GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 150, NOIEMBRIE 2018UL 150, NOIEMBRIE 2018UL 150, NOIEMBRIE 2018UL 150, NOIEMBRIE 2018UL 150, NOIEMBRIE 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5

- pag. 4

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 6

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 3

- pag. 5

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 5, 6

- pag. 7

- pag. 7

ToamnaGelu Baciu

Cântecele de cãtãnieºi rãzboi

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

100 de ani de la Unirea

Basarabiei cu RomâniaIOAN GLIGOR STOPIÞA

DesDesDesDesDesprprprprpre Pãrinte Pãrinte Pãrinte Pãrinte Pãrintele Duhoele Duhoele Duhoele Duhoele Duhovnicvnicvnicvnicvnic

A posti de a judeca pecelãlalt, nu e pãcat

O nouã camO nouã camO nouã camO nouã camO nouã campanie depanie depanie depanie depanie dedonardonardonardonardonare de sânge lae de sânge lae de sânge lae de sânge lae de sânge la

AAAAAgnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiu

RUGÃCIUNEMaria Pãnãzan Lorinczi

Anul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorativ alativ alativ alativ alativ alfãuritfãuritfãuritfãuritfãuritorilor Marii Uorilor Marii Uorilor Marii Uorilor Marii Uorilor Marii Uniriniriniriniriniri

(1(1(1(1(199999111118)8)8)8)8)

- pag. 6

Bobocii la Centenar

Elevi din Agnita laJUNIOR DESIGNER –FASHION TPMI DAY -IDENTITY - IAªI 2018

MAREA UNIRE ªI VALEAHÂRTIBACIULUI

În 30 septembrie 1934 urma sã fie inauguratã, în prezenþaministrului instrucþiunii publice Constantin Angelescu, nouaºcoalã din Peliºor construitã prin strãdania marelui dascãl alsatului, Emanoil Suciu. Inaugurarea nu a mai avut loc, emoþiileºi stresul l-au doborât pe vrednicul învãþãtor ºi în loculinaugurãrii s-a sãvârºit o dureroasã înmormântare.

Acest luminãtor al satului, pe lângã activitatea de învãþãtora desfãºurat o multitudine de activitãþi menite sã punã învaloare cultura spiritualã a lumii satului. A cules ºi a creatfolclor, a instruit echipa de dansuri „Cãluºerii” din Peliºor, ascris ºi a pus în scenã piese de teatru pentru lumea satului,piese pe care le-a publicat în revistele vremii.

Acum, în ajun de centenar, pe ºcoala pe care nu a apucats-o inaugureze a fost aºezatã o placã comemorativã cu numeleacestui cãrturar al satului.

Iniþiativa realizãrii acestei plãci comemorative aparþinemuzeografei Nevodar Mihaela de la Muzeul Vãii Hârtibaciuluidin Agnita ºi consilierului local Lascu Emil care, împreunãcu ceilalþi membrii ai Consiliului Local Bârghiº au suportatcheltuielile acestui eveniment.

La dezvelirea plãcii comemorative au participat locuitori

Sunt momente în istoria popoarelor, cãrora timpul leadaugã mereu sensuri ºi semnificaþii noi, care le sporescvaloarea simbolicã. Pentru existenþa poporului nostru, 1918este un astfel de moment. Desãvârºirea unitãþii naþional-statale, prin Unirea Transilvaniei cu Þara, nu a fost un faptspontan. Unitatea ºi independenþa naþionalã au constituitidealul ºi nãzuinþa multisecularã a românilor. De-a lungultimpului, poporul român s-a dezvoltat într-o continuãconfruntare cu piedici ºi greutãþi de tot felul, cu nenumãrateadversitãþi ºi vicisitudini istorice. Migratorii, poziþia derãscruce, la interferenþa intereselor celor mai mari imperiidin Europa – otoman, habsburgic ºi þarist – au frânatconsiderabil progresul social-economic al poporului român,dar românii au pãstrat tot timpul conºtiinþa comunitãþii deorigine. Aceastã conºtiinþã a favorizat statornicirea ºidezvoltarea, între Moldova, Þara Româneascã ºiTransilvania, a unor strânse relaþii de colaborare ºiîntrajutorare pe toate planurile: cultural, politic, economic.

În ajunul izbucnirii rãzboiului, orientarea politicã aromânilor ardeleni se concretiza în acest motto ce figurape frontispiciul „Tribunei” lui Slavici: Soarele pentruromâni la Bucureºti rãsare! Regimentele româneºti dinarmata austro-ungarã erau conduse la luptã pentru o cauzãcontrarã intereselor lor reale, o adevãratã tragedie lerãscolea suf letele. S-au adãugat lipsa de alimente,rechiziþionarea recoltelor ºi animalelor, scumpete, mii demorþi, schilozi, „cordonul cultural” (de izolare ºideznaþionalizare) creat la graniþa de sud. Contele Tisza ºiceilalþi magnaþi din guvernul de la Budapesta au iniþiat ºiaplicat un plan de exterminare în masã a bãrbaþilor românidin Transilvania. Se mai urmãrea colonizarea regiunilorromâneºti cu ceangãii din Moldova ºi germani din Rusia.Peste 600 000 de români ardeleni (aproape toþi bãrbaþiiîntre 24-50 de ani, apþi pentru serviciul militar!) au fost

Comemorarea învãþãtoruluiEmanoil Suciu din Peliºor

MAREA UNIREªI VALEA HÂRTIBACIULUI

mobilizaþi, dintre care 100 000 au murit pentru o cauzãstrãinã (în intervalul iulie 1914-iulie 1916), alþii, peste 30000, între care cca 1000 de ofiþeri, au trecut munþii ºi s-auînscris ca voluntari în armata românã. Numai la începutulanului 1915 cca 25000 de bãrbaþi apþi pentru serviciulmilitar au pãrãsit Transilvania pe ascuns. Din judeþul Sibiuau fugit 3843 de tineri. Ostaºii români au fost intenþionattrimiºi numai în prima linie ºi în sectoarele cele maipericuloase, pe fronturile de luptã din Serbia ºi Italia însud ºi pe frontul din Galiþia, contra Rusiei, în nord. Pefrontul din Galiþia românii s-au lãsat sã fie luaþi prizonieri.120 000 din cei înrolaþi au dezertat pe frontul din Rusia,preferând prizonieratul, alþi 18 000 au rãmas prizonieri înItalia ºi aproape 1000 în Franþa. Regimente întregi formatedin români au fost decimate de armatele inamice ºi, înlocul lor, au fost aduºi tot români! De aceea, numeroºi ostaºiromâni din armata austro-ungarã erau preocupaþi nu deacte de vitejie, ci cum sã dezerteze pentru a se înrolavoluntari în armata românã.

Au fost mobilizaþi cu precãdere învãþãtorii din satelede români, ca sã se desfiinþeze învãþãmântul în limbamaternã, copiii fiind îndrumaþi spre ºcolile maghiare. 311ºcoli confesionale româneºti au fost desfiinþate numai în„zona culturalã” ºi 477de învãþãtori au rãmas fãrã catedre.Dupã o statisticã incompletã, 293 de români din judeþulSibiu au fost judecaþi ºi condamnaþi, deportaþi ºi internaþiîn lagãre, pentru agitaþie, pentru „trãdare de þarã”.Numeroºi þãrani români din „zona culturalã” (regiuneaBraºovului, Fãgãraºului, Sibiului, Hunedoarei ºi Caraº-Severinului) au fost strãmutaþi în alte pãrþi. Aproapejumãtate din intelectualitatea judeþului Sibiu trece munþii,desfãºurând în þarã o intensã propagandã agitatoricã înfavoarea unirii.

Prof. Mircea Drãgan Noiºteþeanu(continuare în pagina 3)

ai satului Peliºor, membrii ai Consiliului Local Bârghiºprofesori ºi elevi ºi rude ale celui comemorat.

Despre pesonalitatea lui Emanoil Suciu au vorbitmuzeograful Mihaela Nevodar ºi consilierul Lascu Emil.Despre importanþa realizãrii acestui eveniment a vorbitdirectoarea ºcolii, prof. Celina Toader care a subliniat faptulcã acesta este un prim pas pentru cunoaºterea istoriei locale.Preotul Simion Mãneasa a subliniat rolul învãþãtorului înluminarea spiritului.

Momentul emoþional a fost realizat de un grup de elevi,pregãtiþi de învãþãtoarea Cornelia Suciu, care au dat glas unorcântece patriotice dedicate celui care a participat la actul MariiUniri de la Alba Iulia.

I. Bârsan

Aºadar, a venit toamnaticaiarnã-timpurie…

Concurs de colinde

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Toamna lungã ºi caldã a dat o mânã de

ajutor poliþiºtilor care au profitat de vremeabunã ºi au fost prezenþi pe mai toatedrumurile de pe Valea Hîrtibaciului. Ocaziecu care nu puþini au fost cei gãsiþi în neregulã.

Ca de obicei, alcoolul este pe primul locîn „preferinþele” ºoferilor, depistaþi fiind Z.L.de 58 de ani din Ruja cu o îmbibaþie alcoolicãîn aerul expirat de 0,86 mg/l, din AgnitaB.R.A. de 54 de ani – 0,70 mg/l ºi H.N. de 57de ani – 0,88 mg/l iar din Brãdeni M.P. de 27de ani – 0,92 mg/l. Acesta din urmã conduceaun autoturism nu doar sub influenþa alcooluluici ºi fãrã sã posede permis de conducere. Totfãrã sã posede permis de conducere a fostdepistat pe raza localitãþii Zlagna M.D.A. de45 de ani din localitate. Acesta se afla lavolanul unui autovehicul neînmatriculat ºi cunumere false.

Din nefericire condusul sub influenþaalcoolului face victime. C.O. de 66 de ani dinSãsãuº a condus având o îmbibaþie alcoolicãîn aerul expirat de 1,10 mg/l. Cu reflexelediminuate a pierdut controlul volanului ºi s-arãsturnat în ºanþ, într-o curbã în apropierede Chirpãr. Maºina „ºifonatã” ºi câteva rãniau fost rezultatul asocierii între Bachus ºivolan. La Zlagna, P.F. de 45 de ani conducândun vehicul cu tracþiune animalã, datoritã stãriide ebrietate, cade din atelaj. Rezultatul?Câteva rãni minore. Din fericire.

Un accident în care nu este implicatalcoolul ci doar neºansa a avut loc în apropierede Ighiºu Vechi. M.V.S. de 50 de ani dinMoºna, conducând un tractor cu remorcãîncãrcat cu baloþi, a încercat sã urce un dealiar vehiculul supraîncãrcat a derapat ºi s-arãsturnat peste ºofer. Echipajul SMURD sositla faþa locului nu a putut decât sã constatedecesul lui M.V.S.

Deseori nu neºansa ci neatenþiaconducãtorilor auto este cea care provoacãaccidente. Astfel la Brãdeni, nerespectândindicatorul de „cedeazã trecerea” dintr-ointersecþie, B.A. de 46 de ani din Apold a lovitlateral un autoturism care circularegulamentar. Din coliziune B.G. de 68 deani din Brãdeni, pasager în autoturismul lovit,s-a ales cu fracturi de braþ ºi torace.

O situaþie mai puþin obiºnuitã a fostîntâlnitã la Agnita. C.S. de 43 de ani din Sibiuîn timp ce conducea pe trotuar o autoutilitarã,în vederea livrãrii de marfã la un magazin, alovit cu uºa neasiguratã a compartimentuluifrigorific pe R.M. de 72 de ani care, dinloviturã, s-a ales cu umãrul fracturat.

În acelaºi context, al controalelor pedrumurile publice, îi menþionãm pe P.G. de23 de ani din Fofeldea ºi pe T.I. de 53 de anidin Veºtem care au fost depistaþi conducândautoturisme neînmatriculate. Au mai fostdepistaþi în trafic B.I.A. de 51 de ani dinAlþîna, D.M.L. de 24 de ani din Noiºtat ºi V.I.de 59 de ani din Gura Râului care transportaumaterial lemnos fãrã acte de provenienþã.Conducãtorii auto au fost sancþionaþicontravenþional iar materialul lemnos a fostconfiscat ºi predat reprezentanþilor ocoluluisilvic din zonã.

Tot în urma unui control rutier agenþiide poliþie au pornit în urmãrirea unuiautoturism care a refuzat sã opreascã lasemnal. Dupã oprirea autoturismului pe ostradã din oraºul Agnita a fost identificat ºiconducãtorul auto în persoana lui M.A.D. de30 de ani din Agnita. Pus în faþa …alcooltestului acesta a arãtat o îmbibaþiealcoolicã de 0,91 mg/l alcool pur în aerulexpirat.

În scurt timp ºi cu mult profesionalismpoliþiºtii au soluþionat un caz de furt. ªcoalagimnazialã din Alþîna a sesizat furtul unei boxeaudio care era folositã în curtea ºcolii.Strângãtorul personaj a fost identificat rapidîn persoana unui elev de 15 ani iar bunul furata fost recuperat.

Prezenþi pe stradã, în instituþii sau încasele dumneavoastrã, prezenþi la datorieindiferent de orã sau anotimp, poliþiºtii de peValea Hîrtibaciului sunt …

… mereu alãturi de dumneavoastrã !

La mulþi ani, România!Ai împlinit 100 de ani. Mulþi pentru un

om, puþini pentru o naþiune. Eºti încã încopilãrie, aºa cã îþi urãm la cât mai multe sutede ani, sã ajungi înþeleaptã ºi respectatã.

Sã fii respectatã mai ales de cei care teconduc. Ca sã te conducã, ºi mai ales sã teducã, acolo unde îþi este locul - între þãrieuropene cu o bogatã ºi realã democraþie.

Þi-au trebuit peste 2.000 de ani de istorieca sã ajungi o tânãrã de 100 de ani. Îþi dorimsã creºti ºi sã te maturizezi încã 2.000 de ani.Ai crescut purtând cu tine tradiþii ºi obiceiuricum puþine þãri din lume au. Le-ai purtat ºile-ai pãstrat aºa cum ai pãstrat limba subasalturile cancelariilor germanice, turce sauslave.

Ai crescut aºa cum au crescut româniicare ºi-au apãrat fiinþa. Cu picioarele goaleprin colbul vremurilor. Bãtutã ºi împinsã decolo-colo de mai marii timpului care se mirãcã încã mai exiºti dupã ce te-au rupt fãrâmeºi te-au vândut bucatã cu bucatã. De mii deani îþi furã sau îþi vând apele, pãdurile saumunþii, aurul, argintul sau fierul, turmele,lanurile sau … copii. ªi încã nu te-au omorât.Încã nu te-au sãrãcit. Pentru cã eºti atât debogatã încât, ºi acum la 100 de ani deexistenþã, încã mai se furã din fiinþa ta.

Chiar ºi aºa, îþi urãm sã fii cu capul sus.Mândrã de toatã viaþa ta de pânã acum. Nu ainimic pentru care sã te ruºinezi. Vecinilortãi care te-au furat, bãtut sau umilit nu le-airãspuns cu aceeaºi monedã. Ai încercat doarsã te aperi. Uneori ai reuºit, alteori nu. Dar

lupta ta pentru supravieþuire ºi izbânzile taleîmpotriva unor adversari mult mai puternicica tine a devenit exemplu în cãrþile de istorie.Un exemplu pe care ºi duºmanii au fost nevoiþisã îl aprecieze.

Probabil cea mai mare izbândã a ta a fostcând þi-ai câºtigat independenþa. Pentru cãatunci ai început sã fii mândrã de tine. Sãînþelegi cine eºti ºi sã începi sã te recunoºti,sã te aduni ºi sã devii cea care eºti azi, lafrumoasa vârstã de 100 de ani.

Ai fãcut multe lucruri în acest rãstimp.Poate puteau fi fãcute mai multe, poate nu.Dar, nu conteazã. Eºti tânãrã ºi ai toatã viaþaîn faþã. ªi îþi dorim sã ai o viaþã cât mai lungãca sã poþi arãta de ce eºti în stare.

La mulþi ani, România!Cãtã V.

Motto: Când în chiar ziua Echinocþiului ei calendaristic (miercuri,21 noiembrie) iarna a prins a coborî din munþii Cindrelului

ºi Pãltiniºului, pãdurea „Dumbrava Sibiului”, cu al sãuMuzeu ASTRA, s-a transformat nu numai într-un

imens ºi pitoresc „Regal al Zãpezilor”, dar ºi într-oviitoare încântãtoare promenadã a sãniilor trase de cai, purtând

în pieptãnatele lor coame zurgalãi-tricolori, în Roºu, Galben ºi Albastru.

Aºadar, a venit toamnatica iarnã-timpurie…

Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi

obligaþia de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 de zile înainte de aceastãdatã, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãriiacestuia. Nu lãsaþi sã treacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitatela medic, la bancã, la notar sau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nu vãeste de folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identi-tate trebuie sã aveþi asupradumneavoastrã:

· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare, contract

de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la primãria locului de domiciliu etc.)ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 aniAþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi

nu au încã act de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia pentru a-i pune în legalitate,cu cel mult 15 zile dupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnitafuncþioneazã în sediul Poliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul program cu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

Iar de mai puþin aºteptata ei sosire nevesteºte ºi ne povesteºte pânã ºi versurilepoeziei, din anul 1907, a rãºinãreanului-sibian Octavian Goga (1881-1938): „Vãl debrumã arginþie / Zmãlþuitu-mi-agrãdina, / Firelor de tãmâiþã / Li seusucã rãdãcina. / Peste creºtet dedumbravã / Norii suri îºi poartãplumbul, / Cu podoaba zdrenþuitã /Tremurã pe câmp porumbul. / ªi cumdela Miazã-Noapte / Vine vântul fãrãmilã, / De pe vârful ºurii noastre /Smulge’n zbor câte-o ºindrilã. / Deviforniþa pãgânã / Se’ndoiesc nucii,bãtrânii, / - Plânge-un pui de ciocârlie/ Sus pe cumpãna fântânii. / Îl ascultºi simt subt gene / Cum o lacrimã-miînvie: / - Ni s’aseamãnã poveste, /Puigolaº de ciocârlie.”

Aºadar, un veritabil poem de toamnãtârzie ºi de iarnã timpurie. O scrieremeºteºugit alcãtuitã ºi care, fãrã voia meaparcã îmi acoperã cu un voal ochii minþii,iar înþelesurile versurilor îmi deschid largporþile Inimii ºi Sufletului. Dupã care mãlasã uitat de lume în imaginarul pridvorcu muºcatele sângerii ale casei mamei

tatãlui meu. Nimeni alta decât buna ºivrednica mea bunicuþã-þãrãncuþãghizãºanã, rãposata „Mumã Anisia”.Rãmânând aºa, dus pe gânduri ºi întovãrãºia vechilor ºi dragilor mele amintiri,dintr-o datã se desprinde imaginea ireal declarã a satului natal cu ai lui oameni buniºi harnici, în timp ce în vale prinde a coborî

norii fumurilor albicioase ale focurilorºatrei þiganilor cortorari de pe pãºunea devaci ºi bivoliþe a Vãrdului-Agnitei vãiisibiene a Hârtibaciulu, alãturat ºerpuindcãrãruia prãfuitã ºi bãtãtoritã depicioruºele desculþe ale prietenilor mei dejoacã. La celãlalt capãt al amintirilor dincopilãrie revãd imaginara leasã adâncã,limpede ºi caldã a apei scãldãtoareivãratice de la Sãrãturi, precum ºi mereupovestitoarea roatã de piatrã a morii vãiiOlbocului, strunitã din rãsputeri demeºteºugul bãtrânului morar veseudeanFlorea. Iar pe întregul fundalul al tablouluisatului patriarhal, undeva, departe în zare,dincolo de turla clopotniþei bãtrâneibiserici a satului, se desprinde frumuseþeaºi mãreþia misterioasã a Munþilor Fãgãraº,acoperiþi de albul zãpezilor timpurii ºitomnatice ale iernii! În vecinãtatea„Transfãgãrãºanului”, precum ºi în susulînalt al lacului glaciar „Bâlea”, cioplitorii-artistici pregãtesc modelarea celor dintâistâlpi-gheþari ai viitorului „Hotel deGheaþã”, camerele ºi holurile lui urmândsã fie înfrumuseþate cu sculpturi, menitesã reaminteascã oaspeþilor de Crãciun ºide Anul Nou, în principal prin chipulimpunãtor al regelui Ferdinand, ÎntâiulCentenar al Unirii Transilvaniei cuRomânia, din 1 Decembrie 1918, de la AlbaIulia.

Sibiu, joi, 22 noiembrie 2018Ioan Vulcan - AGNITEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3

A doua jumãtate a anului 1918 a fost perioadacea mai febrilã ºi mai fierbinte, hotãrâtoare, pentrurealizarea aspiraþiilor de unitate ale poporului român.Evenimentele s-au derulat cu mare repeziciune. La12 octombrie 1918, Conferinþa Partidului NaþionalRomân, întrunitã la Oradea, a proclamat dreptul laautodeterminare al românilor transilvãneni. În 30octombrie, la Viena, se pun bazele Comitetuluinaþional al Românilor din Transilvania, subpreºedinþia lui Iuliu Maniu, iar a doua zi se constituieSenatul Militar Român din Viena, sub preºedinþiageneralului Ioan Boieriu.

Dupã constituirea la Arad, în 18/31 octombrie1918, a Consiliului Naþional Român Central, în toatesatele ºi oraºele Ardealului s-au format consiliinaþionale locale – comunale, cercuale, orãºeneºti ºijudeþene (numite senate, comitete, sfaturi, dar maiales consilii) ºi gãrzi româneºti ºi Transilvania eorganizatã ca þarã româneascã, pe baza dreptului deautodeterminare al popoarelor. Aceste consilii au luatfiinþã în octombrie ºi pânã cãtre mijlocul luniinoiembrie ºi au preluat conducerea efectivã înlocalitãþi.

Pe Valea Hârtibaciului, ca peste tot, Consiliilenaþionale române s-au ocupat de problemaaprovizionãrii populaþiei cu lemne de foc,rechiziþionarea lemnelor de foc ºi de construcþie dinpãdurile proprietarilor, mãsurarea ºi evaluareaacestor pãduri. De asemenea, aprovizionareapopulaþiei cu petrol, combaterea speculei, înarmareagãrzilor naþionale române. Toate inscripþiile ºilozincile scrise în maghiarã au fost îndepãrtate.Autoritãþile româneºti nu mai rãspundeau la adreselescrise în ungureºte.

La Agnita „uneori am avut de întâmpinat focularmelor soldaþilor germani în retragere, care încercausã ia cu forþa bunuri de la populaþie” – consemneazãsublocotenentul Erofteiu Holerga, fost comandant algãrzii naþionale orãºeneºti. „Într-o asemeneaintervenþie a fost împuºcat mortal cãpitanul AxenteLene, comandantul gãrzii naþionale de plasã”. S-aîntâmplat aceasta în noaptea de 10 spre 11 decembrie(15-16?), în crâºma mare, numitã ulterior „Subpoartã”, în urma unui conflict minor, întâmplãtor. Sespune cã atunci el ar fi purtat la butoniera uniformeiun fir de brânduºã primit în dar de la o frumoasãsãsoaicã din Dealu Frumos. Gelos ºi „ºpriþuit”, unsoldat neamþ din trupele germane în retragere l-ar fiîmpuºcat mortal pe la spate. Saºii au regretat ºi eiîntâmplarea nefericitã, aºa cã n-au fost rãzbunãri. Înziarul sãptãmânal „Agnethler Wochenblatt” din 21decembrie 1918, la rubrica „ªtiri locale ºi ale zilei”apãreau urmãtoarele:

„O întâmplare regretabilã s-a petrecut în noapteade 10-11 a acestei luni în târgul nostru. Comandantuldistrictual al Gãrzii Naþionale Româneºti din Agnita,cãpitanul Axente Lene, a fost împuºcat, la ceas târziudin noapte, de un soldat german dintr-o trupã aReichului, aflat în trecere pe aici, în urma unei certepornite de la o simplã discuþie...

Nouã nu ne pare doar rãu de aceastã întâmplare,ci o judecãm aspru, datoritã faptului cã elementeiresponsabile ar putea folosi ca pretext sã distrugãbuna înþelegere ºi liniºtea comunitãþii noastre carepânã acum au conlucrat atât de bine.

Comandantului plecat din viaþã printr-unasemenea eveniment tragic, naþiunea românã i-apregãtit o înmormântare demnã, la care au luat parteConsiliul popular sãsesc, Garda sãseascã ºi delegaþiai autoritãþilor locale în numãr foarte mare.”

În 29 noiembrie 2002, din iniþiativa pãrinteluiprotopop Ioan Jurcã, rãmãºiþele pãmânteºti alecãpitanului au fost strãmutate pe aleea principalã careduce spre biserica Sf. Nicolae.

Tot la Agnita, Consiliul naþional român hotãraîntr-una din ºedinþele sale ca articolele alimentare„grâu ori cucuruz, precum ºi nutreþul pentru vite, ceau format proprietatea statului ungar ori au fostcumpãrate pentru armata austro-ungarã, sã fie luatesub sechestru de cãtre consiliile naþionale românecomunale aºa cum se aflã în comune, pânã ce dinpartea guvernului român ardelean se va lua odispoziþie referitoare la aceste obiecte”.

Femeile au desfãºurat ºi ele o neobositãactivitate. La chemarea Emiliei Raþiu, soþialuptãtorului pentru cauza naþionalã dr. Ioan Raþiu,„femeile române din Sibiu”, în numãr de 500, s-auîntrunit, în 12 noiembrie, în sala festivã a ºcolii civilede fete ºi au adoptat textul unei „adrese de încredereºi îmbãrbãtare”, care sã fie trimisã „Sfatului naþionalromân de la Arad”. A fost dezbãtut ºi aprobat un„manifest” cãtre femeile române din Transilvania ºiUngaria. Manifestul a avut un puternic ecou înrândurile femeilor din judeþ. Au loc adunãri în multelocalitãþi, între care Marpod, Þichindeal, Vurpãr,Agnita, adunãri în care femeile ºi-au manifestatdorinþa de „unire cu þara”. Bucuria de care a fostcuprins atunci poporul român s-a manifestat în celemai miºcãtoare feluri. Recunoºtinþã s-a arãtat ºi faþãde Ferdinand Întregitorul (Dezrobitorul), faþã deRegina Maria ºi întreaga dinastie. În avântul bucuriei,o þãrancã de pe Valea Hârtibaciului dãnþuia ºi chiuiaîn piaþa Sibiului, strigând:

Vai, sãracii ungurii,/Se uitã ca taurii /Cã regina-i ca o floare,/ Unguru’, de ciudã, moare!

În 10 noiembrie Consiliul Naþional RomânCentral (Marele Sfat) a preluat puterea deplinã deguvernare asupra teritoriilor locuite de români, „pebaza dreptului de liberã dispunere a neamurilor”.

Grup de delegaþi la Alba Iulia. În scrinul frumos ornamentat se aflã crediþionalele.

Cel din rândul al doilea de sus, X, se numeºte Mohai ºi a fost primar în Ighiºu Vechi.

MAREA UNIRE ªI VALEA HÂRTIBACIULUIÎn zilele de 13-14 noiembrie 1918 au loc la Arad

tratative ale delegaþiilor române ºi maghiare. Ele aueºuat, cãci poziþiile celor douã pãrþi erau diametralopuse, aºa cã, în 15 noiembrie s-a întrunit ConsiliulNaþional Român, care a hotãrât proclamarea uniriiTransilvaniei cu România de cãtre o mare adunarereprezentativã. Se dispunea ca, în termen de 12 zile,sã se facã în toate judeþele locuite de români alegeride delegaþi (deputaþi) pentru Marea AdunareNaþionalã Românã. S-au fãcut alegeri în cercurileelectorale existente pentru delegaþii care urmau sãplece la Marea Adunare Naþionalã de la Alba Iulia,fixatã pentru ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918.Între acestea s-au numãrat ºi cele din Nocrich (în11/24 noiembrie) ºi Agnita

În mandatul (credenþionalul) înmânat delegaþilorse precizeazã cã ei sunt „autorizaþi a lua parte cu votdecisiv la Marea Adunare Naþionalã românã ce se vaconvoca prin Consiliul naþional central român înnumele tuturor românilor din acest cerc electoral ºila alte mari adunãri naþionale române care eventualo sã mai fie convocate în decursul anului acestuia ºiîn anul urmãtor ºi a contribui cu votul lor la decidereaasupra sorþii viitoare a neamului românesc dinTransilvania, Ungaria ºi Banatul timiºan”. Mandateleerau întocmite dupã o concepþie unicã. Delegaþii dinValea Hârtibaciului au plecat din Sibiu sâmbãtã, 30noiembrie, cu un prim tren special, în care se aflau ºidelegaþii din Þara Oltului ºi satele din jurul Sibiului.De la Apoldu de Jos spre Alba-Iulia, drumurile de þarãerau înþesate de cãruþe în care cãlãtoreau delegaþiisatelor.

Prezentãm mai jos mandatul (credenþionalul)dat delegaþilor din Noiºtat:

1918, noiembrie (16)/29, Noiºteat:Hotãrârea noastrãObºtea poporului român din comuna Noiºteat

(2), din îndemn propriu ºi fãrã nici o silã sauademenire din vreo parte, dã la ivealã dorinþa fierbintece însufleþeºte inima fiecãrui Român ºi declarã cãvoinþa sa nestrãmutatã este:

Voim sã fim alãturaþi, împreunã cu teritoriileromâneºti din Ardeal, Banat, Ungaria ºi Maramureº,la Regatul României, sub stãpânirea Majestãþii Sale,Regelui Ferdinand I.

În aceastã hotãrâre a noastrã aºternem tot ceau dorit strãmoºii noºtri, tot ce ne încãlzeºte pe noi,cei de faþã ºi tot ce va înãlþa pururea pe fiii ºi nepoþiinoºtri.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!Pavel Gavrilã,+Andrei Adam, Nicolae Pupezu,

Ioan Turcu preºedinte Ilie Boholþ, Georgie Techiere,Ioan Drãgan, Emanoil Turcu, Toader Vinþeler, IoanSpãtar, Ioan Gravilã, Agatia Gavrilã, Ilie Cãpriþã,Chirion Turcu, Susana Toncii, Solomon Ferdelã,Gligor Gavrilã, Raveca Suciu, Fimia Drãgan

Conþinutul „Hotãrârii” adoptate este acelaºi întoate comunele. Iatã ºi numele delegaþilor din Retiº:

Subscrierile: Rafira Prescurea, Zaharie Longinu,Aliman Droc, Zosim Eva, Ioan Drãgan, Ioan Sbârcea,Toma Barb, Manoil Barb, Zosim Barb, GafieMoldovan, Niculae Bragã, Vasile Oniþ, Miron Neagu,paroh - preºedinte, Zosim Dobre, Maria Rogoz,Victoria Þânþ, Nevodar Traian, George Tinþ, AndreiNevodar.

În numele poporului din comuna (Retiº),Consiliul Naþional din loc.

(Retiº) în 29/XI/1918Miron Neagu, preºedinte, Zosim Dobre - înv.

Serafim Dobre, Chirion Niþu, Niculae Þânþ, ZosimRogoz, Zaharie Moldovan, Ioanu Nistor, NiculaeBârsan, Serafim Bardaº, Niculae Vlasea, Ioan Drãgan,Patrichie Gherghel, Zosim Onea, Isaia Coci�,Moldovan - preot.

Cercul Electoral din Agnita l-a împuternicit pecãpitanul Axente Lene, originar din Dealu Frumos,sã prezinte, împreunã cu cei cinci membri aiComitatului, la Alba Iulia, adeziunea agniþenilor laactul Marii Uniri. Adunarea a avut loc în ºcoala greco- ortodoxã, actuala casã parohialã a Parohiei AgnitaII, str. Griviþa, nr.4: 1918, noiembrie (14)/27, Agnita(cerc electoral)

Proces-verbal - luat în adunarea electoralã acercului electoral Agnita din comitatul Târnava-mare,þinutã în 27 Novembre 1918 în ªcoala gr. or. Românã,în Agnita.

Prezident: Joachim Muntean, protopop gr. or.în Agnita. Notari: Dimitrie Pulca, paroh gr. or. înProºtea.

Prezidentul dã cetire ordinului venit de la ConsiliulCentral Naþional Român, prin care se ordonã alegereaurgentã alor 5 delegaþi în Marea Adunare NaþionalãRomânã, care va fi convocatã în scurt timp. Constatãcã publicarea alegerei de azi s-a vestit de cu vreme întoate comunele din cerc. Salutã pe alegãtorii prezenþiºi îi provoacã sã numeascã 5 bãrbaþi de încredere.

Se numesc de atari prin aclamaþiune DomniiRomul Constantinescu, Ioan Floca, Joachim PãrãuSimion Vecerzan, ºi Pavel Criºan.

Prezidentul deschide votarea, care decurgînd înordine, pe baza scrutiniului fãcut de biroul adunãrii,se constatã cã unanimitatea voturilor au întrunit dniiDr. Simeon Cheþian din Agnita, Dr. Alexandru Vasudin Cincu mare, Aurel Pãcalã din Dealu Frumos, IoanPrescurea din Retiº, Axente Lenea din Agnita.Caurmare prezidiul declarã pe dnii Dr. Simeon Cheþian,advocat Agnita, Dr. Alexandru Vasu, advocat CinculMare, Aurel Pãcalã, (Dealu Frumos), Ioan Prescurea,mare proprietar Retiº, Axente Lenea, cãpitan Agnita,

aleºi din partea românilor din acest cerc cu votuniversal ca delegaþi ai cercului electoral îndreptãþiþiºi îndatoraþi a lua parte cu vot decisiv în MareaAdunare Naþionalã Românã, care se va convoca dinpartea Consiliului Central Naþional Român încã îndecursul acestui an ºi la Adunãrile, cari eventual leva convoca în decursul anului urmãtor.

Prezidiul dispune ca în urma acestei enunþãriprezidiali aleºii deputaþi sã fie provãzuþi cucredenþionale, iar o parie a acestui proces verbal sãse trimitã imediat Consiliului Central NaþionalRomân.

Spre ºtire: Despre-ce luându-se acest procesverbal în 2 parii, dintre cari unul se va pãstra laConsiliul Naþional Român din fruntea comitatului,actul de alege se încheie la orele 11 a.m.

D.c.m.s. Joachim Muntean - prezidentul adunãriielectorale, Dimitrie Pulca - notarul adunãriielectorale, Ioan Floca - paroh ort. în Zlagna, RomulConstantinescu - paroh ort.în (Ighiºu Vechi), JoachimPãrãu - preot gr. ort. în Agnita, Simion Vecerzan -proprietar Coveº, Pavel Criºan - contabil, bãrbaþi deîncredere din comunele cercului, designaþi decolegiul electoral a verifica procesul verbal ºicredenþionalele în numele tuturor comunelorreprezentate.

Domnilor Prezidenþi ai Consiliilor naþionaleromâne comunale!

Vã comunicãm cã colegiul electoral din cerculAgnita, întrunit la 27 noiemvrie a.c., a ales unConsiliu naþional român cercual cu sediul în Agnita.

În urma acesteia, Consiliile comunale pe viitorsunt supuse direct Consiliului cercual ºi nuConsiliului Comitatens, cu care vor comunica numaiprin Consiliul cercual. Consiliul naþional româncercual de comandant suprem peste toate gardelenaþionale române din cercul Agnita a denumit pe dl.cãpitan Axente Lene.

Deci, pe viitor, consiliile comunale toaterapoartele le vor adresa cãtre Consiliul naþionalromân cercual (pe plic sã se scrie adresa: dr. SimeonCheþian) ºi tot de la acest consiliu vor cere ºidesluºirile de lipsã.

Iar în ce priveºte Gardele naþionale române,rapoartele se vor adresa d-lui cãpitan Axente Leneºi de la d-sa se vor cere ºi desluºirile de lipsã.

Întrucît consiliile comunale vor avea de araporta vreo cauzã mai urgentã, ori ar voi sã cearãvreo desluºire de urgenþã, sã foloseascã telefonul dincomunã ºi la oficiul poºtal sã cearã legãturã cutelefonul Consiliului naþional român cercual oriGardei naþionale române.

Agnita, 7 Decembrie 1918Vã rog sã trimiteþi protocolul de constituire ºi

lista gardiºtilor Onor Consiliului naþional româncomunal Rãvãºel

Din Þichindeal a participat ºi colonelul IoanHidiu, urmaºul ofiþerului Ioan Hidiu, revoluþionarulde la 1848. El a condus garda românã din Nocrich ºidelegaþia de 5 membri ai circumscripþiei electoraleNocrich. Din Mohu s-au dus trei persoane. DinAgnita, protopopul Ioachim Munteanu se adresaPrezidiului Conferinþei Naþionale de la Alba Iuliaexprimându-ºi regretul cã sãnãtatea nu-i permite sãfie ºi el acolo.

Poziþia saºilor faþã de UnireConsiliul naþional Sãsesc, cu sediul la Sibiu, a

desemnat, în 2 noiembrie, un Comitet Executiv,avându-l ca preºedinte pe Adolf Schullerus, iar casecretar – pe Hans Otto Roth. În zilele urmãtoare,comitetele locale au dispus înfiinþarea gãrzilornaþionale în localitãþile cu populaþie mixtã. Acesteaau colaborat cu cele româneºti, cum s-a întâmplat laMarpod.

Deºi unii conducãtori ai saºilor pledau pentrumenþinerea integritãþii regatului maghiar, îndecembrie au loc ºedinþe comune ale consiliilornaþionale româneºti ºi sãseºti. În Toarcla, deexemplu, gãrzile civile române ºi sãseºti acþioneazãîmpreunã faþã de abuzurile sãvârºite de notarul sasKeul Michael. În adunãrile populare din martie 1919,dupã adunarea lãrgitã de la Mediaº, din 8 ianuarie,saºii îºi reafirmã hotãrârea de a fi cetãþeni leali aistatului român.

Cu douã-trei zile înainte de 1 Decembrie,mulþimile pornesc spre Alba Iulia cu trenul, cu

cãruþele, cãlare ºi pe jos. Bãtrânii din Beneºti aupovestit cã, din sat, au plecat spre Alba Iulia cãruþecu cai, împodobite cu covoare ºi panglici tricolore,pline cu oameni îmbrãcaþi de sãrbãtoare, având înfrunte preotul ºi învãþãtorul satului. Pe drum cântauºi strigau, aplaudaþi de consãtenii ieºiþi pe la porþi ºide tineretul care i-a însoþit pânã la ieºirea din sat pedrumul spre Vecerd. În Hundrubech (Movile), în ziuade 1 decembrie, Isaicã Neagoº ºi Rusalim Ciuchinãumblau cu tricolorul prin sat ºi cântau „Deºteaptã-te, române!”

Dupã ce s-au întors de la Alba Iulia, românii sesalutau astfel: „Trãiascã România cât soarele ceresc!”

PROTOCOL luat în ºedinþa Consiliului naþionalcomunal þinutã la 4 decembrie st. v. 1918 în cancelariacomunalã din Bruiu.

Prezenþi sunt urmãtorii: Ioan Berghea paroh capreºedinte, George Ohsam ca v.pres. ºi membriDumitru Sandu, Ioan Tãbãcar, Ioan Gergel, IoanBrantsch, Paul Ohsam, Paul Tischler ºi OvegheºGeorge.

Constatându-se cã membrii sunt în numãrdeajuns spre a putea aduce concluze valide,preºedintele, dupã deschiderea ºedinþei, pune laordinea zilei urmãtoarele obiecte de pertractat:

1. – Ca membri verificatori preºedinteledenumeºte pe Dumitru Sandu ºi pe George Ohsam.

2. – Preºedintele invitã pe membrii consiliuluisã aleagã un notar ad-hoc pentru ºedinþa de azi.

Consiliul autorizeazã pe domnul Linkner Carol,atât pentru ºedinþa de azi, cât ºi pe viitor cu purtareaagendelor notoriale atît ale consiliului cît ºi alecomunei politice.

3. – Preºedintele comunicã consiliului cã, învirtutea drepturilor de care au a se bucura ºi româniidin Ungaria �i Transilvania, juraþii comunali sã fieprovocaþi a demisiona din posturile lor, fãcând loc ºiromânilor ca sã fie aleºi, statorându-se ºi posturile lacare sã reflecteze românii ºi la care sã reflecteze saºii.

Consiliul, dupã care o serioasã consultare, aduceurmãtorul:

Concluz: Juraþii comunali sã fie provocaþi ademisiona din posturile lor în termen de 48 ore. Toateafacerile comunale sã le reguleze de aºa cã în 31decembrie a.c. sã le poatã da pe lângã inventar noilorjuraþi care au a-ºi începe activitatea în 1 ianuarie 1919.

Restanþe ºi încurcãturi, respective lucruri sauafaceri neclare, noii juraþi sunt opriþi a lua în primire.Posturile la care au sã reflecteze ºi sã fie aleºi numairomânii sã statoresc urmãtoarele: primar, cassar ºitutor orfanal. La aceste posturi saºii n-au drept sãreflecteze. Posturile de viceprimar, colector de dareºi provizor se rezerveazã saºilor cu acea condiþiuneca românii sã poatã reflecta ºi la posturile saºilor.

Domnul notar Carol Linkner se însãrcineazã acomunica juraþilor concluziile prin care sunt provocaþia abzica.

– Preºedintele invitã pe membrii consiliului ase pronunþa asupra persoanei care sã fie autorizatãîn conducerea actului alegerii juraþilor comunali.

Consiliul, în unanimitate de voturi, autorizeazãpe domnul dr. Alexandru Nasu cu conducerea actuluialegerii de juraþi comunali.

Nemaifiind alte obiecte de pertractat, protocolul,dupã citire, se încheie ºi subscrie, iar ºedinþa seîncheie.

D. m. s. Ioan Berghea preºedinte, Linkner notar,Dumitru Sandu, George Ohsam membru verificator

Þiganii ºi-au exprimat ºi ei adeziunea la Unireacu þara-mamã. La Tîrnãveni, în 27 aprilie1919, a avutloc Adunarea þiganilor din Ardeal; s-a întocmit unMemoriu adresat Consiliului Dirigent de la Sibiu, încare se spunea: „þiganii care de veacuri au locuit pepãmîntul Ardealului ºi laolaltã cu celelalte popoare,îndeosebi cu naþiunea românã au adus toate jertfelenecesare pentru susþinerea ºi înaintarea acestei þãriºi patria noastrã iubitã, îndemnaþi de dragosteanoastrã faþã de neamul românesc ºi faþã de nouapatrie, România Mare” – dupã care urma declaraþia– „atît noi cît ºi urmaºii noºtri sã fim consideraþi decei mai supuºi credincioºi fii ºi cetãþeni ai RomânieiMari conform punctului 1 al hotãrîrii aduse înadunarea naþionalã þinutã la Alba Iulia la 18noiembrie/1 decembrie 1918”.

(Arh. Muzeului Unirii, Alba Iulia, DocumenteleUnirii, nr. 2126/14 )

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Anul acesta, Balul Bobocilor ColegiuluiTehnic „August Treboniu Laurian” Agnitas-a desfãºurat sub semnul celor 100 de anide la Marea Unire a Principatelor Române.Fiecare dintre protagoniºtii evenimentuluidin 23 noiembrie, de la elevi la profesori ºiorganizatori, ºi-a adus prin diferite metodecontribuþia la cinstirea Centenarului.

Junior Designer - etapa a II-a esteconcursul care a reunit 100 de elevi ºiprofesori coordonatori din întreaga þarã cuscopul de a identifica elevii talentaþi ºilansarea acestora în industria modei.

Bobocii la CentenarConcurenþii au demonstrat cã s-au

pregãtit temeinic ºi pentru proba de culturãgeneralã. Deasemenea, cu trimitere laspiritul naþional, organizatorii au dorit sãtesteze în cadrul acestei proberecunoaºterea de cãtre concurenþi a unorpersonalitãþi marcante ale istoriei ºi culturiipoporului român.

Elevi din Agnita laJUNIOR DESIGNER – FASHION

TPMI DAY - IDENTITY - IAªI 2018care au participat un grup de ºapte elevialãturi de protagonista noastrã Anca Baboº,ºi anume: Geþi Marius, Hirist Laura,Silivestru Andreea, Cimpoer Casandra,David Ionuþ, Cioca Cãtãlin ºi Gãitan

ªapte perechi de elevi ai claselor a IX-a, s-au înscris în cursa pentru câºtigareatitlului de Miss ºi Mister Bobocei 2018. Fiecã au îmbrãcat ia tradiþionalã în detrimentulvestimentaþiei de galã, fie cã ºi-au decoratcostumul ºi rochia cu elemente populare,boboceii au pãºit cu emoþii pe scena Caseide Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita înaplauzele spectatorilor. Odatã cudeschiderea Balului, printr-un momentartistic solemn susþinut de interpretul TinVasilescu, prezentarea concurenþilor a datstartul concursului. Dupã acordarea notelorpentru aceastã probã, elevii claselor a XII-aau pus în scenã o demonstraþie de vals.

Deºi abia au pãºit în adolescenþã,concurentele au demonstrat cã nu suntstrãine de cunoºtinþele unei gospodine.Proba culinarã a urmãrit identificarea decãtre concurente a ingredientelor ºi moduluide gãtire a unor preparate tradiþionaleromâneºti.

La fel cum este prezent în spiritulromânului indiferent de greutateavremurilor, umorul a fost nelipsit ºi deaceastã datã. Momentele artistice de disputãinterregionalã sau interetnicã, puse în scenãde elevii colegiului, au stârnit hohote de râsîn rândul spectatorilor.

Dacã proba de dans a fost o simplãformalitate pentru cele ºapte perechi, bãieþiiau fost puºi în dificultate la probe deîndemânare unde au fost nevoiþi sãdemonstreze cã acul ºi aþa nu sunt destinateexclusiv fetelor ºi cã reuºesc într-un timplimitat sã confecþioneze o brãþarã.

Imaginea tinerilor cu atenþia limitatã laecranul telefonului a fost demontatã deultima probã. Concurenþii au arãtat cãºotronul nu a rãmas doar o amintire ageneraþiilor trecute.

Implicarea profesorilor ColegiuluiTehnic „August Treboniu Laurian” Agnitanu a fost doar legatã de organizare. Un grupde profesoare a pus în scenã dansul Fetelorde la Cãpâlna pe versuri rescrise de prof.Dan Bârsan.

Solemnitatea a fost readusã pe scenã lafinalul evenimentului de cãtre interpretulTin Vasilescu. Acesta a recitat poemul„Rugãciune pentru 1 Decembrie” de AdrianPãunescu, dupã care a intonat „ImnulCentenarului”.

Calculele notelor oferite de cãtre juriulformat din profesori ºi elevi ai claselor a XII-a au adus în faþa spectatorilor câºtigãtoriiBalului Bobocilor 2018. Titlul de Miss ºiMister Bobocei 2018 a fost câºtigat deperechea nr. 5, elevii Denisa Floriþã ºi VladBucurdin clasa a IX-a A. Locul II a revenitperechii nr. 4 format din elevii MirunaMuntean ºi Rareº Dincã, clasa a IX.-a A iarLocul III a fost ocupat de perechea nr. 7formatã din elevii Francesca Silea ºi MariusRoman, tot din clasa XI-a A

Balul Bobocilor 2018, prezentat într-oatmosferã destinsã de elevii AnamariaDrãgan ºi Marius Geþi, a fost organizat deelevii claselor a XII-a sub îndrumareaprofesorilor diriginþi Stelian Sârbu, CorinaMareº ºi Mioara Muntean.

Bogdan Albu

Atingerea scopului propus de cãtreAsociaþia Absolvenþilor Facultãþii deTextile-Pielãrie în parteneriat cuFacultatea de Textile-Pielãrie ºiManagement Industrial din cadrulUniversitãþii Tehnice „Gheorghe Asachi”din Iaºi ºi Asociaþia Studenþilor ºiTinerilor Ingineri Politehniºti a asiguratcadrul organizatoric necesar dobândirii decunoºtinþe specifice pentru înþelegereaelementelor ºi principiilor care stau la bazaprocesului de creaþie ºi design, utilizareaadecvatã a acestora în interpretareaprocedeelor, tehnicilor ºi metodelornecesare în realizarea corectã a schiþelorde modã în contextul designului ºiindustriei modei.

La nivel naþional au fost selectaþi zeceelevi din licee ºi colegii diferite, iar ColegiulTehnic ,,August Treboniu Laurian” a fostreprezentat de eleva Baboº Anca din clasaa XI-a A sub atenta coordonare a doamneiprofesor Ionele Daniela Elena.

Evenimentul desfãºurat în perioada 24-25.11.2018 face parte dintr-un proiectfinanþat de Primãria Municipiului Iaºi,iar ca organizator Asociaþia Absolvenþilor

Facultãþii de Textile Pielãrie – ASITEX.

A fost o experienþã extraordinarã la

Andreea, elevi care alãturi de profesoriiînsoþitori Ionele Daniela Elena ºi AnghelinaParaschiva au susþinut-o pe câºtigãtoareanoastrã.

Concursul naþional de designvestimentar adresat tinerilor este unproiect gândit pe termen lung la care,sperãm noi, sã participãm în continuaredeoarece în cadrul colegiului nostru existãelevi talentaþi ºi dornici de afirmare.

Dorim sã mulþumim pe aceastã calepentru susþinere financiarã firmei A.M.T.Agnita ºi Asociaþiei Pãrinþilor din colegiulnostru.

FELICITÃRI Anca Baboº!!!!Prof. Ionele Daniela Elena

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul X, nr. 123, NOIEBRIE 2018Anul X, nr. 123, NOIEBRIE 2018Anul X, nr. 123, NOIEBRIE 2018Anul X, nr. 123, NOIEBRIE 2018Anul X, nr. 123, NOIEBRIE 2018

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Cum sã încep? Nu ºtiu sigur! Dar preapuþin conteazã, cred. Poate ºi pentru cã eu,personal, am alergie acutã la prostiaîmbrãcatã în forme frumoase. Despre cevreau sã vorbesc? Nu ºtiu, poate desprepasivitatea noastrã de-a nu încerca sã ieºimºi sã facem paºi spre frumosul autentic.Despre prejudecatã, despre etichete, desprenerozia noastrã de-a ne mânca unii pe alþii,despre egoismul, care ne împiedicã sãacceptãm cã suntem de fapt fiinþe limitate ºi,mai presus de toate, poate, despre faptul cãdevenim treptat, autiºti, cu acte în regulã. Ceînseamnã aceasta? Nimic mai simplu deexplicat. Uitaþi-vã în jur... Tot ceea ce vedem,ne caracterizeazã pe toþi, deopotrivã. Da,pentru cã, fiecãruia dintre noi ne este teamãsã spunem rãului, rãu ºi binelui, bine, acolounde suntem. Analfabetismul de-a nu mai ºtisã citim de la inimã la inimã, ne spune cât demare este gradul de degradare al societãþii,dacã vreþi. Apelãm la tot felul de subterfugiide ocazie. Iar pe Dumnezeu l-am transformatîntr-un obiect, pe care-l punem sã neîndeplineascã dorinþele, ºi cam atât. Prezenþanoastrã în bisericã s-a redus doar la numeletrecute pe un pomelnic, nu mai mult. Aberant!Dar, este o realitate, care spune foarte multe.Asta ne spune cã în viaþa noastrã personalã,Dumnezeu de fapt, nu existã. Pentru cã noi

Aproximativ 30 de persoane dinProtopopiatul Agnita, judeþul Sibiu, au donatsânge în cadrul Campaniei „Doneazã sânge,salveazã o viaþã!”, iniþiatã de PatriarhiaRomânã. Activitatea a avut loc joi, 15noiembrie, în cadrul Spitalului Orãºenesc dinAgnita, unde preoþi, credincioºi, angajaþi aiInspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, aiAmbulanþei din oraº ºi ai Poliþiei OraºuluiAgnita au donat sânge pentru a veni însprijinul bolnavilor din unitãþile medicale.

Activitatea a fost organizatã deArhiepiscopia Sibiului, prin Departamentulde asistenþã socialã, împreunã cu Centrul deTransfuzie Sanguinã din cadrul SpitaluluiJudeþean de Urgenþã din Sibiu. Au fostprezenþi mai mulþi preoþi din comunitãþileProtopopiatului Agnita, între aceºtianumãrându-se ºi protopopul de Agnita, MihaiNaicu, precum ºi alþi donatori.

„Campania noastrã se adreseazã tuturoroamenilor care conºtientizeazã cât deimportant este sã donãm sânge pentru a salva

A posti de a judeca pe celãlalt, nu e pãcatnu vrem ca El sã existe. Or, sã-mi spunã ºimie cineva, dacã Dumnezeu vreodatã, aobligat pe cineva sã-L iubeascã la modulviolent? Nu, ci, dimpotrivã, atunci când a fostrespins, s-a lãsat respins. Cel care a avut depierdut, nu a fost nicidecum Dumnezeu, ci,tot omul. Ne plângem cã avem numai oameniincompetenþi, conducãtori iresponsabili ºilipsiþi de orice fel de scrupule, profesori slabipregãtiþi, elevi anapoda, copii neiubitori,preoþi hoþi, credincioºi formaliºti, dar noi? Noicum suntem? Cum eºti tu, acolo, la locul tãude muncã? Dar pe stradã? Sau acasã, înfamilie? Între vecinii de bloc sau de la sat? ªifii ºi mai atent la aceastã analizã pe care þi-opropun þie, dar ºi mie totodatã! De câte ori aiîncercat sã opui rãului, bunãtatea, blândeþea?Sau incorectitudinii, corectitudinea ta, faþã decei care te înconjoarã? De câte ori?! A, ºi sãnu-mi spui, cã ai încercat o datã, de douã ori,dar n-a mers ºi te-ai descurajat. E ºi o vorbãîn popor: „Cu o floare nu se face primãvarã”.Adicã, cautã sã fii perseverent sau nebun înbunãtatea ta, în solidaritatea, floare rarã, ºiai sã vezi niºte schimbãri, în timp. ªi nupentru cã e vorba doar de puterea noastrã,ci, este despre Cel care lucreazã doar înbunãtatea ºi sinceritatea inimii. Dar, probabil,cã vorbele mele þi se par ireale. Îþi propun,totuºi, cu aceastã ocazie un mic exerciþiu. Mai

sunt câteva sãptãmâni sau zile, din PostulNaºterii Domnului. În fine... Fã experienþaaceasta. Poate nu ai postit, din varii motive.Poate cã ai încercat, dar nu ai putut, nicimãcar o zi. Uite, azi, acum, dacã se poate, ialegãtura cu un preot sau popã, cum îi spunoamenii sau chiar ºi tu, neºtiind cã, popa ãsta,în fapt þine acoperiºul dragostei lui Dumnezeupeste lumea aceasta, cu precãdere, mai ales,în Sfânta Liturghie. Aºa cum este el (preotul),poate ºi din cauza rãcelii celor din jurul sãu,cã doar este om, la fel ca tine, doar cã prin ellucreazã mai mult Dumnezeu în Bisericã ºiare o responsabilitate a mântuirii, nu doarpentru sufletul sãu, ci ºi pentru toþi cei dinparohia lui. (ªi, sincer, de câte ori te-ai rugatpentru popa ãla, pe care-l vezi tu cã face numaiminuni, din astea... contemporane?!) Nu te-ai gândit cã, poate rãceala dragostei noastreîl împiedicã pe Dumnezeu sã intervinã întrenoi, sã ne fie mi bine, sã fim mai cuminþi? Dece? Pentru cã este vorba de libertatea, pecare, Dumnezeu nu ne-o forþeazã nici unuiadintre noi. Ca sã nu mã îndepãrtez prea tarede subiect, sunã-l (pe preot) ºi spune-i:

- Pãrinte, vreau sã mã spovedesc, urgent.Fixeazã întâlnirea asta cu el ºi când vei ajungeîn faþa lui, spune-i tot ce te doare pe tine,toate murdãriile pe care le simþi pe sufletultãu. Dar, pe toate, spune-i-le, ca ºi cum i le-aispune lui Dumnezeu. Apoi, propune-þi, câtezile mai sunt pânã la Crãciun, un post de laceea ce te dominã pe tine mai mult caproblemã sau lucru care te îndepãrteazã decei din jur ºi de Dumnezeu, reducând treptatacest pãcat. Toate acestea, încununat demersul la bisericã în toate sãrbãtorile, dacãse poate. A, demn de reþinut, nu uita, cã

spovedania o poþi face de câte ori simþi tunevoia (nu doar o singurã datã în post). ªi cãdemn este nu cel care nu cade deloc, ci cel,care se ridicã dupã ce a cãzut. De aceea, sãnu-þi fie ruºine sã te ridici ºi sã ceri ajutor.Asta este diferenþa între om ºi drac. Primulse ridicã, al doilea , nu. Ca sã întãresc maimult ideea, toþi marii tirani ai lumii au crezutcã pot face totul, cum vor (atenþie, cã ºi eiaveau în închipuirea lor o formã de dreptate,pe care o doreau peste lume ºi am vãzut cumau decurs acþiunile lor, dacã Dumnezeu a fostscos din ecuaþia vieþii lor). Însã au uitat,gândindu-se la moartea altora, de propria lormoarte ºi de propriul lor sfârºit. Sã nu nelãsãm mâncaþi decât de dragostea sincerãdintre noi ºi omenia reciprocã. Sfinþenia nueste o utopie, ci o condiþie de intrare înÎmpãrãþia lui Dumnezeu. Sã fim buni unii cualþii, dãruind mai întâi noi celorlalþi, ceea cedorim ca ceilalþi sã ne dãruiascã nouã. Ca opeºterã este sufletul nostru, dar Hristos,oricând vrem, poate veni ºi îl poate încãlzi.Hristos Se naºte, sã nu-l fugãrim iarã!

Pr. Iancu Andrei,Coveº

O nouã camO nouã camO nouã camO nouã camO nouã camO nouã campanie de donarpanie de donarpanie de donarpanie de donarpanie de donarpanie de donare dee dee dee dee dee desânge la Asânge la Asânge la Asânge la Asânge la Agnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiugnita, judeþul Sibiu

vieþile semenilor noºtri af laþi în maresuferinþã. Suntem recunoscãtori tuturorpreoþilor, credincioºilor ºi reprezentanþilorinstituþiilor din oraºul Agnita pentruparticiparea la aceastã activitate ºi sperãmcã numãrul donatorilor va creºte în viitorulapropiat. Mulþumim reprezentanþilorCentrului de Transfuzie Sanguinã din Sibiupentru cã au venit la Agnita ºi au recoltatsângele care va ajunge în unitãþile medicaleunde este mare nevoie”, ne-a spus inspectorulsocial din cadrul Arhiepiscopiei Sibiului,Marius Talmaþchi.

Campania „Doneazã sânge, salveazã oviaþã!” va continua în Arhiepiscopia Sibiuluiprin alte activitãþi similare în cadrulinstituþiilor din judeþul Sibiu. Pânã în prezentnumãrul donatorilor din cadrul campanieieste de aproximativ 2000.

( h t t p : / / w w w . m i t r o p o l i a -ardealului.ro/o-noua-campanie-de-donare-de-sange-la-agnita-judetul-sibiu/)

Istoria Bisericii Ortodoxe Române estestrâns legatã de cea a poporului românpentru cã Biserica a slujit dintotdeauna,atât unitatea spiritualã, cât ºi cea naþionalãa poporului, cu toate mijloacele ei. Dintretoate evenimentele naþionale la care acontribuit Biserica, 1 decembrie 1918 arãmas în conºtiinþa românilor ca parteintegrantã din fiinþa neamului nostru. Princultivarea spiritului de unitate naþionalã,de origine, de limbã, de credinþã, de datiniºi obiceiuri, de cãtre clerul bisericesc înconºtiinþa românilor, Biserica îºi dovedeºtecontribuþia de netãgãduit faþã de valorilenaþionale.

Totodatã ºi Biserica a avut de câºtigatde pe urma Marii Uniri, în primul rând,pentru cã s-a pus capãt suferinþelor princare aceasta a trecut în ultimii ani. Dintreacestea amintim case devastate, oameninevinovaþi arestaþi, uciºi ºi maltrataþipentru cã nu arãtau simpatie faþã deGermania.

a) Proclamarea Autocefaliei ºiorganizarea unitarã a Bisericii; înfiinþareaunei autoritãþi centrale pentru afacerileReligiei Române

În noua situaþie politicã de dupã actulUnirii de la 1 decembrie 1918, Biserica aveasã se reorganizeze în mod unitar fiind

RUGÃCIUNEMaria Pãnãzan Lorinczi

un rãsãrit domolcoboarã pe Valea Hârtibaciuluica o rugãciune pe buze de îngeritreziþi din somn ca sã pãzeascã lumeade nelumesc ºi sufletul de suflet.Un aer solemn picurã des ca stropii de ploaiecãzuþi în nefiresc.E dimineaþã devreme ºi lumea adormitãîºi poartã visele în tristeþi de îngeri ...E dimineaþã devreme ... Tu cu mine eºti ...

Anul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritorilororilororilororilororilororilorMarii UMarii UMarii UMarii UMarii Uniri (1niri (1niri (1niri (1niri (199999111118). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþebenefbenefbenefbenefbenefice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionale

asuprasuprasuprasuprasupra unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºticondusã de Sfântul Sinod de la Bucureºti.Acest lucru a fost necesar deoarece felulde conducere al Bisericii diferea de la oprovincie la alta. Nici poziþia Bisericii faþãde stat, nici invers, nu avea o precizare clarãa atribuþiilor, astfel creânduse instabilitate.În mai 1919, Consistoriul SuperiorBisericesc, format din Membrii SfântuluiSinod, din reprezentanþii Facultãþilor deTeologie (Bucureºti ºi Cernãuþi), aiseminariilor, mãnãstirilor ºi preoþimii demir au început lucrãrile pregãtitoare învederea unificãrii bisericeºti” (Pr. Prof. Dr.Mircea Pãcurariu, „Istoria BisericiiOrtodoxe Române”).

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Pãrintele duhovnicesc trebuie sã aibãcunoºtinþe solide ºi în domeniul misticiicreºtine. Mistica este disciplina teologicã ce„are ca obiect esenþa ºi condiþiile uniriisufletului cu Dumnezeu. Obiectul ei e aceastãtrãire în Dumnezeu sau a lui Dumnezeu înnoi. Ea presupune întâlnirea supremã întreom ºi Dumnezeu, dintre adevãrurile obiectiveale vieþii spirituale ºi adevãrurile subiectiveale omului’’(Nicolae Mladin, Prelegeri deMisticã Ortodoxã).

Cunoºtinþele de psihologie, psihanalizã,biologie ºi pedagogie trebuie sã se gãseascãîn bagajul preotului, aria deservitã de acestediscipline fiind ºi sursã de posibile soluþii înmisiunea sa. „Cã inconºtientul ocupã un locimportant în viaþa noastrã sufleteascã, nimeninu mai poate contesta astãzi. În bolilemintale, iar uneori ºi în actele antisociale,conºtiinþa este mai mult o victimã ainconºtientului decât o sintezã a lui.Dimpotrivã, în imensa majoritate a cazurilorde sãnãtate mintalã ºi onestitate socialã,conºtiinþa este suprema sintezã afenomenelor psihice, precum ºi o stãpânã alor” (Nicolae Mãrgineanu, Condiþia umanã).

Lectura preotului, factor ce trebuie sãdea consistenþã culturii sale, se impune a fibine selectatã ºi atent folositã. El, „printr-unbagaj de cunoºtinþe generale acceptabil, va fiîn mãsurã sã exprime ºi sã apere adevãrurileveºnice într-un limbaj adecvat vremurilor încare trãieºte, ºi nu într-un dulceag jargonpopesc” (Andrei, Episcopul Alba Iuliei,Spovedanie ºi comuniune). Astãzi,modalitatea de adresare, cuvântul preotuluicãtre cei încredinþaþi lui „trebuie sã sune altfeldecât acum douã sute de ani. Cine crede cã oasemenea exigenþã e nerespectuoasã cutradiþia, confundã tradiþia cu scleroza ºi

DesDesDesDesDesprprprprpre Pãrinte Pãrinte Pãrinte Pãrinte Pãrintele Duhoele Duhoele Duhoele Duhoele Duhovnicvnicvnicvnicvnicteologia cu învãþãmântul politic totalitar”(Andrei Pleºu, Prefaþã la Timpul ruguluiaprins).

A nu pune suflet în exprimare ºi a folosiatât de hulitul limbaj de lemn sunt doi factorice dãuneazã promovãrii cauzei nobile la careeste chemat preotul. „Cele mai bune ºi maifrumoase simþãminte ori cele mai frumoaseînvãþãturi sunt anihilate de tipizarea verbalãcare-i simptom de lene, fricã ºi uscãciune ainimii. Tot atât de duºmãnoase sunt stilulpilduitor, edificator, onctuos, stilul emfatic,stilul grandilocvent, sau deprinderea comodãde a reduce predica la repetarea pericopeievanghelice” (Nicolae Steinhardt, Dãruind veidobândi).

Cunoaºterea lui Dumnezeu, a voii Saleºi a planurilor Sale, în legãturã cu omul ºi culumea „rãmâne ceea ce a fost întotdeauna:esenþialã ºi capitalã. Dar ca sã ajungi acum laesenþial, la sinteza ultimã într-o lume atât destufoasã, este tot atât de greu ca traversareaunei jungle nesfârºite, pentru a ieºi la locdeschis. Este mult mai uºor sã operezi cugeneralitãþi decât sã intuieºti esenþialul ºi sãsintetizezi într-o formulã concisã nesfârºiteleºi deºartele peroraþii de care-i plin veaculnostru. Este absolutã nevoie de un îndreptarca sã nu rãtãcim fãrã nici o ºansã prinmonstruosul labirint al civilizaþiei babilonicemoderne’’(Pr. Ion Buga, Pastorala - caleapreotului).

Cultura preotului se impune ca o premisãa succesului pastoral. „În citirea cãrþilordumnezeieºti ºi sf inte stã mântuireacreºtinilor” (Pr. Ion Buga, Pastorala - caleapreotului), repeta cu atâta convingere SfântulNicodim Aghioritul, cãutând sã sensibilizezeºi sã orienteze pe creºtini spre o sursãinepuizabilã de câºtiguri.

„Fãrã culturã nu poþi stabili relaþii. Fãrãrelaþii nu poþi stabili adevãruri. Fãrã un minimde adevãruri, nu poþi fi în armonie. Rãmâi îndezechilibru. ªi, venind la noi acasã, ceechilibru ar putea da credincioºilor sãi, unpreot aflat el însuºi în dezechilibru?” (EliaCitterio, Nicodim Aghioritul, Personalitatea– opera - învãþãtura asceticã ºi misticã).

Iscusinþa preoþiei nu este un dat moºtenitîn cantitate maximã, suficient ºi imuabil, ciþine de o permanentã ºi continuu alimentatã„trãire preoþeascã ºi cunoaºtere. Nici uncuvânt nu este de ajuns pentru a subliniavaloarea cunoaºterii, în preoþie. Mariimânuitori de suflete, pe lângã zestrea lorpersonalã, au folosit totdeauna zestrea altora.Stãpânirea fondului teologic, pentru laturaduhovniceascã, este de la sine înþeleasã.Cunoaºterea trebuie sã se întindã peste oricedomeniu spiritual care are atingere cu sufletulomenesc” (†Firmilian, Mitropolitul Olteniei,„Duhovnicul”).

Încununarea cea mai potrivitã „carãspuns la problema cunoaºterii, deci aculturii preotului, mi se pare a fi îndemnuldat de Sfântul Apostol Pavel Corintenilor carese aflau într-un embarras du choix (În rom:greutatea de a alege) în legãturã cu drumulce duce la Dumnezeu: omul duhovnicesc aremintea preocupatã total de Hristos, aºa cumApostolul însuºi ne asigurã cã nu cunoºteadecât pe Hristos cel rãstignit” (Pr. Ion Buga).

Concluzionând cele legate de acestparametru de bazã între însuºirile preotului,se poate afirma cu tãrie cã: „având, deci,mintea lui Hristos, din noianul cunoºtinþelorºi al scrierilor, (preotul) trebuie sã descopere,cu cât mai devreme cu atât mai fericit, exactceea ce-i este necesar ºi ce-i foloseºte ºi sepotriveºte specificului sãu. În acest punct,expresia Fer. Ieronim cã: inima preotuluitrebuie sã fie biblioteca lui Hristos, mi se paremai mult decât inspirat” (Pr. Ion Buga).

(VA URMA...)

Pr Stoica Vlad-Dumitru,Parohia Ilimbav

Anul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritorilororilororilororilororilorMarii UMarii UMarii UMarii UMarii Uniri (1niri (1niri (1niri (1niri (199999111118). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþebenefbenefbenefbenefbenefice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionale

asuprasuprasuprasuprasupra unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºti

„Un tânãr merge la preotul paroh ºi îispune:

- Pãrinte, eu nu mai vin niciodatã labisericã.

Preotul îl întrebã:- Poþi sã-mi spui care este motivul?Tânãrul îi rãspunde:- Dumnezeule! Aici vãd o femeie care

bârfeºte despre altã femeie; domnul dinfaþã nu citeºte bine; cei din cor se ceartãîncontinuu; în timpul Liturghiei oameniibutoneazã telefonul mobil; fãrã sã mai aducîn discuþie ºi comportamentul egoist alpersoanelor dupã ce pleacã de la bisericã...

Preotul îi spune:- Ai dreptate. Dar înainte de a pãrãsi

definitiv Biserica, aº vrea sã-mi faci ofavoare. Ia, te rog, acest pahar plin cu apãºi înconjoarã de trei ori biserica, fãrã sãverºi nicio picãturã de apã din pahar. Dupãpoþi pleca.

- „Doar atât?” s-a întrebat tânãrul.A fãcut cele trei ture, aºa cum i-a cerut

preotul. Dupã ce a terminat, i-a spus:- Pãrinte, am fãcut.Preotul l-a întrebat:- În timp ce înconjurai biserica cu

paharul în mânã, ai observat vreo persoanãcare o bârfea pe alta?

Tânãrul rãspunse:- Nu.- Ai vãzut persoane care butonau

telefonul?Tânãrul:- Nu.- ªtii de ce? Erai concentrat asupra

paharului pentru a nu vãrsa apa. ªi vezi...în viaþa noastrã e la fel. Când inimilenoastre se concentreazã pe Iisus Hristos,nu mai avem timp sã ne uitãm la greºelileoamenilor. Cei care pãrãsesc Biserica dincauza creºtinilor ipocriþi, cu siguranþã cãniciodatã nu au intrat în ea pentruDumnezeu.”

Pr. Diac. George-Mihai Hriþuleac

Formându-se o comisie cu reprezentanþiai eparhiilor din provinciile care formau noulstat unitar român, sub conducereaMitropolitului Moldovei, Pimen Georgescu,preºedintele Sfântului Sinod de atunci, s-astabilit ca la baza viitoarei organizãribisericeºti sã stea Statutul Organic alMitropolitului Andrei ªaguna.

b) Obþinerea Independenþei de stat ºirecunoaºterea Autocefaliei

„La 18/31 decembrie 1919, episcopulCaransebeºului, Dr. Miron Cristea a fost alesîn scaunul de Mitropolit primat, vacant încãde la 1 ianuarie 1919, prin demisia lui CononArãmescu-Donici. A doua zi, 19 decembrie1919 (sau 1 ianuarie 1920), a fost învestit siînscãunat în noua demnitate.” (Pr. Prof. Dr.Mircea Pãcurariu, „Istoria Bisericii OrtodoxeRomâne”). Era nevoie de alegerea unuimitropolit transilvãnean primat ca simbol alunitãþii statale ºi bisericeºti. Miron Cristea

(continuare din pagina 5) era cel mai potrivit pentru cã fãcuse partedin delegaþia transilvãneanã la Bucureºtipentru a prezenta actul Marii Uniri.

Sub el, la 18 septembrie 1920 s-a întrunitaºa numita „Constituantã bisericeascã” laBucureºti. Aceasta era formatã din membriiSfântului Sinod, foºti miniºtri de culte, preoþiºi profesori de teologie pentru a întocmi unproiect de Statut de Organizare ºiFuncþionare al Bisericii Ortodoxe Române.

În anul 1920 s-a redactat un anteproiectde lege pentru organizarea „BisericiiAutocefale Ortodoxe Române”. MitropolitulNicolae Bãlan a urmãrit ca acest proiect sãfie supus Sfântului Sinod, nu Parlamentului,pentru a fi evitat orice amestec cu politicavremii, apãrând astfel autonomia BisericiiOrtodoxe Române, principiul potrivit cãruiaBiserica se putea organiza ºi conduce prinea însãºi.

(VA URMA...)Pr. Duºescu Rareº-George,

Parohia Ghijasa de Sus

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎND E C E M B R I ED E C E M B R I ED E C E M B R I ED E C E M B R I ED E C E M B R I E

Cântecele de cãtãnie ºi rãzboi deþin opondere însemnatã în folclorul VãiiHârtibaciului, ca în tot Ardealul. Ele îºi aurãdãcini puternic înfipte într-o anumerealitate socialã ºi psihologicã. În armataaustro-ungarã au fost sute de mii de soldaþiromâni ardeleni, siliþi sã lupte ºi sã moarãpentru un ideal strãin de sufletul lor.

GALIÞIE, ÞARÃ PUSTIE,Lasã voinicii sã vie.Galiþie, pãmânt uscatu,Nouã ani o tot plouatu,ªi tu nu ne-ai adãpatu.Acum toatã lumea plângeCã tu mi te-adãpi cu sânge;Cu sânge de-al muscaluluiPânã-n coama calului.Cu sânge de-al turculuiPânã-n coama murgului.Nu mã blãstãma, mãicuþã,Mai bine dã-mi o pãlmuþã;De pãlmuþã-ncep a plânge,Da blãstãmu’ mã ajunge!Cã blãstãmu’ maicilor,Ca pietrele morilor.Pe mine m-ai blãstãmatSã umblu din sat în satCa vestea de la-mpãrat.Sã umblu din þarã-n þarãCa banu’ de cheltuialã.

Dobre Vica, 65 de ani,Retiº 24 IV 1979

COPIL FRUMOS,CU OCHI SENINI,

De ce tot plângi ºi tot suspini?Da eu plâng ºi spun oricuiCã sânt copilu’ nimurui.Al nimurui pe-acest pãmânt,Tatãl meu zace-n mormânt.La Mãrãºeºti, tãtuþu’meu,Cu arma-n mânã, ca un leu,Lua puºca ºi crunt lovea,In orice-atac el nu lipsea.Dar un obuz mi l-a lovit,Ca un erou a ºi murit,Lãsându-ºi sorþii pe ai lui,Pe min’-copilu’ nimurui.Biata mamã, când auzea,De plânsete înnebunea.Sãrmana, dupã douã luni,Muri-ntr-o casã de nebuni.Da eu tot plâng ºi spui oricuiCã sânt copilu’ nimurui.Al nimurui pe-acest pãmânt,Pãrinþii mei zac în mormânt.

Dobre Vica, 65 de ani,Retiº, 24 IV 1979

FOAIE VERDE FOI TRIFOI,Vin viteji de la rãzboi,ªi-nainte cin’ le iese?Le ies fete ºi neveste:Nevestele la bãrbaþiªi fetele la drãguþi.Am ieºit, Doamne, ºi euSã-mi aºtept drãguþu’meu.De partea de cãtre mine,Uite murgu’ badii vine,Cu ºeaua neaºezatã,Cu coama nepieptãnatã.Cu dârlogii lungi lãsaþi,Cu coburii descãrcaþi.Murgule, tu eºti nebunDe-ai pornit singur la drum?Murgule, tu eºti turbatDe-ai pornit descãlecat?Pe badea un’ l-ai lãsat?În rãzboi împuºcat.Murgule, murguþule,La pãrinþi tu spune-leCã sã nu le parã rãu,C-am murit ºi sunt erou.De-i vedea pe mândra mea,Spune-i, dragã, tot aºa:C-am murit gândind la ea,Apãrându-mi patria.

Drãgan Elisabeta, 61 de ani,Noiºtat, 12 I 1984

(se cânta în Bãrcut, de unde e originarã)

Cântecele de cãtãnie ºi rãzboiProf. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

ÎMPÃRATE PAVELE,Unde duci cãtanele?În rãzboi sãrmanele.Nu le bãga tare-n foc,Cã-mbãtrânesc la mijloc.Cã io ghine vãz cu ochiiCum cad ficiorii ca snochii;ªi ca snochii cei de grâu,În sânge pânã la brâu.Împãrate, împãrate,Nu þi-i fricã cã te-or bateLacrãmile de pe sate,Care-s de pãrinþi vãrsate?De pãrinþi ,fraþi ºi surori,ªi de mine -adeseori.

Stoica Maria (a Dobrii), 35 de ani,Sãsãuº, 3 I 1981

Dragomir Tiberiu 01 dec 89 de ani RetiºMicu Ana 01 dec 85 de ani BrãdeniClopotar Elisabeta 02 dec 84 de ani AlþânaSãsãujan Ioan 02 dec 83 de ani ChirpãrRafailã Ioan 02 dec 82 de ani AlþânaDrãgan Valerica 02 dec 81 de ani SãsãuºCorman Eleonora 04 dec 82 de ani ªalcãuBarbu Emilia 05 dec 80 de ani RetiºAvram Nicolae 06 dec 80 de ani VãrdBalaban Filofteia 07 dec 87 de ani AlþânaComan Maria 07 dec 86 de ani RetiºLungociu Marioara 07 dec 81 de ani BeneºtiAlbu Ana 12 dec 90 de ani BeneºtiPle�ca Amalia 13 dec 88 de ani ªalcãuBunea Silvia 14 dec 85 de ani ChirpãrStãnule� Ana 21 dec 85 de ani ChirpãrPa�calãu Maria 22 dec 85 de ani MarpodThies Mihai 28 dec 82 de ani ChirpãrPredescu Victoria 31 dec 82 de ani MarpodNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor!

Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui.

APEL; rugãm Primãriile sã ne trimitã tabelele cu persoanele vârstnice care, înanul 2019 vor trece peste vârsta de 80 de ani (nãscuþi pânã în 1939 inclusiv), pentrua le face meritata urare de ziua lor.

Grigore Vieru – poetul ucis pentrucredinþa sa în neamul românesc

Grigore Vieru - adormit cu cartea luiMihai Eminescu sub cap

Un vifor trist cât o clipã congruentã cuinevitabilul s-a nãpustit în noaptea de sâmbãtãspre duminicã - 18 ianuarie 2009 – acum 9ani, când scriitorul poporului din RepublicaMoldova, poetul românilor de pretutindeni,într-o atroce nevoie de a ieºi din timpul nostrumeschin, s-a sleit în cutele universului liricinterstelar, bolnav de românism ºi de limbaromânã ºi s-a vindecat cu veºnicie. Cu crengiînflorite în metafora rostirii sale sufleteºti,Grigore Vieru a primit pe un pat de spital,dupã ce a coborât trei zile în infernul luiDante, pe Doamna îmbrãcatã în negru care l-a îmbrãþiºat oprindu-i cu un sãrut cu limbãde clopot vibrând recviemuri, declamareapoeticã. Din potire de crin, un înger alb,nespus de frumos, bea miezul ars, mut ºialbastru al fiinþei lui. El, cel ce n-a urâtmoartea, ba mai mult, îi era milã de ea ainterogat-o în câteva versuri emblematice: Nuam, moarte, cu tine nimic / Eu nici mãcarnu te urãsc / Cum te blestemã unii, vreausã zic, / La fel cum lumina pârãsc / Darce-ai face tu ºi cum ai trãi / De-ai aveamamã ºi ar muri?! / Ce-ai face tu ºi cumar fi / De-ai avea copii ºi ar muri?! / Nuam, moarte, cu tine nimic / Eu nici mãcarnu te urãsc /Vei fi mare tu, eu voi fi mic,/ Dar numai din propria-mi viaþã trãiesc./ Nu fricã, nu teamã - / Milã de tine mi-i /Cã n-ai avut niciodatã mamã, / Cã n-aiavut niciodatã copii.

Poetul cu suflet de copil, s-a îmbrãcat înluminã din luminã cu zâmbetul unei palidefericiri de sfânt pe faþa întoarsã cãtreRomânia. Noi, cei rãmaºi, îngenunchem înceaþã cu flori de gheaþã în mâini, rostindversuri din cuvinte tapate cu roua genelortremurate de o nouã tragedie. Bogãþiasufletului sãu coboarã pe scara vãzutã deIacov de la Dumnezeu. În aceste momenteºi-a îmbrãþiºat mama ca pe un dor mereu denecuprins, frumoasã ca ºi poezia sa:

Uºoarã, maicã, uºoarã, / C-ai putea sãmergi cãlcând / Pe seminþele ce zboarã / Întreceruri ºi pãmânt. / În priviri c-un fel de teamã/ Fericitã totuºi eºti - / Iarba ºtie cum techeamã, / Steaua ºtie ce gândeºti.

Pe scurtul drum al morþii avea respiraþiacadenþatã a lui Eminescu, întorcându-se de

100 de ani de la UnireaBasarabiei cu România

IOAN GLIGOR STOPIÞA

la comemorarea naºterii poetului nepereche.A trecut peste abisuri ca un porumbel albfulgerând veºnicie din secunda cioplitã încarnea lui Dumnezeu - dar ºi omeneºte, cucuiele bãtute în tãlpi ºi în palme, cu cruceaneamului românesc pe umeri, fãcându-ºi locprin mulþimea de spaime de pe spirala infinitãde la aparenþã la esenþã. Spirit în stare purã,poetul Grigore Vieru ºi-a dezvoltat emoþia înpoezie atât cât e necesar ca sã o putemconsuma. Posesor al unor atribute exersatesubtil ºi distinct, a fost ajutat de o forþãirezistibilã a duioºiei ca instrument de creaþie,reliefând adâncimile sufletului omenesc.Acestea toate suprapunându-se peste o fineþeincisivã cu un joc savant al sublimului, fãrãnici cea mai micã vulgaritate. Dupã mamã,dupã poporul român, cel mai mult l-a iubit peMihai Eminescu, cu care a fãcut un legãmânttestamentar: ªtiu: cândva, la miez denoapte, / Ori la rãsãrit de Soare, / Stinge-mi-s-or ochii mie / Tot deasupra cãrþiiSale. / Am s-ajung atunce, poate, / Lamijlocul ei aproape. / Ci sã nu închideþicartea / Ca pe recile-mi pleoape / S-olãsaþi uºa deschisã / Ca bãiatul meu orifata / Sã citeascã mai departe / Ce n-areuºit nici tata / Iar de n-au s-auzã dânºii/ Al strãvechii slove bucium / Aºezaþi-mi-o ca pernã / Cu toþi codrii ei în zbucium.”

A rãmas acum în urma lui un frig imens,un „leru-i ler” pitit la umbra nopþii ºi o „foaieverde” acoperitã cu dalbul imaculat al florilorde nea. Mã revoltã moartea oricãrui om, iarmoartea unui poet mã sufocã cu aceaneputinþã de a-l fi iubit mai mult cât a fost înviaþã. M-au cutremurat întotdeauna versurilerecitate de dânsul, versuri pornite din sufletulinimii lui împãrþite deopotrivã: o parte bãtândîn stânga Prutului, cealaltã în dreapta lui,pompând sângele nealterat al unui patriotromân, uimindu-ne: „Dacã unii au visat sãzboare în Cosmos, eu am visat sã trecPrutul”. Nu ºtiu de ce românii din afaragraniþelor þãrii, ºi mai ales cei din Basarabia,prin poeþii lor sunt mai vrednici în simþiredecât cei din þarã, mai ales cei dâmboviþeni...Poetul scãldat cu dor ne-mpãcat pentru þaralui întreagã, neciuntitã, a fost decapitat demaºina infernalã pe patru roþi, lãsându-neperlele scrise în limba românã cu mâna unuiînger de sfânt basarabean: În aceeaºi limbã/ Toatã lumea plânge, / În aceeaºi limbã/ Râde un pãmânt.

Ostaºul care a scris aceste versuri amurit, erou necunoscut, în toamna anului1918.

N-a mai apucat sã-ºi vadã visul cuochii, dar a transmis þãrii sale ºi urmaºilorun mesaj care a devenit nemuritor.

Nu plânge, Maicã Românie,Cã am sã mor neîmpãrtãºit!Un glonþ pornit spre pieptul tãu,Cu pieptul meu eu l-am oprit….

Nu plânge, Maicã Românie!E rândul nostru sã luptãmªi din pãmântul ce ne ardeNici o fãrâmã sã nu dãm!

Nu plânge, Maicã Românie!Pentru dreptate noi pierim;Copiii noºtri, peste veacuri,Onoare ne vor da, o ºtim!

Nu plânge, Maicã Românie!Adunã tot ce-i bun sub soare;Ne cheamã ºi pe noi la praznic,Când România va fi Mare!”

ToamnaGelu Baciu

D-nei Crenguþa Dima,dupã împlinirea unei frumoase vârste

E toamnã-n viaþa mea cu nori,Afarã plouã cu frunze de castani,În suflet port buchetele de flori,Ce-mpodobesc buchetul meu de ani.Îmi plâng cu lacrimi vechi trecutulSau poate prezentul neînrãmat,Înaintez cu paºi de toamnãÎn Universul meu, neexplorat.Dar trebuie s-aparã noul soareCu cerul lui albastru ºi seninBucãþi de diamante din rãzvrãtiri stelareVor întregi comoara zilelor ce vin!

Piatrã de mormânt într-un Cimitir al EroilorCei care au fãurit România Mare au un

singur nume;Mai mulþi Eroi români

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

În perioada 01.10.2018 - 30.09.2020 laªcoala Gimnazialã „Aviator Ioan Sava”Alþînase va derula un proiect european cu impactdeosebit asupra comunitãþii, în general, ºiasupra elevilor, în special. Proiectul seintituleazã „Incluziunea înseamnã învãþarepentru toþi” ºi este implementat cu sprijinulfinanciar acordat de Islanda, Liechtenstein ºiNorvegia prin granturile SEE 2014/2021.Acest proiect a fost aplicat ºi câºtigat de cãtreFundaþia „Noi Orizonturi”, iar ºcoala noastrãeste partener.

Grupul þintã este alcãtuit din eleviiClubului Green Impact Alþîna. ªi în cadrulnoului proiect elevii continuã acþiunileîncepute în anul 2016, privind valorificareapatrimoniului cultural local (în cadrul acestoractivitãþi ei au creat suveniruri, carereconstituiau costumul tradiþional autenticdin Alþîna, au cules legende din localitate, aupracticat „meseria”de ghizi locali pentruturiºti dezvoltându-ºi, în acest mod, pe lângãcompetenþele de cunoaºtere a patrimoniului

Aºa cum v-am obiºnuit în fiecare lunã,noi cei de la colegiu sã vã prezentãm celemai frumoase ºi mai interesante activitãþidesfãºurate de elevii noºtri, aºa vom faceºi în aceastã lunã. ªi nu puþine suntactivitãþile derulate.

Voi începe prin a vã prezenta Concursulde Halloween, care a ajuns sã aibã tradiþiela noi în ºcoalã.

PRPRPRPRPROIEOIEOIEOIEOIECTE EURCTE EURCTE EURCTE EURCTE EUROPENE LA ªCOPENE LA ªCOPENE LA ªCOPENE LA ªCOPENE LA ªCOOOOOALAALAALAALAALAGIMNGIMNGIMNGIMNGIMNAZIALÃAZIALÃAZIALÃAZIALÃAZIALÃ

„„„„„AAAAAVIAVIAVIAVIAVIATTTTTOR IOOR IOOR IOOR IOOR IOAN SAN SAN SAN SAN SAAAAAVVVVVAAAAA” DIN AL” DIN AL” DIN AL” DIN AL” DIN ALÞÎNÞÎNÞÎNÞÎNÞÎNAAAAA

Se întâmplãla Colegiul din Agnita

locurile I, II, III, premii speciale ºi menþiuni.Cei mai buni de la creaþie literarã au primitºi cãrþi în limba englezã. Proiectul a fostcoordonat de doamnele profesor AnaCalborean ºi Dana Elena Zgabercea.

Luna noiembrie a fost luna când încolegiu s-a iniþiat un nou proiect Erasmus+,„BiasSchool TV”, proiect european,coordonat de doamna director MirelaMonica Petruþ. Colegiul „August TreboniuLaurian”, este partener în acest proiect cuschimb de bune practici pe o perioadã dedoi ani, cu încã trei instituþii: MT Serviciosde Formacion ºi Colegiul „San Miguel”,ambele din Zaragoza, Spania ºi OerestadGymnasium din Copenhaga, Danemarca.Acest proiect cautã sã formeze elevilorcompetenþe antreprenoriale, digitale,capacitatea de angajare a tinerilor în faþaschimbãrilor pe care le întâmpinã înprezent în societate. Rezultatul final alacestui proiect este crearea unui canal deteleviziune prin care elevii tuturorpartenerilor învaþã sã gestioneze ºi sãcritice informaþiile, atât cele pe care letransmit cât ºi cele pe care le primesc, sãdea valoare comunicãrii ºi mediilor princare se comunicã ºi sã înveþe sã depãºeascãobstacole, greºeli, adicã acest proiect vreasã educe ºi sã formeze cetãþeni la niveleuropean.

Tot luna acesta, 1-20 noiembrie, a avutloc ºi preselecþia pentru Proiectul deeducaþie ºcolarã „Erasmus +” nr. 2018-1-RO01-KA102-047981 „Stagiu de practicã lanivel european pentru confecþioner produsetextile ºi tâmplar universal”.

La preselecþie s-au înscris elevi dinclasele a XI-a C ºi D, ºcoalã profesionalã,filierã tehnologicã. Prin respectareaprocedurii de selecþie, vor fi selectaþi , dinclasa a XI-a profil tehnic, nivel 3, calificareaconfecþioner produse textile - 9 elevi + 2elevi cu statut de rezervã ºi 11 elevicalificarea tâmplar universal + 2 elevi custatut de rezervã, elevii cu statut de rezervãîn ordinea descrescãtoare a punctajuluiobþinut. Din comisia de selecþie au fãcutparte:

- Prof. Ionele Daniela Elena –responsabil de proiect, responsabil cuevaluarea portofoliilor participanþilor ºievaluator principal probã de interviu;

- Prof. Anghelina Paraschiva -responsabil cu selecþia participanþilor,responsabil cu evaluarea documenteloranexate la CV-urile participanþilor ºi adosarului de candidaturã, ºi al 2-leaevaluator probã interviu, testare scrisã despecialitate;

- Prof. Bârsan Emil – evaluator probãde specialitate ºi al 2-lea evaluator latestarea scrisã de specialitate;

- Prof .Morariu Ana Maria - responsabilcu testarea cunoºtinþelor de limbã englezã,evaluator principal probã oralã;

Iar din comisia de contestaþii au fãcutparte:

- Prof. Petruþ Mirela Monica – director,responsabil cu evaluarea ºi monitorizareaproiectului, primul responsabil curezolvarea contestaþiilor; participanþilor ºievaluator principal probã de interviu;

- Prof. Zgabercea Dana Elena – directoreducativ, responsabil cu diseminareaproiectului, al 2-lea responsabil curezolvarea contestaþiilor.

Elevii au susþinut trei probe care auconstat în:

local cultural, ºi competenþele antrepre-noriale).

Noul proiect propus, continuã activitãþileelevilor dar implicã o participare mai largã acomunitãþii (pãrinþii vor beneficia de activitãþide educaþie parentalã, cadrele didactice vorbeneficia de diferite formãri, cu tematicireferitoare la dezvoltarea competenþelor deincluziune socialã).

Rezultatele concrete ale programului vor fi:douã proiecte de serviciu în folosul comunitãþii(legate de valorificarea patrimoniului culturallocal), crearea unei discipline opþionale avizatede Inspectoratul ªcolar Judeþean Sibiu,participarea elevilor la douã tabere de varã, laLupeni, în anul 2019 ºi 2020, crearea atelierelorde citit elev – pãrinte-profesor.

Pe parcursul implementãrii proiectuluine dorim o implicare susþinutã a comunitãþiiºi mulþumim, pe aceastã cale, pentrususþinere, Muzeului Etnografic al VãiiHârtibaciului, doamnei Silvia Tecoanþã ºiFundaþiei Noi Orizonturi.

A consemnat prof. Cristina Linte

1. Test în limba englezã - Conversaþieîn limba englezã – data 15.11.2018 ora15,00, sala nr.10

Bibliografie limba englezã;2. Test disciplinã de specialitate:

Culturã de specialitate, data: 16.11.2018,ora 15,00, sala nr.10, 8.

Bibliografie discipline de specialitatepentru calificarea „Confecþioner produsetextile” ºi „Tâmplar universal;

3. Interviu privind prezentarea

aºteptãrilor candidaþilor de la proiectBibliografie: afiºul ºi pliantele de

promovare ale proiectului.La încheiere, felicitãm atât elevii

câºtigãtori la concursul judeþean cât ºi pecei ce au luat preselecþia la proiectulErasmus+, iar profesorilor implicaþi îifelicitãm ºi le urãm spor la muncã încontinuare ºi la cât mai multe astfel deactivitãþi.

Prof. Dana Elena Zgabercea

În perioada 15- 31 octombrie 2018,Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” din Agnitaa organizat în colaborare cu InspectoratulJudeþean Sibiu a doua ediþie a concursuluicultural-artistic de limbã englezã :„HALLOWEEN CUSTOMS ANDTRADITIONS”. Concursul se adreseazãelevilor din ciclul primar, gimnazial ºi liceal.El are ca tematicã un anume eveniment,Halloweenul ºi se doreºte ca acesta sãvalorifice întreaga activitate de la clasã prinexpunerea ºi prezentarea celor maireprezentative lucrãri ale elevilor, conformprogramei ºcolare. Anul acesta datoritãmediatizãrii intense numãrul participanþilora fost foarte mare: 314 elevi, coordonaþi de79 de profesori din 17 de ºcoli din judeþulSibiu ºi 33 din þarã. Concursul a avut douãfaze (faza I - localã ºi faza a II-a – judeþeanã)ºi s-a adresat elevilor din Judeþul Sibiu ºinu numai. Faza localã s-a desfãºurat lanivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt, iarfaza judeþeanã a avut loc la Colegiul Tehnic„August Treboniu Laurian”. La aceastã fazãs-au trimis câte cinci lucrãri ale elevilorselectate la faza localã. Cele trei secþiuniale concursului au fost: Creaþie literarã:Povestire: A Scary story;Arte vizuale:subsecþiunea Picturã / Desen;subsecþiunea Artã decorativã ºiMultimedia: Prezentare Power Point.

Au fost acordate diplome pentru