Gndirea si activitatea neuronala din creierul uman-Invatarea eficienta Autor.asist.univ.Elena Spanulescu http://sa-schimbam-invatamantul.blogspot.com/ De curand stiinta a demonstrat ceea ce parintii suspectau dintotdeauna:un creier al adolescentilor si copiilor, diferit de cel al adultilor, ceea ce duce la diferente legate de modul prelucrarii informatiilor emotionale . Prin metoda vizualizarii RMN a ariilor corticale active, s-a descoperit ca adultii prelucreaza diferit informatiile fata de adolescenti sau copii, folosind zone diferite ale creierului. Pentru intelegerea mecanismului gandirii, recomand filmul "Creierul unui geniu" http://ro.netlog.com/go/explore/videos/videoid=ro-1550871 Un adult prelucreaza informatiile in cortexul frontal iar adolescentii sau copiii, intr-o arie mai veche corticala din lobul amigdalian care s-a dezvoltat la inceputul evolutiei creierului.La acest nivel se nasc reactiile instinctive ca:furia sau teama.Adolescentii sau copiii foloseasc mai mult aceasta zona care genereaza reactiile instinctive si de aceea capacitatea lor de abstractizare este mult mai redusa in comparatie cu cea a adultilor.Pe masura ce ne maturizam se formeaza conexiuni corticale mai stranse iar reactiile instinctive create in lobul amigdalian sunt temperate de cortexul frontal care incununeaza dezvoltarea creierului uman.In cortexul frontal isi au originea organizarea, ratiunea si moralitatea.Un cortex frontal activ este semn de maturizare afectiva si de inteligenta.S-a constatat ca geniile au cortexul frontal mult mai dezvoltat, ceea ce inseamna ca reteaua neuronala din acea zona e mult mai dezvoltata decat a restului indivizilor Supradotatii sau genialii, se deosebesc de cei normali in procesele cognitive, prin numarul foarte mare de sinapse (conexiuni neuronale), viteza de procesare a informatiei percepute, precum si memorarea datelor ori accesarea acestora, care se face mult mai rapid si cu antrenarea unor regiuni cerebrale mai mari, ce au putut fi vizualizate prin RMN.De asemenea s-a constat ca supradotatii se exprima foarte coerent si cu usurinta.In numeroase experimente, subiectii studiati erau copii supradotati sau geniali si parintii lor, oameni cu o dotare normala, sau invers. Capacitatea de prelucrare, inteligenta, adaptarea, este in mare masura dependenta de diversitatea activitatilor pe care le facem in viata.Din pacate, pe masura ce "ne maturizam" pierdem din ce in ce mai mult din zestrea initiala(neuroni). Progresele tehnicilor de vizualizare a activitatii cerebrale au permis, n cursul ultimilor ani, localizarea anumitor centri cerebrali implicati n procesele mentale. Oamenii de stiinta pot studia , cum reactioneaza creierul atunci cnd vorbim, ascultam muzica, calculam, memoram, ne mpotrivim, etc. Bernard Mazoyer, profesor la Universite de Caen Franta, a pus in evidenta prin intermediul unei tehnici de vizualizare cerebrala (tomografia prin emisie de pozitroni), faptul ca sunt activate zonele corticale

diferite atunci cnd o persoana aude termeni concreti, fata de cazul in care aude termeni abstracti. Ascultarea cuvintelor concrete, provoaca emergenta imaginilor mentale, adica o ntreaga retea cerebrala se activeaza antrennd puternic ariile occipito - parietale si frontale si mai slab, un centru al limbajului situat n cortexul temporal, care este stimulat intens de ascultarea cuvintelor abstracte, ce necesita un efort de intelegere. Deoarece in procesele cognitive sunt activate zone diferite ale creierului uman in diverse stadii (copil, adolescent, adult, batran) ,este foarte important ca metodele si tehnicile invatarii, sa tina tina cont de acest lucru. Studiile efectuate pana in prezent, de catre psihologi, medici, parapsihologi, filosofi si pedagogi din toate tarile ale caror sisteme de invatamant s-au dovedit a fi eficiente, sunt concretizate n teorii ale nvrii , ce demonstreaza ca se pot obtine performante in procesul de invatare si memorare, de catre orice individ normal dotat, daca se tine seama de anumite principii si metode . Invarea nseamn achiziie, urmat de o interiorizare, care duce la o modificare, observabil prin intermediul unor rezultate. NVAREA EFICIENT are trei caracteristici importante: este activ , orientat ctre scop, duce la rezultate msurabile. Instrumentele nvrii eficiente sunt: gndirea critic i strategiile metacognitive. Invarea activ presupune implicare i participare contient n procesul de construire a cunotinelor. Orientarea ctre scop presupune orchestrarea eforturilor nspre atingerea unor obiective. Rezultatele msurabile sunt un imbold pentru a continua investiia de efort n nvare,se concretizeaz n aspecte imediate (examene promovate, concepte stpnite, idei nsuite) i rezultate care vor putea fi demonstrate n timp mai ndelungat (succes n profesie, performan intelectual, comportamente n viaa concret). Dezvoltarea personal este continua, iar calitatea este o coordonat cheie a rezultatelor obinute prin nvarea eficient. Gndirea critic este instrumentul nvrii eficiente care ajut o persoan s se orienteze n lumea alternativelor posibile i s-i contientizeze mecanismele propriei gndiri. Cel mai important aport al gndirii critice este c provoac la aciune. Strategiile metacognitive denumesc aspectele legate de monitorizarea i controlul nvrii, precum i dezvoltarea potenialului de nvare. Automonitorizarea progresului

i controlul efortului investit n nvare, atrag dup sine nevoia de a deprinde tehnicile de nvare. A decide resursele, cantitatea acestora i momentul investirii lor, nseamn a nva inteligent. A nva cum s nvei, nseamn amplificarea capacitii individuale de nvare. Principii si tehnici eficiente pentru invatare Autor: Capusneac Ioan-Mndrisor LECTIA 1 Alvin Tofler: "Analfabetul de mine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a nvatat cum sa nvete" Puteti nvata din propriile dvs. experiente cum sa nvatati. Puteti nvata din experietele altora, economisind timp, bani si efort. mbinati-le pentru a obtine un rezultat optim. Se poate nvata prin imitatie sau prin constientizare. Recomandabil este a se respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare. Imitatia sau repetarea simpla chiar fara a ntelege (a toci) trebuie sa fie dupa asimilarea constientizata. Constientizarea este folosita, de regula, atunci cnd materialul este asimilat, este partial cunoscut, sau poate fi asociat cu ceva nrudit. Dupa ntelegerea informatiei se recomanda repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare). Un material total necunoscut nu poate fi constientizat, astfel ca va fi nvatat mecanic, dupa care se va ncerca constientizarea lui (ex. Kata). Un principiu modern este cel al unitatii temporale a nsusirii auditive, vorbite, vizuale si scrise a cuvintelor si cifrelor. Repetarea materialului unei lectii n contexte diferite pentru a mari durata de ramnere n subconstient. Reelaborarea propozitiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. moneda vazuta pe ambele fete si n raport cu alte monede). Citirea si ascultarea sunt activitati receptive. Vorbirea (citirea cu voce tare), scrierea sunt activitati productive. Se va insista pe dezvoltarea capacitatii de autoinstruire, aceasta trebuind sa devina factorul esential raportat la nvatarea prin predare (receptare la ore etc.). Scopul este formarea unui intelect investigator si creator. Unii cercetatori recomanda urmatoarea succesiune: ascultarea (citirea cu voce tare) a informatiei (a cuvntului sau a propozitiei) urmata de reprezentarea grafica a acesteia n urmatoarele 10 secunde ( 10 secunde reprezinta durata ramnerii cuvntului n memoria de scurta durata). Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informatii dect prin canalul auditiv. Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie vazute scrise, sa fie pronuntate de receptor si scrise de catre acesta. Cuvintele auzite se retin n proportie de 20%, cele scrise n proportie de 30%, iar cele vazute, scrise si auzite concomitent - 30%. Cuvintele auzite, vazute, scrise si pronuntate sunt retinute n proportie de 70%, procentajul crescnd daca sunt scrise de catre receptor. Se recomanda, alaturi de cele

patru activitati lingvistice sa apara si a cincea: reformularea (traducerea, n cazul limbilor straine), cautarea relatiilor de echivalenta. Calitatile memoriei: rapiditatea achizitiei, trainicia pastrarii, exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorarii, timpul de retinere a informatiei, claritatea sau gradul reamintirii acesteia). Se impune ca autocontrolul si corectarea sa fie moderate, dar permanente si planificate. Autoexigenta, spiritul de responsabilitate duce la "a sti cum sa procedezi", devenind independent, sigur, creator. Exista: citire cursorica (receptarea ideilor principale), citirea detaliata (temeinica), citire orientativa si citire exploratoare. Sunt necesare o atmosfera relaxata, atentie, concentrare, activitatea pripita fiind contraproductiva. Este esential a se stabiliza: ritmicitatea nvatarii, nvatarea regulata, durata nvatarii zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustetea memoriei, viteza de achizitie a informatiilor, timpul de ramnere n memorie dorit. Pentru ca noile cunostinte sa ramna n intelect trebuie ca ele sa intre ntr-o conexiune organica structurata cu vechile cunostinte. Rezulta ca este necesara gruparea, aranjarea cunostintelor conform unui plan stabilit cu exactitate LECTIA 2 Tehnica notitelor. Se subliniaza cuvintele cheie, se folosesc ncercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se retin ideile principale utilizndu-se semen conventionale, prescurtari, note pe margine. Ergonomia nvatarii. Timpul de nvatare este de maximum 50 de minute, cu pauza de 10 minute, cca 3-4 sedinte zilnic. La nceput se ataca subiectele grele, se grupeaza subiectele n functie de similitudine. Pentru a ntmpina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte nenrudite. Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obtin ntre orele 8-13 si 17-21. MSD (memoria de scurta durata) are performante mari dimineata, iar MLD (memoria de lunga durata) dupa amiaza si seara. n somn cunostintele se transfera n MLD. n cadrul nvatarii n asalt se uita 60-75% din cunostinte dupa primele doua zile. n concluzie, pentru prevenirea uitarii, se va repeta a treia zi ceea ce s-a nvatat n prima zi. Structurati materialul de nvatat n secvente, n functie de microterme. Se recomanda un microclimat sanatos n ceea ce priveste lumina, scaunul, zgomotele etc. Metode de nvatare: 1. nvatarea sintetica. Materialul este mic si usor: se citeste si se repeta global. 2. nvatarea analitica, secventiala.

Mai nti se nvata global si apoi aprofundat, consemnnd cu creionul. 3. nvatarea creativa. Problematizare. 4. METINCON. nvatare prin conversatie. 5. METINPROB. nvatare prin problema-ntrebare-raspuns. 6. RICAR. Rasfoire, ntrebari, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea n gnd. 7. nvatarea cu sens este mai economica dect cea mecanica. Reproduceti textul cu propriile cuvinte. A. MEMORAREA EFICIENTA Se disting urmatoarele tipuri de memorie: a) senzoriala de achizitie (vizuala, auditiva, asociativa); b) afectiva, de participare (imaginativa); c) cognitiva (lanturi de idei, scheme); d) actionala (operationala). Pregatirea: autosugestii pozitive, igiena senzoriala (eliminarea perturbarilor), igiena fiziologica (alimentatia, respiratia, somnul), igiena psihica (relaxare, pauze, recompense). Fiecare si va stabili propriul sistem de memorare. Exemple: materialul de memorat sa fie organizat, sa existe relatii reciproce, itinerare. nvatarea sa fie activa folosind asociatii vizuale, auditive, de culoare, forma, text ierarhizat, noduri cheie. Asociati memoria cu gndirea. Dezvoltarea memoriei se face prin exercitii de ntelegere (facerea rezumatului), exercitii de reamintire, experimente formative (memorari si reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative. Succesul genereaza succes; dupa un esec necorectat urmeaza un altul nvatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva. nvatarea pentru viata cu motivatie justa interioara mpiedica uitarea. Motivatia interioara se formeaza n functie de idealuri si obiective autoimpuse sau fundamentale. B. CITIREA RAPIDA Se recomanda la textele auxiliare: lectura accelerata, lectura dinamica, lectura intensiva. Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena: 1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor pna la un punct de sprijin orizontal sau vertical. 2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare). 3. Regresia (ntoarcerea pentru a verifica dupa punctul de sprijin anterior, trecerea fluenta dintr-un punct de sprijin n alt punct de sprijin. Se va forta reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara regresie. La citirea rapida se utilizeaza numai canalul vizual si se urmareste marirea cmpului de vizibilitate orizontala si verticala n paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fara ntoarcerea privirii. Citirea rapida se foloseste atunci cnd poate fi neglijat 50% din text. Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeti la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min C. PRACTICA CITIRII RAPIDE I. 1-2 saptamni: se citesc doua cuvinte concomitent;' II. 1-2 saptamni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii; III. 1-2 saptamni: jumatate de rnd cu doua puncte de sprijin; IV. 1-2 saptamni: un rnd la o singura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a ochilor; V. 1-2 saptamni: se pune degetul la mijlocul rndului si, coborndu-l lent n jos, se citesc 2-3 rnduri la un singur punct de sprijin. S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% si nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula.

Exista: pseudoinformare: impostura; mezinformare: tot ceea ce este negativ n informarea (ex. Eroare involuntara, traducere si dezinformare din interes); subinformare: trunchierea informatiei; suprainformare: preaplinul informarii. Un savant ipotetic competent n toate ramurile stiintei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica ntr-un an. n concluzie, se va urmari specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida. J. Bernel afirma: "n situatia actuala este mai usor sa faci o descoperire dect sa te convingi ca aceasta nu a fost facuta de altii" . TEHNICI CREATIVE 1. Asocierea consonanta. Cu ct memoria este mai bogata, cu att aparitia asociatiilor este mai mare. Asocierea reprezinta realizarea de legaturi ntre imaginatie si memorie. Factorii esentiali sunt asemanarea obiectiva, fizica, exterioara, subiectiva, interioara, psihologica, similitudinea si evocarea (asocierea) imagine-senzatie. 2. Analogia extrapolara. 2.Transferul, mprumutul de idei de la o solutie apropiata (de ex. pasare-avion, bila care lasa urme pe asfalt-pix etc.). 3. Inversia. Reprezinta abordarea inversa, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus). 4. Empatia. Este substituirea gndirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci vazuta de catre un cercetator si practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obtinnd astfel o viziune din interiorul nucii. 5. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc. 6. ModificareaAmeliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaste ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfectionari. Autosugestii: 1. Am capacitea de memorare ntr-un timp scurt si cea de vedere exacta a ceea ce am memorat pna acum. 2. Prin a nvata ceea ce vreau nteleg mai mult din ceea ce traiesc acum. 3. Eu, Nume, am ncredere n memoria mea acum. LECTIA 3 Ochiul receptioneaza undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte fiinte vad. Urechea receptioneaza sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herti), iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate organele de simt.

Folosirea procedeelor:

1. Analiza. Informatiile complicate se mpart n "parti digerabile", eliminnd ceea ce se repeta sau ceea ce este fals. 2. Sinteza. Trebuie sa devina obicei prezentarea informatiilor sintetic, rapid, correct si integral. 3. Comparatia. Se alatura doua fiinte, obiecte, fenomene stabilindu-se asemanarile si deosebirile. 4. Generalizarea, abstractizarea. Reprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esential la o anumita grupa de fiinte, obiecte, fenomene. 5. Concretizarea. Reprezinta verificarea (validarea, motivarea) generalizarilor si a abstractizarilor prin apelare la situatii concrete. 6. ntelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relatiile ntre obiecte, fiinte si fenomene. 7. Engravarea (cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) si reactualizarea (reamintirea nsotita de verificare (ecforare) si corectare a informatiei memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar n timpul folosirii concrete a unei informatii pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel ca rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezinta obiectivul principal, iar reactualizarea informatiei reprezinta obiectivul secundar. Este recomandabil ca autosugestiile sa faca din materialul de studiu un subiect interesant si placut. Astfel se memoreaza mai repede, mai durabil si mai exact. n somn, creierul se straduie sa elimine contractiile interne prin prelucrarea, armonizarea informatiilor si stergerea unor informatii sau transferul n zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reorganizarea informatiilor de catre subconstient. Uitarea negativa apare atunci cnd consideram anumite informatii putin importante sau neimportante si ulterior descoperim ca ne-am nselat. Vom fi nevoiti sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau trebuie sa-l nvatam din nou. Atentie la autosugestiile negative. Retinem mai bine ceea ce ne mira, ne sperie, ne face sa rdem sau declanseaza curiozitatea. Acestea nasc emotii si autosugestii pozitive ducnd la o memorare rapida. Engramarea se realizeaza pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN. Procesul de ecforare (activitate productiva) necesita un consum mai mare de energie. MSD Proces de control Repetitie Coduri Vizual Auditiv Tactil Gustativ Olfactiv Registrele senzoriale Mesajul MLD Primul nivel Al doilea nivel Al treilea nivel Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intentie si cu participarea a peste doua simturi, prin repetarea chiar neintentionata a primului nivel se trece n al doilea. Al doilea nivel: mesajul ramne ntre 10 secunde si cteva minute. MSD are caracter temporar si de lucru. Prin autorepetitie mesajul trece n al treilea nivel. Al treilea nivel: MLD. Durata este lunga sau are chiar caracter permanent. Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea actiunii. Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apa, nivelul doi precum unduirea apei cnd este aruncata o piatra, iar nivelul trei ca o apa nghetata. Atentia este dalta memoriei. Actiunile care ne solicita puternic atentia se nscriu profund n memorie. Garantia ntiparirii n memorie este data de interesul aratat, considerat pe drept cuvnt "motorul" memoriei. Emotia si interesul suscita atentia monopoliznd atentia asupra unui

singur obiectiv: concentrarea. Memoria MLD este conditionata de somnul cu vise. n somn informatia se consolideaza si se organizeaza n functie de totalitatea intereselor si a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slabirea memoriei si privarile de somn de lunga durata duc la depersonalizare. S-a demonstrat ca, de la un anumit prag, memoria nu mai nmagazineaza nainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. n perioadele critice se va alterna nvatarea accelerata cu mici perioade de somn de 15-30 de minute. nvatarea n somn favorizeaza numai memoria mecanica. Aceasta se realizeaza n perioada de somn usor. nvatarea n somn poate avea si efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuza oboseala nejustificata etc. nvatarea n somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De exemplu, se foloseste aceasta metoda 7-10 zile, iar apoi se ia o pauza de 10 zile. Se considera obligatoriu ntarirea mesajelor imediat a doua zi si constientizarea lor. Se memoreaza bine ceea ce, n prealabil, a fost priceput. Se memoreaza bine atunci cnd spiritul si corpul se afla ntr-o receptivitate maxima. Memoria este cu att mai buna cu ct creierul este mai solicitat, respectiv cu ct acesta se afla ntr-o activitate mai intensa. Secretul memoriei consta n excitabilitate. Trebuie sa fim preocupati, framntati cu o tensiune interioara. Se memoreaza cu att mai mult cu ct suntem mai interesati de ceea ce trebuie memorat, asadar valoarea unei informatii creste cu ct interesul strnit de aceasta este mai mare. Unde se pierde interesul se pierde si memoria. Daca se fac multe repetitii fara pauza, celulele corticale suprasolicitate declanseaza faza de inhibitie pentru a-si reface suportul energetic. Se recomanda atunci actiune fizica sau somn. Invers, daca repetitiile sunt prea rare apare inhibitia de stingere: uitarea. Regula de aur: munca, perseverenta, regularitate. n alimentatie, accentul se pune pe alimentele bogate n proteine, legume si fructe; se vor evita grasimile, dulciurile pinea. S-a demonstrat ca memoria este potentata de acetilcolina, iar sursa naturala de colina este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei si a aminofosfatilor continuti, de exemplu, n galbenusul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapti de peste, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalina). De notat faptul ca Vasopresina are efecte negative. Cele patru reguli ale brainstormingului: 1. nici un fel de critica; 2. cantitatea prevaleaza n fata calitatii ideilor; 3. a da fru liber ideilor; 4. sinceritate si deschidere fata de ideile celorlalti participanti. Autosugestii: 1. Randamentul meu creste de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum. 2. Imi place din ce n ce mai mult sa nvat pentru a fi tot mai bun n domeniile mele preferate acum. 3. mi nteleg si mi rezolv cu usurinta problemele vietii acum. LECTIA 4 Fara motivare nu exista impuls si puterea de a rezista la nvatare. nvatarea se face n trepte, cu o gradare a cerintelor, cu pretentii dozate. Succesul vine atunci cnd cerintele nu sunt nici mici nici mari. Creativitatea n gndire si cautarea de solutii ale problemelor dezvolta o gndire a posibilitatilor si alternativelor. Se vor evita starile de pesimism, conformism, frica, prejudecati, rutina. Superioritate are cel care, n afara de a vedea si a auzi, si pune fortele n joc si ndrazneste sa ncerce. Un bun exemplu este cel al regelui si al vizirului. Tehnicile de nvatare sunt utile pentru a sti cum sa fie folosite ct mai eficient propriile posibilitati si caracteristici n ceea ce priveste acumularea informatiilor. Fenomenul sinesteziei consta n folosirea

a ct mai multe organe de simt concomitent. De exemplu, un degustator de vinuri foloseste mai multe simturi: mirosul, gustul, auzul (sunet), ochii (culoare). Sinestezie este, de asemeni, extinderea unei informatii spre alte simturi, cum ar fi mirosul uni trandafir, acesta evocnd culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fabuloasa folosesc sinestezia. Un cuvnt sau un numar vazut scris are corespondente, pentru ei, si n alte sisteme senzoriale. Seresevschi spunea despre profesorul Vgotschi ca acesta avea o voce galbena cu aspect plat si gust sarat. Se recomanda asadar a experimenta fizic informatia.Un alt exemplu este cel al copiilor: cnd vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei si deschid larg bratele, iar pentru ceva mic ei arata cu degetele. Unii psihologi recomanda raspunsul fizic total RTF care nseamna experimentarea imaginativa cu antrenarea simturilor si a ntregului corp. Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stnga tine de logica, gndire din aproape n aproape, abstractia, iar cea dreapta guverneaza imaginatia, intuitia, fantezia), aceasta nsemnnd a gndi n imagini, vizualizari picturale, nu doar n cuvinte si a memora imaginile respective. Noile chipuri se retin prin asociere cu cineva cunoscut, acest lucru producndu-se aproape insesizabil. Cnd se doreste a se retine o informatie, trebuie asociata constient cu cea mai apropiata informatie cunoscuta observnd asemanarile si diferentele. Elementele metodei Lozanov sunt: 1. Utilizarea nivelului de unde cerebrale alfa pentru a dezvolta o perceptie calma si intuitiva a datelor prezentate n scopul memorarii". 2. n 1955, Georgi Lozanov a descoperit ca exista o disponibilitate spre ideile si emotiile comunicate si transmise pe calea cuvintelor, a gesturilor si a atitudinilor, aceasta fiind un instinct numit imprinting". Un exemplu n acest sens este cel al puilor de animale care si urmeaza parintii. Aceasta disponibilitate se identifica cu sugestibilitatea, existnd n diferite grade la toate fiintele umane. Stimularea acestei disponibilitati face ca sa se elibereze marile rezerve energetice aflate n strafundurile inconstientului, crend starea de hipermnezie sugestiva". 3. Un alt element este folosirea muzicii; se utilizeaza stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda, muzica lui Hndel, Bach etc. 4. Materialul este prezentat ntr-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului si ale mintii. Informatia este mpartita n fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o expresie la intervale de 8 secunde, pe intonatii diferite pentru a nlatura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelatia ritm-nvatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%, daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%, iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%. Cercetarile au demonstrat ca o pauza ntre unitatile de informatie ofera celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un moment. 5. Atitudinea si comportamentul profesorului (gesturi, tonul vocii, expresia faciala) trebuie prestabilit pentru a transmite elemente de crestere a motivatiei si a ncrederii n sine. Se constata mbunatatirea metodei de nvatare n timp: n 1966 Lozanov raporta 100 cuvinte/zi, n 1974 - 1800 cuvinte/zi. n 1977 s-a raportat o retinere

n memorie de 3000 cuvinte/zi n care studentii au retinut ntr-un interval de 6 luni 88% din materia predata, iar dupa 22 de luni au retinut 57% fara a se face remprospatarea cunostintelor. n anii `80 metoda a nceput sa fie ocultata. Lozanov afirma: O data ce ai nvatat sa-ti deschizi mintea, capacitatea de a memora si de a-ti reaminti pare aproape nelimitata, neexistnd nici un alt punct de blocare". 6. La un institut francez se foloseste o metoda asemanatoare sugeostopediei. Se folosesc o serie de sugestii care deschid emotia si exprimarea total libera. Cursantii primesc alte nume si ajung sa-si depaseasca jena de a se exprima. Critica nu este admisa. De exemplu, fiecare cursant si face o lista cu 10-15 momente din viata cnd a avut emotii puternice; evocarea personalizata a unui eveniment creeaza emotia care, prin diferite sugestii, este mentinuta n constient pe perioada nvatarii. 7. Dupa ce se folosesc de metoda de relaxare Schultz si metoda exprimarii total libere se obtine o stare de nvatare n care practicantul devine att de dornic de a nvata nct face un mare efort de a se abtine sa nceapa chiar n momentul respectiv, nainte de a termina autosugestia. El simte dinamismul placerii de a nvata care creste gradat. Se memoreaza la niveluri miraculoase, iar acest lucru trebuie sa fie pentru cursant ceva absolut normal, sa se bucure de aceasta stare fara a pune ntrebari de genul: Cum se poate?", Ct se poate?", De ce se poate?" etc. El trebuie doar sa se autosugestioneze permanent pozitiv si sa se bucure de abilitatea obtinuta folosind-o . 8. Repetitia ajuta procesul de nvatare, dar monotonia ei l mpiedica. Astfel, Lozanov foloseste intonatia si ritmul (acestea se produc n emisfera cerebrala dreapta): -Ton normal (declarativ); -Ton soptit (ncet, ambiguu); -Ton dominant (autoritar). 9. Metoda lui Lozanov are efect de avalansa: dupa 7 zile (sesiuni de nvatare) se distinge o crestere neta fata de prima zi. Sugestionarea prealabila duce la cresterea cu 60% a performantelor. Sincronizarea cu respiratia duce la o mbunatatire cu 78% a asimilarii imediate. Toate se potenteaza, au un efect cumulativ. Se recomanda repetarea cu ritmul: memorare pe apneea pe plin, pauza, expiratie, inspiratie, repetare pe apneea pe plin. Psihologul Alan Lakein recomanda folosirea din plin a ntrebarii: Care ar fi modul cel mai bun de a-mi folosi timpul acum?" Arthur C. Clarke spunea: Singura cale de a descoperi limitele posibilului este de a merge dincolo de ele, n imposibil". Cercetarile moderne eu relevat ca psihicul uman nu are, n mod real si absolut, limite; dimpotriva, este parte a unui domeniu infinit al constiintei care cuprinde tot ceea ce exista dincolo de spatiu si timp, n realitati neexplorate nca (The Holotropic Brain) Autosugestii: 1. mi place foarte mult sa nvat acum. 2. Resimt o stare profunda de calm si sunt deschis catre noile idei si cunostinte acum.

3. Dau ntotdeauna raspunsurile corecte la momentul potrivit.