi]iona exclusiv de laoperatorii economici interni”,adaug` Teodorescu.

De articolul 346 s-au prevalatpu]ine state pentru achizi]ii majore [iComisia European vegheaz cuprivire la utilizarea excep]iilor, pentrua nu fi invocate abuziv. Viitoarea legea industriei de ap`rare încearc s -[ifac loc printr-o mul]ime de limit`ri

Generalul-maiorC`t`lin Adrian Moraru

impuse de UE, care interzice tuturorstatelor luarea de m`suriprotec]ioniste [i ac]ionarea conformprincipiilor liberei concuren]e încadrul pie]ei unice europene. „Parteacea mai dificil va fi aceea de a stabiliacele produse a c`ror achizi]ie estenecesar s se fac din ]ar , în cazcontrar fiind afectat securitateana]ional (interesele esen]iale desecuritate). Pe de o parte, fiecare]ar dore[te s -[i protejeze interesele,dar trebuie s ne onor`m [iobliga]iile asumate ca stat membru.Fundamentarea trebuie f`cut` dinpunct de vedere al intereseloresen]iale de securitate, dar [i anecesit`]ii neaplic`rii Directivei2009/81/UE \n cazul acestorachizi]ii”, spune maiorul CorneliaRalea, [ef birou juridic în DpA.

Rezultatul final în ceea ceprive[te forma legii industrieipentru ap`rare îl vom vedea încurând, pentru c` proiectul de legetrebuie s` intre luna viitoare îndezbaterea Parlamentului.

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

ACOMODAREA

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unui c`pitan.Însemn`ri [i amintiri din

R`sboiul pentruîntregirea neamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927, p. 209 – 211

MISIUNEAMILITAR~

FRANCEZ~

EXPOZI}II

Galeria Artelor: Labirintulmetamorfozelor. În perioada 2-19

iunie a.c., Galeria Artelor din cadrul Cercului MilitarNa]ional invit` iubitorii artei la expozi]ia de pictur`[i grafic` Medievala, a cunoscutului artist plasticAndrei Damo. Impresioneaz` hipertrofiereamisterului, axarea în special asupra arhetipuluifeminin, aici ipostaziat în diferite chei vecine cusuprarealitatea. Elementele heraldice asigur`glisarea printre multiple st`ri-limit`. Într-o pânz` neatrage aten]ia tabla de [ah ce privilegiaz` iluzoriievad`ri estetice. Astfel, se produc muzical amplevilegiaturi pe cai visa]i. Himerele poart` cu asiduitateamprenta yin, modulat` conform esteticii artistului.Alt tablou prezint` un portret cvasi-ocultat, înregimul obscuriz`rii. Nudurile feminine ale luiAndrei Damo posed` o aparte accep]iune viril`.Coifurile sau armurile ce acoper` trupuri goale nedirec]ioneaz` spre universuri imaginare aflate înst`pânirea lui Lilith. Erotismul poart` aur`misteriosofic`, marea majoritate dintre tablouri

având înc`rc`tura erosului spiritualizat. Întreagaexpozi]ie respir` într-un amplu peisaj eclectic,accentele barochizante venind pe fond de profund`sintez` a suprarealismului cu expresionismul. Înconsonan]` cu diversitatea temelor, abordareaistoric` întrege[te atmosfera medieval` atât departicularizant redat`. Expozi]ia lui Andrei Damo esituat` sub o special` pecete a tainei, decurgând deaici accep]iuni mai mult sau mai pu]in esoterice,metamorfoze din zona oniric` a labirintului.

OCTAVIAN MIHALCEA

Sala Rond`. Clubul Colec]ionarilor de MedaliiEminescu din cadrul Cercului Militar Na]ionalmarcheaz` 125 de ani de la trecerea în eternitate apoetului na]ional Mihai Eminescu, prin realizareaunei expozi]ii de numismatic`, ce cuprinde medalii,monede [i plachete emise de-a lungul timpului,dedicate poetului, precum [i unor exponen]i deseam` ai istoriei na]ionale.

Expozi]ia este deschis` în perioada 14-21 iunie.Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistului

plastic Nicolae Ambrozie, deschis` în perioada 9-22iunie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00.

L atinii în]elegeau prin „accomodare” „a face s` se potriveasc`”, „a potrivi ceva cu altceva”, „a adapta” (etymonline.com). Verbul latin „accommodo/

adcommodo” se referea la ac]iunile de „adaptare”, „ajustare”,„conformare”, „acordare”, „concesionare”.

În englez , cea mai utilizat limb din zilele noastre, verbul „toaccomodate” se refer la ac]iuni precum „a primi”, „a ad`posti”, „ag`zdui”. Tranzitiv, înseamn`, în primul rând, „a-i oferi cuiva ocamer`”, „a-i oferi cuiva un loc de dormit, de locuit”. Are totodat`în]elesul mai general de „a face ceva în folosul cuiva”, „a-i ofericuiva ceea ce dore[te sau îi este necesar”. Se folose[te, la figurat, însensurile de „a adapta ceva dup dorin]`”, „a reconcilia”, „a lua înconsiderare”. Se utilizeaz [i reflexiv [i înseamn „a se adapta”.

În francez , verbele „accommoder” [i „s’accommoder” suntîntrebuin]ate cu în]elesuri numeroase, foarte diverse, fiind în gradediferite sinonime cu „accorder”, „arranger”, „adapter”, „ajuster”,„harmoniser”, „concilier”, „préparer”, „réunir”. Verbul tranzitiv„accommoder” are semnifica]iile „a r`spunde la cererea/dorin]a/interesul cuiva, vânzându-i ceva”, „a-i oferi cuiva un tratamentavantajos”, „a g`zdui”, „a îmbr`ca pe cineva”, „a mobila/a orna olocuin]`” „a coafa pe cineva”, ironic, „a aranja pe cineva”, adic`„a-l bate”, „a-l maltrata”. Se spune „accommoder un différend”,adic` „a pune cap`t unei dispute”, sau „accommoder unetransaction”, ceea ce semnific „a se pune de acord cu privire la unaranjament”. Pe plan abstract, verbul se refer` [i la „adaptare”,„potrivire prin modificare”. Verbul reflexiv „s'accommoder”

înseamn „ a se instala într-o locuin]`”, „a se adapta”, „a se obi[nuicu ceva”, „a se dota cu cele necesare”, „a-[i aranja înf`]i[area”, „ase îmbr`ca”, „a accepta ceva”, „a se mul]umi cu ceva”(crisco.unicaen.fr ; cnrtl.fr/lexicographie).

În limba român , verbul „a acomoda” a fost preluat din francez`[i utilizat cu o sfer mai restrâns de semnifica]ii. „Acomodarea”este denumirea ac]iunii la care se refer un verb reflexiv, „a seacomoda”, care înseamn „a se deprinde cu noi condi]ii de via] ,de munc` etc.”, „a se obi[nui”, „a se adapta”, precum [i „a seîmp`ca”, „a se învoi” („Dic]ionarul explicativ al limbii române”,edi]ia a II-a rev`zut [i adùgit , Editura Univers Enciclopedic,

2009/DEX): „se acomodeaz` cu greu vie]ii din capital`”(cinemagia.ro); „echipele s-au acomodat cu ploaia [i c`ldura”(rallyrom.ro); „[va] trebui s mai treac ani pân ne vom acomodaunii cu al]ii” (ziaruldeiasi.ro). Este sinonim par]ial cu „a seaclimatiza” (Mircea [i Luiza Seche, „Dic]ionar de sinonime”,Editura Litera Interna]ional, 2002): „nu a trebuit decât s` seacomodeze cu ploaia sâcâitoare” (newspad.ro).

La semnifica]iile consemnate în dic]ionare, cu care este folositîn prezent verbul reflexiv „a se acomoda”, se adaug [i sensurile

cu care apare destul de frecvent verbul „a acomoda”, f r reflexivele„m`”, „te”, „ne”, „v`”,„se”, ci în form` tranzitiv`. Acesta estede fapt un barbarism considerat „termen de specialitate”pentru ca impresia de jargon comun cu strìn`tatea s` nu fiecumva spulberat` de cuvintele obi[nuite ale limbii române.Se zice a[adar „nu are unde s` acomodeze foarte mul]i clien]i”(skyscrapercity.com), de[i ar fi mai clar s` se spun` c` „nu areunde s` ad`posteasc`/s` cazeze/s` g`zduiasc`…”. Sepretinde c` „trebuie gândit` o form` care s`-i acomodeze [i peace[ti contribuabili” (m.hotnews.ro), de[i se poate admite mailimpede, recurgându-se tot la „acomodare”, c` „trebuie g`sit`forma cu care s` se acomodeze [i acei contribuabili”. R`mâneambigu` confesiunea c` „nici un local nu a putut s` neacomodeze” (casutafericita.ro), întrucât r`mâne de ales întrea nu ne fi acomodat cu condi]iile din niciun local [i a nu fi g`sitlocuri la mesele niciunui local. În enun]uri echivoce despre„evalu`ri ale unor institu]ii”, din care nu se poate în]elegedac` institu]iile sunt evaluatoare sau evaluate, „a acomoda”tranzitiv contribuie la înte]irea be]iei de cuvinte cu privire la„perspectiva efortului comun de acomodare a evalu`rilordiferitelor institu]ii ale administra]iei publice” (agerpres.ro).{i totu[i, ar fi de presupus c`, tocmai cu semnifica]ia din acestexemplu, verbul tranzitiv „a acomoda” va fi acceptat cândvaîn dic]ionarele limbii române.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

[email protected]

Observatorul militar” g`zduie[te numeroase anun]uri de întâlniri periodice alepromo]iilor institu]iilor militare de înv`]`mânt, unii încercând s` cuprind` în

câteva rânduri, în modestul spa]iu tipografic pe care îl putem pune la dispozi]ie unorasemenea evenimente, cuvinte calde [i pilduitoare adesea dedicate dasc`lilor [iinstructorilor care au avut un rol formator esen]ial, colegilor de alt`dat sau celor caremult prea devreme vor fi p`r`sit definitiv forma]ia.

O promo]ie a unei institu]ii militare de înv`]`mânt care se întâlne[te dup 25-30 de anieste o istorie vie a armatei române, a unei arme sau specialit`]i militare, [i numeroaseleimpresii [i m`rturii împ`rt [ite la un pahar de vin completeaz tr irea intens a momentului,înso]it de bucuria revederii, dar [ansa ca toate acestea s poat fi valorificate de istoriciide ast`zi sau din viitor este modest . Verba volant... Pu]ini, dup [tiin]a mea, [i-au propuss cuprind aceste m`rturii între copertele unei c`r]i [i este de admirat exemplul oferit decolonelul (r) Decebal Lungu [i comandorul (r) Aurel Pentelescu, ei reunind, în paginileunui volum, dedicat promo]iei de ofi]eri tehnici de radioloca]ie 1957-1960, pove[ti de via] ,unele de o triste]e iremediabil , vorba poetului, altele de un haz nebun, dar mai cu seam`înf`]i[ând condi]iile dificile în care ace[ti curajo[i radiolocatori[ti î[i vor fi f`cut datoria fa]`de ]ar , uneori în împrejur`ri care, pe unii, în cele din urm , îi va fi costat chiar via]a.

DECEBAL LUNGU,AUREL PENTELESCU,

Cartea Promo]iei de ofi]eri tehnici deradioloca]ie, Bucure[ti, 1957-1960,

Buzù,Editura Editgraph, 2013

Dincolo de o simpl în[iruire, ca la catalog, a componen]ei promo]iei de radiolocatori[ti,volumul este, în egal m`sur , o istorie militar [i social , o sum de istorii individuale,oferind imaginea unor oameni care [i-au iubit cu pasiune meseria, învingând greut`]icare, ast`zi, ne-ar p`rea cu totul insurmontabile, mai cu seam înainte de 1989, darîntregind, în cele din urm , un tablou vivant al armatei române, altfel decât l-am puteadesprinde din documentele terne p`strate în arhivele militare.

Ve]i g`si în paginile adunate de cei doi autori o sumedenie de amintiri, de la modulde organizare a [colii militare din acel timp la primele impresii din unit`]ile, cele maimulte izolate, în care s-a primit repartizarea, de la portretele unor colegi la comandan]iidin diferite epoci, unii mai în]elep]i, al]ii cu totul ridicoli în preten]iile lor, de la pove[ti cuOZN-uri livrate, regulamentar, la reviste civile, spre furia ministrului Ion Ioni] , la vân`toride fazani, noaptea, la lantern , de la via]a de familie, strict , la petreceri câmpene[ti [ibaluri de garnizoan .

Printre absolven]ii promo]iei se num`r doi istorici militari pe care îi pre]uiesc, unulautor al volumului, comandorul (r) Aurel Pentelescu, [i colonelul Constantin Gombo[,din Timi[oara, ceea ce ar putea explica mai bine interesul pentru consemnarea acestorm`rturii.

Ambii autori au f`cut, cred, un binemeritat cadou livresc nu doar propriilor colegi[i promo]iei lor, ci îns`[i istoriografiei militare române[ti.

[14 ianuarie 1917]

Misiunea francez` e în plin` activitate. De[isosit` de scurt timp, influen]a sa se

resimte mult mai bine. Misiunea generaluluiBerthelot destineaz` pentru [colile militare, ca [efde ansamblu, pe d-l locotenent-colonel De Manditte,iar pentru [colile de infanterie pe d-l maior De Méru.

Avem ocazia a cunoa[te mai de aproape pe d-lmaior De Méru. Nu pot avea decât cuvinte elogioasepentru acest distins ofi]er [i numele sù r`mânestrâns legat de promo]iile de r`zboi ale [colilornoastre de infanterie de la Boto[ani [i Dorohoi. Unom hot`rât care [tie ce vrea, dublat de un perfectcamarad. De la început [tie a impune punctul sùde vedere.

Tot ce nu e în leg`tur` direct` cu r`zboiul e datla o parte. Drillul german de care se abuzeaz` la[coal` sub influen]a instructorilor no[tri, mai to]i

forma]i la [coala german`, r`mâne pe ultimul plan.În schimb, temele tactice, cu fel de fel de momente[i aplica]iuni, devin ocupa]ia zilnic`, aproape aîntregului program.

{ansa face ca majoritatea ofi]erilor instructoride la [colile militare, c`li]i [i ei în lupte, s` în]eleagàceast` necesitate [i s` rup` cu toat` hot`rârea,cu trecutul, de[i se [tie c`: rutina sau mai exactrugina nu se cur`]` complet, oricât ai da cu gaz. Încazul de fa]`, petele dispar curând, aproape de tot,[i personal n-am decât cuvinte frumoase pentrusubalternii mei de atunci. Ofi]eri tineri, foarteentuzia[ti, ei în]eleg nevoia acestei schimb`ri [iconcursul lor e de nepre]uit, c`ci nu trebuie sùit`m c`: cel mai stra[nic comandant nu poateface nimic când nu e bine secondat de c`tresubalternii sì...

RADIOLOCATORI{TIISCRIU ISTORIE

„

19Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV„

Un om care î[i dore[te foartemult singur`tatea nici nutrebuie s` depun` ni[te eforturifoarte mari. Este suficient cas` fie un om corect.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {[email protected]

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

Dac` visul tù este ca s` ajungi vultur, nu te opri ca s` colec]ionezi penede pùn. • A ajunge în al nou`lea cer este tot ce poate fi mai sublim, mai

în`l]`tor. Dar [i c`derile de acolo sunt pe m`sur`. • Din punct de vederemanagerial, valorile nu pot fi armonizate între ele, decât dac` ele chiarpoart` acest nume. • Cel mai greu este ca s`-]i descoperi aripile. Dupàceea, zborul se poate înv`]a u[or. • Prostia este mult mai mare [i mainuan]at` decât în]elepciunea. Dar asta nu înseamn` nimic, pentru c` oprostie mare nu valoreaz` cât o în]elepciune mic`. • Atunci când, de[i aiprieteni, te apas` singur`tatea, este necesar ca ceva din sistemul tù derela]ii s` fie revizuit, cu certitudine. • Nu renun]a la visul tù, doar pentrufaptul c` ai auzit c` altcineva are un vis mai frumos sau mai tentant. • Pu]inisunt cei care se ofer` ca s`-]i ]in` scara, atunci când urci. {i aproape to]i, lacoborâre. • La prieteni, atunci când este cazul, te po]i împrumuta. La ceilal]i,nu po]i decât s` te îndatorezi... • Dac` v` afla]i în situa]ia de a opta întrediferite programe, planuri sau proiecte [i oameni, opta]i pentru oameni.Dar, pentru asta, ei trebuie cunoscu]i [i evalua]i în mod profund [i obiectiv.• În]elepciunea popular` spune c` într-o fântân`, care a dat întotdeaunaap` bun` [i rece, dup` ce seac`, se arunc` gunoaie în ea. Nu v` a[tepta]i larecuno[tin]`. Este un cuvânt care lipse[te din vocabularul multora. • Nuezita ca s` încerci s` atingi obiectivul pe care ]i l-ai stabilit. Pentru c`, astfel,ai cel pu]in dou` [anse: ori s` ajungi la scopul propus, ori, dac` nu, s` câ[tigiexperien]` în domeniul respectiv. • Aten]ie la impostori! Atunci când Mo[Cr`ciun împarte daruri, pu]ini sunt cei vigilen]i, care se uit` dac` barba,must`]ile [i ve[mintele sale sunt false sau nu... • Sunt unii oameni care, nunumai c` înal]` castele în Spania, dar fac acest lucru în cel mai serios modposibil, dup` toate regulile arhitecturale... • Rezultatul oric`rei rela]iimatematice în care este inclus` prostia tinde c`tre minus infinit. Iar prostia[tie acest lucru [i, de aceea, o g`sim mai mult exprimat` în cuvinte, decât încifre. • Din când în când, societatea are revela]ia utilit`]ii filosofiei. {i, înmod indubitabil, acest lucru se resimte, în mod pozitiv, asupra progresuluisocial al comunit`]ii respective. • Închinându-se la icoana SfântuluiGheorghe învingând balaurul, unii îl prosl`vesc, de fapt, pe balaur...• Atunci când se cânt` Simfonia Vie]ii, la ea particip` [i cei care doar battoba... • Urma[ele Evei au fost ajutate de urma[ii lui Adam, cum s`progreseze: de la frunza de vi]` la frunza de ceap`... • A început prin a s`pagropi, cùtând comori ascunse. {i, cu timpul, a devenit expert în a s`pagroapa altuia. • O prietenie fals` poate fi o fabric` de produs du[mani. • {izoologia a mai evoluat. De exemplu, ast`zi, nu to]i m`garii mai pot firecunoscu]i doar dup` urechile mari [i dup` celelalte semnalmente clasiceale lor... • Un om care î[i dore[te foarte mult singur`tatea nici nu trebuie s`depun` ni[te eforturi foarte mari. Este suficient ca s` fie un om corect.• Cobaii! În lumea asta nimeni nu are atâta...experien]`, cât au ei!...• Dorind s` fie cineva, a ratat [ansa de a fi om. • Tic`losul este un personajciudat, cu un caracter pe m`sur`, care poate g`si explica]ii la toate faptelerele pe care le face. • {i moralistul [i omul beat sunt în cùtarea aceluia[ilucru: un echilibru. Oricât de fragil ar fi el!... • Sunt [i unii oameni c`rora,dac` le ceri s` fie ei în[i[i, percep acest lucru ca pe un afront. • Biserica artrebui s` fie invidioas` pe justi]ie: se pare c`, în ultima vreme, cele mai multespovedanii au început s` fie în fa]a ei... • {i gloria nemeritat` se prezint` totca un vultur. Dar împìat. • În procesul stabilirii sau proiect`rii lor, uneleobiective prind via]`, fiind deja murdare... • Dintre câte coline a avut [i areRoma, una îi va asigura neuitarea, pentru eternitate: Golgota. • Via]a astaeste un lucru interesant. Merit` s` îmb`trâne[ti pentru ea.

Ce place la o astfel de picturèste intensitatea, contrastul,aparen]a lini[tii sub avalan[atrìrilor.

Ne afl`m, probabil, în camera copilului. Pere]ii,de un albastru aprins, nu sunt deloc marca]i,

semn c` acel copil [tie ce înseamn` ordinea. Pe o laturà camerei, un corp de mobil` p`streaz` [tampilele câtorvaab]ibilduri. Webcam-ul nu are calitatea de a ne ar`tafoarte bine ce fel de ab]ibilduri sunt, dar ne permite s`vedem câteva ma[inu]e, care, de la distan]`, seam`n`cu ni[te MRAP-uri la scar` redus`, pe suprafa]a lucioas`,f`r` dispozitive explozive improvizate, a mobilei. Doarun umera[ stric` frumuse]ea aproape propagandisticà cadrului. Umera[ul, cu dou`-trei c`m`[i, apar]ine unuiadintre cei care sunt în cadru: trei adul]i [i un copil. To]icu ochelari de vedere. O familie simpatic`, f`r` îndoial`,pentru c` [tie s` zâmbeasc`, de[i nu este deloc simpluîn aceste condi]ii. Tat`l, so]ul, fiul, to]i trei într-o singur`persoan , se afl în Afganistan. Tocmai s-a întors dintr-opatrul`. Bìatul, so]ia, mama [i tata, patru persoanedistincte, într-o aliniere aproximativ`, cât s` poat` fi prins`de webcam, stau înghesuite pe o canapea sau pe un patde copil [i încearc` s` vad` cât mai mult din ce estedincolo de internet.

Cei patru s-au aranjat. Nu e ca [i cum televiziunea i-aluat prin surprindere, ca [i cum, pe nepus` mas`, a sunatcineva la u[` [i le-a zis c` vrea s`-i filmeze în timp cevorbesc pe chat cu militarul lor aflat în misiune. Totul afost stabilit în prealabil, pentru c` a[a se face un materialcinstit de televiziune. {i, din acest motiv, nu ai cum s`

NATUR~ VIE, PE WEBCAMnu remarci modestia. Nu s-au postat cu spatele latelevizorul cu plasm` (poate c` nici nu exist` a[a cevaîn cas`!), nu au vrut s` impresioneze. Au ales ca fondacel dulap cu ab]ibilduri [i acei pere]i alba[tri, pe care,ca [i pictate, troneaz` o priz` [i un întrerup`tor. Albe,simple, nimic opulent, nimic strident. „Voi? Sunte]ibine?” „Tati te iube[te!” „{i nou` ne e dor de tine.”So]ia îi ]ine în bra]e bìatul. Mama îi zâmbe[te, iartat`l, ei bine, tat`l, prive[te în jos. Î[i fr`mânt` degetele,le aranjeaz`, se asigur` c` sunt toate. A[a ceva nu aicum s` regizezi: emo]ia tat`lui, care î[i vede fiul plecatdeparte, într-un fel de r`zboi. To]i par bucuro[i, dar eun soi de bucurie domoal`. Seam`n` cu lini[tea

]`ranilor lui Van Gogh, care se odihnesc la seceri[ subun cer aproape vine]iu. Ce place la o astfel de picturèste intensitatea, contrastul, aparen]a lini[tii subavalan[a trìrilor.

Vine [i clipa de „la revedere”, când familia, reunit`între ramele webcam-ului, transmite bezele. Nu mai vedem– [i este de felicitat echipa care a realizat materialul TVpentru emisiunea Pro Patria – cum se îndep`rteaz`„scorpionul negru” de calculator. Cum, poate, cade pegânduri, se ridic` molcom [i se spal` pe fa]`. Cum îlmarcheaz dep`rtarea. Cum, cine [tie, plânge, m`car însinea lui. {i nu mai vedem nici ce face familia dup ceimaginea de pe calculator se înnegre[te. Ce î[i spun b iatul,so]ia, mama, tata. {i cum tata î[i las degetele în pace...

PRIMUL R~ZBOI MONDIAL.CE NU AU V~ZUT CONTEMPORANII

Un conflict despre care numai unii vizionariî[i îng`duiser` s` vorbeasc`, dar pe care ceimai mul]i nu [i-l imaginaser`...

Se va împlini, curând, unsecol de la debutul primei

conflagra]ii mondiale care a uimitprin durat` [i amploare. Europa,principalul teatru de r`zboi [ilocul declan[`rii ostilit`]ilor, numai cunoscuse o asemeneaîncle[tare disperat` de for]e [imijloace pe fronturi atât de largi.Belle Époque î[i d`dea duhul, însunete de al`muri, r`pìt de gloan]e[i explozii de bombe, antrenândmase mari de indivizi, entuzia[ti laînrolare, dar care aveau s` fieprofund dezam`gi]i [i marca]i deororile pe care nu [i le imaginaser`vreodat` c` s-ar putea petrece pe uncâmp de lupt`. Un conflict desprecare numai unii vizionari î[iîng`duiser` s` vorbeasc`, dar pecare cei mai mul]i nu [i-limaginaser`, în care a fost târâtàproape întreaga lume, cu peste 70de milioane de combatan]i, motivpentru care contemporanii, f`r` s`-[iînchipuie c` o nou` groz`vie aveas`-[i fac` apari]ia pe scena lumii lanumai dou`zeci de ani de lasemnarea armisti]iului de laCompiègne, l-au numit, pe dreptcuvânt, Marele R`zboi.

Zorii r`zboiului care avea sùimeasc` la începutul secolului alXX-lea sunt de identificat înnumeroase schimb`ri pe care

secolul al XIX-lea le aduce înevolu]ia armamentului [i a moduluide ducere a luptei impus „na]iuniisub arme”, un concept care î[ig`sea el însu[i originile în aniiRevolu]iei Franceze, dar c`ruiainova]iile epocii industriale îiconferiser` valen]e mortale la oscar` extins`, neb`nuit` pânàtunci. Va fi r`zboiul care se vaextinde tridimensional,impunându-se atât pe uscat, cât [inaval [i aerian.

Cei mai vizionari într-aleviitorului r`zboi s-au dovedit a fimilitarii americani mobiliza]i caobservatori pe fronturileR`zboiului ruso-japonez (multmai preocupa]i, a[adar, de ceeace se întâmpla pe b`trânulcontinent [i, implicit, înproximitatea SUA, decât se vor fiar`tat europenii de evolu]iileulterioare R`zboiului civil!), caresesizaser` c` nici fanatismulnipon [i nici înc`p`]ânareamilitarilor ru[i nu suntîndeajuns, prin repetareasuicidar` a atacurilor frontaleasupra liniilor înt`rite aleinamicului, fiind absolutnecesare, a[a cum înv`]aser` înpropriul lor conflict din anii 1861-1865, manevre tactice al c`rorcost în oameni [i mijloace delupt` putea s` par` suportabil.

Este îns` cu totul surprinz`torc` un economist din Var[ovia, uncivil implicat în opera]iunibancare, Ivan S. Bloch, [i-a pusproblema chipului pe care îl va luaviitorul r`zboi dintr-o perspectiv`complex`, politico-economic` [imilitar`, într-o lucrare intitulat`The Future of War in its Economicand Political Relations: Is War NowImpossible?, care a fost tip`rit` laSankt Petersburg, în 1898, [i aînceput s` circule în vestul

Europei în primii ani ai secolului alXX-lea. Studiind cele maiimportante lucr`ri din domeniulmilitar [i fiind la curent cuprincipalele evolu]ii tehnologice,Ivan S. Bloch ajungea la concluziac` semnificativa cre[tere a puteriiarmelor de foc moderne f`ceapurtarea r`zboiul imposibil`, „altfeldecât cu pre]ul suicidului”. Cucertitudine, Bloch a avut o viziuneexagerat` cu privire la for]aarmelor de foc ale epocii sale,judecând dup` ceea ce [tim,beneficiari ai regulii epiloguluifiind, despre modul în care avea s`se desf`[oare cea de a douaconflagra]ie mondial`. Dar tot lafel de sigur este c` bancherul dinVar[ovia a fost mult mai aproapede intuirea felului în care vadecurge Primul R`zboi Mondialdecât vor fi fost mul]i militari!

20 Observatorul militar Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II

ANIVERS~RI

DECESE

Promo]ia 1974 a Liceului Militar{tefan cel Mare Câmpulung Moldo-venesc s`rb tore[te, la sediul insti-tu]iei, în perioada 29-31 august, 40de ani de la absolvire. Cei caredoresc s participe vor depune, pân`la data de 1 august, suma de 300 delei de persoan în Cont aniversaredeschis la Raiffeisen Bank, filiala

mentului de la Constantin Tonegari(tel. 0722 453 354 , e-mail: [email protected]).

Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Infanterie NicolaeB`lcescu din Sibiu, plutonul co-mandat de locotenentul-major PetreFlori[teanu, organizeaz revedereaocazionat de împlinirea a 25 de anide la absolvire, în zilele de 6 [i 7septembrie. Strigarea cataloguluiclasei se va face în ziua de 6 septem-brie, ora 11.00, la sediul AcademieiFor]elor Terestre Nicolae B lcescudin Sibiu. Cazarea [i masa suntasigurate la pensiunea DumbravaSibiului. Colegii de clas care dorescs participe la întâlnire vor depuneanticipat suma de 100 de lei, pentruconfirmarea particip`rii, în contulRO62BTRLRONCRT0045114502,deschis la Banca Transilvania, filialaSfântu Gheorghe, pe numele Negoi]Adrian. Diferen]a cheltuielilor se vaachita de fiecare participant în parte lasfâr[itul evenimentului. Persoane decontact pentru detalii suplimentare:locotenent-colonel Adrian Negoi] ,tel. 0745 569 120, 0720 047 755,STAR 2003/147; c`pitan (r) SorinFrangeti, tel. 0730 254 499, 0756868 901. V a[tept m cu drag! Promo]ia 1989 subofi]eri de trans-misiuni a {colii Militare de Ofi]eriActivi de Transmisiuni s`rb tore[teîmplinirea a 25 de ani de la absol-vire. Comitetul de ini]iativ constituittransmite invita]ia de a ne revedeala Centrul de Instruire pentru Co-munica]ii [i Informatic Decebal dinSibiu, în perioada 8-10 august 2014.Programul anivers`rii [i detaliilereferitoare la aceast` activitate sepot ob]ine de la plutonierul-adjutantprincipal Cristinel Dobre la telefoa-nele: RMNC 2103/160 sau 0745045 695. Cei care doresc s partici-pe vor depune suma de 50 lei/persoan pentru luarea în eviden] ,în contul Dobre Cristinel RO49BRDE 330SV18088833300, pân`la data de 20 iunie 2014. Promo]ia 1994 a InstitutuluiMilitar de Intenden]` [i Finan]eGheorghe Laz`r este invitat` s`participe, la Sibiu, în perioada 19-21.09.2014, la întâlnirea prilejuit`de revederea dup 20 de ani de laabsolvire. Pentru mai multe detalii,absolven]ii promo]iei sunt ruga]is` contacteze urm`toarele per-soane: Adrian Cicoveanu, telefon

loca]ie organizeaz , în perioada 26-28 septembrie 2014, întâlnirea de30 de ani de la absolvire. Festivit -]ile prilejuite de eveniment vor avealoc sâmb`t`, 27 septembrie, cuîncepere de la ora 10.00, la sediulAcademiei For]elor Aeriene din Bra[ov.Detalii pot fi ob]inute de la membriicomitetului de organizare: colonelDumitru Dinu, tel. 0721 747 028,colonel Viorel Stoica, tel. 0745 510 206,general de brigad R`du] Bîlbîie, tel.0722 223 767. Cheltuielile de partici-pare, în cuantum de 200 de lei depersoan , vor fi achitate pân la 20septembrie, în contul RO32RNCB031800855 8370001 deschis la BCR. Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescuSibiu (arma infanterie) organizeaz ,pe 12.09.2014, întâlnirea cu ocaziaîmplinirii a 30 de ani de la absolvirea[colii [i dobândirea gradului delocotenent. Absolven]ii sunt invita]is participe împreun cu cei dragila acest eveniment, care va avea locla Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu Sibiu. Pentruinforma]ii suplimentare \l pute]icontacta pe colegul dumneavoastr`Gigi Fulga, tel. 0727 378 355. Promo]ia 1984 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz întâlnireade 30 de ani de la absolvirea liceului, înzilele de 27 [i 28.06.2014. Activitateafestiv` se va desf`[ura la data de28.06.2014, începând cu orele 10.00,în incinta Liceului Militar {tefan cel Mare.Cazarea [i masa sunt asigurate la hotelul{andru din Câmpulung Moldovenesc.Costul estimativ al activit ]ii este de 700lei de familie. Detalii despre activitate sepot ob]ine de la: Ioan Lahman, tel. STAR6148/100, 0745 132 788; CristianVasiliu, tel. STAR 6141/203, 0744 203653; Ion Moraru, tel. 0745 521 630;Gheorghe Soare – tel. STAR 4308/105, 0749 413 500; GheorgheIordache, tel. 0745 322 934; CornelMaftei, tel. 0744 539 033; PaulAlexandru, tel. 0741 918 156; Cre]uNicu, tel. 0722 567 835. Promo]ia 1989 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung-Moldovenesc organizeaz`, pe 20septembrie 2014, Revederea de 25ani de la terminarea liceului. Sunta[tepta]i to]i absolven]ii împreun`cu familiile lor, al turi de profesori[i fo[ti comandan]i. To]i doritoriisunt invita]i s` ob]in` mai multedetalii despre organizarea eveni-

Câmpulung Moldovenesc, num rulR014RZBR0000060016629045, penumele Bo]an Dumitru. Prezentareala liceu va fi pe 29 august, pân la ora18.00. Detalii se pot ob]ine de laCârnu F`nic`, tel. 0735 806 210,Constantin Tucan, tel. 0745 121 821,Ioan Grecu, tel. 0722 380 092, CostelT taru, tel. 0722 669 362, ConstantinSighinaz, tel. 0745 120 643, NicolaeT rban, tel. 0724 323 252, ConstantinAb`lìesei, tel. 0721 284 267 [iDumitru Bo]an, tel. 0744 555 535. Promo]ia 1974 de mai[tri militari(rachete terestre) a {colii MilitareGheorghe Laz`r Sibiu organizeaz ,în perioada 29-31 iulie 2014,întâlnirea cu ocazia împlinirii a 40 deani de la absolvirea [colii [idobândirea gradului de maistrumilitar. Întâlnirea va avea loc însta]iunea Moeciu de Sus, jude]ulDâmbovi]a. Pentru aceast întâlnirea fost adunat` suma de 200 lei(cazare), iar masa se va pl`ti laterminarea festivit ]ilor. Promo]ia 1974 Erou c`pitan ing.Vidrean Ion a Facult ]ii de mecanic ,specialitatea subingineri artilerie, dinAcademia Tehnic` Militar`, ser-beaz` 40 de ani de la absolvire.Întrucât anterior nu s-a mai organizatnici o revedere a promo]iei, to]imembrii grupei sunt ruga]i s` ialeg tura cu locotenent-colonelul (r)ing. Adrian Brahnea, tel. 0729 042736 sau e-mail: [email protected], pentru a se stabili detaliilerevederii promo]iei. Promo]ia 1979 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz revedereadup 35 de ani de la absolvirea liceului,în perioada 18-20 iulie 2014. Întâlnireafestiv se va desf [ura la data de 19iulie a.c., începând cu ora 10.00, în salade festivit ]i a Colegiului Militar Liceal{tefan cel Mare. Cazarea [i masa suntasigurate în incinta colegiului militarliceal. Cei care doresc s participe vordepune, suma de 350 de lei de per-soan , în contul curent deschis laBanca Transilvania, filiala CâmpulungMoldovenesc, num`rul RO13BTRLRONCR025413 6901, pe nu-mele Constantin Costan. Prezentareala liceu se va face în data de 18 iulie2014, pân` la ora 18.00. Detaliireferitoare la organizarea revederii sepot ob]ine de la Constantin Costan,tel. 0723502854. Promo]ia 1984 de ofi]eri de artilerie,rachete antiaeriene [i de radio-

A ceasta este o poveste recent din mar[ul anual

de instruc]ie al velierului Mirceape Marea Neagr , pe care mi-o voiaminti mereu prin prismaimportan]ei sale, dar mai alespentru c am descoperit cât demult înseamn s [tii c nu e[tisingur.

Înc de când eram în portulConstan]a, pe lâng nava noastr ,NS Mircea, ap`reau, frecvent, doidelfini deosebit de jucù[i. Azi a[a,mâine a[a, eu deja m obi[nuisemcu ei [i ori de câte ori aveam unmoment liber mergeam s -i v`d.Ajunsesem chiar s le vorbescdespre ce sim]eam, având unputernic sentiment c ei màscult [i m în]eleg.

Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor „ReginaMaria” instituie, începând cu anul 2014, Premiul„Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pentrucea mai bun lucrare despre soarta militarilor româniîn lag rele de prizonieri din Al Doilea R zboi Mondial.Premiul din acest an, în valoare de 1.000 de dolariSUA, va fi acordat prin sus]inerea financiar a doamneiOpritsa Dragalina Popa, din Elk Grove (SUA),nepoata generalului Ioan Dragalina, eroul de laJiu în Primul R`zboi Mondial, [i familia Cornel [iNina Dumitriu, din New York (SUA).

Condi]iile de acor-dare a premiului. Vor filuate în discu]ie toate lucr -rile de memorialistic saude cercetare istoric , ap -rute în anii 2013 [i 2014,precum [i lucr`rile aflate înpreg`tire pentru tipar.Autorii care doresc s par-ticipe la concurs sunt ruga]is` trimit` lucr`rile peadresa: Asocia]ia Na]ionalCultul Eroilor „Regina Maria”, Bd. Ion Mihalachenr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti. Cod Po[tal: 70764.Termenul-limit` de depunere a lucr`rilor(c`r]ilor): 30 octombrie 2014.

Lucrarea câ[tig toare a premiului va fi stabilitde un juriu a c rui componen] a fost aprobat prindecizia Biroului Executiv Central al Asocia]ieiNa]ionale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Premiulva fi înmânat în preajma Zilei Na]ionale a României.

PREMIUL „COMANDORVIRGIL ALEXANDRU

DRAGALINA”

BIROUL EXECUTIV CENTRALAL ASOCIA}IEI NA}IONALE CULTUL EROILOR

„REGINA MARIA”

LOCURIDE MUNC~ Universitatea Na]ional de Ap rareCarol I anun] scoaterea la concurs aurm`toarelor posturi didacticevacante: Facultatea de Comand`[i Stat Major, Departamentul For]eTerestre: • lector universitar ([eflucr ri), pozi]ia 16, disciplinele: Artmilitar for]e terestre [i Conduceremilitar – ofi]er; Facultatea deSecuritate [i Ap`rare, Departa-mentul Opera]ii Întrunite, StudiiStrategice [i de Securitate: • profesoruniversitar, pozi]ia 9, disciplinele:Geopolitic , geostrategie [i rela]iiinterna]ionale – civil; • conferen]iaruniversitar ([i [ef comisie didactic ),pozi]ia 10, disciplinele: Fundamenteale [tiin]ei militare. Studii strategice;Art militar ; Studii de ap rare – ofi]er;• lector universitar ([ef lucr ri), pozi]ia13, disciplinele: Sisteme decomunica]ii [i informatice; Sistemeinforma]ionale – ofi]er; Departa-mentul Regional de Studii pen-tru Managementul Resurselorde Ap rare – Bra[ov: • conferen-]iar universitar, pozi]ia 5, disciplinele:Asigurarea securit ]ii informa]ionale;Teoria Deciziei (cu predare în limbaenglez ) – ofi]er. Condi]ii generalepentru înscrierea la concurs a candi-da]ilor: s fie licen]ia]i în domeniul[tiin]e militare, informa]ii [i ordinepublic sau într-un domeniu înruditcu profilul postului pentru carecandideaz ; s fac dovada capacit ]iide comunicare în limbile oficialeNATO; s fie aprecia]i în ultimii treiani cu cel pu]in calificativul Foarte bun.Candida]ii la concurs vor depune, pânla data de 26.08.2014, cererile deînscriere, înso]ite de documenteleprecizate pe site-ul web al Universit ]iiNa]ionale de Ap rare Carol I, astfel:pentru func]iile din UniversitateaNa]ional de Ap rare Carol I la sediulinstitu]iei din Bucure[ti, {os. Panduri,nr. 68-72, sector 5; pentru func]iiledin Departamentul Regional de Studiipentru Managementul Resurselor deAp`rare – Bra[ov, vor depune lasediul institu]iei din Bra[ov, str. MihaiViteazul, nr. 160. Concursul se vadesf [ura în conformitate cu Legeaeduca]iei na]ionale nr. 1/2011 [iMetodologia de concurs pentruocuparea posturilor didactice [i decercetare vacante din UniversitateaNa]ional de Ap rare Carol I. Partici-parea la concurs a personaluluimilitar este condi]ionat de avizarea

Comitetul de Conducere al FilialeiANCMRR - sector 6 transmite tuturormembrilor s i care î[i aniverseaz , înluna iunie 2014, ziua de na[tere [i ziuaonomastic de Sf. Apostoli Petru [i Pavel,cele mai calde ur ri de s n tate, fericire,bucurii, împlinirea tuturor dorin]elor [iLa Mul]i Ani!. Men]ion m pe colegiimembri ai filialei noastre: generalii debrigad (r) Traian Cristache [i Alex Câl]an,coloneii (r) Cristian St tescu, Petre Mitru,Paul Jercan, Florea Becheanu,Gheorghe Cre]u, Ionel Croitoru, TeodorJit`reanu, Petru Mitru, Petre PaulSt nescu, Marin {tefan [i Ion Toma,locotenen]i-coloneii (r) Petre Mihai, IonSt nil [i Mircea Ilin, plutonierii-adjutan]iprincipali (r) Dionisie Ceorsoiu, IonGheorghe [i Mircea Paul Sora, precum[i Afrodita Burcea, Aurel Hù, ElenaVelicea [i Ioana Micu.

Membrii filialelor ANCMRR,SCMD împreun cu cadrele militareîn activitate din garnizoana municipiuluiBeiu[ sunt al turi de familia coleguluinostru, locotenent-colonel (r) ZoltanBoldi[ (muzic militar ), la aflarea ve[tiidispari]iei premature [i nedrepte afiului, medic BOLDI{ LUCIAN.Al tur m lacrimile noastre îndurerateifamilii, asigurând-o de întreaga noastrcompasiune. P`rintele ceresc s -la[eze al turi de cei buni [i drep]i înîmp r ]ia Sa, iar celor îndolia]i le dorims n tate, mângâiere sufleteasc , t rie[i putere s treac peste aceast greaîncercare. Personalul Universit ]ii Na]ionalede Ap rare Carol I î[i exprim întrea-ga compasiune [i este al turi dedoamna Mariana Vecerdea în acesteclipe de mare triste]e pricinuite detrecerea în nefiin] a fratelui sù.Transmitem familiei îndurerate sincerecondolean]e [i puterea de a trece pesteacest moment de cump n . Dumne-zeu s -l odihneasc ! Cu profund regret, personalul din{coala de Aplica]ie pentru LogisticGeneral Constantin Zaharia î[i expri-m compasiunea [i este al turi defamilia colonelului Marian-Daniel F [ie,în aceste clipe de mare triste]e pricinuitede trecerea la cele ve[nice a tat lui s u.Sincere condolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s -l odihneasc în pace! Cu nem rginit durere, familia anun]c , pe 16.06.2014, dup o scurt , dargrea suferin] , a încetat s mai bat inimacelui care a fost colonel (r) OSNAGAALEXANDRU, tat [i bunic iubitor.Colonelul (r) Osnaga Alexandru, ofi]erde aleas noble]e sufleteasc , exemplude pasiune [i devotament pentrumeseria c`reia i s-a dedicat, [i-adesf [urat activitatea în centrele militaredin garnizoanele Pleni]a, Baia deAram , Drobeta Turnu-Severin [i Târgu-Jiu. Îi vom p stra o ve[nic [i vie amintire.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

COLONEL DORU OSNAGA

Fo[tii colegi din promo]ia 1983,clasa a XII-a D a Liceului MilitarTudor Vladimirescu Craiova,aduc un ultim omagiu celui care afost c`pitan-comandor BORUZGHEORGHE, stins pe 13.06.2014.Sincere condolean]e! Dumnezeus -l odihneasc în pace!

PRIMA MEA AVENTUR~ PE MAREAproape de ziua plec`rii, noii

mei prieteni au disp`rut f`r` canimic s` prevesteasc` aceasta.În ziua cea mare, emo]iile m`n`p`diser`, nu-mi puteam g`silocul pe nav`, m` confruntamcu un cumul de sentimentenea[teptate. Dar, ce s` vezi?Delfinii mei au revenit. Jocul [imodul în care îmi transmiteaugândurile lor bune m-au distrasde la orice nepl`cere.

Prietenii mei necuvânt`torimi-au f`cut o surpriz`nemaipomenit de pl`cut` [i m-au înso]it pe toat` duratamar[ului. Nu-mi venea a credeochilor c` în fiecare diminea]`,negre[it, ei s`reau veseli pelâng` nav`.

În contextul anivers`rii a 141 de ani de laînfiin]area armei comunica]ii [i informatic –

Ziua Transmisioni[tilor Militari, în zilele de 12 [i 13 iulie2014, între orele 10-14, la sediul Muzeului Comunica]iilor[i Informaticii din cazarma Centrului 48 comunica]ii [iinformatic strategice, {os. Bucure[ti – Ploie[ti km.12,5, se desf [oar , în colaborare cu Asocia]ia ProMuseum, Zilele Muzeului Comunica]iilor [i Informaticii– filial a Muzeului Militar Na]ional, edi]ia a VII-a,concomitent cu Ziua Por]ilor Deschise la Centrul 48comunica]ii [i informatic strategice.

INVITA}IE LA ANIVERSAREA TRANSMISIONI{TILORInvit m publicul s participe la urm toarele

activit`]i: vizitarea Muzeului comunica]iilor [iinformaticii; expozi]ia fotodocumentar` Istoriaarmei comunica]ii [i informatic , în imagini [idocumente; expozi]ia de tehnic de comunica]ii [iinformatic din dotarea Centrului 48 comunica]ii[i informatic` strategice; leg`turi multimedia(voce, date, imagine) realizate cu cele maimoderne mijloace de comunica]ii [i informaticìntrate în dotarea armatei noastre; reconstituiriistorice realizate cu participarea membrilor

acestuia de c tre comisiile de selec]ie,în conformitate cu Ordinul ministruluiap`r`rii na]ionale nr. M. 22/2010.Informa]ii la telefonul 021.319.48.80,int.: 0121, 0136, pentru Bucure[ti,[i 026.840.18.00, int.: 1801, 1823,pentru Bra[ov. Unitatea Militar 02523 Bucure[tiorganizeaz concurs pentru ocupareapostului de Expert gradul I, în cadrulBiroului programe investi]ii în securitateal NATO (NSIP), din Sec]ia coordonareproiecte, la data de 28.07.2014, ora 10.00.Principalele cerin]e ale postului sunt:managementul implement rii proiecte-lor NSIP, preg tirea documenta]iilor deini]iere, urm`rirea implement rii [iîntocmirea documentelor justificative.Data-limit pân la care se pot depunedosarele de concurs este 23.06.2014,ora 14.00. Detalii privind condi]iilegenerale [i specifice pentru ocupareapostului, tipul probelor de concurs, locul[i ora desf [ur rii acestuia, tematica [ibibliografia de concurs se pot ob]ine latelefon 021/319 58 58/2256 sau la sediulUM 02523 Bucure[ti, strada DrumulTaberei 7 B, sector 6, Bucure[ti.

0769754533, [i Sorin S`ftoiu,telefon 0722524156.

Asocia]iei 6 Doroban]i, Tradi]ia militar , Cerceta[iiRomâniei [i ai Centrului 48 comunica]iiinformatic strategice (leg turi CLP – În timpulPrimului R`zboi Mondial; leg turi telefonice – întimpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial; leg turiradio în fonie – cu sta]ii radio R-105, R-1070 (anii1970-1980); instruc]ie de front dup regulamentelede la 1890).

Intrarea la Muzeul Comunica]iilor [i Infor-maticii pe parcursul zilelor de 12 [i 13 iulie 2014este liber .

Bineîn]eles c` am avut [imomente în care oboseala [idorul de cei dragi m`n`p`deau, dar ei erau acolo.De[i nu puteam vorbi, prezen]alor îmi spunea mai mult decâta[ fi putut afla prin cuvinte.Dansul lor acvaticmi-a încântat ochii [i mi-abucurat sufletul.

{tiu c` noii mei camaraziîmi vor lipsi, dar sunt convins`c` ne vom revedea. Ei m-auf`cut s` privesc via]a pe mareca pe o lume plin` de surprize.M-au înv`]at c`, oriunde m-arpurta valurile vie]ii, s` încerc sàflu cât mai mult, s` descop`r [is` am încredere. Lucrurile,aparent insignifiante, facdiferen]a [i ar fi frumos s`

înv`]`m s` le acord`m aten]iacuvenit`.

STUDENT CAPORALDORA ELENA SIMION

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIEPRE}URI

REALIZARE (1,6,3,5,9)

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

Dezlegare la careul EMINESCU din Observatorul militar nr. 22/2014

’’COGITO

{TIA}I C~...

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA

ARTA CONDUCERII

ILARION BARBU

Dezlegare la criptografiaEROISM (1,6,8,4,4,5)

din Observatorul militar nr. 22/2014:

MAISTRU MILITAR PRINCIPAL CRISTIAN GHIZDEANU

ORIZONTAL:1. Aruncat de atle]i la distan]` – Spa]iu

duhovnicesc. 2. Nu pun mare pre] pe carte.3. Cenu[iu – Trecute în agend`! – }es`tur` delân` purtat` de femei pe cap sau pe umeri. 4. Zgârci]i– S-au cinstit peste m`sur`. 5. Cap de nurc`! –Grigore Ureche – Plant` textil`. 6. Meseria lor e lamare pre]. 7. Sportul nostru na]ional – P`s`risolitare. 8. Primele la abecedar! – Meseria lor e lamare pre]. 9. Cuvânt care imit` zgomotul celui careroade cu din]ii un aliment tare – Teren de sport.10. A zdrobi – Str`b`tut de uli]e.

VERTICAL:1. Neam de traist` – Trecut prin foc. 2. Ilie Vlad

– Muncitor de corvoad`. 3. Se pune mare pre] pecapul lor – Num`r scurt. 4. Cornel Nedelcu – {i-aupierdut averea. 5. Arborele de ceai – Pe cuvânt.6. Pe[te de ap` dulce – Intrare în garaj! – Loculmult promis. 7. Otilia Cernat – Cazemat`. 8.Locuin]e rurale – N`val`. 9. Br`zda]i – Masa desear`. 10. Monede engleze[ti – Acut!

...Prima femeie din lume care aurcat pe Everest, în 1975, estealpinista nipon Junko Tabei (foto)?

...Cel pu]in 250 de milioane decopii din lume, dintr-un total de 650de milioane, cu vârsta specific [coliiprimare, nu [tiu s scrie [i s citeasc`sau s fac exerci]ii de aritmetic`?

...Primul atlas geografic mo-dern a fost publicat în 1570 deAbraham Ortelius? Acesta avea 53de h`r]i.

...Primul mesaj telegrafic a fosttransmis în 1844 de Samuel Morse?

...Para[utista românc Smaranda Brèscu a stabilit, în 1932, laSacramento, în California, un record mondial de altitudine, 7.233 demetri?

• Fii drept [i nu te teme. Toate scopurile pe care leurm`re[ti s` fie ale ]`rii tale, ale domnului tù, ale adev`rului.

SHAKESPEARE• Eu doresc ca fiecare ofi]er s` se str`duiasc` s`-[i comande

solda]ii cu dragoste [i purtare afabil`. Pentru c` ceea ce seface de fric` se înf`ptuie[te în sil` [i ceea ce se face în sil` nupoate prospera niciodat`.

ROBERT DEVEREUX, COMTE D’ESSEX• Pl`te[te bine, comand` bine, spânzur` bine.

SIR RALPH HOPTON • Dac` selectezi b`rba]i evlavio[i [i cinsti]i pentru a fi

comandan]i, oamenii cinsti]i îi vor urma.OLIVER CROMWELL

• Omul crede adesea c se conduce, când [de fapt] este condus;[i, în timp ce cu spirtul el tinde spre o ]int , inima sa îl trage spre alta.

LA ROCHEFOUCAULD

EMINESCU, P, POEZII, MAI, IAR, DRIBLA, GRIPE, TREN, OT, ITE, AA,NEDEI, P, SA, I, ERCULEAN, IROD, NET, I, AFURISIT, CRITICILOR.

A învins inamicii unul dup` altul.

Oceanul adev`rului este nesfâr[it.În zadar se înainteaz` pe urmele lui. Orizontul se îndep`rteaz` mereu.

A. D. XENOPOL

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` a[teapt` o s`pt`-mân` înc`rcat` din punct de vedere emo]ional [i, de[i v`

sim]i]i obosit, da]i curs invita]iei la un eveniment unde ve]i socializacu oameni interesan]i. Tìa]i unele leg`turi care sim]i]i c` nu vàvantajeaz`.

Taur (21 aprilie-20 mai): Cu toate c` încerca]i s` sta]icât mai retras de zona social`, cineva ]ine cu tot dinadinsul

s` v` scoat` în eviden]`. Cariera v` este pres`rat` cu tot felul deîntâmpl`ri nepl`cute care apar din lipsa dumneavoastr` deseriozitate.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Face]i prea multe cercet`ripentru a descoperi de unde pleac` o problem`, iar asta îi

enerveaz` pe anumi]i colegi de serviciu. Rela]ia de cuplu v` ]ineîn tensiune [i v` gândi]i serios s` produce]i o ruptur` definitiv`între dumneavoastr` [i persoana iubit`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Implicarea de care da]idovad` în familie îi va apropia din nou pe cei care v` iubesc.

Trebuie s` fi]i precaut în luarea deciziilor pe termen lung, maiales c` traversa]i o perioad` sensibil` pe toate planurile.

Leu (23 iulie-22 august): Lipsa de diploma]ie vàduce în fa]a unor momente tensionate pe care cu greu

le ve]i putea controla. Neodihna v` face s` fi]i stresat [i lipsit dera]iune.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Îngr`di]i cuu[urin]` dorin]ele cuiva, de[i nu face]i asta într-un mod

con[tient. Bucuria de a construi ceva se va contura deoarecesunte]i pe cale s` pune]i bazele unei afaceri pe termen lung.

Papucul-Doamnei (floarea asociat` celorn`scu]i în datele de 3, 12, 21, 30) este o

floare exotic` ce atrage oamenii prin umorul[i optimismul de care d` dovad`. Caracterul

lor este neliniar, deoarece trec foarte u[orde la o stare la alta, în func]ie de situa]iile

pe care le trìesc. În via]a sentimental` suntexalta]i atunci când întâlnesc pe cineva carele place, dar la fel de bine se plictisesc dup`

foarte scurt timp [i evit` s` se angajeze înleg`turi puternice, care le-ar putea îngr`di

libertatea. Sunt adev`rate enciclopedii,pentru c` sunt curio[i s` cunoasc` foarte

multe lucruri. Se în]eleg bine cu persoanelen`scute în acelea[i zile, cu trandafirul

(9, 18, 27) [i macul (6, 15, 24).

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Laturadumneavoastr` artistic` v` scoate la iveal` sensibilit`]i pe

care nu vi le con[tientiza]i. Ave]i o mare dorin]` de inova]ie [ipetrece]i ore întregi citind ori ascultând muzic` pentru a v`stimula creativitatea.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Opersoan` cu care coresponda]i frecvent v` schimb` via]a

într-un mod inedit. Pe plan profesional v` confrunta]i cu o seriede schimb`ri care v` men]in interesul treaz.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Treburilecasnice v` monopolizeaz` mai tot timpul, deoarece v-a]i

hot`rât s` face]i unele modific`ri în c`min. Spre finalul s`pt`mâniiprimi]i [i r`spunsurile pe care le a[tepta]i la unele adrese înaintatec`tre diverse institu]ii ale statului.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Aten]ie laceea ce risca]i, deoarece din dorin]a de a demonstra c`

pute]i fi [i spontan nu ve]i face altceva decât s`-i pune]i la treab`pe cei care nu v` apreciaz`.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Cu siguran]`,nu ave]i timp s` v` plictisi]i deoarece mereu ave]i de f`cut

ceva nou, iar ideile nu v` p`r`sesc. Sunte]i expus unor bârfenefondate c`rora ve]i încerca s` le pune]i cap`t.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Aventurile fac dinaceast` s`pt`mân` o c`l`torie de neuitat. De[i v` îndrepta]i

spre anumite locuri, v` trezi]i în altele, de[i dori]i s` face]i cevaplanificat, ve]i face cu totul altceva, pentru c` apar tot felul demomente imprevizibile.

CUT

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economicLEUL S-A OPRIT DIN APRECIERE

S`pt`mânatrecut` a fost unanefavorabil`leului, care apierdut teren înfa]a principalelorvalute. Astfel,BNR a afi[at uncurs în urcare nudoar pentru euro[i dolarulamerican, ci [ipentru franculelve]ian [i lirasterlin`. Vineri, 13iunie, un francelve]ian era cotatla 3,6132 lei, iar olir` sterlin` la5,4971, în cre[teres`pt`mânal` cu0,55 bani,respectiv cu 7,88bani. {i gramul deaur s-a scumpit înperioadaanalizat`, cu peste2%, ajungând lavaloarea de132,5956 lei. Înschimb, pe pie]elevalutare externe,paritatea euro/dolar setranzac]iona însc`dere, în jurulnivelului de1,3550.

Moneda na]ional` a înregistrat, în perioada 06-13 iunie,prima depreciere s`pt`mânal` în raport cu euro din

ultimele dou` luni.

TRENURILE SOARELUI

Bilete la tarife reduse

CFR C`l`tori informeaz` c`, în perioada14 iunie-15 septembrie, deruleaz`programul estival de transport feroviarTrenurile Soarelui, ce cuprinde peste 40 detrenuri spre [i dinspre Litoral [i DeltaDun`rii, cu 20 mai multe decât în modobi[nuit. De asemenea, în intervalele orarecele mai solicitate, turi[tii au la dispozi]ieleg`turi frecvente între Constan]a [ista]iuni. Durata c`l`toriei, cu toate trenurileInterRegio, pe ruta Bucure[ti-Constan]a,este de 2 ore [i 50 de minute. Totodat`,pentru a facilita accesul turi[tilor la DeltaDun`rii, un tren direct InterRegio vacircula suplimentar pe ruta Bucure[ti Nord-Tulcea ora[ [i retur. Pasagerii vor aveaastfel la dispozi]ie, în fiecare zi, patru trenuri(dou` dus, dou` întors) care vor asiguraleg`tura cu Delta.

Pe de alt` parte, [i în acest sezon,începând cu 28 iunie, trenul tradi]ionaldestinat tinerilor va circula zilnic pe rutaSibiu-Râmnicu Vâlcea-Pite[ti-Bucure[tiNord-Constan]a-Mangalia [i retur. TrenulTineretului va pleca din Sibiu la ora 17,45,va circula pe parcursul nop]ii cu tranzit prinBucure[ti Nord (plecare: ora 2,30), [i vaajunge la Constan]a la ora 6,21, iar laMangalia la ora 8,08. Odat` cu intrarea învigoare a programului de transport estival,unele trenuri Regio vor avea un programadaptat la noul mers al trenurilor de var`,iar modific`rile vor fi anun]ate la nivel localîn g`ri.

CFR C`l`tori anun]` [i c` pasageri aumultiple posibilit`]i de a c`l`tori la tarifereduse, pre]urile biletelor fiind accesibile

Pentru urm`toarele trei luni, CFR C`l`tori a introdussuplimentar în circula]ie 20 de trenuri InterRegio [i

Regio, care asigur` zilnic leg`tura direct` între toate regiunile]`rii [i sta]iunile de la Marea Neagr`.

tuturor prin gama variat` de reduceridisponibile. Astfel, la achizi]ia biletului dus-întors ob]ine]i o reducere de 10%, iar lacump`rarea cu anticipa]ie beneficia]i dereduceri cuprinse între 10% [i 25%. În plus, latrenurile cu regim de rezervare, pentrubiletele cump`rate online se acord` oreducerea suplimentar` de 5%. Discounturisemnificative se acord` elevilor, studen]ilor[i pensionarilor pe baza legitima]iei de elev/student, respectiv cuponului de pensionar.De exemplu, pre]ul unui bilet întreg de laBucure[ti la Constan]a, la tren InterRegio,clasa a doua, este de 62 de lei, elevii [istuden]ii pl`tind 46,75 de lei, iar pensionariidoar 33 de lei. De la Arad [i Oradea,cal`torii trebuie s` pl`teasc` acela[i tarifîntreg, de 130 de lei, în timp ce elevii/studen]i [i pensionarii, în ordine, 81,25 de

lei, respectiv, 69 de lei. De la Sibiu, cu trenRegio, clasa a doua, atât pensionarii, cât [ielevii [i studen]ii trebuie s` achite 40,75 leipentru a ajunge la Constan]a, adic`jum`tate din pre]ul întreg.

Facilit`]ipentru persoanelecu dizabilit`]i motorii

Nici persoanele cu dizabilit`]i motoriinu au fost neglijate de CFR C`l`tori,acestea având posibilitatea de a se deplasamai u[or cu trenul spre [i dinspre Litoral,beneficiind de servicii gratuite de asisten]`complex` (rezervarea locurilor speciale,înso]ire în incinta sta]iei, asisten]` laurcare/coborâre în/din tren [i asisten]` labordul trenului). Pentru a li se asiguraaceste servicii, pasagerii trebuie s`completeze, cu minimum 48 ore înainte deplecare, un formular care este disponibilonline [i la casele de bilete, pentru trenuricare au plec`ri/sosiri din/în marile g`ri.Toate detaliile pentru accesarea acestorservicii gratuite pot fi g`site pewww.cfrcalatori.ro, la sec]iunea servicii.

Având la baz` angajamente de 145,6 miliardede euro [i pl`]i de 142,1 miliarde de euro,

proiectul de buget al UE pe 2015, aprobat,s`pt`mâna trecut`, de executivul comunitar,sprijin` cre[terea economic` a Europei, în ciudaunor constrângeri financiare.

Potrivit Reprezentan]ei Comisiei Europene înRomânia, majorarea propus`, de 2,1% în credite deangajament [i de 1,4% în credite de plat`, este practicabsorbit` de rata estimat` a infla]iei pentru 2015.Aproape 60% din suma propus` pentru creditele deangajament este destinat` programelor de sprijinirea cercet`rii [i inov`rii, a tineretului [i întreprinderilordin Europa. Cea mai mare parte a creditelor de plat`este alocat` domeniilor care stimuleaz` cre[tereaeconomic` [i ocuparea for]ei de munc` (+ 29,5%fa]` de 2014), cum ar fi cercetarea (Orizont 2020),re]elele transeuropene de energie, transporturi [iTIC (Mecanismul pentru interconectarea Europei)sau ini]iativa Locuri de munc` pentru tineri. Altedomenii în care se înregistreaz` cre[teri de pl`]isunt Fondul pentru azil, migra]ie [i integrare(+140%), dar [i protejarea s`n`t`]ii europenilor [i aconsumatorilor europeni (+20%). Costurile defunc]ionare ale UE r`mân stabile, la aproximativ4,8% din bugetul total. Majorarea (+1,6%) esteaproape de valoarea estimat` a ratei infla]iei, prinurmare, bugetul nu cre[te în termeni reali.

Proiectul de buget include, de asemenea, a treiareducere de 1% a personalului în trei ani. Comisia aredus cererile în materie de cheltuieli [i resurseumane ale altor institu]ii ale UE pentru a le aliniamai bine cu obiectivul de reducere a personaluluicu 5%, în cinci ani, [i a aplicat reduceri ale altorcheltuieli administrative.

COMISIA EUROPEAN~A APROBAT PROIECTUL

DE BUGET AL UEPENTRU 2015

Exporturile României au crescutputernic în primele patru luni din 2014.Exporturile României au atins un nivel de16,933 miliarde de euro în primele patru luniale acestui an, iar importurile au însumat18,682 miliarde de euro, conform estim`rilorpreliminare ale Institutului Na]ional deStatistic` (INS). Comparativ cu perioadasimilar` din 2013, exporturile au crescut cu10,6% la valori exprimate în lei (8,1% la valoriexprimate în euro), iar importurile au crescutcu 10,2% la valori exprimate în lei (7,7% lavalori exprimate în euro). Astfel, deficitulcomercial al României a fost de aproximativ1,75 miliarde de euro, mai mare cu 71,4 demilioane euro decât cel înregistrat înintervalul 1 ianuarie-30 aprilie 2013. Ponderiimportante în structura exporturilor [iimporturilor au fost de]inute de grupele debunuri ma[ini [i echipamente de transport(43,4% la export [i 35,0% la import) [i alteproduse manufacturate (32,5% la export [irespectiv 30,1% la import). Infla]ia anual` a atins un nou

minim istoric, de 0,94%. Luna trecut`,fa]` de aprilie, pre]urile de consum au sc`zutu[or, cu 0,04%, în timp ce, comparativ cu mai2013, acestea au crescut cu 0,94%, un nouminim istoric, potrivit datelor INS. În ultimalun`, m`rfurile alimentare s-au ieftinit cu0,12%, pre]urile serviciilor au sc`zut cu 0,08%,iar m`rfurile nealimentare s-au scumpit cu0,05%. În mai, fa]` de aprilie, cre[teriimportante de pre]uri au fost consemnate lafructe proaspete (+5,94%) [i cartofi (+1,93%). Înschimb, în perioada men]ionat`, s-au ieftinitou`le (- 4%) [i zah`rul (-3,06%). Produc]ia industrial` a sc`zut în

aprilie. Produc]ia industrial` a sc`zut înaprilie, comparativ cu martie, atât ca seriebrut` (-3%), cât [i ca serie ajustat` în func]iede num`rul de zile lucr`toare [i desezonalitate (-0,3%), informeaz` INS. În ritmanual, în aprilie, produc]ia industrial` aavansat atât ca serie brut` (+2,6%), cât [i ca

serie ajustat` (+5,9%), pefondul cre[terii majore aindustriei prelucr`toare.În primele patru luni din2014, fa] de aceea[iperioad` a anului anterior,produc]ia industrial` asporit, pe serie brut , cu 8,1%,iar pe serie ajustat cu 9,5%. Electrica se listeaz` la burs`.

Guvernul a aprobat, s`pt`mâna trecut`,strategia de privatizare prin ofert` public` aSC Distribu]ie [i Furnizare a EnergieiElectrice Electrica Bucure[ti. Potrivitprospectului de ofert`, în perioada 16-25 iunie,

sunt scoase la vânzare 177.188.744 de ac]iuniElectrica (85% dintre titluri vor viza investitoriiinstitu]ionali, diferen]a fiind rezervat` micilorinvestitori), adic` 51% din capitalul social, la unpre] minim de 11 lei/ac]iune, maximul delistare fiind de 13,5 lei/ac]iune. Micii investitoripot s cumpere ac]iuni Electrica, în principal dela sucursalele b`ncilor care au fost implicate înlistare. La pre]ul minim de vânzare, companiapoate atrage circa 435 de milioane de euro [i arreprezenta cea mai mare listare de pe pia]a decapital din România. Averea global` a crescut cu 14%, în

2013. Câ[tigurile ob]inute pe pie]ele bursiereau fost principalul factor al cre[terii averiiglobale, anul trecut, pân` la nivelul record de152.000 miliarde de dolari, cu 14% mai multdecât în 2012, se arat` într-un raport publicatde compania de consultan]` Boston ConsultingGroup (BCG), transmite Agerpres. Deasemenea, num`rul milionarilor a urcat la 16,3milioane, de la 13,7 milioane în 2012.

23AZIMUTNr. 23 (18 – 24 iunie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


VE{MINTE {I UNIFORMEÎn aceast` var`, Muzeul Na]ional de Istorie a României

(MNIR) [i Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand Iprezint` dou` expozi]ii temporare ce propun o incursiuneîn istoria vestimentar` a spa]iului românesc, în perioada

cuprins` între secolele al XV-lea [i al XX-lea.

Între identitate[i lux vestimentar

Ideea temei a ap`rut din dorin]a de avalorifica o colec]ie foarte bogat` de textileistorice ale MNIR, un patrimoniuinteresant, valoros [i foarte fragil. Expozi]iaHaina îl face pe om. {ase secole de istorievestimentar` nu presupune doar oprezentare de obiecte vestimentare dedemult, ci dore[te s` surprind` haina încomplexitatea sa, ca element important alvie]ii sociale, economice, culturale [i capurt`toare de mesaj ideologic. Aceast`expozi]ie trebuie privit` ca o incursiune înistoria vestimentar`, nu neap`rat ca oîncercare de istorie a modei.

Multe exponate provin de lapersonalit`]i de marc` ale istoriei

României, precum domnitorul Alexandrucel Bun, principi ai Transilvaniei,Alexandru Ioan Cuza, MihailKog`lniceanu, Vasile Alecsandri,Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu,generalul Alexandru Averescu,regii Carol I [i Ferdinand I, regineleElisabeta [i Maria [.a.

Expozi]ia începe de la obiectelevestimentare ale secolului al XV-lea [iajunge pân` în a doua jum`tate a secoluluial XX-lea. Este structurat` cronologic înfunc]ie de exponatele pe care organizatoriile-au avut la dispozi]ie, un spa]iusemnificativ fiind dedicat uniformelorarmatei române. O vitrin` anume estededicat` accesoriilor militare: ledunc`(vechea denumire pentru cartu[ier`),eghile]i, trefle, care au apar]inut unorimportante personalit`]i militareale istoriei noastre.

În sec]iunea dedicat` influen]elororientale, secolele XVIII-XIX, obiectelecusute cu fir aurit [i fir de argintsugereaz` ideea c` ve[mintele aveaurolul de a construi identitatea celui carele purta, de unde [i ideea temei expozi]iei– Haina îl face pe om. Hainele determinaurangul, statutul social, nu erau folositedoar pentru a acoperi trupul. În perioadafanariot`, boierii ajunseser` s`cheltuiasc` sume exorbitante pe articolevestimentare [i stofe de import din AsiaMic` sau Italia, devenind sclavii luxuluivestimentar. Este [i motivul, se pare,pentru care unii domnitori au interzisimportul unor categorii de stofe, pentru amai înfrâna poftele vestimentareneostoite ale boierimii.

Exist` pu]ine obiecte, în expozi]ie, cares` apar]in` claselor de jos. Sunt aproapeimposibil de g`sit în muzeele din România,pentru c` ]`ranii [i micii negustori, depild`, obi[nuiau s` poarte hainele pân` laepuizare. Costumele populare [i ]inutele dedam` care s-au p`strat sunt cele destinatezestrei, vestimenta]ia ]inut` de bun`,folosit` numai în ocazii cu totul speciale.

Partea central` a expozi]iei estededicat` familiei regale române. Suntprezentate rochii ale reginelor Elisabeta [iMaria (pentru aceasta, din perioada în careera principes` a României), dou` uniformede general (una de ceremonie, una de]inut` zilnic`) ale regelui Carol I, o tunic` aregelui Ferdinand [i o uniform` de frunta[care a apar]inut principelui Carol, viitorul

rege, pe când avea 10 ani,împrumutate de la Muzeul MilitarNa]ional.

Expozi]ia este organizat` înparteneriat cu Muzeul MilitarNa]ional Regele Ferdinand I,Complexul Muzeal Na]ionalMoldova, Muzeul Jude]ean deIstorie [i Arheologie Prahova,Muzeul Bucovinei [i ComplexulNa]ional Muzeal CurteaDomneasc`. Poate fi vizitat` laMuzeul Na]ional de Istorie aRomâniei, în perioada 15 mai-24august, de miercuri pân` duminic`,în intervalul orar 10.00-18.00.

Uniformele copiilor

Expozi]ia Copiii [i uniformelelor este o idee mai veche acolectivului [tiin]ific al MuzeuluiMilitar Na]ional Regele Ferdinand I,care prezint`, într-o atmosfer` ce

aminte[te de fastuoasele parademilitare, uniformele elevilor careau urmat cursurile unor institu]iimilitare de înv`]`mânt, de lasfâr[itul secolului al XIX-lea [ipân` în prezent.

A[ezate în ordinecronologic`, începând cuuniforma de sublocotenent dero[iori, din anul 1895, aprincipesei Elisabeta, pân` la]inuta actual` a elevilor dincolegiile militare liceale,articolele vestimentare spunpovestea [i evolu]ia [colilormilitare pentru copii.

Pentru ca experien]a s` fiecât mai complet`, organizatoriiau inserat fotografii ce dau via]`exponatelor [i permit vizitatorilors` se integreze atmosfereiepocilor din care acestea provin.Sunt scene din copil`riastr`bunicilor, bunicilor saup`rin]ilor no[tri, fiecare scen`înf`]i[ând o perioad` din istorianoastr`, reprezentat` îns` prin]inuta copiilor. În cadrul aceleia[iexpozi]ii este prezentat [i unscurt istoric al înv`]`mântuluimilitar românesc, dar [i alorganiza]iilor al c`ror scop era instruireapentru ap`rarea ]`rii, precum MiciiDoroban]i, Cercet`[ia, Str`jeria sauOrganiza]ia Na]ional` Cerceta[ii României.

Un loc special ocup` celebrele uniformede [oim al patriei sau de pionier, din aniiregimului comunist, îns` piesa care atrage

aten]ia, în special pentru dimensiunilesale, deoarece purt`torii acestora aveauîntre [apte [i unsprezece ani, este ]inutaMicilor Doroban]i. Ace[tia au fost descri[i,în anul 1905, ca fiind înve[mânta]i înuniforma curcanului, compus` din c`ma[a[i pantalonii de pânz` alb` încadrat` curo[u, mijlocul strâns cu brâu, de cureasus]inând cartu[iera [i baionetalupt`torului, ducând pe spate rani]asoldatului, purtând pe cap c`ciulaîmpodobit` cu pana curcanului [i înc`l]a]icu opinci ]`r`ne[ti.

Organizatorii [i-au propus s`prezinte publicului câteva piese dincolec]ia Uniforme române[ti. Fie c` au fostelevi militari sau membri ai unororganiza]ii de cerceta[i, copiii au purtat cu

mândrie uniformele [colilor care le-aumodelat caracterele [i i-aueducat în spiritul patriotismului [idevotamentului fa]` de ]ar`.

Expozi]ia se adreseaz` deopotriv`copiilor, dar [i adul]ilor, bunici [i p`rin]i,[i va putea fi vizitat` p#n` la 30 iunie.

SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANUPLUTONIER ALINA CRI{AN

Tunica de maior de l`ncieria lui Al.I. Cuza.

Uniform` de frunta[ de geniu, model 1895.

Principele Carol \n uniform` dedoroban], model 1873.

Accesorii militare de la \nceputul secolului al XX-lea.

24 Observatorul militar Nr. 23 (18 – 24 iunie 2014)SEMNAL www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.144

C.773/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

A AP~RUT VIA}A MILITAR~

Colonelul (ret) Lucian Petrescu (în fotografie, în tinere]e, al`turi de so]iasa, Paraschiva, [i de scriitorul Mihail Drume[), care a suferit zece ani în

deten]ia comunist`, v` ofer`, în paginile revistei, m`rturia vie a expresiei ce nute omoar` te înt`re[te. „Ce s` v` mai spun? S` v` spun c` am f`cut zece ani deînchisoare, zece ani [i 45 de zile, un comandament întreg, e vorba de regiuneaa III-a militar`. M-au chinuit cum nu s-a putut. M-au ]inut în foame, 14 zile numi-au dat de mâncare. M-au ]inut la Uranus, acolo, la închisoare, un an, într-ocelul` de tip fântân` în care era depozitat` muni]ia.”

În cei 75 de ani deexisten]`, prin

iscusin]a unorcomandan]i des`vâr[i]i,Nava-[coal` Mircea adus la bun sfâr[it 39 demar[uri de instruirepractic` [i reprezentareîn apele interna]ionale,trei dintre acestea fiindtransatlantice. Citi]i înpaginile revistei ceînseamn` experien]alucrului în arborad`,prin intermediulm`rturiei unor studen]i.

Într-un interviu exclusiv, comandantulClubului Sportiv al Armatei Steaua

Bucure[ti, colonelul George Boroi,poveste[te despre cum, în [coala militar`, se

piept sau cu c`lcâiele la [ezut`, luam pu[camitralier` ca s` mai fac pu]ini mu[chi [i, tota[a, îmi programam antrenamentele maipu]in tehnice în zilele cu instruc]ie. Oricum,

[coala militar` m-a ajutatfoarte mult, mai ales càcolo l-am cunoscut peIlie Popa, un profesionistîn ale atletismului, [i amfost [i într-un grup,al`turi de colegi careaveau s` ajung` pân` lanivelul de campioni aiRomâniei la seniori”.

Deschide]i Via]amilitar` pewww.presamil.ro [i ve]ivedea fotografii ineditedin cariera coloneluluiGeorge Boroi, din anii deliceu [i [coal` militar`,precum [i din perioada încare, ca sportiv, ob]inearezultate onorabile laJocurile Olimpice.

Tot în Via]a militar`g`si]i confesiuneaplutonierului AdrianCre]u, r`nit înAfganistan, carereconstruie[te chipul dural unui r`zboi delocîndep`rtat. „Cu cevavreme în urm`, petraseul respectiv de patrulare, talibaniiîncercaser` s` arunce în aer un pod, reparatîntre timp cu ajutorul unei sus]inerimetalice. Când au ajuns la acel loc, militariiau f`cut cercetarea podului, dup` care audat drumul ma[inilor civile din spate. Au

trecut pe pod camioane, tiruri, dubi]e, tot ceputea trece, dup` care c`pitanul Ungura[,[eful ma[inii în care se afla [i Adrian, a treiadin coloana de patru, i-a spus s` transmit`prin sta]ie c` vor trece primii [i c` aveau s`preia siguran]a-fa]`. A[a c` am fost primiicare am urcat pe pod, dup` toate acele ma[inicivile, [i tot ce-mi mai amintesc este zgomotulf`cut de ro]ile din fa]` la trecerea pe t`bliilemetalice ale podului.

S-a trezit lâng` ma[in`, plimbându-sef`r` orizont, în timp ce un coleg îl

striga ca prin vis. Adriane! Adriane! Nu[tiam ce se întâmpl`. Apoi, l-am v`zut lâng`mine, dar [tiam c` el trebuia s` fie în ultimama[in`. {i nu în]elegeam ce cùtam afar`,din moment ce ne îndreptam c`tre baz`.Scurt, a privit spre stânga. Ma[ina lor, curo]ile-n sus. Atunci am în]eles c` luasem DEI(Dispozitiv Exploziv Improvizat)... Vedeam încea]` [i nu eram sigur cum îmi erau ochii.L-am întrebat pe prietenul meu, [i el a avut

a[a o expresie a fe]ei, c` m-am îngrijorat. E[tibine, a zis [i m-a tras de mân` spre ma[inalui. Eram într-o ambuscad`. Se tr`gea depeste tot, ai no[tri r`spundeau, iar unii îiscoteau pe colegii mei din ma[ina r`sturnat`[i-aveam impresia c` nu-i ap`r` nimeni.

}ipam [i încercam sìes, s` trag [i eu, darnu mai aveam cu ce.Eram r`nit, aveampleoapa despicat` [i-micurgea sânge peobraz.”

Ca de fiecaredat`, revista con]inemulte pagini dinliteratura militarilor,dar [i relat`ri dintaberele deinstruc]ie, institu]iilemilitare deînv`]`mânt [icentrele zonale deselec]ie [i orientare.Nu lipse[te istoria,dar nici pictura: afla]i

detalii despre un mod inedit de a picta,pentru care Georgeta Grabovschi esterecunoscut` [i pe plan interna]ional: cumistria. „Aveam o profesoar`, ofran]uzoaic` mai b`]oas`, care m` a[ezaseîntr-o margine, undeva, aproape detoalet`, [i abia de vedeam natura static`pe care trebuia s` o pict`m. Lucram deatunci în cu]it [i ea abia dac` se uita lamunca mea. Numai c`, la un moment dat,to]i studen]ii s-au strâns în spatele meu s`vad` ce f`ceam [i atunci a venit [iprofesoara, care, a[a, de sus, mi-a zis: Pasmal! Pas mal! (n.r.: Nu-i rù!) De atunci,încrederea în capacit`]ile mele a fost alta.”

Acestea, [i multe altele, numai în Via]amilitar`, nr. 1-2/2014, în format print [ielectronic (www.presamil.ro). (C.P.)

folosea de mar[uri pentru a seantrena în vederea competi]iilorde atletism: „Un regim de mareperforman]` se face în anumitecondi]ii, nu cu de[teptarea la5,30 [i cu încerc`rile mele de atransforma înviorarea într-unmic antrenament, nu intrând îndormitor de la 18.30 la 21.30, numâncând dup` regimul dinarmat` etc. Nu v` ascund c` aufost perioade în care amtransformat mar[urile într-unantrenament. Por]iunile dealergare le adaptam, încercândpu]in` alergare cu genunchii la Pictori]a Georgeta Grabovschi

Deschide]i „Via]a militar`” pe www.presamil.ro!

GENERAL DE BRIGAD~ GHEORGHE NISTOR, {EFUL DIREC}IEI … · 2014-06-18 · avea s` tulbure tihna...

Documents

Transcript of GENERAL DE BRIGAD~ GHEORGHE NISTOR, {EFUL DIREC}IEI … · 2014-06-18 · avea s` tulbure tihna...