Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 1

Gazetă a Şcolii cu clasele I-VIII

din RUSCA MONTANĂ ANUL VII-Nr.4 (31) - AUGUST 2006.

Ediţie specială dedicată împlinirii a 10 ani de sărbătorire a

« ZILEI MONUMENTULUI TURISMULUI »

ISTORICUL SARBATORIRII

« ZILEI MONUMENTULUI TURISMULUI »

14 MARTIE 1995 In ziarul " Renaşterea Bănăţeană" din 14 martie 1995 a apărut un

articol sub titlul "Clubul Turistic Bănăţean redivivus " în care se propune printre altele ca Monumentul

Turismului de la Rusca Montană să fie mutat în faţa Primăriei din Caransebeş. Pe baza acestei propuneri

în paginile ziarului au avut loc un schimb de articole între Consiliul Local din Rusca Montană şi

conducerea clubului sus amintit.( " Renaşterea Bănăţeană"/14.martie.1995 pag.4, " Renaşterea

Bănăţeană"/5 aprilie 1995 pag.10 şi " Renaşterea Bănăţeană"/26 aprilie 1995, pag 10 )

17 MARTIE 1995 In sedinta Consiliului Local din 17 martie 1995 consilierii Florea

Viorel, Ecobici Dorin si Olea Gheorghe sustinuti de semnăturile a 113 cetăţeni supun spre aprobare

hotarârea ca Monumentul Turismului să rămână pe actualul amplasament, deoarece în perioada scursă

de la instalare acesta s-a aflat în atenţia Ocolului Silvic şi a Primăriei fără de care ar fi fost distrus în

întregime. După mutarea la intrarea în comună monumentul a fost renovat, flacăra recuperată şi înscrisul

revopsit de elevii Scolii Generale si de membrii Clubului de Turism "Montana"iar Ocolul Silvic a

imprejmuit cu un gard estetic şi a plantat zona cu puieţi de răşinoase.

Membrii Clubului Turistic Banăţean sunt invitaţi la Rusca Montana pentru ca împreună să se

sărbătorească acest monument unic prin felul lui .

Acest lucru se va întâmpla peste doi ani când primarul Dorin Ecobici sustinut de noul Consiliu

Local, începe amenajarea zonei prin lucrările de placare cu marmoră a treptelor de acces şi a spaţiului

din jurul monumentului,a fost realizată o parcare auto, s-a construit un zid de sprijin, iar în faţa parcării

a fost ridicat postamentul şi întreaga construcţie a stemei comunei proiectată de prof.Viorel Florea. In

această acţiune primarul a fost sprijinit de firmele "Marmosim " Simeria, director general Ion Haţegan,

Cariera de Marmură Ruschiţa prin ing. Olea Gheorghe şi Silviu Paul, firma "Finmarmor" prin Jura

Bujor "şi Gliga Napoleon şi de foarte mulţi cetăţeni ai comunei care au muncit cu entuziazm la aceste

lucrari.

3 AUGUST 1997.(ediţia I ) In această zi s-a sărbătorit împlinirea a 60 de ani de existenţă

a Monumentului Turismului . Cu această ocazie Clubul Filatelic din Caransebeş a reuşit editarea unei

mărci poştale reprezentând Monumentul Turismului, a unei ilustrate maxime şi a unui plic prima zi a

emisiunii. Din partea acestui club au fost prezenţi domnii Octavian Crainic, Ilie Belcotă şi prof. Cornel

Hamat, unul dintre iniţiatorii Zilei Monumentului, care a scris în revista "Turism în Banat" nr.1/1996

articolul " O prioritate bănăţeană pe plan mondial :MONUMENTUL TURISMULUI " Din partea

Regiei Autonome Posta Română participă o delegaţie formată din Aurelian Dârnu,director al Edipost

Bucureşti, Corneliu Popescu, directorul Direcţiei Teritoriale de Poştă Timişoara, Petru Arşovan,şeful

Oficiului Raional de Posta Caransebeş. Au mai fost editate de către Poşta Română un pliant în limbile

română şi engleză şi o editie de lux a mărcii poştale împreună cu o vignetă în care sunt reproduse

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 2

versurile de pe monument. Au fost prezenţi la această manifestare prof. Dumitru Jompan ,cunoscutul

dirijor din Marga ,Constantin Sovre ,directorul Casei de Cultură din Caransebeş împreună cu formaţia

de dansuri populare şi orchestra din Caransebeş care au susţinut un frumos program artistic mult

aplaudat de toţi cei prezenţi. Au participat personalităţi politice ale judeţului Sorin Frunzăverde,

preşedintele Consiliului Judeţean Caraş Severin, Ilie Mustacilă, vicepreşedinte, Ioan Micloşină, secretar

general al Prefecturii, alte cadre ale Consiliului Judeţean şi a Prefecturii cât şi primarii de pe întreaga

Vale a Bistrei.

Deşi timpul era ploios acest fapt nu a împiedicat cu nimic desfăşurarea manifestării: preotul

paroh Toma Sorin oficiază la Monument un Te Deum, apoi are loc sfinţirea construcţiei cu stema

comunei. Au urmat cuvântări ale d-lor Sorin Frunzăverde, Aurelian Dârnu şi a primarului Dorin Ecobici

apoi a început serbarea câmpenească iar spre seară s-a aprins un foc de tabără şi petrecerea a durat

până noaptea târziu .Astfel s-a încheiat această zi care va fi sărbătorită în fiecare an ca zi a turismului

montan.

12 SEPTEMBRIE 1998. Pe un timp splendid de toamna, s-a sărbatorit Ziua

Monumentului, comuna fiind onorată de vizita ministrului Turismului Sorin Frunzăverde ,care a rostit o

scurta cuvântare, , însoţit de prefectul judeţului Iosif Hilofsky, Ilie Mustăcilă ,preşedintele Consiliului

Judeţean, deputatul Liviu Spătaru, Ioan Corneliu Sceuşan, consilierul şef al Inspectoratului pentru

cultură, Dan Pătruică, consilier judeţean, Gheorghe Magas, adjunct al Inspectoratului Scolar, Pavel

Aghescu, director BRD, mulţi reprezentanţi ai administraţiei judeţene, Marian Mihăilă, preşedintele

Asociaţiei pentru Protecţia Bunurilor Culturale , Gheorghe Tunea, consilier al Inspectoratului pentru

Cultură, , Constantin Bîtea , şeful serviciului administrativ. Orchestra şi ansamblul « Doina Banatului «

ale Casei De Cultură « George Suru » din Caransebeş, director Constantin Sovre, conduse de prof. Iancu

Laurenţiu au organizat o paradă ad-hoc de la Ocolul Silvic până la monument. Au mai participat din

partea mass-media Doru Dinu Glăvan, Stefan Naciu şi un grup de realizatoare a Radioului Bucureşti.

Au cântat soliştii Daniela Văcărescu , Petrică Stoichescu, Nicu Haţegan şi Petrică Pascal, atât la

monument cât şi la masa festivă de la Ocolul Silvic, excelent amenajat. Seara s-a aprins un frumos foc

de tabără care a ars până a doua zi dimineaţa. (spicuiri luate din ziarul Timpul, 14 şi 24 sept 1998 )

11 AUGUST 1999. Ziua sărbătoririi Turismului a fost în ziua eclipsei totale de soare

miercuri 11 august. A participat un grup de oaspeţi italieni din localitatea Pove del Grapa. Dimineaţa a

fost organizat un concurs de pescuit între pescari italieni şi cei din Rusca Montana. Italienii au luat toate

cele trei premii, o diplomă şi câte o cupă de marmoră iar localnicii o menţiune. La 10,30 s-au adunat la

Monumentul Turismului , deşi timpul nu se arăta propice pentru a privi eclipsa. Au fost prezenţi din nou

Ilie Mustăcilă ,preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Irimie consilier al prefectului, Claudiu Dolot ,

preşedintele Agenţiei de dezvoltare Economică a judeţului Caraş Severin, Octavian Codreanu, primarul

oraşului Beiuş, primari de pe Valea Bistrei, col. Bujor Pîrvu, din partea Inspectoratului de Poliţie, d-l

prof. Cornel Hamat din Timişoara, unul dintre iniţiatorii sărbătoririi monumentului.

Eclipsa totală produsă la ora 14 a fost privită printre norii de ploaie. Au fost lansate pe piaţă 2

vederi ale comunei realizate de prof . Viorel Florea. Odată cu lăsarea serii s-a aprins focul de tabără, s-a

cântat şi s-a dansat până noaptea târziu.

Din păcate toate aceste vizite ale unor înalţi funcţionari de stat nu au adus nimic

pentru dezvoltare turismului în această zonă.

La ediţiile următoare, ţinute în fiecare an la diferite date din lunile august şi

septembrie au participat de fiecare dată câteva sute de locuitori ai comunei Rusca

Montană şi ai satelor vecine de pe Valea Bistrei. S-au organizat de fiecare dată serbări

câmpeneşti şi focuri de tabără. Anul acesta-2006- se sărbătoreşte cea de-a 10-a ediţie a Zilei Monumentului Turismului de

la Rusca Montană.

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 3

MONUMENTUL TURISMULUI DIN

RUSCA MONTANĂ

-FIŞA MONOGRAFICĂ-

Între frumuseţile nepereche pe care natura patriei noastre le etalează în faţa fiecăruia

dintre noi şi în faţa oricărui turist , din orice parte a lumii ar veni, nu poate fi omisă Valea Rusca.

Deşi nu are măreţia Făgăraşului sau sălbăticia Retezatului , masivul Poiana Ruscăi poate

oferi din plin oricărui adevărat iubitor de natură peisaje de autentic pitoresc natural, căruia

astăzi i-au fost alăturate alte frumuseţi , de această dată , frumuseţi create de mâna omului. Bogat

în zăcăminte de minereuri complexe , masivul mai oferă şi unul dintre cele mai frumoase şi

căutate materiale de construcţie : vestita marmură de la Ruschiţa , care împodobeşte numeroase

edificii din capitala ţării şi din numeroase staţiuni .

Există pe aceste plaiuri de la poalele Munţilor Poiana Ruscăi, un monument unic în lume,

un monument care îndeamnă pe om să-şi iubească patria, să-şi iubească semenii, să ocrotească tot

ceea ce natura, dar şi omul a creat .

Este vorba despre ,,Monumentul Turismului’’ ridicat în anul 1937 sub egida Clubului

Turistic Bănăţean din Caransebeş. Seful Ocolului Silvic Rusca Montană, ing.Vasile Magdoş, mare

iubitor al turismului şi membru al Clubului Turistic Bănăţean , urmăreşte să includă în circuitul

turistic naţional şi Munţii Poiana Ruscă cu zonele lor sălbatice, de-o frumuseţe aparte. Din

iniţiativa sa, se înalţă ,,Monumentul Turismului”, care este amplasat în punctul ,,numit Şapte

Izvoare “(UP IV,u.a.86). Acest monument era situat pe drumul turistic ce leagă localitatea

Ruschiţa de locul numit ,,Tăul Ursului’’ şi mai departe Vârful Padeş.

Monumentul este izvorât dintr-un sentiment unicat

tot unic în lume, fiind de fapt o expresie unui adevăr de

mai mult atestat şi anume că "românul este frate bun cu

codrul", atât de bine sintetizat în versurile de pe

frontispiciul monumentului, aparţinând inginerului silvic

Magdaş Vasile:

«Turistule ,ajuns sub poala pădurii,

Aruncă năcazul şi patima urii.

Incearcă să prinzi din legile firii

Scânteia divină : virtutea iubirii. »

Au trecut mai bine de şase decenii de când acest

monument a fost inaugurat. Intre timp , el a avut de suferit

unele mici avarii din partea unor pseudo-turişti.

Incepând cu anii 1980 , în zona în care a fost

ampasat monumentul au avut loc lucrãri cu caracter

industrial. Cele 7 izvoare au fost captate ,constituind sursa

de apã potabilã pentru locuitorii satului Ruschiţa.

In acel moment un alt şef de ocol , inginer Walter

Frank ia iniţiativa mutării acestui monument la intrarea în localitatea Rusca Montană , unde se

află şi astăzi.

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 4

Acestea au fost motivele pentru care, cu aprobarea organelor judeţene şi locale în drept,

monumentul a fost reaşezat în vara anului 1984 la 9 august, la intrarea în comuna Rusca

Montanã, la punctul numit "Pârâul Mare". Prin grija Ocolului Silvic , al Primãriei şi nu în

ultimul rând al Scolii Generale, monumentul îşi trãieşte azi a doua tinereţe. Acest monument ,

aşezat pe drumul judeţean Voislova Ruschiţa, este îngrãdit de un gard de lemn, în stil bãnãţean, în

spatele lui, pe versant, au fost plantaţi puieţi de brad, iar în faţa lui au fost amenajate straturi de

flori.

Iatã ,în continuare o descriere a monumentului în ceea ce priveşte forma şi dimensiunile

lui. Monumentul este alcãtuit din 8 blocuri de marmurã albã de Ruschiţa. Este aşezat pe un soclu

sub formã de prismã patrulaterã regulatã cu latura bazei de 80 cm. şi înãlţimea de 40 cm.

Corpul monumentului este alcãtuit din trei blocuri sub formã de trunchi de piramidã

patrulaterã regulatã ,baza inferioarã având 62 cm.iar cea superioarã 50 cm. Inãlţimea totalã a

celor trei corpuri este de 190 cm. Pe corpul din mijloc sunt înscrise versurile citate mai sus iar pe

corpul superior inscripţia : "MONUMENTUL TURISMULUI "sub formã de semicerc apoi

orizontal C.T.B sub care este trecut anul 1936, anul inceperii lucrărilor de sculptură . Pe rândul

urmãtor "Ridicat de Clubul Turistic Bãnãţean Caransebeş ". Urmeazã douã corpuri de legãturã

sub formã de prismã patrulaterã regulatã cu baza de 55 cm şi inãlţimea de 10 cm,respectiv 45 cm

şi 20 cm. Corpul urmãtor ,cu înãlţimea de 20 cm, constituie soclul unei emisfere cu diametrul de

30 cm, din care ţâşneşte o flacãrã simbolicã cu lungimea de 30 cm, flacãra iubirii pentru oameni şi

pentru naturã. Intreg monumentul are o înãlţime totalăde 3,40 m.

Acest simbol din marmură al turismului, unicat în Europa, situat în prezent la intrarea în

localitatea RUSCA MONTANĂ este legat prin însăşi istoria înălţării sale, de aspiraţiile

locuitorilor de aici. El rămâne peste timp o invitaţie permanentă la drumeţie prin aceste minutate

locuri bogate în frumusesei inedite.

Din anul 1997 se organizează anual “Ziua Monumentului “, zi dedicată sărbătoririi

turismului. Cu acest prilej s-a amenajat zona înconjurătoare fiind construită o mică parcare şi un

loc de recreere pentru copii, dotat cu bănci şi leagăne în jurul monumentului.

S-a amplasat stema comunei iar Clubul filatelic din Caransebeş a lansat o marcă poştală

reprezentând monumentul , o ilustrată maximă şi un plic prima zi a emisiunii (3 august 1997).

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 5

.

SALUTARI DIN RUSCA-MONTANA !

Turistule ajuns sub poala pădurii

Aruncă necazul şi patima urii.

Incearcă să prinzi din legile firii

Scânteia divină virtutea iubirii.

Thou, tourist who hast reached the forest

shade

Cast away sorrowful passionate hate

Out if Mother Nature’s laws retain

The virtue of love, divinity flame.

Toi le touriste ,arrive au pied de la forêt,

Débarrasse toi de tes soucis et de ta haine

Réfléchie aux loin non écrites de la vie

Et retiens la flamme divine de l’amour.

Wanderer, es im Schoße des Waldes,

Deinen Kummer und Hass

Zu vergessen und die Tugend der

Liebe in Deinem Wesen zu erweckeu

(Vasile Magdaş- Forstingenieur ).

Cu prilejul sărbatorii turismului montan de la Rusca-Montană în anul 1999 au fost

lansate pe piaţă două vederi color ce au fost realizate de un pasionat fotograf amator din

localitate, prof.Viorel Florea. Ambele ilustrate de tip colaj au pe faţă aspecte din Rusca-

Montană. Prima include Cariera de marmura, intrarea in comuna Rusca-Montana,

Monumetul turismului, Cascada pe Soimu, Centrul comunei, Biserica Ortodoxă, Primaria,

Biserica Catolica, Ocolul Silvic ,Casa Colping. In locul unde se aplica timbrul este o

vigneta cu eclipsa 99. A doua vedere prezintă : Biserica ortodoxă, Monumentul

Turismului, Monumentul eroilor, Biserica catolică,Biserica baptistă „Golgota”, Primăria,

o vedere panoramică, Biserica penticostală. In locul unde se află timbrul este o vinietă cu

monumentul turismului.(articol din ziarul „Timpul” )

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 6

Clubul Turistic Alpin MONTANA Bazele unui club turistic sunt puse în ziua de14 iulie 1988, când cinci tineri iubitori ai muntelui şi drumeţiei din

Rusca Montană : Almăjan Livius, Almăjan Maria, Bozdoc Mircea, Csaszlovszky Hardmund şi Simescu Petru ,hotărăsc

înfiinţarea unui club de turism numit la început ,, CLOP MONTANA". Ei au început anonimi să colinde munţii făcând

drumeţii, excursii tematice în condiţii în care alţii poate se lăsau înfrânţi. Greutăţile şi opreliştile de tot genul, întâmpinate în

vechiul regim, nu au lăsat asupra lor nici o amprentă, din contră, i-au ambiţionat mai puternic şi noile condiţii democratice

păstrându-şi crezul mai puternic şi mai viu ca întodeauna au pornit să reînvie turismul adevărat, în splendida zonă a Munţilor

Poiana Ruscăi.

În anul următor 1989 lor li se alătura şi alţi tineri, chiar şi din alte localităţi, dar care munceau pe raza localităţii

noastre: Puiu Daniel, Novak Tiberius şi Malarcsek Rafael Arpad din Oţelu Roşu , Ştronski Ane-Mari din Ruschiţa, Florea

Radu, Faur Maria din Rusca Montană. Activitatea clubului devenise tot mai bogată şi intensă. Lunar se desfăşoară activităţi

de informare la sediu sau ieşiri în cadrul natural. Membrii clubului îşi propun acţiuni de popularizare a zonelor mai puţin

cunoscute din Munţii Poiana Ruscăi, cunoaşterea Monumentului Turismului, amenajarea unor locuri de popas pentru turişti,

marcartea şi cartarea unor trasee montane şi refacerea celor vechi şi alte acţiuni cu caracter turistic.

Condiţiile de primire a noi membrii sunt destul de dificile :participarea la trei iesiri cu membrii clubului dintr-un

număr de cinci iesiri consecutive. Acestea vor avea o duratã mai mare de 48 de ore. Popularizarea cercului de turism trece de

limitele comunei. În paginile revistei ,,România pitoreascã" nr. 7/iulie 1989 pag.2, apare o notã despre înfiintarea clubului de

turism-alpinism <<Montana>> al cărui responsabil este Almajan Livius. În anul 1990 lor li se mai alătură Petcu Iliana,

Ambruş Clara si Scheusan Marcel. Cele mai des trasee străbătute de aceşti entuziaşti sunt cele din Munţii Poiana Ruscăi,

Muntele Mic, Tarcu, Godeanu, Retezat, Cheile Caraşului, Munţii Apuseni, Parâng, Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi dar şi

Masivul Rodnei, Ceahlău, Cheile Bicazului, Muntii Maramureşului şi Gutâiului. Aceasta bogata activitate face posibilă

transformarea într-un club, numit “CLUBUL TURISTIC ALPIN MONTANA “, la 15 aprilie 1990, avându-l ca preşedinte pe

Bozdoc Mircea , vicepreşedinte Almăjan Livius , casier Almăjan Maria , responsabil cu probleme cultural educative Florea

Radu . Membrii clubului au contribuit la pitonarea traseului de alpinism«Fisura Şoimului» (fãcutã de Almãjan L., Simescu

P., Novac T.si Malarcsek R.), remarcarea unor trasee turistice ,amenajarea a două locuri de popas în Muntii Poiana Rusca,

lucrări de întreţinere a Monumentului Turistic, iniţierea în practicarea schiului a noilor membrii şi simpatizanţilor.

Pe lângă acestea ei au realizat jurnale de drumeţie, albume foto, diapozitive urmărind să dezvolte următoarele ramuri

sportive: drumeţie alpină, alpinism, schi alpin, orientarea turistică.

În anul 1991 la 2 iulie clubul primeşte aprobarea de afiliere la Federaţia Română de Turism-Alpinism, membrii clubului

primesc legitimaţii şi participă la concursuri naţionale organizate de alte cluburi din ţară. Alţi tineri aderă ca membrii la clubul

de turism. Sunt elevi de liceu, dar cu mare pasiune şi dragoste pentru natură: Bălănescu Florin, Eppel Viorel, Florea Valentin,

Zepa Florin precum şi Dobre Eduard, student şi Rădăcină Irina Carina, învăţătoare. Participând la concursurile organizate de

cluburile de turism din ţară, membrii Clubului "Montana" au câştigat însemnate premii şi trofee precum ar fi :

-Premiul I la orientare turistică la ediţia a IX-a a concursului interjudeţean Trofeul<<Vânturariţa>>, organizat de Clubul

Turistic Alpin <<Vânturariţa>> din Râmnicu Vâlcea în data de 10-12 august 1990.

-Premiul I la ediţia specială Cupa <<Cândrelul>> organizat la Poiana Soarelui de Centrul de Turism Montan

<<Cândrelul>> al Casei Armatei din Sibiu în 1-2 iunie 1991.

-Locul I Cupa <<Genţiana>> organizat de Clubul de Turism Montan “Genţiana” din Petroşani în anul 1991.

-Menţiune la concursul de creaţie <<Lira Carpatină>>organizat la Voineasa de către Clubul de drumeţie montană şi

alpinism<<Vânturariţa>> din Râmnicu Vâlcea în 1-3 martie 1991. Probele concursului au constat în: a)proba cultură-numai

tematică montană -care să cuprindă cântece, poezii, glume, mici scenete; b) proba de diapozitive 10-36 diapozitive;c) expoziţie foto-6 fotografii alb negru format minim 18x24.

-Participare la <<Ştafeta munţilor>> cu plecare din Borlova, cu ştafeta-un fanion făcut de federaţie-peste crestele

munţilor Tarcu, Godeanu, Retezat în trei zile, până la Petroşani, unde a fost predată Clubului de Turism Montan

<<Genţiana>>. Traseul ştafetei străbate crestele tuturor munţilor plecând din sudul Carpaţilor şi până în nord, în Munţii

Rodnei.

In anul 1992 membrii clubului au participat la două expediţii turistice în Munţii Retezat între 23-28 iulie şi în Munţii

Tarcu intre 10-15 august 1992.

Clubul Turistic Alpin <<Montana>> şi-a încetat activitatea competiţională după anul 1992 datorită greutăţilor

financiare. Unii dintre membrii săi au plecat în străinătate. Patru-cinci dintre foştii membrii au continuat ca amatori urcând

trasee de dificultate maximă de alpinism. Iată câteva exemplificări:

- traseul central 6A de la Băile Herculane(Almăjan L. Novac Tiberiu şi Malarcsek Rafael)

-Lespezile Lirei din Piatra Craiului cel mai greu traseu 5B din ţară

-Fisura Diavolului, traseu 5B de la Băile Herculane;

-Hornul Mare, traseu 5B în Cheile Bicazului.

Alpiniştii plecaţi în străinătate au urcat pe diferite masive muntoase din Germania, Austria, Italia, Franţa, Elveţia. Cel

mai răsunător succes de până acum l-au avut alpiniştii Almăjan Livius şi Novak Tiberiu, stabiliţi în Germania, care au escaladat

la 3 octombrie 1997 Vârful Mattehorn din Elveţia, cel mai frumos din lume şi greu de escaladat. ( «Agenda şcolii « -2003)

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 7

STEMA COMUNEI RUSCA MONTANA

Din iniţiativa consilierilor OLEA GHEORGHE, ECOBICI DORIN şi FLOREA VIOREL are loc în 15 decembrie 1992 un concurs pentru stema comunei. Lucrarile au fost executate pe acelaşi format, puse in plicuri identice inchise la culoare şi semnate de un moto, în alte plicuri s-au introdus numele participanţilor. S-au prezentat 6 proiecte de către Almăjan Livius ( 2 proiecte ) , Almăjan Maria, Pănescu Amalia, Florea Viorel şi Sporer Emil. Prin vot secret s-a stabilit câştigătoare stema d-lui prof. Florea Viorel. Proiectul este pus în aplicare de către noul primar Ecobici Dorin ,ales în această funcţie în 1996 ,în anul 1997, cu ocazia primei ediţii a « Zilei Monumentului Turismului « .

1997 1997

1992 1997

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 8

Monumentul Turismului, unic în lume

Ridicat la Rusca Montană La 1 august 1937 a fost inaugurat la Rusca Montană Monumentul Turismului, a cărui construcţie începuse în 1936, din iniţiativa Clubului Turistic Bănăţean din Caransebeş. Un asemenea monument este unicat nu doar în România, ci şi în lume. Obiectivul semnifică bogăţia turistică a zonei, fiind un îndemn la bucuria descoperirii frumuseţilor naturii: Turistule, ajuns la poala pădurii,/ Aruncă necazul şi patima urii,/ Încearcă să prinzi din legile firii,/ Scânteia divină, virtutea iubirii“ . De la prof. Cornel Hamat, unul dintre autorii Monografiei Monumentului Turismului, am aflat că acţiunea de înălţare a monumentului se înscria într-o largă preocupare de promovare a turismului în Banat. Astfel, în 1934 s-a înfiinţat la Timişoara Asociaţia Amicii Muntele Mic (AMIC), care în acelaşi an a început construcţia vilei Bistra de la Poiana Mărului; la 16 martie 1935 a luat fiinţă la Caransebeş Clubul Turistic Bănăţean (C.T.B.), care a realizat marcarea principalelor trasee turistice din Munţii Ţarcu-Godeanu-Muntele Mic; în acelaşi an, pe Muntele Mic se deschid pentru turişti hotelul Bella-Vista şi cabana Brădişor; în 1936 apare Legea Organizării Naţionale a Turismului (O.N.T.), prin aplicarea căreia Poiana Mărului şi oraşul Caransebeş vor fi clasificate/recunoscute ca staţiuni climaterice; între 11-12 iulie se desfăşoară manifestările organizate cu prilejul sfinţirii Crucii de pe Muntele Mic, la care participă peste 1 500 de bănăţeni; pe lângă Primăria Caransebeş se înfiinţează primul oficiu de turism, în Piaţa Centrală deschizându-se un chioşc în care se vindeau ziare şi de unde turiştii aflau date despre starea vremii pe munte (chioşcul era înzestrat cu aparatură de prognoză).O. N. ( Ziarul AGENDA nr. 31/31 iulie 2004 )

AUTORI DIN RUSCA MONTANA ,

CARTI SI ARTICOLE DESPRE RUSCA MONTANA

Maderspach Livius-Tragedia soţiei lui Maderspach Karoly şi date despre istoria Ruscăi Montane,

Jimbolia, 1909

V.Ardeleanu-O.Herşcovici-Gh. Lăzărescu-VALEA RUSCA, Reşiţa, 1968

ANCUT ROMAN-Cartea muncitorului eleborator de feroaliaje-1980 Ed. Didactica

CONSTANTIN BRATESCU-STEFAN VELOVAN,pedagog şi filozof român (1852-1932)-Ed.

Ionescu, Caransebeş,2000

JANCSÓ ÁRPAD , SZEKERNYÉS JÁNOS- MADERSPACH, Ed. ArtPRess, Timişoara, 2000

MARIANA si ISABELA ANCUT—A doua şansă-Ed. Aramis Bucureşti ,2000

-Vioara sufletului şi Menuetul delicatelor ceşcuţe - Ed. Mentor Macro, Buc, 2004

HOBBY CLUB JULES VERNE-Rusca Montană-Ruschiţa-studiu interdisciplinar-iunie 2002

AUGUST VON SPIESS-Caprele Negre din Masivul Retezat-Ed Hora Sibiu 2005 –traducere din

limba germana de ing.Walter Frank

CORNEL HAMAT-Domeniul Turistic Scorilo-Ed. MIRTON Timişoara-2004 pag. 89-116 ş.a

DOINEL PUIU MARGINEANU-Ruskberg-Rusca Montana-Ed. IONESCU, Caransebeş-2004

DOINEL PUIU MARGINEANU-Giuvaerul dintre munţi, Ed Dalami, C-beş, 2005

MARIUS MUNTEANU-Parodii, Ed Facla 1979

MARIUS MUNTEANU-Cântări dă noapce bună,Ed Facla 1984

MONUMENTUL TURISMULUI-60 DE ANI DE LA INAUGURARE –caiet aniversar, 1997

Revista “TURISM in Banat “ –ed. Specială -3 aug 1997- (4 pagini) -1997

Revista “TURISM in Banat “-nr. 5 noiembrie-articolul “RUSCA MONTANA “97 “ pag.3,

CARIERA DE MARMURA DE LA RUSCHITA-O ATRACTIE TURISTICA UITATA… »-pag. 8,

autor CORNEL HAMAT-1997

Revista “TURISM in Banat “-nr.1 (7), august 1999- articolul “Agroturismul la Rusca Montana”-

pag.21 de CORNEL HAMAT

Ziarul « PRIMA ora »-articolul « Un timişorean vrea să ridice o replică a monumentuilui vienez

al Impărătesei Sissi de Austria « pag. 13 autor DAN COCLICI-17 august 1999

Rusca Montana (4 pagini)- Editat de Primaria Rusca Montana, 1 august 1999

Monitorul de Rusca Montana-(6 pagini). -Editat de Primaria Rusca Montana-mai 2000

Ediţiile ziarului « Timpul « 1997-2006

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 9

FOTOGRAFII DOCUMENT

Scuptarea monumentului -1936 Inaugurarea -1 august 1937

Monumentul Turismului la Ruschita- Rusca Montana-1986

prof . Cornel HAMAT-OCT. 1966

Aşezarea monumentului pe locul actual- 9 august 1984

Agenda şcolii-nr.4 (31)- august 2006 10

Lucrări de îngrijire -1987

ANOTIMPURILE UNUI MONUMENT…

Tehnoredactare : prof. Viorel FLOREA.