GENERATOARE DE CURENT CONTINUU SI ALTERNATIVCoeficientul de utilizare a materialelor (definit ca raportul dintre puterea utila si greutatea) al unui dinam este de 2-3 ori mai mic ca al alternatoarelor. Constructiv, s-a ajuns la cele mai simple si perfectionante dinamuri. Tensiunea de lucru a crescut de la 6v la 12v si 24v, iar curentul maxim pana la 90A, peste care apar dificultati de comutatie. Dublarea nr de rulmenti a permis cresterea turatiei pana la 8000-10000 rot/min, peste care nu se poate trece din cauza fenomenelor de comutatie si a fortelor centrifuge care arunca lamele de colector si conductoarele din crestaturile rotorului. Puterea nominala se obtine de la turatii mari de circa 1 500 2 500rot/min, cu un curent de excitatie care ajunge la 3 4 A. Cresterea curentului de excitatie la valori peste 4 5 A este limitata de regulatoarele de tensiune si de curent de tip electromagnetic (vibrator), cu contacte prin care trece curentul de excitatie. Colectorul generatoarelor de curent continuu nu permite o incalzire mai mare de 150 180 C, iar durata lui de functionare fara intretinere este de circa 50 000 -75 000 km parcursi de automobil. Alternatoarele sunt mai avantajoase. Desi cunoscute de mult timp, ele nu au fost generalizate decat la aparitia redresoarelor moderne, a diodelor cu germaniu si siliciu, caracterizate prin putere mare, greutate si volum mic, ceea ce a permis montarea lor pe automobile . La turatie minima, corespunzatoare mersului in gol al motorului, puterea utila atinge din puterea nominala, ceea ce asigura reincarcarea bateriei de acumulatoare la orice regim de lucru al motorului. Turatia maxima poate fi de circa 3 3 ori mai mare decat cea a motoarelor moderne, nefiind limitata de comutatie sau colector, astfel ca alternatoarele ating turatia de 12 000 15 000 rot/min. Domeniul turatiei in care se obtine puterea nominala este de 2/3 din cea maxima (intre 5 000 si 15 000 rot/min) Durata de functionare fara intretinere este limitata numai de durate rulmentilor, ajungant pana la 150 000 300 000 km parcursi de automobil. Se reduce si capacitatea bateriei de acumulatoare, pentru ca posibilitatile de reicarcare imediata si in orice conditii sunt inbunatatite foarte mult. Utilizarea alternatoarelor trifazate (mai mici cu 30 40% decat cele monofazate) necesita un numar de sase elemente redresoare. Odata cu ieftinirea redresoarelor aceste generatoare se generalizeaza la majoritate tipurilor de automobile . In plus, la alternatoare, protectia contra curentilor de scurt circuit sau de suprasarcina se realizeaza automat prin saturatie alectromagnetica a masinii, fapt pt care nu este necesar regulatorul de curent, astfel incat redresoarele sunt protejate de pericolul suprasarcinilor. Constructia alternatoarelor este simpla, robusta si durabila. Utilizarea redresoarelor intre alternator si baterie de acumulatoare inlatura si necesitatea folosirii conjuctorului-disjuctor. Bateria de acumulare nu se poate descarca pe generator prin redresor, in loc de trei curele se utilizeaza numai regulatorul de tensiune. Curentul principal nu trece prin perii colectoare, fiinca infasurarea indusului este montata pe stator. Dispunerea infasurarii de excitatie pe rotor usureaza constructia inelelor colectoare care devine mai simpla si mai robusta(nu ca colectorul dinamului), pentru ca, curentii de excitatie sunt mici, de maximum10% din curentul nominal. Dispunerea periilor radial pe inele colectoare ale infasurarii rotorice de excitatie face ca alternatorul sa mearga in ambele sensuri.

CARACTERISTICILE GENERATOARELOR

Principalele marimi caracteristice ale generatoarelor de automobile se vor prezenta in continuare. Tensiunea nominala este tensiunea dupa care se caracterizeaza echipamentul electric al automobilului, 6v, 12v, si 24v. Deoarece tensiunea de incarcare a unui element de acumulator, in realitate este de 2,3v, corespunzator tensiunilor de functionare ale echipamentului electric sunt mai mari : 6,9v, 13,8v, 27,6v. Puterea nominala a generatorului este determinata dupa puterea tuturor receptoarelor cu functionare de lunga durata, tinand seama de incarcarea bateriei de acumulare. Curentul nominal rezulta din raportul dintre puterea nominala si tensiunea nominala. Puterea maxima este puterea de lunga durata pe care o poate da generatorul fara ca sa se incalzeasca peste limita admisibila, fiind cu 30-50% mai mare decit cea nominala(limita maximase refera la generatoarele de putere mai mica). Curentul maxim rezulta din raportul dintre puterea maxima si tensiunea nominala. Turatia de mers in gol sau de putere nula este turatia la care generatorul incalzit, neconectat la baterie de acumulatore sau de receptoare, da o tensiunede circa 1,17 mai mare decat cea nominala. Ea trebuie cunoscuta la incercarea generatorului la mersul in gol. Peste aceasta turatie, generatorul incepe sa debiteze curent, astfel incat ea trebuie sa aiba valori cat mai mici posibile. Turatia de conectare este turatia la care generatorul se cupleaza cu reteaua si incepe a da curent, fiind cu 100-200 rot/min mai mare decat cea de mers in gol la dinamuri. Turatia nominala este turatia la care generatorul, in stare incalzita, da putere nominala . Aceaste depinde de constructia generatorului; cu cat dimensiunile sunt mai mari, cu atat racirea este mai buna, dar greutatea si pretul de cost. Turatia maxima este turatia pe care generatorul o poate suporta fara sa se defecteze, fiind limitata de durata de serviciu si rezistenta periilor, a colectorului, a conductoarelor din crestaturile rotorului, care sunt supuse la forte centrifuge foarte mari, de comutatie si de incalzire. Ea depinde de constructie, astfel incat este indicata deuzina fiind cuprisa intre 3 500 si 10 000 rot/min la dinamuri si 15 000 la alternatoare. La mersul in gol al motorului dinamul nu poate da curent de incarcare pentru bateria de acumulatoare. La turatii mici motorul se roteste neuniform si tensiunea dinamului variaza. Pentru acest motiv , turatia la care dinamul se cupleaza cu bateria de acumulatoare se alege mai mare decat turatia de mers in gol a motorului, evitandu-se astfel conectarile si deconectarile prea dese dintre dinam si acumulator, care conduc la uzura si sudarea contactelor conjunctorului-disjuctor . Alternatoarele dau curent chiar la mersul in gol al motorului.

Diametrul carcasei se normalizeaza pentru a corespunde montarii lui in asa fel cu flansa. Anumite norme prevad pentru diametrul carcasei dinamurilo fixate in sa 76,2; 90; 100; 112; 125; 150; 178 si 203,2 mm, iar pentru cele fixate cu flansa 78; 93; 103; 115 si 128 mm. Alternatoarele au diametrul mult mai mare si lungimi mai mici. Sensul de rotire al generatorului se considera, privindul dinspre partea de actionare ( opuse partii cu colector), sensul spre dreapta, fiind al acelor de ceasornic. GENERATOARE DE CURENT CONTINUU (DINAMURILE) 1. CONSTRUCTIA DINAMULUI

Partile principale ale generatorului sunt carcasa cu polii si infasurarea de excitatie ; pe arbore este montat rotorul infasurarea si colectorul , periile cu portperiile lor si arcurile de apasare a periilor, scuturile spre colector si spre partea de antrenare, bornele colierul de protectie . Pe generator sau in interior pot fi montate, in unele cazuri, curele regulatoare; normal acestea sunt montate alaturat. Carcasa este din teava de otel moale turnata sau proluita si sudata, foarte permeabil pentru fluxul magnetic. Polii sunt destinati sa sustina infasurarea de excitatie. La generatoarele mici, pana la 250-300 Watt, sunt 2 poli, la cele mijlocii 4, iar peste 800 Watt chiar si 6. Intrucat fluxul inductor este constant, miezul polilor este din otel moale masiv, iar la puteri mai mari este uneori din tole. Piesele polare au forma alungita pentru a se obtine o crestere gradata a fluxului inductor pe periferia rotorului, fapt care imbunatateste comutatia. Prinderea polilor se face foarte strans in interiorul carcasei pentru ca sa nu se produca un intrefier suplimentar, care sa micsoreze fluxul magnetic si astfel se necesita o putere mai mare de excitatie. Miezurile din tole au sectiune dreptunghiulara, celelalte turnate au forme ovale sau circulare la care se realizeaza o bobina de excitatie mai economica si mai bine izolata. Piesele polare inclinate micsoreaza zgomotele si deformarea campului magnetic. Latimea piesei polare formeaza arcul polar. Distanta radiala dintre stator si rotor formeaza intrefierul ( semidiferenta diametrelor interior statoric si exterior rotoric ) Infasurarea de excitatie derivatie, care produce campul magnetic inductor, este formata din bobine polare identice, cu un nuamr mare de spire. Bobinele sunt confectionate din sarma de cupru emaillata, iar in exterior se izoleaza cu banda de bumbac. Legaturile intre bobine se fac in asa fel incat polii alaturati sa rezulte de nume contrar Sensul de spiralizare al bobinelor fabricate este acelasi, iar pentru schimbarea polaritatii se inverseaza bornele de legatura de la o bobina la alta. La generatoarele de putere mare, la care valoarea intensitatii curentului de excitatie este mai mare de 5-6 Amperi, infasurarea de excitatie se divide in 2, scotandu-se la bornele generatorului 2 legaturi pentru 2 curele-regulatoare de tensiune. Curentul de excitatie care este intrerupt de contactele regulatoarelor are valori mici, evitandu-se scanteile si distrugerea rapida a contactelor curelelor.

Unele generatoare au in paralel cu infasurarea de excitatie o rezistenta de stingere, dioda sau un redresor de seleniu. Rezistenta are scopul de a scurtcircuita curentul de autoinductie; acest curent apare in infasurarea de excitatie la deschiderea contactelor releelor regulatoare, astfel incat micsoreaza scanteile care se produc din aceasta cauza la contact valoarea rezistentei de stingere poate fi egala cu jumatate din valoarea rezistentei introdusa in circuitul de excitatie de releele regulatoare. Cand se prevede un redresor, valoarea rezistentei este mai mica. Conectarea infasurarii de excitatie la bornele generatorului trebuie cunoscuta, intrucat generatorul nu poate functiona cu orice polaritate la masa; si conectarea releelor regulatoare, care lucreaza asupra circuitului de excitatie trebuie cunoscuta. Majoritatea generatoareler si acumulatoarelor au borna minus conectata la masa, iar releele regulatoarte corespunzatoare nu pot lucra decat cu aceasta polaritate. Chiar cu aceeas polaritate la masa generatoarele pot avea infasurarea de excitatie conectata cu borna plus sau cu borna minus la releele regulatoare, lucru care trebuie sa fie cunoscut ori de cate ori se monteaza un alt releu regulator in locul celui original. Rotorul este fabricat din tole cu grosime de 0,2-0,5 mm, izolate intre ele. Crestaturile sunt semi inchise sau deschise, cu izolatie din panza sau carton electrotehnic in care se pune o infasurare ( in care se induc tensiunile electromotoare ) compuse dintrun numar mare de bobine conductoare de cupru emailat. Infasurarea rotorului este infasurata cu pene de lemn impregnat sau fibra pentru ca sa nu sara din crestatura Pentru inlaturarea deformarii campului magnetic si a zgomotului crestaturile se fac uneori inclinat. Distanta dintre 2 crestaturi masurate pe periferia rotorului se numeste pasul crestaturii. La fel se defineste si pasul dentar. Colectorul este confectionat din lamele de cupru foarte pur ( electrolitic ), izolate intre ele cu mecanita. Izolatia dintre lamele trebuie sa fie ceva mai mica decat inaltimea lamelelor pentru ca periile din carbune sa alunece numai pe lamelele din cupru chiar si dupa o perioada mai indelungata de functionare. Pasul lamelelor la colector este distanta, masurata pe periferia exterioara a colectorului, intre axele a 2 lamele alaturate. Grosime lamelelor de cupru este de 3-5 mm, iar a mecanitei pana la 0,8-1 mm. Partea interioara a lamelelor este in forma de coada de randunica pentru a se prinde si rezista la forte centrifuge. Intre lamele si bucsa sunt puse inele colectoare si conul izolate din mecanita presata sau se fixeaza direct la mase turnate pe baza de rasini bachelitice. Suprafata exterioara trebuie sa fie slefuita si perfect centrata pe axul de rotire, pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor, fara joc care sa produca scantei la colector sau sa inrautateasca comutatia. Periile au rolul de a face contactul electric intre infasurarea rotorica si circuitele exterioare ale statorului de excitatie si de sarcina. Periile si colectorul sunt partea cea mai pretentioasa din constructia si intretinerea dinamului. Nu este permis sa se inlocuiasca periile uzate sau defecte decat cu altele originale sau de acelas tip indicat de intreprinderea constructoare, pentru ca tipurile de perii respective au fost studiate, experimentate si adaptate de constructor conditiilor respective de functionare.

Periile trebuie sa reziste la temperaturi de lucru de 100.....150C cat atinge colectorul in functionare. Legatura dintre perie si borna se face cu lita din fire de cupru cu diametrul de 0,05-0,07mm, necesar pentru flexibilitatea ei. Izolarea legaturii de masa generatorului se face cu izolatie din impletitura de bumbac, tub izolant elastic sau impletitura din fibra de sticla neinflamabila. Portperiile au rolul de a tine si a pastra periile pe colector intr-o anumita pozitie, astfel incat sa se obtina tensiunea maxima la borne. Portperiile difea constructiv dupa modul in care ghideaza si apasa periile Portperiile cu brat de parghie au un brat liber care se poate roti in jurul unui bolt, mentinand peria fixata rigid de brat. Portperiile cu cutie prismatica sunt din cuti din tabla laminata sau indoita sub forma prismatica, astfel incat peria sa intre liber in ea; peria lucreaza fie radial sau perpendicular pe suprafata colectorului, fie cu reactie sau inclinata pe suprafata colectorului. y Portperiile primatice radiale pot functiona pentru ambele sensuri de rotatie. Arcul exercita o forta radiala in colectorul care se roteste si o forta tangentiala de frecare. Acest lucru face ca peria sa nu adere perfect pe suprafata colectorului, provocand salturi sau intepeniri ale periei in locasul ei. y Portperiile prismatice cu reactie sunt inclinate unghiul alfa in sensul de rotatie fata de axul periei, astfel incat forta rezultanta lucreaza in jurul axei periei si peria nu mai apasa pe fata laterala din dreapta a cutiei portperiei. Unghiul alfa are valoare de circa 12 grade. In acest mod, peria nu mai apasa lateral pe cutia portperiei si se poate misca liber in ea. Portperiile cu reactie se utilizeaza la turatii si puteri mari inlaturand tendinta de vibratie, de intepenire a periilor si cresterea rezistentei de contact, ceea ce ar conduce la supraincalzirea periilor si colectorului, precum si la dezlipirea conductoarelor din stegulete. La portperiile cu reactie, sensul de rotire al generatorului este impus. Arcul de apasare al periilor este elicoidal sau spiral, fara sau cu posibilitatea de reglare a fortei de apasare. Scutul portperiilor la colector are ferestre de aerisire spre esxterior protejate cu un colier de tabla de otel sau chiar cu un capac, ca sa permita accesul pentru intretinerea la perii si colector Portperiile sunt fixe sau reglabile, fiind dispuse pe partea interioara a scutului. In partea opusa, se fixeaza scutul spre acctionare. Lagarele au rulmenti, uneori lagarul spre colector fiind cu frecare, din bronz cu autoungere; in acest caz se prevad capacele de protectie si garnituri care impiedica trecerea uleiului spre interior. Capacele sunt stranse cu 2 sau mai multe buloane ( tirant ) din otel. Arborele rotorului este confectionat din otel special. Pentru fixarea pachetului de tole, mijlocul arborelui poate fi mandrinat foarte putin conic, pentru presarea pachetului de tole si prevazut uneori cu inele la capete, pentru fixare. Arborii mai noi nu sunt mandrinati ci au 4 crestaturi in lungul lor cu cate un numar iesit inafara. Infasurarea rotorica trebuie sa produca o tensiune capabila sa faca fata alimentarii echipamentului electric si incarcarii bateriei de acumulatoare. La generatoarele cu 2 poli se folosesc infasurari serie buclate. Schema conectarii in serie a sectiilor la lamele si a bobinelor intre cele 2 perii fixe nu poate avea loc decat pe minimum 2 cai de curent, in paralel ( intr-o infasurare care se roteste ). Periile ar trebui dispuse la lamelele conectate la sectiile in care tensiunea indusa este nula

adica sa fie pe axa neutra ( perpendiculara pe axa polilor ); practic periile se fixeaza chiar pe directia axei polilor, pentru a rezulta legaturi simetrice si economice de la sectii la lamelele colectorului. Aceasta pozitie este marcata la generator si trebuie sa se tina seama de ea la montare; in caz contrar se produce o scadere a tensiunii la borne si scantei la colector ( comutatie rea ). Pozitia fiecarei sectii sau bobine a periilor si conexiunile se urmareste pe schemele desfasurate. Generatorul cu 4 poli necesita 4 perii, iar decalarea periilor este la 90 grade. La infasurarile buclate sunt necesare 2 perechi de perii; la infasurarile ondulate se poate fixa numai o pereche de perii mai late care trebuie sa calce pe cel putin 2 lamele de colector, culegand tensiune electromotoare indusa din 2 perechi de cai de curent in paralel, corespunzatoare celor 2 perechi de poli. Comutatia limiteaza deci raportul dintre turatia maxima si cea minima pe care un dinam o poate suporta cand produce o anumita putere in valori cuprinse de regula de la 1 : 4 pana la 1 : 6. RACIRE, MONTAREA SI ANTRENAREA GENERATOARELOR Caldura produsa de pierderile din generator trebuie sa fie evacuata. Racirea generatoarelor se face prin diferite cai: neventilat,ventilat si ventilat prin circuit fortat la colector. Generatoarele neventilate sunt complet inchise; ele se racesc i curentul de aer din timpul deplasarii automobilului si eu de obicei un volum mai mare. In general generatoarele sunt ventilate de catre un ventilator antrenat de cureaua de antrenare care trece curentul de aer prin interiorul generatorului prin gaurile colierului de protectie a periilor sau prin gauri facute prin corpul colectorului si prin interiorul generatorului, iesind prin gauri facute in lagarul de antrenare. La altele ventilatorul este montat in interior aerul trece in sens contrar spre parte colectorului si este absorbit prin gaurile lagarului dinspre antrenare, tipul acesta de ventilator fiind montat la generatoare care au diametrul carcasei mai mare decat 150 mm. Generatoarele foarte mari sunt ventilate ( ventilatorul montat tot in interior ) cu aer absorbit fortat printro conducta speciala. Montarea generatoarelor influenteaza caracteristicile de functionare pentru ca de ea depind racirea, antrenarea, accesibilitatea intretinerea si verificarea, protectia contra influentelor exterioare daunatoare si alegerea raportului de transmitere de la motor. Inainte de a fi montat generatorul trebuie magnetizat in sensul normal de care depinde polaritatea masei automobilului respectiv. Pentru magnetizare, generatorul se conecteaza la bornele bateriei de acumulatoare de la grupul de releu regulator si se conecteaza direct, scurt timp, la borna ne legata la masa a generatorului, scurcircuitata prin curele cu borna libera a excitatiei avandu-se grija ca atat bateria de acumulatoare cat si generatorul sa fie conectate la masa cu polaritatea corecta. Nu este permis sa se scurtcircuiteze cu un cablu borna de legatura a bateriei de acumulatoare de la releele regulatoare cu cea a generatorului, pentru ca se pot produce defectiuni atat la generator cat si la relee. Daca magnetizarea si polarizarea corecta a generatorului nu se fac inainte de functionare se pot defecta releele. Sensul de rotatie corect este in mod normal marcat cu o sageata pe scutul de acctionare sau prin litere ( dupa anumite norme ). Generatoarele pot fi,insa antrenate de cele mai multe ori in ambele sensuri. O antrenare in sens de rotire gresit pierde magnetismul si generatorul nu mai produce tensiune. Pentru ca sa se mentina aceeas polaritate la masa cand

se schimba sensul de rotire a generatorului este necesar sa se schimbe sensul de conectare a infasurarii de excitatie, dupa care generatorul se remagnetizeaza corect. Fixarea generatorului se face in diferite moduri: cu banda intr-o sa prinsa sau turnata la blocul motor, cu brat pe suport oscilant si cu flansa. Montarea generatorului pe suport oscilant este cea mai frecventa si indicata pentru ca permite intinderea curelei de antrenare, care actioneaza si alte organe. Reglarea intinderii curelei se face prin deblocarea bratului de fixare, apasarea generatorului in directia corespunzatoare intinderii curelei si fixarea bratului din nou. La montare, generatorul trebuie protejat de murdarie, combustibil, ulei,apa etc, care patrund la colector si conduc la slabirea excitatiei. Vaporii de benzina se pot aprinde de la scanteile colectorului, daca patrund in interior. Se evita montarea sub carburator a pompei de combustibil, robinetelor de alimentare etc, sau se prevede o aparatoare metalica. Pentru ca sa fie usor de intretinut generatorul se monteaza intr-un loc accesibil in curentii de aer produsi in mers sau in ventilator cu spatiul din jurul lui liber. Orientarea paletelor ventilatorului trebuie sa corespunda sensului de ventilare. Antrenarea generatorului cu curent trapezoidal are avantajul ca este linistita, elastica, fara zgomot si poate antrena si alte organe ale masinii. Cureaua trebuie intinsa insa in timp. La generatoarele mari se folosesc mai multe curele. Legaturile generatorului trebuie ferite de murdarie loviri sau incalzire de la motor.

GENERATOARE DE CURENT ALTERNAIV (ALTERNATOARELE) La noile constructii de automobile, ca urmarea cresterii puteri receptoarelor si consumatorilor introdusi, a pornirilor si opririrol dese in circulaia intensa din orase, a rezultat po de o parte necesitatea incarcarii bateriilor la turatii de mers in gol ale motoarelor, iar pe de alta parte necesita cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata. Din aceste cauze, ele au inceput sa fie inlocuite in scara tot mai larga cu altenatoare. Alternatoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone prevazute cu redresoare statice, care folosesc de obicei diode de siliciu, si ca urmare nu mai necesita colectoare cu lamele ca in cazul dinamurilor. Ele au rolul de a alimenta cu curent electric consumatorii (receptoarele) si de a incarca bateria de acumulatoare CONSTRUCTIA ALTERNATOARELOR In general, alternatoarele pt automobile se construiesc cu indusul in stator si inductorul in rotor. INDUSUL Este construit din tole si care are o infasurare trifazata asemanatoare masinilor sincrone sau asincrone obisnuite. Cele trei faze sunt conectate fie in stea, astfel ca tensiunea la borne este mai mare decat tensiunea fiecarei faze, fie in trunghi cand se obtine o tensiune la borne egala, dar intensitatea curentului mai mare. Tensiunile fiind starnadizate, trecre

trebuie sa se faca de la 14Vla 7V ceea ce, insa, maodifica turatiile de mers in gol si cea nominala, cea maxima putand ramane aceeasi . Astfel, un alternator modern, montatin ste, debiteaza 35A la tensiune de 14V, cu turatia de mers in gol de 1 000 rot/min si montat in triunghi debiteaza 50Ala tensiune de 7V, cu turatia de mers in gol de 900 rot/min INDUCTORUL Inductorul poate fi cu excitatie electromagnetica sau cu magnet permanent. La constructiile cu magneti permanenti (executati din aliaje dure si cansante), datorita absentei infasurarii de excitatie si a inelelor colectoare apar dificultati regate de reglarea tensiunii. Alternatoare cu excitatie electromagnetica se inpart in alternatoare cu inele colectoare si fara inele colectoare. Solutia alternatoarelor cu excitatie electro magnetica fara inele colectoare, cu doua intrefieruri, cu infsurarile inductorului plasate in stator, alaturi de cele ale indusului este neeconomica ; in plus, fluxul magnetic in intrefier nu mai variaza de la maximul negativ la maximul pozitiv, ci numai intre zero si maxim, ceea ce constituie un srios dezavantaj. Alternatoare cu inele colectoare. De bicei se utilizeaza inele colectoare radiale, dar in anumite cazuri ca de exemplu la alternatoarele tip. 1130 care echipeaza motoarele D-115, pentru protejarea colectorului inpotriva patrunderi prafului se utilizeaza inele de tipul frontal. In general, sunt doua inele colectoare si mai rar trei-aceasta, in situatia cand excitatia este functionata, curentul de magnetizare este de intensitate mica si ca urmare uzura si arderea periilor este mica. In prezent, constructia cea mai raspandita este cea a alternatorului cu excitatie electromagnetica cu doua inele colectoare, avand polii inductorului sub forma de gheare. La acest tip, infasurarea de excitatie se compune dintr-o singura bobina asezata concentric pe miezul rotorului, ceea ce permite o constructie simpla si economica. Datorita polilor in forma de gheare si a suprafetelor trapezoidaleale talpilor acestora, se obtine o forma convenabila a curbelor tensiunilor electromotoare induse de alternator, foarte apropiata de forma sinusoidala. Astfel de alternatoare sin construite de firmele Bosch Germania Duciellier, Paris Rhone, Femsa Franta ; Electroprecizie si Sfantul Gheorghe Romania; Lucas Anglia; Motorola S.U.A. REDRESORUL Numarul elementelor redresoare utilizate poate sa varieze de la doua (alternatoare monofazate) pina la sase (trifazate) (in unele cazuri plus trei suplimentare sau auxiliare), in functie de numarul de faze si de numarul de alternante redresate. In prezent, cele mai raspandite constructii pt puteri mai mari de 500 w, sint cele trifazate cu redresor in punte avand sase diode. La acestea tensiunea maxima de varf la borne este practic egala cu valoare medie a tensiuni redresate, fregventa pulsatiilor este mare, respectiv de 6 ori fregventa de baza, iar varfurile de curent la incarcarea bateriei sunt mici Pentru puteri sub 500W, unele firme ca de exemplu Ducellier Franta, au inceput sa echipeze autoturismele cu alternatoare monofazate cu doua diode.

Perfectionarea constructiei alternatoarelor este strans legata de evolutia fabricatiei elementelor redresoare cu placi de seleniu (voluminoase), iar in prezent se utilizeaza aproape in exclusivitate redresoare cu siliciu. In viitor se intrevede trecerea la redresoare cu circuite intregrate, cu gabarit si cost mai mic.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI Facultatea de Horticultura Specializarea Horticultura

GENERATOARE DE CURENT

Profesor: Prof. univ. dr. Popescu Octavian Student: Panait Cristina

An universitar 2011-2012BIBLIOGRAFIE :

1. Samoila Stelian, Tocaciuc Gheorghe, Cordonescu Gabriel Instalatii si Echipamente Auto, Tehnologia Meseriei Electrician Auto, Editura Didactica si Pedagogica, 1994, Bucuresti 2. Raicu, V. Manualul Electricianului Auto, Editura Didactica si Pedagogica,1993, Bucuresti 3. http://www.referatele.com 4. Marian Pearsic , M d lina Petrescu, ,,Ma ini electrice , Editur Academiei For elor aeriene ,,Henri Coand , Bra ov 2007