GE-027-97 GHID PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ŞI CONSOLIDAREA TALUZURILOR...

download GE-027-97 GHID PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ŞI CONSOLIDAREA TALUZURILOR LA CANALE ŞI DIGURI

If you can't read please download the document

description

GHID PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE APĂRAREŞI CONSOLIDAREA TALUZURILOR LA CANALE ŞI DIGURI

Transcript of GE-027-97 GHID PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE APĂRARE ŞI CONSOLIDAREA TALUZURILOR...

  • strarea traseului general al taluzului din zon

    2.3. ncastrarea n teren stabil

    2.4. Etapizarea execuiei

  • suport, care de regul are neuniformiti.

    Stabilitatea consolidrii se mai poate asigura i prin ancoraje de diferite tipuri fixate pe coronamentul taluzului sau n masivul de pmnt din spatele consolidrii (vezi "Ghid pentru proiectarea lucrrilor de nglobeaz geosinteticele" - P 134-95).

    4.4. mbrcmintea sau stratul protector al taluzului are rolul de protecie mpotriva eroziunii provocate de curentul apei, de valuri sau de ghea.

    Este constituit n general din pereuri rostuite sau nerostuite din piatr brut, bolovani de ru, dale prefabricate din beton sau beton turnat pe loc. Pentru o bun aezare a elementelor componente este necesar aternerea unui strat din produse de balastier/carier, dac n alctuirea constructiv nu s-au prevzut straturi drenante sau lest pentru geotextil sau geogrile.

    Dalele prefabricate din beton, impun de regul ca rezemarea lor pe prismul de ancoramente de la baz s se fac prin intermediul unui pinten de beton. Acest pinten se mai impune i la racordarea ntre pereul de pe taluz cu cel de pe fundul canalelor cnd grosimea proteciei i nlimea taluzului sunt mari, iar panta este abrupt.

    4.5. Lucrrile de descrcare a subpresiunii apelor freate

    n cazul cnd diferena ntre nivelul minim (fundul canalului) i nivelul apei subterane este mare, iar preluarea subpresiunii printr-un spor de greutate al pereului este neeconomic se impun msuri speciale.

    Printre acestea se menioneaz:

    - perforarea datelor de beton sau nerostuirea pereului;

    - realizarea unor drenuri n lungul canalului, amplasate sub pereu la piciorul taluzului, cu posibiliti de descrcare n canal, amplasate la distane de 20-40 m.

    4.6.1. Protecia taluzurilor de dig cea mai rspndit este nierbarea care se poate realiza n urmtoarele moduri:

    - acoperirea cu brazde de iarb a taluzului;

    - acoperirea taluzului cu un strat de pmnt vegetal care se nsmneaz cu iarb de diferite sortimente cu perioade de vegetaie diferite;

    - aternerea pe taluz a unei geogrile spaiale peste care se aterne pmntul vegetal. Geogrila are rolul de a stabiliza pmntul vegetal pe taluz fr a mai fi necesare alte lucrri pregtitoare.

    4.6.2. nsmnarea pmntului vegetal, se face cu diferite soiuri de ierburi perene n funcie de zona climatic n care este amplasamentul lucrrii.

    4.6.3. La nierbarea unui taluz se vor folosi mai multe soiuri de iarb cu perioade vegetative diferite.

    Zonarea climatic este prezentat n harta din fig. 1-1.

    iar pentru fiecare zon climatic se recomand urmtoarele reele de graminee:

    Zona I

    Bromus inermis (obsiga)

    50% 15 g/m2

    Agropyrum cristatum (pirul)

    35% 10 g/ m2

    Medicago sativa 15% 5 g/ m2

  • Page 11 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • Page 12 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • -

    Page 13 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • c. n cazul cnd se cunoate viteza medie a cursului de ap se pot calcula dimensiunile minime necesare pentru pietrele i bolovanii utilizai ce nu pot fi antrenai (11) cu relaiile:

    (m) (4)

    f - coef. de frecare ntre anrocament i patul albiei (vezi tabelul 3).[7]

    Zidrie de piatr sau beton pe zidrie uscat de piatr 0,70-0,80

    Zidrie de piatr sau beton pe anrocamente n ap 0,50-0,60

    Anrocamente pe pmnt vegetal sau nisipos uscat 0,50-0,70

    Anrocamente pe pmnt vegetal sau nisipos n ap 0,40-0,50

    Zidrie de piatr sau beton pe pmnt vegetal uscat 0,45-0,65

    Zidrie de piatr sau beton pe pmnt vegetal n ap 0,30-0,40

    Anrocamente pe argil uscat 0,35-0,45

    Anrocamente pe argil n ap 0,30-0,33

    ntre pietrele anrocamentelor uscate sau din ap 0,70-0,82

    Nisip afnat uscat 0,58-0,70

    Nisip afnat umed 0,62-0,84

    Nisip mbibat cu ap 0,36-0,47

    Argil uscat 0,84-1,00

    Argil mbibat cu ap 0,36-0,58

    Pietri (prundi) uscat 0,70-0,84

    Idem mbibat cu ap 0,58

    Pmnt mlos, compact, uscat 0,84-1,20

    Idem mbibat cu ap 0,36-0,47

    Nisip afnat pe zidrie de piatr sau pe beton la uscat 0,60-0,70

    Nisip afnat pe zidrie de piatr sau de beton n ap 0,30-0,50

    Pietri (prundi) pe zidrie de piatr sau pe beton, n uscat 0,50-0,60

    Pietri (prundi) pe zidrie de piatr sau pe beton, n ap 0,40-0,50

    Csoaie din lemn pe anrocamente 0,58-0,60

    Csoaie din lemn pe nisip uscat 0,45

    Csoaie de lemn pe nisip n ap 0,35

    Csoaie din lemn pe pmnt argilos mbibat cu ap 0,25

    Csoaie din lemn pe pmnt vegetal uscat 0,40-0,50

    Csoaie din lemn pe pmnt vegetal n ap 0,30-0,40

    Lemn de piatr, la uscat 0,60

    Lemn pe lemn, de-a lungul fibrelor, la uscat 0,50

    Lemn pe lemn de-a lungul fibrelor, cu ungere 0,30

    Lemn pe oel n stare uscat 0,55

    Lemn pe oel n ap 0,65

  • Valorile maxime admisibile ale forei de antrenare pentru diferite tipuri de terenuri i mbrcmini ale malului i taluzului (6)

    Tabelul nr. 5

  • Page 26 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • Page 27 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • Page

  • 7. MATERIALE UTILIZATE PENTRU PROTECIA TALUZURILOR

    Pmntul

    7.2. Produse de balastier sau carier

  • 2. CONDIIILE CE TREBUIE NDEPLINITE DE ORGANIZAREA DE ANTIER

    3. TRASAREA LUCRRILOR DE APRARE I CONSOLIDARE A TALUZURILOR

  • 4. EXECUTAREA LUCRRILOR DE TERASAMENTE

  • 6.1. Materialele puse n oper vor fi numai dintre cele care au AGREMENT TEHNIC eliberat de MLPTL.

    6.2. Materialele geosintetice vor trebui recepionate n momentul aprovizionrii, prin verificarea cu atenie a:

    - nsemnelor de marc ale produsului;

    - existenei instruciunilor de folosire;

    - corespondenei dintre sortimentul aprovizionat i sortimentul prevzut n proiect.

    Pentru lucrri de mare amploare se recomand i efectuarea unor verificri ale caracteristicilor fizico-mecanice (conf. Normativului C 227-88) n laboratoare de antier atestate sau laboratoare de specialitate.

    Aceste verificri se vor face pe rspunderea executantului, iar rezultatele se vor face cunoscute beneficiarului.

    6.3. Pentru geotextile i geomembrane, la recepionarea materialelor respective, se vor face verificri ale principalelor proprietii, conform "Normativelor tehnice de utilizare a geotextilelor i geomembranelor" indicativ C 227-88, anexa VI.

    Pentru geogrile, n lipsa unor prevederi normative, verificrile pentru lucrrile definitive (durata de exploatare peste 2 ani) se va face un rnd de teste de verificare pentru fiecare 1000 m2 de geogril. Aceste teste vor verifica comportarea geogrilei la principalele solicitri pe care le va suporta n exploatare. Se recomand ca la stabilirea testelor de prob, s fie consultat i proiectantul de specialitate al lucrrii.

    Toate rezultatele acestor verificri vor fi comunicate i beneficiarului i vor fi ataate CRII CONSTRUCIEI.

    6.4. Manevrarea i depozitarea materialelor geosimetrice se vor face n strict conformitate cu instruciunile furnizorului.

    6.5. Suprafeele pe care urmeaz a se aterne geosinteticele se vor nivela i cura de obiecte ascuite, voluminoase etc., care pot deteriora aceste materiale, att n cursul punerii n oper, ct i ulterior, n timpul funcionrii.

    6.6. Punerea n oper a materialelor geosintetice se va face conform unui plan "de poz" n care sunt stabilite:

    - dispunerea relativ a fiilor;

    - modul de suprapunere care va ine seama de direcia de mprtiere a materialului ce acoper geosinteticul, direcia de scurgere a apei, panta terenului etc. (pentru ca s nu fie deranjate n timpul execuiei).

    Orientarea fiilor va ine seama i de principalele direcii i sensuri ale solicitrilor care se exercit asupra geosinteticelor.

    6.7. Tierea geosinteticelor se va face cu foarcei sau cuite mari, bine ascuite, care s nu provoace rupturi.

    Materialele realizate prin esere se vor suda pe tietur (contra destrmrii) cu un aparat cu flacr.

    6.8. nndirea fiilor se poate face i prin:

    a) simpla suprapunere pe 20 cm, pe terenuri sntoase i bine nivelate, respectiv pn la 50 cm n cazul terenurilor slabe;

    b) coasere cu maini de cusut portabile, cu fir dublu, cu suprapunere de max. 10 cm.;

    c) mbinarea cu benzi adezive sau utiliznd diferite soluii de lipire;

    d) termosudare.

    Page 36 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • 7. EXECUTAREA PEREURILOR DIN DALE PRETURNATE

    Tabelul 1

    Page 37 of 49GHID PENTRU PROIECTAREA I EXECUIA LUCRRILOR DE APRARE ...

    04.03.2015mk:@MSITStore:G:\terasame.chm::/ge027-97.html

  • Page

  • 9. EXECUTAREA PEREURILOR DIN PIATR

  • 11.2. Saltele din materiale geosintetice