FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI

FUNDAMENTELE PEDAGOGIEILector univ.dr.Ileana GurluiEDUCATIA SI SISTEMUL STIINTELOR EDUCATIEIEducaia- educaia este o activitate uman, care a aprut odat cu apariia omului.- 3 concepii referitoare la termenul educaia:a) Immanuel Kant: Educaia este o activitate de disciplinare, civilizare, cultivare i moralizare a omului. Scopul educaiei : a dezvolta n individ toat perfeciunea.b) Johann Friedrich Herbart: Educaia este aciunea de formare a individului, dezvoltnd multitudinea de interese.c) John Dewey: Educaia este reorganizarea experienei care se adaug la nelesul experienei precedente i care mrete capacitatea de a dirija evoluia celei care urmeaz.-analiza conceptului educaie poate fi realizat din mai multe perspective: perspectiva etimologic; perspectiva acional; perspectiva procesual;perspectiva relaional.

Perspectiva etimologic:2 traiecte explicative: latinescul educo-educare, care nseamn a alimenta, a crete, a ngriji. latinescul educe-educere, nsemnnd a conduce.aadar reunind ntr-un concept actual cele dou sensuri oferite de cele dou interpretri latineti obinem urmtoarea sintagm: evoluia dirijatPerspectiva acional:- educaia este un ansamblu de aciuni desfurate n cadrul unei societi; formarea i transmiterea comportamentelor i valorilor acumulate.Perspectiva procesual: educaia semnific un proces de transformare n sens pozitiv i pe termen lung a fiinei umane.- aceast transformare se realizeaz pe dou dimensiuni fundamentale:dimensiunea psihologic (de transformare)dimensiunea social (de socializare, de dobndirePerspectiva relaional:educaia reprezint o relaie uman i social ntre educator i educat, n interiorul cruia educatorul urmrete schimbarea intenionat a celui educat, n conformitate cu un scop bine definit.Funciile educaieireferitor la funciile educaiei, majoritatea specialitilor sunt de acord asupra faptului c aceasta servete realizrii a trei categorii de scopuri principale:1.Funcia de selectare, prelucrare i transmitere a informaiilor i valorilor de la societate la individ;2.Funcia de dezvoltare a potenialului biopsihic al omului;3.Funcia de asigurare a unei inserii sociale active a subiectului uman.- ali autori, n raport cu domeniul principal vizat de aciunea educaional, vehiculeaz la rndul lor alte trei categorii de funcii ale educaiei:1.funcia cognitiv (de vehiculare a tezaurului de cunotine);2. funcia axiologic (de valorizare i dezvoltare a potenialului de creaie cultural);3.funcia socio-economic (de pregtire i formare a indivizilor pentru producia material)LEGATURA PEDAGOGIEI CU CELELALTE STIINTELegatura pedagogiei cu stiintele psihologice este:determinata de necesitatea cunoasterii n detaliu a personalitatii umane si a componentelor sale (caracter, temperament,aptitudini), a problemelor psihologice ridicate de nvatare , aparticularitatilor microclimatului n care se desfasoara procesul instructiv educativ. ( clasa de elevi, grupul etc) Datele oferite de psihologie au rol explicativ n organizarea si desfasurarea procesului de educatie ele sugernd anumite interventii si inovatii n cadrul acestui proces.n ultimele decenii, se resimt implicatii profunde ale psihologiei n problematica instruirii, formarii inteligentei si creativitatii, a ntaririi comportamentului, n definirea obiectivelor comportamentale, a metodologiei ,a stilului de relationare.Legatura pedagogie biologie .Stiintele biologice ne ofera date despre organismul biologic al obiectului educatiei n legatura cu structura morfologica, fiziologia diferitelor organe,schimbarile din organismul uman n diferite etape ale evolutiei lui. Aceste elemente contribuie la organizarea activitatii educative. Pe de alta parte educatia influenteaza dezvoltarea morfofiziologica, intelectuala si atitudinala a subiectului uman.Legatura pedagogie - stiinte sociale este impusa de faptul ca actiunea educativa este una sociala. Stiintele sociale ofera informatii n legatura cu conditiile istorico sociale n care se desfasoara educatia, instrumentele necesare cercetarii unor aspecte concrete ale fenomenului educational, concepte necesare interpretarii rezultatelor obtinute, aceste stiinte studiaza educatia si prin prisma lor, elaborndu-si metode, concepte proprii n acest sens ele pot fi folosite n pedagogie numai daca pot fi adaptate si subordonate punctului de vedere pedagogic. Stiintele sociale dau posibilitatea cunoasterii mai profunde a fenomenului educational .FAZELE CONSTITUIRII PEDAGOGIEI CASTIINTA1. Etapa reflectarii educatiei n constiinta comuna a oamenilor.A) Etapa filozofica-in aceasta faza, pedagogia nu era vazuta ca o disciplina, ci era o componenta a sistemelor filozofice.Cei mai cunoscuti reprezentanti ai acestei faze sunt: Socrate,Democrit, Platon, Aristotel, reprezentantii filozofiei scolastice din Evul Mediu.Socrate: (469 399 .e.n.)este cunoscut nu prin scrieri proprii, deoarece nu a scris, ci prin ceea ce au scris Xenofon si Platon despre el, care i-au fost elevi. De la Socrate a ramas metoda care-i poarta numele, metoda socratica sau euristica de descoperire a adevarului, arta de a conduce discutiile, nct auditoriul sa ajunga aproape singur la raspunsul pe care se doreste sa-l gaseasca.Democrit: (460 370 .e.n).Din scrierile sale au ramas doar fragmente, deoarece nu au fost primite prea bine de catre biserica crestina, dar n aceste fragmente se constata optimismul sau n ceea ce priveste problema educabilitatii omului.Platon(427 347 .e.n.)elev a lui Socrates si reprezentant al aristocratiei ateniene, sustine ca lucrarile sunt doar factor secund, iar izvorul cunoasterii consta n amintirile sufletului despre ideile contemplate de el nca dinainte de nastere. Pentru el metoda prin care se poate cunoaste adevarul este reprezentata de discutiile n contradictoriu.Cu aceasta orientare, Platon face si o propunere de realizare aeducatiei.0 6 ani educatia sa se faca n familie7 12 ani educatia sa sa se faca n scoala de stat, unde sa se nvete: cititul, scrisul, socotitul, cntatul12 16 ani exercitii fizice (gimnastica)16 18 ani aritmetica: geometrie, astronomie18 20 ani instructie militara20 30 ani filozofia, care era normala de cei cu aptitudini nalte20 35 ani un numar mic erau instruiti n diverse magistraturiAristotel (384 322 .e.n.) ideile pedagogice ale lui se regasesc cu precadere n Etica, Politica si Despre suflet.n conceptia sa, omul este corp (materie) si suflet (forma).Aristotel distinge trei laturi ale sufletului: vegetativ, animal,rational. Din conceptia despre suflet decurge si conceptia lui despre educatie, drept pentru care Aristotel crede ca trebuie sa existe o educatie fizica, morala si intelectuala.Si Aristotel propune o periodizare a educatiei:0 7 ani educatia n familie7 14 ani perioada frecventarii nvatamntului public de stat14 21 ani instructia superioara si pregatirea militara. n scoala ar trebui sa se predea: scrisul, cititul, gramatica, desenul simuzica.Etapa pedagogiei moderneJan Amos Comenius (1592 1670este ntemeietorul pedagogiei moderne. A studiat teologia dar si matematica.Didactica magna 1657, care este socotita primul manual de pedagogie.Este primul pedagog care stabileste sistemul principiilor didactice,din care unul principiul intuitiei este n forma initiala de astazi. Comenius si-a adus contributia si la sistemul metodelor de predare dar si n stabilirea etapelor unei lectii.Pentru Comenius, lectia este principala forma de organizare a nvatamntului, iar elementul determinant pentru succesul acestuia l are conducerea ei de catre nvatator.Conform principiilor stabilite de Comenius, el a ncercat sa indice si o organizare a nvatamntului pe patru etape scolare:scoala moderna (0 6 ani)scoala elementara (6 12 ani)gimnaziu (12 19 ani)academia (18 24 ani).Jean Jacques Rousseau(1712 1778),scriitor, filozof si pedagog francez. Opera sa cea mai importanta n domeniul educatiei este Emile sau despre educatie, scrisa n 1762.Rousseau crede n puterea educatiei, dar socoteste ca aceasta este eficienta doar daca este n conformitate cu legile de dezvoltare a omului.J.J. Rousseau este de parere ca pna la 12 ani nu educatia ci natura trebuie sa hotarasca n dezvoltarea copilului, ca grija educatorului este de a supraveghea dezvoltarea psiho-fizica n contact cu lumea, dar n acord cu natura.n opinia lui Rousseau, educatia poate capata valente pozitive numai dupa 12 ani, cnd copilul se dezvolta si ntelege utilitatea lucrurilor. Dupa 15 ani poate ncepe educatia morala,religioasa si cea cetateneasca.Henrich Pestalozzi (1746 1827),a crescut cu mama, n conditii grele fiind orfan. ncepe sa studieze teologia si dreptul dar le paraseste si se ndreapta catre agricultura. nfiinteaza o ferma scoala n care elevii nvata muncind, ntretinndu-se din munca lor. Aceasta ferma scoala nu-i reuseste si ncepe sa-si scrie ideile pe care nu le-a pus n practica. Dintre lucrarile sale cea mai relevanta este Cum si educa Gertruda copiii, scrisa n 1801.Originalitatea lui Pestalozzi se constata mai ales n ideile sale cu privire la didactica si n special cele care vizeaza principiile didactice.Johan Friederich Herbart-(1776 1841).avnd la baza o conceptie filozofica si psihologica, pedagogia lui este una intelectualista.El sustine ca educatia este realizabila prin instructie. Idealul educatiei n viziunea li este formarea tariei de caracter a moralitatii. Herbart a folosit experienta lui Pestalozzi n sprijinul sistemului propriu de educatie. A cunoscut un deosebit succes n didactica unde a si aplicat teoria treptelor formale. => procesul instructiv e un proces unic, trecnd prin urmatoarele etape: claritate, asociere, sistematizare si metoda.Etapa pedagogiei experimentaleSfrsitul sec. XIX si nceputurile sec. XXOrientarea sociologizanta vizeaza subordonarea educatiei societatii iar orientarea psihologista plaseaza n centrul sau copilul cu trebuintele si interesele sale.n cazul primei orientari, educatia este centrata pe educator iar n cea de a doua orientare, educatia este centrata pe copil (pedocentrismul).n curentele sociologizante se ncadreaza: pedagogia utilitarista (H. Spencer 1820 1903), teoria educatiei cetatenesti (G. Kerschensteiner 1854 1938), pedagogia sociologica (E. Durkheim 1858 1911); D. Gusti; I.C. Petrescu, Stanciu, Stoian, Stefan Brsanescu pedagogia culturii.n cealalta categorie de curente, psihologizante se pot mentiona: pedagogia experimentala A. Binet (1857 1911) B. Meuman (1862 1915), educatia noua John Dewey (1859 1952), Maria Montessori (1870 1952), Edouard Claparede (1873 1940), Vladimir Ghidionescu (1878 1948).Pedagogia experimentala reprezinta momentul n care pedagogia trece de la prestiintific la stiintific n investigarea educatiei. Se trece de la un demers bazat pe experimente,descrieri si verificare a faptelor nainte de a concluziona n legatura cu organizarea educatiei.Aparitia pedagogiei experimentale a dus la perfectionarea tehnicilor de investigatie a fenomenului educational si implicit perfectionarea procesului de nvatamnt.Etapa educatiei interdisciplinarePoate fi ncadrata mai cu seama n epoca contemporana, cnd interdisciplinaritatea presupune valorificarea tuturor rezultatelor obtinute de diverse discipline care se ocupa de educatie si fenomenul educational.Leroy, Gilbert n Dialogul n educatie spunea Pedagogia ni se nfatiseaza ca o stiinta interdisciplinara de sinteza si de aplicatie, care pentru rezolvarea propriilor sale probleme, recurge la elemente de explicatie,mprumutate de la alte discipline teoretice.Formele educaiei3 ipostaze principale: educaia formal, educaia informal, educaia nonformalEducaia formal:Termenul formal provine din latinescul formalis care este tradus organizat, oficial.Educatia formala include ansamblul actiunilor intentionat educative, organizate si realizate n mod planificat,sistematic, n cadrul institutiilor scolare si universitate, prin intermediul sistemului de nvatamnt structurat si ierarhizat n trepte scolare si pe ani de studii.Educatia formala se realizeaza n cadrul sistemului de nvatamnt organizat pe trepte, cicluri de nvatamnt,desfasurndu-se n unitati si institutii de nvatamnt de stat si private. Specific de ndeplinit pentru educatia formala sunturmatoarele sarcini (Pain, A., 1990) Introducerea individului n tainele muncii intelectuale organizate. Posibilitatea de a formaliza cunostintele, plecnd de la achizitii istorice si practici reiesite din actiune. Recunoasterea achizitiilor individuale.Formalizarea si concretizarea achizitiilor n alte modalitati educative pe plan social.EDUCATIA NONFORMALAEducatia nonformala include actiuni educative organizate si structurate ntr-un cadru institutionalizat dar desfasurate n afara scolii.Termenul nonformal provine si el din latina, de la nonformalis care are sensul n afara unor forme special/oficial organizate.Educatia nonformala include n structura da doua tipuri deactivitati (M. Ionescu ; V. Chis, 2001):Activitati parascolare (de perfectionare, reciclare)Activitati periscolare (vizite la muzeu, excursii, cluburi,cercuri stiintifice, vizionari de filme)Printre obiectivele specifice acestui tip de educatie se pot enumera:sustinerea celor care doresc sa-si dezvolte sectoare particulare n comert, agricultura, servicii, industrie, etc. ; ajutorarea populatiei pentru a exploata mai bine resursele locale sau personale; alfabetizarea; desfasurarea profesionala sau initiere ntr-o noua activitate educatia pentru sanatate sau timpul liber etc.;Tot n sfera educatiei noformale intra si actiunile mass-media,care sunt structurate si organizate pentru elevi si sunt realizate de catre pedagogi (oameni specializati n domeniului educatiei).EDUCATIA INFORMALAn limba latina, informis, informalis nseamna spontan,neasteptat.Educatia informala include, totalitatea informatiilor neintentionate, difuze, eterogene, voluminoase sub raport cantitativ cu care este confruntat individul n practica de toate zilele si care nu sunt selectate, organizate si prelucrate din punct de vedere pedagogicnvatarea de tip informal este (Vaideanu, G., 1988): inegala de la elev la elev; nvatarea semiformala = studiul independent, orientat de profesor, dar realizat acasa; nvatare realizata n mprejurari diferite, cu grad scazut de prelucrare; nvatare n domenii putin frecventate de scoala: cosmosul,viata oceanelor etc.; numai unele informatii devin cunostinte; nvatarea cu caracter pluridisciplinarINTERACTIUNEA FORMELOR EDUCATIEIn procesul educational toate formele sunt prezente si n acelasi timp necesare, deoarece numai asa se pot ntmpina si rezolva situatiile de nvatare n care este pusa fiinta umana.Pedagogii sunt de parere ca trebuie sa existe o integrare a celor trei forme de educatie precum si o articulare a lor.Articularea se poate realiza la mai multe niveluri. n perspectiva structurilor verticale, administrativ ierarhice, asigurnd o complementaritate benefica pentru actiunea unitara a statului si initiativele comunitatilor de baza; n perspectiva structurilor orizontale, locale sau participative, care asigura articularea ntre diferiti intervenienti socio culturali;la nivelul retelelor, cum ar fi centrele de sprijin dintr-o anumita zona, facilitnd conlucrarea dintre mai multi factori grupali sau individuali.PEDAGOGIA TEORIE SI STIINT A EDUCATIEIdin punct de vedere etimologic termenul pedagogie provine din cuvintele greceti pais, paidos nsemnnd copil, i agoge, agogos care nseamn aciune de a conduce. Astfel paidagogus nseamn conducerea copilului. pedagogia este tiina care analizeaz fenomenul educaional n toat complexitatea sa cu scopul optimizrii att a structurii sale ct i a influenelor acestuia asupra formrii personalitii celui care se educ.Principalele raporturi de interdisciplinaritate ale pedagogiei cu alte tiineRelaia pedagogie biologieRelaia pedagogie psihologieRelaia pedagogie sociologieRelaia pedagogie logic Relaia pedagogie filosofieDomeniile pedagogieiPedagogia general-disciplin teoretic care studiaz aciunea educaional dintr-un unghi general de vedere, urmrind s-i surprind anumite legiti, valabile indiferent de locul i timpul n care se desfoar. Pedagogia general are n vedere aciunea educaional din punctul de vedere al continuitii. Ea se concentreaz asupra laturii invariabile a educaiei. -Pedagogia precolar disciplina care se delimiteaz n funcie de vrsta obiectului educaional(individului) ocupndu-se de problematica i tehnologia aciunii educaionale cu copiii de vrsta precolar n cadrul grdiniei.Pedagogia colar vizeaz aciunea educaional n cadrul colii cu copii normal dezvoltai din punct de vedere fizic i psihic. Pedagogia special are n vedere obiectul educaional, care se plaseaz n afara normalului, ocupndu-se de problematica i tehnologia aciunii educaionale cu copiii deficieni din punct de vedere fizic, psihic sau psihosomatic. Pedagogia comparat acea ramur a tiinei educaiei care se ocup cu studierea particularitilor raionale ale educaiei n vederea relevrii a ceea ce este tipic i universal. Este considerat disciplin descriptiv i explicativ a sistemelor educaionale din diverse ri. Sociologia educaiei revendicat de sociologi ca fiind o ramur aplicativ a sociologiei, poate fi considerat n acelai timp i ca o ramur a tiinei educaiei. Pentru investigaia i teoretizarea fenomenelor,sociologia educaiei apeleaz la metodele i conceptele sociologiei generale, adaptndu-le, ns realitii educaionale care prin esena sa este social. Filozofia educaiei disciplin n plin constituire, ca urmare a implicaiilor tot mai profunde pe care educaia le are asupra statutului existenial al omului. Refleciile filozofiei educaiei se ndreapt cu precdere asupra semnificaiei teoriilor pedagogice din perspectiva valorii lor euristice, a modului lor de articulare n ansamblul teoretic explicativ al fenomenului educaiei sugernd eventuale aspecte ce urmeaz s intre n cmpul cercetrii, concomitent cu surprinderea anumitor situaii problematice ce apar pe fondul relaiei omului cu societatea, generate de educaie i rezolvate prin intermediul ei. Metodicile predrii diferitelor obiecte de specialitate se ocup cu problemele organizrii i desfurrii procesului de nvmnt la un obiect determinat(matematic, fizic, etc.) Alte ramuri, domenii ale pedagogiei sunt n curs de formare. Acestea privesc educaia n familie, pedagogia nvmntului superior. Dei, ca n cazul oricrei tiine exist delimitri de domenii, pedagogia este considerat ca o tiin integratoare a educaiei, capabil s unifice influenele altor tiine n domeniul su de preocupri, s valorifice rezultatele cercetrilor specifice ale acestora asupra unor aspecte ale fenomenului i procesului educativ, dar s le furnizeze noi probleme pentru reflecie i pentru investigaia tiinific.

CERCETAREA PEDAGOGICACercetarea pedagogica (Muster, D.,1985) este o investigatie delimitata, precis ca tema, la o ntrebare restrnsa ivita n procesul perfectionarii muncii de nvatare, de educatie si care presupune sa se afle un raspuns cert, temeinic,argumentat stiintific la ntrebare.TIPOLOGIA CERCETARII PEDAGOGICEn functie de metodologia adoptata se deosebesc:1.Cercetari observationale (neexperimentale) specific pentru aceasta este faptul ca ele se efectueaza de catre un observator, care de regula este agentul actiunii educationale.Profesorul cercetator si propune sa urmareasca diferite aspecte ale propriei sale activitati, pentru ca pe aceasta baza sa desprinda anumite constatari si concluzii de natura pedagogica.Gradul de obiectivitate al acestor constatari si concluzii este mai redus, deoarece ele contin ceva din conceptia si atitudinea celui care a efectuat cercetarea.2.Cercetarile experimentale se caracterizeaza prin faptul ca declansarea actiunii educationale originale, rezultatele acestora fiind nregistrate si prelucrate pentru a demonstra eficienta lor educativa. Prin metodologia utilizata, astfel de cercetari conduc la descoperirea unor relatii cauzale si legitati dupa care se desfasoara actiunea educationala.n functie de scopul si problematica abordata, se pot distinge doua categorii de cercetare:1.Cercetarile teoretico fundamentale se caracterizeaza prin faptul ca deschide noi orizonturi asupra fenomenului educational. Are pronuntat caracter teoretic fiind ntemeiata pe argumente rational filozofice. Un acest tip de cercetare genereaza investigatii concret aplicative.2.Cercetarile practic aplicative abordeaza o problematica mult mult mai restrnsa si vizeaza o aplicabilitate practica imediata. Caracteristic este faptul ca ea se nscrie n perimetrul activitatii instructiv educative practice si urmareste ca prin rezultatele sale sa contribuie la mbunatatirea si mbogatirea modalitatilor concrete de actiune, prin descrierea detaliat a unei anumite situatii, a unui anume proce instructiv educativ, a factorilor si implicatiilor acestora cnd opereaza n proces.(D. Muster 1985).ETAPELE CERCETARII PEDAGOGICEcercetarea pedagogica parcurge mai multe etape n desfasurarea ei:1. Delimitarea temei de cercetare este prima etapa ntr-o cercetare si de importanta cruciala. Tema trebuie sa fie clar formulata, delimitata, sa contina o oarecare incertitudine, dar n acelasi timp sa incite pentru descoperirea solutiei. Tema propusa spre cercetare trebuie sa nu fi fost investigata sau sa nu fi gasit nca o solutie sau explicatie adecvata ca teme de cercetare pot fi alese att cele care apartin pedagogiei generale dar si cele car apartin teoriei si metodologiei instruirii: finalitatile n nvatamnt, reforma n educatie, metode de evaluare care stimuleaza creativitatea, esecul scolar etc.. FACTORI I PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE EDUCAIEIFactori cognitivi i metacognitivi Principiul 1: - nvareaun proces activ, voluntar, personal, mijlocit social sunt descoperite i elaborate semnificaii, datorit prelucrrii informaiilor i a datelor oferite de experiena personal - la baza nvrii st motivaia - nvarea nu se ncheie Principiul 2: Elevul n actul nvrii intete s creeze interpretri i configuraii coerente n zona cunotinelor dobndite. - modul de nvare aparine elevului - se realizeaz ntr-un stil propriu Principiul 3: Construcia cunotinelor i a structurilor cognitive noi se realizeaz prin integrarea cunotinelor anterioare. - elevul are cunotine anterioare pe baza crora construiete i reconstruiete informaiaPrincipiul 4: nvarea este uurat de utilizarea strategiilor puternic structurate.Factori afectivi-motivaionaliPrincipiul 5: Influena motivaiei asupra nvrii.- motivaia st la baza nvrii, fr motivaie un elev nu se poate concentra la atingerea scopurilor, ateptrilor propuse.- fr motivaie elevul pierde ncrederea n sine.Principiul 6: Rolul motivaiei intrinseci n nvare.Principiul 7: Funcia motivaiei este de a susine efortul de nvareFactori ai dezvoltrii personalitiiPrincipiul 8: Oportuniti i constrngeri n dezvoltare.- dezvoltarea fizic, intelectual, emoional i social se desfoar dup o progresie stadial- aceast dezvoltare este o funcie a interaciunii factorilor genetici i de mediu- un factor important al dezvoltrii l constituie oportunitile oferite prin experienele de nvare formal- elevii nva mai bine atunci cnd materialul de studiu se nscrie n estura de operaii mintale- materialul trebuie s fie prezentat interesant i atractivFactori personali i socialiPrincipiul 9: Diversitatea social i cultural.- elevii au posibilitatea s comunice cu colegi diferii de ei prin cultur, prin mediul socio- familial.- colile care stimuleaz aceste interaciuni, ncurajeaz competena social, gndirea flexibil i dezvoltarea moral.Principiul 10: Acceptarea social, imaginea de sine i cultural.- atunci cnd elevii se accept unul pe cellalt, nvarea i imaginea de sine se susin reciproc- relaiile interpersonale dintre elevi ofer acces la evaluarea corect a tririlor, a situaiilor i a comportamentelor pozitiveDiferene individualePrincipiul 11: nvarea devine mai productiv dac sunt respectate diferenele individuale i culturale.- principiile de baz ale nvrii sunt aplicabile la toi elevii, indiferent de etnie, vrst, limbaj sau abiliti.- totui nvarea ntlnete obstacole atunci cnd diferenele individuale lingvistice, culturale i sociale nu sunt luate n considerare.Principiul 12: nvarea este nsoit de anumite filtre cognitive i sociale.