Fundamentare Veniturilor La o Institutie de Invatamant
-
Upload
alexandra-lucaci -
Category
Documents
-
view
182 -
download
3
description
Transcript of Fundamentare Veniturilor La o Institutie de Invatamant
CAPITOLUL I
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GRUPULUI SCOLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCTII ROMAN
I.1. Identitate
Denumire legală Grupul Şcolar Industrial Materiale de
Construcţii
Codul Fiscal 261 39 07
Adresa oficială B-dul Republicii nr. 1-3, Roman 5550
jud. Neamţ
Adresa poştală B-dul Republicii nr. 1-3, Roman 5550
jud. Neamţ
Reprezentant Director: prof. ADRIAN SESCU
Telefon nr. 033744989
Fax nr. 033744990
Adresă E-mail [email protected]
I.2. Scurt istoric
Şcoala a luat fiinţă din iniţiativă privată acum 122 ani
sub titulatura de “ Şcoală de meserii” Roman.
1
Ideea înfiinţării unei astfel de şcoli a fost vehiculată încă
din anul 1872, dar ea a prins viaţă abia opt ani mai târziu.
Astfel, pe 2 martie 1880 are loc deschiderea şcolii în cadrul
festiv.
Datorită faptului că “Şcoala de Meserii din Roman” abia
înfiinţată funcţionează în condiţii grele din cauza lipsei de
fonduri a fost acceptată trecerea ei în subordinea comunităţii
locale la 15 aprilie 1882. Cu acest prilej şcoala a fost
scindată, comunitatea locală primind doar secţia băieţilor,
secţia fetelor fiind trecută în subordinea Ministerului de
Instrucţie. In evoluţia sa şcoala a suferit următoarele
transformări:
În noiembrie 1901, pe baza deciziei Ministerului
Instrucţiei Publice din 26 iulie 1901, cu nr. 39374, semnată
de Spiru Haret, “Şcoala de meserii” trece în subordinea
statului. Trecând în subordinea statului, şcoala a fost
organizată şi a funcţionat mai întâi ca şcoală inferioară de
meserii gradul I, apoi ca şcoală de meserii de gradul II.
În 1936 şcoala de meserii de gradul II a fost transformată
în “Liceul industrial de băieţi” cu opt ani de studiu.
În conformitate cu Legea de reformă a învăţământului
din august 1948 “Liceul industrial de băieţi “ din Roman este
transformat în Şcoala Medie Tehnică Metalurgică,
2
subordonată Ministerului Industriei Metalurgice şi Industriei
chimice.
În anul 1957, conform H.C.M. nr. 1404 din 5 septembrie
1957 şcoala intră în subordinea Sfatului Popular al oraşului
Roman şi implicit în reţeaua instituţiilor de învăţământ a
Sfatului Regional Bacău. Această trecere a fost urmată de
transformarea în şcoală de meserii.
La 27 septembrie 1963, ca urmare a H.C.M. nr. 762 din 7
septembrie 1963 se transformă Şcoala de meserii nr. 2 în
Şcoală Profesională pentru Materiale de Construcţii. În anii
1964 – 1966 şcoala funcţionează şi ca Grup Şcolar, întrucât
avea şi şcoală de maiştri.
În anul şcolar 1971 – 1972 în cadrul Şcolii profesionale
pentru materiale de construcţii ia naştere Liceul Industrial
pentru industria materialelor de construcţii care în iunie 1974
devine Liceul de chimie industrială.
Ulterior, prin ordinul nr. 434 din 20 mai 1976 al
Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, liceul primeşte
denumirea de “Liceu Industrial nr.3” Municipiul Roman.
I.3. Obiect de activitate
Începând cu data de 17.06.1991 şi până în prezent
şcoala funcţionează ca GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL
3
MATERIALE DE CONSTRUCŢII, cu trei nivele de
şcolarizare în VET:
- 1. învăţământ profesional - şcoală profesională
- 2. învăţământ liceal – filieră tehnologică
- 3. şcoală postliceală.
Domeniul prioritar al formării profesionale este, în
prezent filiera tehnologică cu specializări din domeniul
materialelor de construcţii care se regăsesc în cadrul
profilului “Resurse naturale şi protecţia mediului”, în
conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr.458 /
6.06.2000. De asemenea, prin şcoala profesională se
asigură pregătirea în meserii din domeniul materialelor de
construcţii.
Planul de şcolarizare
Numărul de clase / Numărul elevilor şi structura acestora pe
niveluri de pregătire, profile / domenii şi specializări /meserii
şi pe ani de studii, avizat de ISJ şi CLDPS
OFERTA DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL ŞCOLAR
2005 – 2006
CLASA A IX A LICEU
FILIERA PROFILUL SPECIALITATE
A
MESERIA
4
RESURSE
NATURALE
ŞI
PROTECŢIA
MEDIULUI
CHIMIE
INDUSTRIALĂ
1 clasă = 30
elevi
Tehnician în
chimie
industrială
TEHNIC
ELECTROTEHN
ICĂ
1 clasă = 30
elevi
MECANIC
1 clasă = 30
elevi
LUCRĂRI
PUBLICE
1 clasă = 30
elevi
Tehnician
electrotehnist
Tehnician
mecanic pentru
întreţinere şi
reparaţii
Tehnician în
lucrări publice şi
construcţii
ANUL I – ŞCOALĂ PROFESIONALĂ
5
PREGĂTIREA DE BAZĂ MESERIA ANUL I
MECANICĂ Mecanic în industria
construcţiilor de maşini
1
CLASA
ELECTRIC Electrician instalaţii
echipamente electrice
industriale
1
CLASA
CHIMIE INDUSTRIALĂ Operator ceramică fină 1
CLASA
INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI
PIELĂRIE
Tricoter - confecţioner 1
CLASA
I.4 Organizare interna – organigrama
Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii Roman
este o unitate de învăţământ condusă de directorul
coordonator. Acesta, în calitate de ordonator terţiar de
credite,este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean
6
Neamt. Totodată, directorul coordonator al unităţii de
învăţământ îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu două
organe decizionale la nivel de unitate, şi anume: Consiliul de
Administraţie şi Consiliul Profesoral.
În subordinea directă a directorului coordonator se află
consilierul educativ al unităţii şcolare, şefii comisiilor,
secretarul-şef, contabilul şi bibliotecarul.
Organigrama Grupului Scolar Industrial Materiale de
Constructii
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN NEAMT
CONSILIUL DEADMINISTRAŢIE
CASA CORPULUIDIDACTIC
CENTRUL DE ASISTENŢĂ
PSIHOPEDAGOGICĂ
ADMINISTRAŢIA LOCALĂ
7
DIRECTOR
CONSILIER EDUCATIV
SECRETARIAT BIBLIOTECĂ CONTABILITATE
ŞEFII ARIILOR CURRICULARE
1 Limbă şi comunicare2 Matematică şi ştiinţe3 Om şi societate4 Tehnologii5 Arte 6 Sport7 Învăţători8 Cadre didactice9 Elevi10 Personal de îngrijire şi
pază
ŞEFII COMISIILOR
1 Protecţia muncii2 Protecţie civilă3 P.S.I.4 Inventariere5 Burse şi ajutor social6 Comisiile de corigenţă7 Curriculum8 Formare continuă9 Comisia de disciplină
1 Consiliul reprezentativ al elevilor
2 Consiliul reprezentativ al părinţilor
3 Comisia diriginţilor4 Comisia pentru
orientare şcolară şi profesională
PĂRINŢISINDICAT
I.5 Funcţionalitate – răspunderi şi competenţe pe
funcţii sau posturi pornind de la fişa postului şi pe
compartimente organizatorice
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preuniversitar cuprinde norme referitoare la
organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ în
conformitate cu Legea învăţământului nr.84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu
Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic , cu
modificările şi completările ulterioare.
8
Activitatea de instruire şi educaţie din cadrul unităţilor
de învăţământ se desfăşoară potrivit principiilor Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului , ale Convenţiei cu privire la
drepturile copilului şi potrivit actelor normative generale şi
speciale.
Unităţile de învăţământ sunt organizate şi funcţionează
în baza legislaţiei generale şi speciale, a actelor normative
elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a
regulamentului de organizare şi funcţionare, a deciziilor
Inspectoratului Şcolar şi a regulamentului intern al fiecărei
unităţi.
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar este
asigurată în conformitate cu prevederile art. 126 şi 145 din
Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 20,22,23,109
şi 110 din Legea nr.128/1997 , cu modificările şi completările
ulterioare.
Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de
învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege,
cu hotărârile Consiliului de Administraţie al unităţii de
învăţământ, precum şi de alte reglementări legale.El este
preşedintele Consiliului de Administraţie şi al Consiliului
Profesoral, în faţa cărora prezintă rapoarte semestriale şi
anuale. În cazul în care hotărârile acestor organisme încalcă
9
prevederile legale, directorul are drept de veto, informând în
acest sens inspectorul şcolar general.
În realizarea funcţiei de conducere, directorul
are următoarele atribuţii:
- Este direct responsabil de calitatea educaţiei
furnizate;
- Are drept de îndrumare şi control asupra activităţii
întregului personal al şcolii;
- Stabileşte politica educaţională a şcolii, coordonând
elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al
şcolii; emite decizii ce vizează realizarea obiectivelor
stabilite;
- Numeşte învăţătorii şi diriginţii, potrivit principiului
continuităţii şi performanţelor educaţionale; stabileşte
componenţa formaţiilor de studii;
- Numeşte, dintre membrii Comisiei de Curriculum,
echipa de întocmire a orarului şcolii, verifică şi aprobă orarul
realizat;
- Numeşte managerii Comisiilor Metodice, ai comisiilor
şi colectivelor pe domenii în baza propunerilor membrilor
acestora şi aprobă programele de activitate ale acestora
după ce au primit avizul Consiliului Profesoral;
10
- Stabileşte atribuţiile managerilor Comisiilor Metodice,
ai colectivelor pe domenii şi deleagă responsabilităţi
membrilor Consiliului de Administraţie;
- Aprobă fişele posturilor, elaborate de şefii de
compartiment pentru personalul din subordine, conform
reglementărilor legale;
- Elaborează, cu consultarea şefilor de Comisii
Metodice, încadrarea pe discipline de învăţământ,
respectând principiul continuităţii şi performanţelor
profesionale;
- Controlează calitatea procesului instructiv-educativ
participând la cel puţin o oră susţinută de fiecare cadru
didactic din şcoală; la asistenţe va fi însoţit, de regulă, de
managerul Comisiei Metodice respective;
- Monitorizează activitatea de formare continuă a
personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;
- Aprobă graficul serviciului în şcoală al cadrelor
didactice şi al elevilor şi stabileşte atribuţiile lor;
Directorul, în calitate de angajator, are următoarele
atribuţii:
- Încheie contracte de muncă individuale cu
personalul angajat şi aprobă concediile de odihnă ale
acestora;
11
- Aprobă vizitarea şcolii şi asistarea la ore sau la
activităţile extraşcolare a persoanelor din afara şcolii;
- Atribuie, prin decizie internă, orele de curs rămase
neocupate, personalului didactic titular, personalului asociat
sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau
plată cu ora;
- Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, conform legislaţiei;
- Aprobă trecerea personalului salariat al şcolii de la o
gradaţie salarială la alta, în condiţiile legii;
În calitate de evaluator, directorul unităţii de
învăţământ are următoarele atribuţii:
- Apreciază personalul didactic de predare la
inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi
pentru acordarea salariului de merit şi a gradaţiilor de merit.
Directorul unităţii, în calitate de ordonator de credite,
răspunde de:
- Elaborarea proiectului de buget propriu;
- Urmărirea modului de încasare a veniturilor;
- Necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi
utilizării creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia
aprobate prin bugetul propriu;
12
- Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi
prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor
de execuţie bugetară.
Alte atribuţii pe care le îndeplineşte directorul unităţii
de învăţământ:
- Aplică sancţiunile prevăzute pentru abateri
disciplinare ale personalului, conform prevederilor legale şi
ale elevilor;
- Formulează aprecieri asupra cadrelor didactice la
inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi
pentru acordarea salariului de merit.
- Numeşte şi controlează secretara ce răspunde de
sigiliul şcolii, de completarea actelor de studii şi a cărţilor de
muncă; răspunde de respectarea regimului actelor de studii
şi de corectutudinea completării documentelor şcolare;
- Numeşte şi controlează secretara ce răspunde de
arhiva şcolii şi de gestionarea carnetelor pentru plata
alocaţiei de stat pentru elevi ce asigură prin
învăţători/diriginţi distribuirea acestora;
- Numeşte comisiile de alocare a burselor şcolare la
nivelul şcolii care stabileşte necesarul acestora;
- Se ocupă de atragerea de resurse financiare
extrabugetare şi solicită Consiliului reprezentativ al părinţilor
aprobarea acestor cheltuieli ce vizează conservarea
13
patrimoniului, modernizarea bazei materiale, reparaţii,
îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii;
- Răspunde împreună cu bibliotecarul şi de
asigurarea cu manuale şcolare a elevilor şi asigură condiţiile
necesare astfel încât cadrele didactice să aleagă manualele
pentru elevi;
- Întocmeşte împreună cu contabilul şef bugetul de
venituri şi cheltuieli şi răspunde de execuţia bugetului pe
parcursul întregului an financiar, cât şi de protejarea
întregului patrimoniu şcolar; păstrarea şi modernizarea bazei
materiale a şcolii;
- Numeşte comisiile ce vor urmări respectarea
normele de igienă şcolară, protecţia muncii, protecţie civilă şi
PSI;
- Numeşte prin decizie componenţa comisiilor
examenelor de amânări şi corigenţe a cărui preşedinte este
în mod regulamentar;
- Propune inspectorului şcolar general proiectul
planului de şcolarizare aprobat de Consiliul de Administraţie
şi de Consiliul Profesional.
Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea
cadrelor didactice şi auxiliare ale şcolii, participarea acestora
14
fiind obligatorie şi absenţa nemotivată de la şedinţa
membrilor acestuia considerându-se abatere disciplinară.
La şedinţele Consiliului profesoral directorul poate
invita reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar,
reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale sau ai
partenerilor sociali, în funcţie de tematica abordată.
Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la
sfârşitul fiecărui semestru şi ori de câte ori directorul
consideră necesar; poate fi convocat în şedinţă
extraordinară şi la cererea a minim o treime din numărul
membrilor săi.
Dezbaterile din Consiliul profesoral sunt consemnate
într-un registru special de procese-verbale de secretarul
Consiliului, numit de director, la sfârşitul fiecărei şedinţe, toţi
membrii şi invitaţii având obligaţia să semneze procesul-
verbal încheiat.
Hotărârile în Consiliul profesoral se iau prin vot deschis,
cu cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor săi şi
sunt obligatorii pentru întregul personal al şcolii. Consiliul
profesoral este legal constituit în prezenţa a două treimi din
numărul total al membrilor săi.
Consiliul profesoral are rol de decizie în procesul
instructiv-educativ, având următoarele atribuţii:
15
- Alege cadrele didactice ce fac parte din Consiliul de
Administraţie din propunerile directorului sau din propunerile
celorlalţi membri, dintre cadrele didactice care au calitatea
de manager şi performanţe profesionale deosebite;
- Dezbate şi aprobă proiectul planului de dezvoltare
pe termen mediu al şcolii, rapoartele de activitate,
programele semestriale şi anuale prezentate de director;
aprobă proiectul planului de şcolarizare;
- Aprobă regulamentul de ordine internă a şcolii – la
şedinţă participă şi personalul didactic auxiliar şi cel
nedidactic;
- Numeşte consilierii de cercetare a abaterilor
personalului didactic din şcoală şi decide asupra sancţiunilor
disciplinare pentru elevi şi cadrele didactice;
- Stabileşte notele de purtare sub 7 propuse de
învăţători/diriginţi;
- Aprobă criteriile de evaluare a activităţii cadrelor
didactice, a personalului auxiliar şi nedidactic – propuse de
director, în vederea acordării calificărilor anuale, a salariilor
de merit şi a primelor anuale;
- Formulează aprecieri sintetice privind activitatea
cadrelor didactice ce soluţionează acordarea salariilor sau a
gradaţiei de merit;
16
- Decide asupra acordării recompenselor pentru elevi,
personalul didactic auxiliar şi cadrele didactice;
- Stabileşte prin vot disciplinele opţionale care se
predau în şcoală.
Consiliul de Administraţie al şcolii funcţionează
conform prevederilor art.145 al.(3) şi (4) din Legea
învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul
personalului didactic, cu modificările şi completările
ulterioare. Este format din unsprezece membrii (două treimi
din membri vor fi cadre didactice) dintre care: directorul
şcolii, consilierul pentru probleme educative, contabilul şef,
managerii de arii curriculare/comisii metodice – aleşi de
Consiliul Profesoral; preşedintele Consiliului reprezentativ al
părinţilor (pentru elevii externi)/directorul Centrului de
Plasament Roman (pentru elevii instituţionalizaţi) şi un
reprezentant al autorităţii publice locale.
Consiliul de Administraţie se întruneşte lunar sau ori de
câte ori consideră necesar directorul sau o treime din
membrii acestuia; este legal constituit prin prezenţa a două
treimi din numărul membrilor.
17
Hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin vot
deschis, cu jumătate plus unu din numărul membrilor
componenţi ai acestuia.
Secretarul Consiliului de Administraţie este numit de
director dintre membrii acestuia; el consemnează într-un
registru special, procesul-verbal al şedinţei; la şedinţă pot fi
invitaţi, fără drept de vot, liderul sindical din şcoală,
reprezentanţi ai părinţilor şi elevilor, când sunt luate în
discuţie probleme specifice.
Membrii coordonează şi răspund de activitatea
Comisiilor metodice, a comisiilor şi colectivelor de lucru din
şcoală pe baza delegării de sarcini realizate de director.
Consiliul de Administraţie are rol de decizie numai în
domeniul administrativ având următoarele atribuţii:
- Asigură respectarea prevederilor Legii
Învăţământului nr.84/1995 (republicată, cu modificările şi
completările ulterioare), ale Statutului personalului didactic,
ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării şi ale deciziilor Inspectoratului Judeţean Şcolar
Neamt;
- Elaborează strategii educaţioanle pe termen scurt şi
Regulamentul de Ordine Internă al şcolii;
- Elaborează fişele şi criteriile de evaluare specifice
unităţilor de învăţământ, pe baza metodologiei Ministerului
18
Educaţiei şi Cercetării pentru întregul personal, în vederea
acordării calificativelor anuale, a primelor şi salariilor de
merit;
- Stabileşte calificative anuale pentru întregul
personal, pe baza propunerilor responsabililor Comisiilor
metodice/de compartiment, după validarea lor de către
directorul şcolii;
- Aprobă, la propunerea directorului, acordarea
salariului de merit pentru personalul didactic (pe baza
aprecierilor sintetice ale Consiliului Profesoral) şi pentru
personalul didactic auxiliar şi nedidactic;
- Stabileşte acordarea primelor trimestriale pentru
personalul unităţii;
- Stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de
lucru din şcoală;
- Aprobă acordarea burselor şcolare, propuse de
comisiile specifice;
- Controlează periodic parcurgerea materiei şi
evaluarea ritmică a elevilor, solicită rapoarte sintetice din
partea managerilor Comisiilor Metodice;
- Analizează şi propune spre aprobare Inspectoratului
Şcolar Judeţean proiectul planului anual de venituri şi
cheltuieli (buget) întocmit de director şi contabilul şef pe
19
baza solicitărilor responsabililor Comisiilor metodice şi a
compartimentelor funcţionale;
- Hotărăşte stategii de realizare şi gestiune a
resurselor financiare extrabugetare, conform legislaţiei în
vigoare;
- Stabileşte perioadele concediului de odihnă, pe
baza solicitărilor individuale, scrise de personalul angajat şi
a propunerilor directorului.
Comisiile Metodice se constituie din minim patru
membrii pe arii curriculare. Şedinţele comisiilor metodice se
ţin lunar, după o tematică aprobată de director; şedinţele se
ţin ori de câte ori directorul sau membrii catedrei consideră
că este necesar;
Şeful Comisiei metodice răspunde în faţa directorului şi
a inspectorilor de specialitate de activitatea profesională a
membrilor Comisiei; el are obligaţia de a participa la toate
acţiunile iniţiate de director şi de a efectua asistenţe la ore,
în special la cadrele didactice stagiari, la cei nou veniţi sau la
cei unde se constată disfuncţionalităţi în procesul de
predare-învăţare sau în relaţiile profesor-elev.
Şeful Comisiei Metodice are următoarele
responsabilităţi:
- Răspunde şi asigură aplicarea planului de
învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei
20
privind evaluarea rezultatelor şcolare de către toţi membrii
Comisiei.
- Întocmeşte fişele posturilor pentru fiecare membru
al Comisiei, la evaluarea activităţii şi propune Consiliului de
Administraţie calificativele anuale.
Atribuţiile Comisiilor metodice sunt următoarele:
- Elaborează programele de activitate semestriale şi
anuale;
- Stabileşte proiectarea didactică şi planificările
semestriale şi anuale;
- Elaborează instrumentele de evaluare şi notare;
- Analizează periodic performanţele şcolare ale
elevilor;
- Monitorizează parcurgerea programei la fiecare
clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor;
- Organizează şi răspunde de desfăşurarea
recapitulării finale; organizează activitatea de pregătire
specială a elevilor pentru examene şi cursuri şcolare;
- Elaborareză propunerile pentru oferta educaţională
a şcolii şi pentru strategia acesteia (obiective, finalităţi,
CDS);
- Selectează manualele alternative transmisibile ce
vor fi folosite;
21
- Organizează activitatea de formare continuă şi de
cercetare pedagogică specifice unităţii de învăţământ, lecţii
demonstrative, schimburi de experienţă, etc.
Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare şi Legea nr.128/1997
cu modificările şi completările ulterioare reglementează
funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi
obligaţiile personalului didactic de predare şi ale personalului
didactic auxiliar.
Personalul didactic angajat va avea pregătire de
specialitate, metodică şi pedagogică prevăzută de legislaţia
existentă, va avea calităţi morale, va fi apt din punct de
vedere medical şi capabil să relaţioneze corespunzător cu
elevii, părinţii şi colegii. De asemenea, trebuie să aibă o
ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile
educaţionale pe care trebuie să le transmită elevilor şi să nu
sufere de afecţiuni de natură să afecteze relaţiile cu elevii şi
colegii.
Atât personalul didactic cât şi didactic auxiliar va
respecta colegii, elevii şi părinţii elevilor, personalul
nedidactic şi nu îi este permis să facă din naţionalitatea,
religia, starea socială şi familială a elevilor, cadrelor
didactice şi a restului personalului şi a părinţilor obiect de
jignire sau insultă.
22
Totodată personalul didactic trebuie să prezinte la
începutul anului şcolar analizele medicale solicitate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Personalul didactic auxiliar trebuie să
îndeplinească, în funcţie de prerogativele sale, reguli
stabilit , de asemenea, prin Legea învăţământului. Astfel:
Compartimentul de secretariat este subordonat
directorului şcolii.
- secretariatul funcţionează pentru elevi, părinţi,
personalul şcolii şi alte persoane interesate, potrivit unui
program de lucru aprobat de director;
- asigură permanenţa pe întreaga perioadă de
desfăşurare a orelor de curs; secretarul aduce condica de
prezenţă în cancelarie şi o ia la sfârşitul orelor;
- încuie/descuie fişierul de cataloage la începutul şi
la sfârşitul orelor, după ce a verificat împreună cu cadrul
didactic de serviciu existenţa tuturor cataloagelor;
- completează fişele matricole, cataloagele de
corijenţă şi se ocupă cu arhivarea tuturor documentelor
şcolare;
- în perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se
păstrează la secretariat;
- procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa
actelor de studii se face în conformitate cu prevederile
23
"Regulamentului privind regimul actelor de studii aprobat prin
ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării ";
- evidenţa, selectarea, păstrarea şi depunerea
documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea
timpului de păstrare stabilit prin Indicatorul termenelor de
păstrare, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, se face în conformitate cu prevederile Legii
Arhivelor Naţionale nr 16 din 2 aprilie 1996;
- compartimentul secretariat efectuează toate
sarcinile stabilite în funcţie de fişa postului întocmit de
director pentru fiecare membru al compartimentelor.
Compartimentul administrativ financiar este
subordonat directorului şcolii, îndeplinind orice sarcini
financiar-contabile încredinţate de director sau stipulate
expres în actele normative cât şi pe cele stabilite în fişa
postului.
Acest compartiment al şcolii asigură şi răspunde de
organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Compartimentul administrativ patrimoniu este
subordonat directorului şcolii, administratorul desfăşurându-
şi activitatea sub conducerea acestuia, răspunzând de
gestionarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii.
24
- coordonează activitatea personalului administrativ
de întreţinerea şi curăţenie, muncitori de întreţinere, paznici,
portari;
- întregul inventar mobil şi imobil al şcolii se trece în
registrul inventar al acestuia şi în evidenţele contabile,
schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin şcolii se poate
face doar cu îndeplinirea formelor legale;
- programul personalului din subordine se stabileşte
de către administrator, potrivit nevoilor şcolii şi se aprobă de
director;
- administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale
personalului de îngrijire în funcţie de nevoile conducerii
şcolii, care le aprobă;
- administratorul nu poate folosi personalul
subordonat în alte activităţi decât cele necesare şcolii.
Bibliotecarul şcolii este subordonat directorului,
având următoarele obligaţii:
- organizează activitatea bibliotecii, asigurând
funcţionarea acesteia, conform programului stabilit de
conducerea şcolii şi este interesat de completarea raţională
a fondului de publicaţii;
- îndrumă lectura elevilor şi îi ajută la elaborarea
lucrărilor,punând la dispoziţia acestora instrumentele de
25
informare (fişiere, cataloage, liste bibliografice, etc.) care să
le înlesnească o orientare rapidă în colecţiile bibliotecii;
- sprijină informarea şi documentarea rapidă a
personalului didactic;
- participă la toate cursurile specifice de formare
continuă;
- organizează/participă la organizarea de activităţi
specifice: lunare de cărţi, întâlniri literare, vitrine şi expoziţii
de cărţi, standuri de noutăţi sau colecţii de cărţi, prezentări
de manuale alternative;
- realizează toate sarcinile specificate în fişa postului
întocmită de directorul şcolii.
I.6. Structura de personal
- Număr total cadre didactice: 60 / Număr cadre didactice
titulare: 37 :
- 34 profesori de cultură generală, 26 profesori discipline
tehnice/de specialitate şi maiştri instructori
- Cadre didactice cu examen de definitivat: 19
- Cadre didactice cu gradul didactic al II lea: 11
- Cadre didactice cu gradul didactic I: 23
- Cadre didactice cu doctorat: -
26
- Număr profesori metodişti din care :
-de cultură generală: 2
-de specialitate: 2
- Număr de profesori autori de programe şcolare în
programul de reformă (ultimii 5 ani): 5
- Număr de profesori autori de manuale / auxiliare
curriculare: 3
- Număr de profesori formatori naţionali / regionali: -
- Număr de profesori care au participat la cursuri de
perfecţionare sau postuniversitare (ultimii 5 ani): 12
STAT DE FUNCTII EXISTENT LA 01.10.2006
Nr
.
Denumire functie si gradul
didactic/
Niv
el
Numar de
posturi
crt
.
treapta profesinala stu
dii
Total din
care
Ocup
ate
Cum
ul
PC
O
Vaca
nte
1 Total didactic 45 43.87 0 1.1 0
27
3
2 Director S 1 1 0 0 0
3 Director adjunct S 1 1 0 0 0
4 Contabil sef S 1 1 0 0 0
5 Secretar sef S 1 1 0 0 0
6 Total 4 4 0 0 0
7 Tehnician III M 1 1 0 0 0
8 Bibliotecar PL
M
1 1 0 0 0
9 Laborant I PL
M
2 2 0 0 0
10 Pedagog scolar I G 1 1 0 0 0
11 Secretar II S 2 2 0 0 0
12 Total didactic auxiliar 7 7 0 0 0
13 Supraveghetor noapte M 2 2 0 0 0
14 Brancardier, spalatoreasa,
ingrijitor
G 2 2 0 0 0
15 Tehnician, merceolog,
contabil,referent I A
M 2 2 0 0 0
16 Tehnician, merceolog,
contabil,referent I
M 1 1 0 0 0
17 Administrator M 1 1 0 0 0
18 Casier, mgazioner I M 1 1 0 0 0
28
19 Portar, paznic, pompier 7 7 0 0 0
20 Muncitor I 3 3 0 0 0
21 Muncitor II 1 1 0 0 0
22 Muncitor III 3 3 0 0 0
I.7 Relaţiile cu exteriorul
Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii este o
instituţie de învăţământ preuniversitar de stat, liceal,
gimnazial şi primar, având calitatea de ordonator terţiar de
credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului Şcolar
Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are
calitatea de ordonator secundar de credite bugetare.
Relaţiile de subordonare rezultă din faptul că o parte din
cheltuielile liceului sunt suportate din bugetul de stat numit
buget republican.
Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de
venituri şi cheltuieli şi îl trimite spre aprobare Inspectoratului
Şcolar Judeţean. Inspectoratul organizează concursuri
pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic
deja angajat în unitate organizează inspecţii ale inspectorilor
de specialitate pentru obţinerea diferitelor grade (gradul I,
gradul II, definitivat).
29
În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean liceul se
adresează serviciului juridic, serviciului contabilitate,
serviciului investiţii.
La nivelul liceului, contabilul şef trimite către
Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii contabile şi financiare:
indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.
Liceul este subordonat Inspectoratului Şcolar
Judeţean în ceea ce priveşte aprobarea numărului de
personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit.
Statele de funcţii întocmite la nivelul liceului sunt aprobate
de Inspectoratul Şcolar General în conformitate cu normele
legale în vigoare.
30
Relatiile de subordonare ale Grupui Scolar Industrial Materiale de Constructii fata de Inspectoratul Scolar
Judetean.
31
1.Liceul este subordonat Inspectoratului Scolar Judetean
prin faptul ca o parte din cheltuielile liceului sunt suportate
din bugetul de stat.
2. Proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli este
trimis spre aprobare ISJ.
3.Directorul trimite spre aprobare situatii contabile si
financiare, indicatori financiari,dari de seama
trimestriale,bilanturi.
Serviciul juridic Serviciul contabilitate Serviciul investitii
Inspectoratul Scolar Judetean – Inspectorul general (Ordon. Secundar de credite bug.)
Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii
Roman
Directorul(ordonator tertiar de credite)
32
4.ISJ aproba numarul de personal, plata salariilor si
acordarea gradatiilor de merit.
Primăria Roman (serviciul buget-finanţe din cadrul
direcţiei economice)
Relaţia liceului cu Primăria se concretizează prin faptul
că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt
finanţate din bugetul local al Municipiului Iaşi.
Fiind ordonator terţiar de credite bugetare Grupul
Scolar Industrial Roman nu are instituţii subordonate.
Relaţiile cu CEC
Relaţiile cu casa de Economii şi Consemnaţiuni se
concretizează prin contul de garanţii materiale ale
gestionarilor care se utilizează astfel:
- se completează cu sumele privind garanţiile
materiale reţinute din salariile gestionarilor
(administrator, magazioner/casier) în sumă de o
zecime din salariu până se atinge limita a unu
sau trei salarii de bază;
- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor
produse în gestiune sau a fraudelor gestionarilor.
Relaţiile cu Trezoreria Roman
Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Grupului
Scolar Industrial Materiale de Constructii se fac prin
33
Trezoreria Municipiului Roman. Documentele utilizate în
cadrul acestor operaţiuni sunt:
- ordinul de plată,
- cecuri,
- foi de vărsăminte.
Liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare
tip de cheltuială, pe surse de finanţare astfel:
- cont burse
- cont cheltuieli de personal
- cont burse elevi români
- cont cheltuieli de personal
- cont cheltuieli materiale şi servicii
- cont cheltuieli de capital
- cont venituri proprii
Relaţiile cu furnizorii
Furnizorii instituţiilor publice diferă, aceştia fiind salariaţi
conform legii privind achiziţiile publice astfel:
- prin alegerea celui cu preţul cel mai mic, fiind
necesar un număr de minimum cinci oferte.
Aceste reguli se aplică pentru achiziţiile de
valoare mică. Exemplu: achiziţiile de hrană
pentru cantină;
34
- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ
public, pentru achiziţii de valoare mare. Exemplu:
reparaţii curente, capitale, investiţii.
Printre cei mai importanţi furnizori ai liceului se numără:
Utilităţi: Rajac (apă), Transgaz (gaz metan), SC
Electrica SA (energie electrică);
Telecomunicaţii: Romtelecom;
Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL;
Dotări: SC Ideal Casa SRL;
Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.
Relaţii cu alte instituţii financiare privind contribuţiile
datorate:
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) –
contribuţiile la asigurările sociale de sănătate ale
liceului şi angajaţilor acestuia;
Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările
sociale de stat;
Administraţia Financiară.
Relaţiile cu persoane fizice şi juridice
Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite,
atât de la persoane fizice (părinţii elevilor), cât şi de la
persoane juridice.
35
Relatiile Grupului Scolar Materiale de Constructii cu alte
institutii
36
Primaria Roman
CEC
Trezoreria
Rajac,Transgaz,SC Electrica SA
Romtelecom
Sitmex SRL,Aldis SRL
SC Ideal Casa SRL
SC Consens SRL
CJAS
CJP
Administratia financiara
Persoane fizice si juridice
Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii
37
1.Relatiile liceului cu Primaria se concretizeaza prin faptul ca
majoritatea cheltuielilor materiale si de personal sunt
finantate din bugetul local al Municipiului Roman.
2. Se concretizeaza prin contul de garantii materiale ale
gestionarilor.
3. Toate operatiunile de incasari si plati se fac prin
Trezoreria Municipiului Roman.
4.Utilitati
5. Telecomunicatii.
6. Aprovizionari.
7. Dotari
8.Reparatii curente si capitale
9. Contributii la asigurari sociale de sanatate ale liseului si
angajatilor
10. Contributii la asigurari sociale de stat.
11.Sponsorizari si donatii.
I.8 Stuctura şi evoluţia veniturilor şi cheltuielilor la
Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii în
perioada 2003-2005
ANALIZA CHELTUIELILORNr. crt.
Denumire indicator
2003 2004 2005mii lei % mii lei % mii lei %
38
1 Cheltuieli curente
9.606.712
49,53
12.104.982
49,87
16.926.424
48,80
2 Cheltuieli de personal
8.513.712
43,90
10.519.198
43,34
13.489.269
38,90
3 Cheltuieli cu salariile
6.474.101
33,38
7.844.896
32,33
10.119.707
29,18
4 Contribuţii pentru
asigurările sociale de stat
1.335.752
6,89 1.859.132
7,65 2.235.160
6,45
5 Contribuţii pentru
asigurările de şomaj
292.535 1,51 277.302 1,14 311.820 0,90
6 Contribuţii pentru
asigurările sociale de sănătate
410.000 2,11 534.278 2,20 767.420 2,21
7 Deplasări, detaşări,
transferări
1.304 0,007
3.500 0,014
10.163 0,029
8 Cheltuieli materiale şi
servicii
1.002.842
5,17 1.526.493
6,29 3.844.143
11,08
9 Cheltuieli pentru
întreţinere şi gospodărie
892.739 4,60 928.908 3,83 1.106.873
3,19
10 Obiecte de inventar de
valoare mică sau scurtă durată şi
echipament
7.103 0,04 17.000 0,07 31.000 0,089
39
11 Reparaţii curente
103.000 0,53 554.985 2,29 1.981.270
5,71
12 Reparaţii capitale
− − − − 700.000 2,02
13 Cărţi şi publicaţii
− − 25.000 − 15.000 0,04
14 Alte cheltuieli − − 600 0,002
10.000 0,029
15 Transferuri 270.000 1,40 120.000 0,50 120.000 0,3516 Cheltuieli de
capital− − − - 300.000 0,87
TOTAL 19.393.266
100 24.270.673
100 34.679.836
100
După cum se observă din tabel, cheltuielile au crescut
de la an la an, astfel încât de la 19.393.266 mii lei în 2003, s-
a ajuns la 24.270.673 mii lei în 2004 şi apoi la 34.679.836
mii lei în 2005.
În cheltuielile totale, cea mai mare pondere o ocupă
cheltuielile curente, care în 2003 reprezentau 49.53%, iar în
2004 şi 2005 reprezentau 49.87%,respectiv 48.80%.
Cheltuielile de personal au crescut de la 8.513.712 mii
lei în 2003, adică 43,90% din total cheltuieli, la 10.519.198
mii lei în 2005, ceea ce reprezintă 43,90%. Cheltuielile
salariale au înregistrat majorări în toţi cei trei ani, în mărimi
absolute, crescând de la 6.474.101 mii lei în 2003 la
7.844.986 mii lei 2004, pentru a atinge valoarea de
40
10.119.707 mii lei în 2005. În mărime relativă, la aceste
cheltuieli se constată o scădere de la 32,33% în 2003 la
29,18% în 2005. Astfel, dacă sumele alocate acestor
cheltuieli cresc de la an la an, ponderea lor în totalul
cheltuielilor scade în 2005 faţă de 2004.
Transferurile, care sunt incluse în cheltuielile curente,
sunt prezente în fiecare an, ele fiind reprezentate de către
burse. Dacă în anul 2003 acestea însemnau 270.000 mii lei
(1,40%), în 2004 ajung la 170.000 mii lei (0,50%) , aceeaşi
marime absolută înregistrându-se şi în 2005, procentul fiind
însă de 0,35%.
Cheltuielile de capital apar doar în anul 2005, în sumă
de 300,000 mii lei, reprezentând investiţii ale instituţiilor
publice. Acestea au avut o pondere de 0,87% în totalul
cheltuielilor efectuate pentru anul 2005.
41
CAPITOLUL II.
FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI
II.1 Cadrul juridic de acţiune-
+
Pentru cuantificarea previzională a cheltuielilor, a
cifrelor de înscris în buget este importantă fixarea unor
repere funcţie de care să se stabilească mărimea fondurilor
necesare desfăşurării activităţii. Cu referire la toate instituţiile
publice, prin norme metodologice de către Ministerul
Finanţelor, sunt precizate procedee de individualizare
42
pentru indicatorii fizici potrivit cu o anumită specificitate pe
domeniu de activitate, forme de organizare, categorie
instituţională, în cadrul fiecărui domeniu de activitate.
Respectivii indicatori pot fi abordaţi prin prisma utilizării lor,
de unde avem indicatori operativi, lucrativi şi orientativi, în
funcţie de care urmează, potrivit cu anumite influenţe sau
proceduri tehnice, să producă efecte în dimensionarea
cheltuielilor de înscris în buget. O altă structură are în
vedere sfera sau poziţia ierarhică a instituţiei, de unde
rezultă indicatori la nivelul macroeconomic şi la nivelul
microeconomic.
Indicatorii operativi sunt cei folosiţi efectiv în calcule,
în relaţiile de determinare a cheltuielilor la nivelul fiecărei
instituţii în parte. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli în
învăţământ, beneficiarii capătă denumiri concrete: număr de
elevi, număr de studenţi. Respectivii indicatori sunt folosiţi la
Ministerul de Resort în calculele proprii privind cuantumul
fondului bugetar de solicitat. Aceeaşi indicatori au caracter
orientativ la nivelul instituţiei de bază, conduse de ordonatori
de credite bugetare.
Situaţia anului de bază exprimă continuitatea
activităţii şi acţiunilor care au acoperire în fondul public.
Procedural se lucrează cu două categorii de date: date
privind execuţia certă a indicatorului (an bază); cu aceste
43
date se compară cifrele rezultate din calculul indicatorilor
specifici.
Notele şi normativele financiare vizează cheltuieli de
ordin bugetar sau interes public, ele fiind folosite de instituţii
în planificarea necesarului de fonduri. Ele exprimă limite
unitare sau variabile care se au în vedere la determinarea
unor cheltuieli precise, strict legate de indicatorii specifici
instituţiei de învăţământ. Notele şi normativele financiare se
referă la destinaţii concrete de cheltuieli prin corelaţie cu
indicatorii operativi.
Normele pot fi definite conform utilizării lor în norme
obligatorii şi norme indicative.
Normele obligatorii (legale) sunt exprimate unitar,
valoric sau sub altă formă şi vizează indicatori la nivel de
ramură, subramură, de exemplu, salariul tarifar de bază pe
funcţie. O parte importantă a cheltuielilor însă nu pot fi
determinate sau nu pot avea ca efect o acoperire bănească,
potrivit cu necesarul exprimat în funcţie de specificul
activităţii şi acţiunilor desfăşurate.
Normele indicative sunt stabilite de regulă pentru
cheltuielile menţionate, ele având de regulă dimensiuni la
care se optează potrivit cu un anumit interval.
Cadrul juridic de acţiune priveşte actele normative
folosite în măsurarea previzională a indicatorilor financiari de
44
înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de
învăţământ.
Planificarea indicatorilor financiari la instituţiile publice
presupune, din punct de vedere metodologic, intervenţii
instituţionale în mai multe etape:
Din partea Ministerului Finanţelor Publice prin
normele metodologice privind elaborarea proiectului de
buget public;
Ministere şi instituţii centrale ce au răspunderea
administrării gestiunii celorlalte bugete publice prin
instrucţiuni complementare normelor Ministerului Finanţelor;
Din partea Consiliului Local, în cazul finanţării
instituţiei din bugetul local, prin instrucţiuni, precizări cu
caracter complementar la normele Ministerului Finanţelor;
Din partea ordonatorilor principali de credite prin
instrucţiuni ce subliniază specificul domeniului, în sensul
completării faţă de normele şi instrucţiunile menţionate mai
sus.
II.2 Calcule şi fundamentări privind veniturile
Veniturile proprii ale instituţiilor publice sunt cele
obţinute potrivit legislaţiei din prestări servicii, valorificări ale
45
unor bunuri ca urmare a unor acţiuni de producţie sau
microproducţie desfăşurate în instituţie sau din valorificări
ale unor acţiuni de cercetare pentru care există suport legal.
Pentru instituţiile publice clasificaţia indicatorilor
financiari publici prevede la venituri un capitol intitulat
“Veniturile instituţiilor publice”, care este detaliat pe domenii
de activitate (corespunzător capitolului de cheltuieli –
ministere şi instituţii centrale ca titulari); acestea au o
desfăşurare pe capitole distincte pe respectivele domenii de
activitate. La instituţiile publice, în ceea ce priveşte
activităţile şi acţiunile proprii, se regăsesc în structura
bugetului de venituri şi cheltuieli categorii de venituri cu
încadrare în subcapitolele prevăzute în clasificaţie. Veniturile
instituţiilor au o structură care decurge din obiectul de
activitate şi exprimă, potrivit cu actele normative,
posibilitatea de mobilizare a unor sume de bani.
II.2.1 Fundamentarea veniturilor proprii
Sursele din care provin veniturile Grupului Scolar
Industrial Materiale de Constructii Roman sunt:
1. Finanţarea de la bugetul de stat
Veniturile provenite de la bugetul de stat, sub formă de
credite bugetare, sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate
46
de desfăşurarea examenelor de capacitate,concursurilor şi
olimpiadelor naţionale precum şi plăţii burselor pentru elevii
stăini.
Finanţarea de la bugetul de stat se bazează pe relaţia
de subordonare dintre Grupul Scolar Industrial Materiale de
Constructii şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, acesta din urmă
alocând creditele bugetare de la bugetul de stat în funcţie de
nivelul cheltuielilor prevăzute în bugetul de venituri şi
cheltuieli al unităţii de învăţământ.
2. Finanţarea de la bugetul local
Consiliul Local Roman (Serviciul Buget-Contabilitate din
cadrul Direcţiei Economice) alocă sume din bugetul local
potrivit cu prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli
propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi alte
servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele
elevilor români) şi cheltuielile de capital.
Pentru cheltuielile materiale şi de servicii precum şi
pentru cheltuielile de capital sumele respective provin din
veniturile proprii ale bugetului local. În ceea ce priveşte
cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor
români, sumele respective provin din sumele defalcate din
taxa pe valoare adăugată ce devin venit la bugetul local.
Venituri proprii ale unităţilor de învăţământ
preuniversitar - reprezintă venituri realizate de către unitatea
47
de învăţământ dintr-o activitate desfăşurată pe lângă
activitatea de bază.
Veniturile proprii ale Grupului Scolar Industrial Materiale
de Constructii Roman provin din:
- venituri din chirii;
- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi
juridice;
- venituri din sponsorizări primite de la persoane
fizice şi juridice.
- venituri din regie cămin;
- alte venituri.
La baza fundamentării părţii de venituri a bugetului de
venituri şi cheltuieli a Grupului Scolar Industrial Materiale de
Constructii stau următoarele:
Baza legală a veniturilor ce presupune că veniturile nu
se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli şi nu se
încasează decât dacă sunt reglementate printr-un act
normativ.
Execuţia preliminată pentru anul de bază care
reprezintă execuţia certă pe o anumită perioadă de
timp, plus execuţia probabilă până la sfârşitul anului,
corectată cu eventualele influenţe.
48
Analiza şi studierea comparativă a veniturilor. Structura
veniturilor prezintă întrucât fondurile bugetare se
acordă în completarea veniturilor proprii.
Evoluţia volumului veniturilor în funcţie de factorii
producători de venituri. Se fac calcule analitice pentru
fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de
indicatori ce privesc veniturile medii realizate sau
preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor apare în anul
de plan.
Baza normativă:
La baza fundamentării veniturilor proprii ale instituţiilor
de învăţământ stau o serie de acte normative:
- Legea nr.354/2004 pentru modificarea si
completarea Legii invatamantului nr 84/1995 cu
privire la finantarea invatamantului de stat.
- Legea 500/2002 privind finanţele publice.
II.2.1.1 Fundamentarea veniturilor din închirierea
spaţiilor disponibile
Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii obţine
venituri din închirierea următoarelor spaţii:
închirierea unui teren în suprafaţă de 20 mp;
49
închirierea unei săli de sport pentru acte sportive;
închirierea unui spaţiu pentru funcţionarea unui
magazin alimentar.
Veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu
în buget la nivelul chiriilor stabilite în contractul de închiriere,
contract aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamt, la
care se adaugă cheltuielile cu întreţinerea, utilităţile folosite,
reparaţiile curente ale spaţiilor şi bunurilor închiriate.
Formula potrivit căreia are loc fundamentarea
veniturilor din chirii este următoarea:
Venituri din chirii = Suprafaţa închiriată X Tarif (EUR) /
mp X Curs de schimb X Nr. luni închiriere + Cheltuieli
întreţinere, reparaţii curente
Exemplu de calcul:
Considerăm închirierea unui spaţiu de 20 mp pentru
funcţionarea magazinului alimentar la un tarif stabilit prin
contractul de închiriere de 5 EUR/lună şi un curs de schimb
de 3.5 RON/EUR. Durata de închiriere este de 12 luni, iar
cheltuielile lunare cu întreţinerea, reparaţiile etc. sunt de 180
RON. Valoarea veniturilor din chirii de înscris în buget va fi:
Chirie = 20 mp X 5 EUR/mp X 3.5RON/EUR X 12 luni +
180 = 4380 RON
II.2.1.2 Fundamentarea veniturilor din regiile elevilor
50
Veniturile din regiile elevilor provin din contribuţia
elevilor care beneficiază de servicii de cazare în internatul
liceului, fiind destinate acoperirii cheltuielilor pentru curăţenie
în incinta căminului şi a cantinei.
Acestea se fundamentează în funcţie de următorii
indicatori:
- număr mediu de elevi interni în anul de plan;
- cuantum contribuţie regie (lei/zi);
- număr de zile.
Formula de fundamentare este următoarea:
Venituri din regii = Nr. mediu elevi interni X Contribuţia
zilnică X Nr. zile/an
Valoarea contribuţiei zilnice stabilit de Consiliul de
Administraţie al liceului este de 0.5RON/zi, din care 0.25
RON/zi sunt destinaţi curăţeniei în cantină, iar 0.25 RON/zi
sunt destinaţi curăţeniei în internat.
Exempu de calcul:
Pentru un număr de elevi interni preconizat pentru anul
de plan de 75 şi un număr de 9 luni pe an de contribuţie,
suma obţinută din regiile elevilor va fi:
Regiile elevilor = 75 X 0.5RON X 9 X 30 = 101250 RON
II.2.1.3 Fundamentarea veniturilor din sponsorizări
51
În categoria veniturilor din sponsorizări se încadrează
sumele care se alocă pe bază de contract încheiat, de
regulă de persoane juridice în scopul finanţării unei anumite
acţiuni cum ar fi: dotarea laboratoarelor, finanţarea
campionatelor şcolare, completarea veniturilor unităţii în
vederea asigurării unei mai bune funcţionări.
Includerea în bugetul de venituri şi cheltuieli a
veniturilor provenind din sponsorizări se face pe baza
sumelor provenind din sponsorizări aferente anului
precedent, eventual corectate cu anumite influenţe:
coeficienţi de creştere a preţurilor sau pe baza contractelor
de sponsorizare încheiate pentru anul următor.
II.2.1.4 Fundamentarea veniturilor din donaţii
Veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de
persoanele fizice şi juridice pentru a fi folosite la acoperirea
cheltuielilor de funcţionare ale unităţii de învăţământ.
Aceste venituri se prevăd în bugetul de venituri şi
cheltuieli la nivelul anului precedent, fie la nivelul estimat
pentru anul curent dacă există informaţii în acest sens.
52
II.2.1.5 Fundamentarea veniturilor reprezentând
autofinanţarea pentru cantină
În categoria veniturilor privind autofinanţarea se includ
contribuţiile părinţilor pentru cantină. Fundamentarea
veniturilor reprezentând autofinanţarea se face având în
vedere următorii indicatori:
- număr mediu de elevi interni pentru anul de plan;
- taxă cantină/zi;
- număr zile/an.
Formula de fundamentare este următoarea:
Venituri din autofinanţare = Nr. mediu elevi interni X
Contribuţie zilnică X Număr de zile/an
Nivelul taxei zilnice pentru asigurarea mesei la cantină
este de 5 RON/zi.
Exemplu de calcul:
Pentru un număr de elevi interni previzionat pentru anul
de plan de 75 şi un număr de 9 luni pe an de contribuţie,
suma obţinută din contribuţiile părinţilor va fi:
Autofinanţare cantină = 75 X 6 X 9X 30 = 121500 RON.
53
II.3 Calcule si fundamentari cu privire la cheltuieli
Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizează în
concordanţă cu cerinţele etapelor de dezvoltare economico-
socială şi ale egalizării condiţiilor de educare a membrilor
societăţii conducând la creşterea resurselor alocate
acestuia.
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele
criterii:
Bază legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi
înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin
acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
Execuţia preliminară pentru anul de bază constă în
execuţia certă pe o anumită perioadă de timp plus execuţia
probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale influenţe;
Analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe
total cât şi pe structură şi în dinamică;
Preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă,
transport) care au repercursiuni directe asupra structurii şi
evoluţiei cheltuielilor;
Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin
intermediul cărora câteva categorii de cheltuieli sunt stabilite
la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt
54
actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea
preţurilor şi tarifelor.
Cuantificarea previzională a cheltuielilor instituţionale
se realizează pornind de la activităţile proprii ale fiecărei
instituţii şi pe baza comparării calculelor proprii (la nivelul
instituţiilor ierarhic superioare: Consiliul Local, Inspectoratul
Şcolar Judeţean) cu datele primite de la instituţiile inferioare.
Fundamentarea cheltuielilor la nivel macroeconomic
presupune luarea în considerare a indicatorilor reprezentativi
în domeniul învăţământului, defalcarea lor pe forme
organizaţionale şi instituţii subordonate. Pornind de aici se
realizează calcule proprii, în care se folosesc indicatorii
reprezentativi şi cheltuielile medii pe aceştia în anii de bază.
În cazul activităţii proprii, la ordonatorii ierarhic
superiori de credite bugetare şi la toţi ordonatorii terţiari de
credite bugetare, cheltuielile sunt cuantificate previzional pe
subdiviziuni ale clasificaţiei economice: titluri, articole,
aliniate.
Calculele şi fundamentările se produc pe subdiviziuni
ale clasificaţiei economice, mai întâi la nivel de aliniate de
cheltuieli şi apoi, prin însumare, se obţine dimensiunea
cheltuielilor la articole. Dacă se solicită se fac în continuare,
prin însumare, calcule şi la titlurile de cheltuieli.
55
Este necesar să se pună de acord activitatea de bază
din învăţământ, ce se desfăşoară de pe un an calendaristic
pe altul, cu activitatea financiar/bugetară care este construită
şi se desfăşoară pe un exerciţiu financiar, în intervalul 1
ianuarie-31 decembrie.
Indicatorul reprezentativ din domeniu este exprimat
prin numărul beneficiarilor din învăţământ pentru care, în
intenţia trecerii de la anul şcolar la anul bugetar, se
calculează contingentul mediu potrivit relaţiei de calcul:
In * tn + In+1 * tn+1
Cm = ────────────, unde 12
In – număr de indicatori reprezentativi (şcolari,
preşcolari, elevi) din anul de bază care desfăşoară activităţi
în anul de plan;
tn - numărul lunilor de funcţionare a indicatorului In (de
regulă, 8-9 luni);
In+1 - număr de indicatori reprezentativi specifici care
încep noul an şcolar (sau continuă anul şcolar) din anul
bugetar;
tn+1 - numărul lunilor pentru care se acceptă acoperirea
bugetară a indicatorului In+1 (de regulă, între 3 şi 4 luni).
56
Aceste calcule se fac la Ministerul de Resort şi la
Inspectoratul Şcolar Judeţean, iar la nivel central au caracter
orientativ. Calculele sunt importante în relaţiile cu instituţiile
superioare, la transmiterea şi primirea bugetului de venituri
şi cheltuieli, pentru a fi centralizate sau cuprinse în proiectele
de bugete publice, din care se face finanţarea.
Privite prin prisma subdiviziunilor clasificaţiei
economice, cheltuielile la instituţiile publice se regăsesc în
mod diferit de la un domeniu la altul, de la sector la sector şi
uneori la instituţii de acelaşi fel. Totuşi reprezentativ este
faptul că pe primul loc ca dimensiuni apar cheltuielile de
personal, iar în cadrul acestora sunt dominante cheltuielile
cu salariile.
Funadamentarea cheltuielilor la Grupul Scolar
Materiale de Constructii Roman se realizează în cadrul
titlului I al clasificaţiei bugetare, “cheltuieli de personal pe
următoarele articole şi aliniate:
Art.10- Cheltuieli cu salariile:
Alin. 10.01: Salarii de bază;
10.02: Salarii de merit şi gradaţii de merit;
10.03: Indemnizaţii de conducere;
10.04: Spor vechime;
10.05: Spor condiţii muncă;
10.06: Plăţi pentru ore suplimentare;
57
10.07: Fond de premii;
10.08: Alte drepturi salariale.
Art.11- Contribuţii pentru asigurările sociale de stat-
22%;
Art.12- Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru
plata ajutorului de şomaj-3%;
Art.13- Deplasări, detaşări, transferări;
Art.14- Contribuţii pentru constituirea fondului de
asigurări sociale de sănătate -7%.
În învăţământ, cheltuielile cu salariile şi asimilate au o
pondere de aproximativ 70%. Ponderile diferă în funcţie de
formele de învăţământ: spre exemplu, în învăţământul
primar aceste cheltuieli au o pondere de 85%.
Diferenţele între instituţii privind structura cheltuielilor
ţin şi de o anumită orientare de la nivel central a fondurilor
necesare acoperirii cheltuielilor, şi anume, într-un anumit an
o instituţie poate fi în situaţia de a avea în structura bugetului
cheltuieli salariale în proporţie de 80%-90%, iar într-un alt an
mărimea cheltuielilor salariale să se reducă la sub 60%.
Aceste situaţii se produc pe parcursul unui an bugetar, la
instituţii de acelaşi gen (şcoli generale) putând apare situaţii
ca cea menţionată.
Salariul de bază este format din salariul funcţiei
didactice. Conform grilei se va stabili prin înmulţirea
58
coeficientului 1 cu coeficienţii de multiplicare obţinuţi după
cum urmează:
- pentru personalul didactic de predare încadrat la
tranşele de vechime de până la 10 ani, coeficienţii de
multiplicare din anexele 1 şi 2 la O.U.G. nr.68/2004 conţin
numai sporul pentru suprasolicitare neuropsihică şi rămân
neschimbaţi. În cazul în care există situaţii când acest
personal didactic are vechime neîntreruptă în învăţământ de
peste 10 ani, va primi şi sporul de stabilitate, calculat în baza
coeficienţilor din ordonanţă înmulţiţi cu 1,15 fără a se rotunji
după cele trei zecimale rezultate;
- pentru personalul didactic de predare încadrat la
tranşele de vechime de peste 10 ani, care îndeplineşte
condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10
ani, conform legii, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în
anexele 1 şi 2 la O.U.G. nr.68/2004, vor rămâne
nemodificaţi;
- pentru personalul didactic de predare încadrat la
tranşele de vechime de peste 10 ani, care nu îndeplineşte
condiţia de vechime în învăţământ de peste 10 ani
neîntrerupţi, conform legii, coeficienţii de multiplicare
prevăzuţi la tranşele de peste 10 ani, din anexele 1 şi 2 la
O.U.G. nr.68/2004, se vor împărţi la 1,15 fără a se rotunji
după cele 3 zecimale rezultate.
59
Coeficienţii de multiplicare se stabilesc în funcţie de mai
multe criterii:
gradul didactic, pentru personalul didactic;
gradul profesional, pentru personalul didactic-
auxiliar;
nivelul studiilor, pentru personalul didactic;
vechimea în muncă, pentru personalul didactic;
funcţia deţinută.
Salariul de bază mai include şi indemnizaţia de
conducere, care se calculează ca procent la salariul funcţiei
didactice din grilă.
La acesta se poate adăuga şi salariul de merit/
gradaţia de merit care se calculează astfel:
- pentru personalul de execuţie ca procent la
salariul funcţiei didactice din grilă;
- pentru personalul de conducere, îndrumare şi
control ca procent la salariul funcţiei didactice din grilă,
cumulat cu indemnizaţia de conducere.
Baza de calcul pentru sporul de vechime este
formată din:
a) Salariul de bază;
b) Indemnizaţia pentru activitatea de diriginte,
învăţător, institutor şi educatoare, prevăzută de art. 51(4) din
60
Statutul personalului didactic, calculată la salariul de bază ;
c) Indemnizaţia pentru personalul didactic din
învăţământul special prevăzută de art. 49(3) din Statutul
personalului didactic se calculează ca procent la salariul
funcţiei didactice din grilă.
Sporul de vechime în muncă se calculează ca
procent la baza de calcul stabilită mai sus.
Sporul de vechime în muncă se acordă şi personalului
didactic pensionat pentru limită de vârstă, corespunzător
vechimii în muncă dobândită în întreaga activitate, numai
dacă acesta este angajat în baza unui nou contract
individual de muncă. În cazul în care acesta prestează
activitate didactică la plata cu ora, în baza deciziilor
încheiate în conformitate cu Legea nr. 128/1997, nu
beneficiază de sporul de vechime în muncă prevăzut de art.
45(2) din O.U.G. nr. 123/2003.
Indemnizaţia pentru desfăşurarea activităţii
didactice în mediul rural sau în localităţi izolate şi sporul
pentru practică pedagogică se va calcula potrivit
prevederilor art.49 (2) şi art. 51(5) din Legea nr.128/1997, cu
modificările şi completările ulterioare, ca procent la salariul
funcţiei didactice din grilă.
61
Toate celelalte sporuri care nu fac parte din baza de
calcul pentru sporul de vechime, respectiv sporul pentru titlu
ştiinţific, sporurile pentru condiţii deosebite de muncă, etc.,
se calculează conform Machetei de calcul a salariului
personalului didactic din anexele 1 şi 2 la OUG nr. 68/ 2004,
care face parte integrantă din prezentul ordin al ministrului.
În limita fondului destinat plăţii salariilor, aprobat prin
bugetul public naţional, fiecare unitate de învăţământ îşi
întocmeşte anual statul de funcţii în raport cu necesităţile,
care cuprinde denumirea funcţiei, gradul sau treapta
profesională, numărul de posturi, nivelul studiilor, nivelul
salariilor de bază pe gradaţii.
Pe baza statelor de funcţii se întocmeşte fondul de
salarii corespunzător. Sumele necesare pentru plata
salariilor de bază, împreună cu sporurile, premiile, treceri în
gradaţii superioare, avansări în grade sau trepte şi celelalte
drepturi trebuie să se încadreze în alocaţiile bugetare
stabilite cu această destinaţie.
Vom ilustra modalitatea de calculare a cheltuielilor pe
baza datelor din anul 2004.
Cheltuielile cu salariile se obţin prin însumarea
rezultatelor la calculele realizate pe fiecare aliniat de
cheltuială din cadrul salariului: salariu tarifar (de bază),
62
sporuri, indemnizaţii de conducere, plata cu ora, salariu de
merit, gradaţii de merit, premii, gratificaţii.
În cadrul acestora, cheltuielile cu salariile tarifare au
ponderea cea mai mare şi dimensionate separat pe personal
didactic şi personal auxiliar.
cheltuielile ce numărul posturilor cheltuiala medie număr coeficientsalariile tarifare = didactice prevăzute * lunară pe post didactic* luni de *de indexare
în anul de referinţă în anul de bază acordare (1+i)
Indicatorul specific la cheltuielile cu salariile tarifare
este reprezentat de numărul de posturi didactice prevăzute
în anul de referinţă.
Asupra acestui indicator acţionează mai mulţi factori:
volumul activităţii didactice exprimată în ore, structura
activităţii didactice, formaţii de studiu (număr beneficiari),
structura funcţiilor didactice, numărul de ore pe funcţie
didactică. Cea mai mare importanţă o au volumul activităţii
didactice şi formaţiile de studiu conduse.
Mărimea cheltuielii medii lunare pe post didactic (Cmpd)
este dată de următoarea relaţie de calcul:
Cheltuială medie salarii tarifareCmpd = ────────────────────
Număr posturi didactice an de bază
63
Norma didactică de predare a unui profesor este de
18 ore pe săptămână, iar pentru director norma de predare
este mai redusă.La Şcoala Generală cu clasele I-VIII Nr.2
Focşani norma didactică a directorului este de 10 ore.
În cazul personalului tehnic administrativ, cheltuielile cu salariile se determină astfel:
Cheltuieli cu salarii = număr de funcţii * cheltuiala * număr luni acordare
medie pe post (aproximativ 11 luni)
Prin însumarea celor două poziţii se ajunge la total
cheltuieli salariu tarifar.
Sporurile de stres, de concurenţialitate, de încordare
psihică, de fidelitate, etc se aplică ca procent la salariul
tarifar şi se adaugă apoi la acesta.
Acest spor este de 3% pentru fiecare tranşă de
vechime în învăţământ şi se calculează pentru tranşe astfel:
Tranşe de
vechime în
învăţământ
Spor de stres
0 – 2 ani 3%
64
2-6 ani 6%
6–10 ani 9%
10–14 ani 12%
14-18 ani 18%
18-22 ani 19%
22-25 ani 21%
25-30 ani 24%
30-35 ani 27%
35-40 ani 30%
Peste 40 ani 33%
Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de patru
ani personalului didactic şi didactic auxiliar cu performanţe
deosebite în pregătirea elevilor, precum şi cu o vechime de
peste trei ani în învăţământ; procentul respectiv se
înmulţeşte la salariul tarifar şi apoi se adaugă la acesta.
Fazele acordării gradaţiei de merit sunt evidenţiate
astfel:
a) Candidatul întocmeşte şi depune la director
raportul de autoevaluare a activităţii sale;
b) Consiliul profesoral analizează raportul şi îl
supune dezbaterii;
65
c) Directorul şcolii trimite Inspectoratului Şcolar
Judeţean raportul de autoevaluare, aprecierea Consiliului
profesoral şi propria apreciere;
d) Inspectorul de specialitate întocmeşte un raport
motivat;
e) Primirea spre analiză a raportului de autoevaluare,
a aprecierii Consiliului profesoral şi a aprecierii directorului,
precum şi a raportului motivat de către Consiliul de
Administraţie;
f) Întocmirea listei candidaţilor admişi;
g) Înaintarea acesteia catre Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.
În ceea ce priveşte salariile de merit, acestea se
acordă în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.28/1993,
pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea
desfăşurată, personaluilui didactic, personalului didactic
auxiliar şi personalului nedidactic.Numărul salariilor de merit
se calculează la totalul posturilor didactice existente la
nivelul Inspectoratului Şcolar şi se distribuie pe unităţile de
învăţământ indiferent de numărul cadrelor didactice ale
acestora.
Necesarul pentru plata cu ora se stabileşte în modul
următor:
66
Cheltuieli cu salariile privind posturile vacante = număr de ore * tarif pe oră an bază (posturi didactice)
Orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru
de către personalul încadrat în funcţii de execuţie se
compensează cu timp liber. Dacă această compensaţie nu a
fost efectuată, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din
salariul de bază de:
a) 50% - pentru primele două ore de depăşire a
duratei normale de lucru într-o zi;
b) 100% - pentru următoarele ore, precum şi pentru
orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte
zile în care nu se lucrează conform legii.
Acest spor se aplică doar personalului nedidactic,
administrativ.
Indemnizaţiile de conducere se acordă personalului
didactic cu funcţii de conducere şi personalului didactic-
auxiliar şi nedidactic de conducere (secretar-şef şi contabil)
şi se calculează după cum urmează:
Indemnizaţie număr indemnizaţii cheltuiala medie din număr luni
67
conducere = prevăzute în anul * an bază pe indemn. * de acordare
de plan conducere
Indemnizaţia de conducere se calculează la salariul de
bază al funcţiei didactice, după cum urmează:
a) 15-25% pentru educatorii, învăţătorii ce
îndeplinesc funcţia de director;
b) 20-25% pentru directorul adjunct;
c) 25-35% pentru director.
Numărul de indemnizaţii prevăzute în anul de plan
sunt determinate de încadrarea instituţională şi de numărul
de indicatori specifici (numărul de elevi), ele revizuindu-se
anual, în funcţie de performanţele manageriale.
Premiile şi gratificaţiile se stabilesc printr-un procent
(2%) asupra fondului de salarii al unităţii.
Unităţile de învăţământ constituie un fond de premii
lunare prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salariu,
pentru personalul didactic.
Din acest fond, Consiliul de Administraţie poate acorda
premii în cursul unui an şcolar salariaţilor cu rezultate
deosebite.
De asemenea, personalul din unităţile de învăţământ
beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă un premiu
68
anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în
anul pentru care se face plata.
Alte drepturi salariale acordate sunt:
a) Plăţi cu ora- pentru depăşirea normei didactice
de predare de 18 ore pe săptămână sau 16 ore pe
săptămână pentru profesori şi 6 ore pe săptămână pentru
director.
Tot aici se încadrează şi remunerarea personalului
pentru activitatea depusă în timpul examenului de
capacitate, de admitere şi de bacalaureat, sumă ce se
suportă din bugetul de stat.
b) Prima de instalare- se acordă personalului
didactic la angajarea în învăţământ, în primii 5 ani de la
absolvirea studiilor.
Pe baza salariului aferent unei persoane din
învăţământ, a salariului de bază inclusiv celelalte sporuri şi
indemnizaţii se pot determina cheltuielile cu salariul lunar al
unui angajat( aşa cum apar în statul de funcţii).
Cheltuieli cu salariul Salariu Salariu Gradaţie Indemnizaţie Spor de lunar al unui angajat = de bază + de merit + de merit + de conducere + vechime +
+ Spor condiţii + Plata orelor + Alte muncă suplimentare sporuri
69
Formula de determinare a fondului brut de salarii
este:
Fond brut de salarii = Cheltuielile cu salariile lunare ale angajaţilor (lunar)
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este:
Necesar anual = Fond lunar * 12 luni + al 13+ + Premii( 2% din de fonduri salarii salariu total fonduri)
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU SALARII
Vom avea în vedere exemplul unui profesor de limba
română care, potrivit statului, desfăşoară o activitate de
predare de 25 de ore pe săptămână pentru şcoală.
Norma sa didactică de predare, conform actelor
normative privitoare la normarea personalului didactic, este
de 18 ore pe săptămână.
70
Astfel, activitatea prestată de acest profesor este
împărţită astfel:
25 de ore pentru şcoală, dintre care:
18 ore titular : 18/18= 1,00 normă;
7 ore suplimentare( plata cu ora) : 7/18= 0,38
normă.
Determinarea salariului de încadrare (SÎ)
Formula utilizată în determinarea salariului de încadrare este următoarea:
Salariu de Coeficient de ValoareaÎncadrare = ierarhizare *
coeficientului (k)
Avându-se în vedere că profesorul are o vechime în
muncă de 32 de ani şi are gradul didactic I, salariul de
încadrare se determină astfel:
Salariu de Încadrare = 5,478 * 1.857.330 =10.174.453
lei
1) Salariul de încadrare realizat(SR)
Salariul de încadrare realizat reprezintă salariul de
încadrare aferent orelor prevăzute a fi lucrate în cadrul
normei de bază.
71
Salariu de Salariu de Număr ore lucrate/
încadrare = încadrare * normărealizat
= 10.174.453 * 18/18 = 10.174.453 lei
2) Spor de stabilitate ( S STB)
S STB = SR * 15% = 10.174.453 * 15%
= 1.526.168 lei
3) Spor de solicitare neuropsihică (S SN)
S SN = SR * 21% = 10.174.453 * 21% = 2.136.635 lei
4) Gradaţia de merit(GM)
GM = SR * 20% = 10.174.453 * 20% = 2.034.890 lei
5) Salariul de bază ( SB)
SB = SR + S STB + S SN + GM = 10.174.453 + 1.526.168 + 2.136.635 + 2.034.890 = 15.872.146 lei
6) Spor de vechime ( SV)
72
SV = SB * 25% = 15.872.146 * 25% = 3.968.036 lei
7) Sume aferente plăţii cu ora( PO)
Plata cu număr ore Ora = SÎ( 1 + S STB +S SN) * plata cu ora * 7/18
= 10.174.453(1+0.15+0.21) *7*7/18
= 3.766.808 lei
8) Total drepturi salariale ( TDS)
TDS = SB + SV +S STB + PO = 15.872.146 +3.968.036 +
1.526.168 +3.766.808 = 25.133.158 lei
Pe poziţia următoare se înscriu cheltuielile cu bursele.
Acoperirea financiară a acestor cheltuieli se face din bugetul
de stat, la ceea ce se numeşte cheltuieli transferuri
neconsolidabile.
Mărimea acestora la nivelul şcolii se determină
pornind de la comunicările instituţiilor superioare, cu referire
la dimensiunile fondurilor alocate. În dimensionarea acestor
fonduri se au în vedere numărul de elevi, beneficiari care au
finanţare bugetară. Acest lucru vine de sus în jos.
73
În preajma celei de-a doua grupe, situate pe locul trei
sau patru se situează cheltuielile de întreţinere şi
gospodărire.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile la
asigurările sociale de stat
Actele normative care stau la baza fundamentării
cheltuielilor cu contribuţiile la asigurările sociale de stat sunt:
Ordinul Ministrului Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei nr. 340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare
a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale;
Hotărârea Guvernului nr.403/2001 pentru a
probarea normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.19/2000.
Formula de calcul a contribuţiei unităţii de învăţământ la
asigurările sociale de stat este:
CAS = Fond brut salarii * 22%
În fondul brut de salarii se cuprind toate sumele
acordate salariaţilor, şi anume:
Salarii de bază brute;
Sporuri şi indemnizaţii;
Premii acordate anuale;
74
Sume plătite pentru timpul nelucrat (concedii de
odihnă, sărbători legale);
Sume acordate cu ocazia ieşirii la pensie;
Al 13-lea salariu, etc.
În anul 2004 contribuţia la asigurările sociale de stat
pentru Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii a
fost de 2.089.427.000 lei.
Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea
fondului de ajutor de şomaj
Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui
tip de cheltuieli este Hotărârea Guvernului nr.174/20
februarie 2002 pentru aplicarea Normelor Metodologice de
aplicare a Legii nr.76/16 ianuarie 2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă.
Formula de calcul este următoarea:
Fond şomaj = Fond brut salarii * 3%
Contribuţia la fondul de şomaj pe care instituţia de
învăţământ romascana a suportat-o a fost de 317.423.000
lei.
75
Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări,
detaşări, transferări
Se au în vedere în această categorie cheltuielile
generate de deplasarea personalului unităţii de învăţământ
în alte localităţi din ţară, în vederea îndeplinirii unor sarcini
de serviciu.
Se includ în această categorie următoarele cheltuieli:
Diurna;
Decontarea transportului între localităţi;
Decontarea cazării,etc.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la
nivelul acestora din anul de bază în funcţie de evenimente
anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele inflaţiei şi
de perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea
combustibililor, creşterea tarifelor la transporturile de
călători).
Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii a
înregistrat cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferări în
valoare de 20.000.000 lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia la
asigurările sociale de sănătate
76
Baza normativă pentru acest tip de cheltuială este
formată din:
Ordinul C.N.A.S. nr.74/2000 pentru aprobarea
Normelor privind modul de încasare a contribuţiilor
asigurărilor sociale de sănătate;
O.U.G. nr.1999/1999, O.U.G nr.180/2000,
O.G.nr.7/2001 de modificare a Legii nr.145/1997- legea
asigurărilor sociale de sănătate.
Formula de calcul pentru aceste cheltuieli este
următoarea:
C.A.S.S.= Fond brut salarii * 7%
C.A.S.S. pe care instituţia de învăţământ romascana a
suportat-o a fost de 620.000.000 lei.
77
Fundamentarea cheltuielilor de personal
DIRECTORInspectoratul Şcolar
Judeţean Neamt
SECRETAR-ŞEF
CONTABIL - ŞEF
aprobă statul de funcţii
Întocmeşte şi aprobă statele de funcţii
Întocmirea documentelor pentru Trezorerie (cec, ordin de plată)
Casierul ridică banii din bancă
Plata salariilor
Stat de functii
NFS=FS*12 luni+al 13-lea salariu+premii+CAS+CFS+CASS
Proiectul de buget
78
Determinarea cheltuielilor de personalDeterminarea cheltuielilor de personal
Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor
Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor se
face pe baza calculelor proprii şi a actelor normative
specifice fiecărui domeniu de activitate.
Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat
calculează şi propune necesarul de fonduri pornind de la
caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul
de elevi şcolarizaţi, respectiv gradul de ocupare a spaţiului
de învăţământ, consumurile specifice de energie, apă,etc.
Fundamentarea cheltuielilor în Grupul Scolar Industrial
Materiale de Constructii se face, în cadrul Titlului II
„Cheltuieli materiale şi de servicii”, pe articole şi aliniate,
astfel:
24.01 - încălzit;
24.02 - iluminat şi forţă motrică;
24.03 - apă, canal, salubritate;
24.04 - poştă, telefon, telex, radio, televizor,
telefax;
24.05 - furnituri de birou;
24.06 - materiale pentru curăţenie;
79
24.07 - alte materiale şi prestări de servicii.
25 – Materiale şi prestări de servicii cu caracter
funcţional;
26 – obiecte de inventar de mică valoare sau
scurtă durată şi echipament:
26.02 – Echipament;
26.03 – Alte obiecte de inventar de mică
valoare sau scurtă durată.
27 – Reparaţii curente;
28 – Reparaţii capitale;
29 – Cărţi şi publicaţii;
30 – Alte cheltuieli;
31 – Manuale.
Fluxul informational privind fundamentarea cheltuielilor cu
bunuri si servicii
80
CONTRACTEFURNIZORI
PERSONAL DIDACTIC, AUXILIAR,
NEDIDACTIC
CONTABIL ŞEF
Tarife energie electrică, apă, gaz,etc.
Solicitări privind
necesarul de materiale
RATAINFLAŢIEI
Proiect de buget
81
Situaţia anului de bază: număr KW, EXECUŢIEmc. apă, BUGETARĂ număr becuri AN PRECEDENT schimbate, etc
ASISTENŢĂ TEHNIC-OPERATIVĂ, CONTABILĂ,STATISTICĂ
Fundamentarea cheltuielilor pentru întreţinere şi
gospodărie
În această categorie sunt incluse fondurile necesare
pentru:
d) Încălzit;
e) Iluminat şi forţă motrică;
f) Apă, canal, salubritate;
g) Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax;
h) Furnituri de birou;
i) Materiale pentru curăţenie;
j) Alte materiale şi prestări de servicii.
a) Încălzit
Actul normativ care stă la baza fundamentării
cheltuielilor pentru încălzit este Hotărârea Guvernului
nr.368/1999 pentru modificarea art.1 al H.G. nr.239/1999
privind stabilirea nivelului maxim al preţului la care energia
termică poate fi livrată populaţiei.
Având în vedere faptul că Grupul Scolar Industrial
Materiale de Constructii dispune de centrală proprie,
necesarul pentru acoperirea cheltuielilor cu încălzirea se
82
stabileşte prin înmulţirea cantităţii de gaz consumate pentru
încălzire (exprimată în metri cubi) cu tariful pe metru cub de
gaz şi cu numărul de luni în care se încălzeşte unitatea.
număr mc gaz metan Cheltuieli pentru încălzire = pe întreaga perioadă de
încălzire * tarif pe mc
= 715.000.000 lei
Cheltuielile pentru încălzit se fundamentează ţinându-
se cont de contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a
anului precedent corectându-se cu rata inflaţiei.
b) Iluminat şi forţă motrică
Actul normativ care stă la baza fundamentării
cheltuielilor pentru iluminat şi forţă motrică este Hotărârea
Guvernului nr.368/1999 pentru modificarea art.1 al H.G.
nr.239/1999 privind stabilirea nivelului maxim al preţului la
care energia termică poate fi livrată populaţiei.
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru
iluminat sunt următorii:
Iluminatul din sălile de clasă;
Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;
Consumuri specifice din laboratoare ( laborator de
informatică, fizică, chimie);
83
Iluminat şi consum energetic în spaţiile
administrative.
În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt cuprinse:
1) Cheltuieli privind costul curentului electric
pentru iluminat şi forţă motrică
Indicatorii de fundamentare pentru acest tip de
cheltuieli sunt:
Numărul corpurilor luminoase, inclusiv
aparatura de specialitate;
Numărul orelor pentru iluminat, precum şi
funcţionarea aparaturii;
Consumul de energie electrică;
Tariful pe un KW.
Cheltuielile pentru iluminat şi forţă motrică se
calculează prin îmulţirea numărului de ore de iluminat cu
numărul corpurilor de iluminat cu totalul consumului efectuat
şi cu tariful pe kilowatt sau consum mediu anual înmulţit cu
tariful pe kilowatt. În cazul instituţiei noastre cheltuielile
pentru iluminat şi forţă motrică se calculează după ultima
formulă.
Cheltuieli pentru = nr ore de * nr corpuri de * consum * tarif iluminat şi forţă motrică iluminat (h) iluminat (buc) (kw/h*buc) (lei/kw)
84
= consum mediu anual * tarif = 153.000.000 lei
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie
electrică stau contractele cu furnizorii (SC. Electrica SA),
precum şi execuţia bugetară pe anul precedent, de unde se
preia numărul de KW consumaţi, corectându-se apoi cu rata
inflaţiei.
2. Cheltuieli cu becurile electrice
Indicatorii luaţi în calcul la cheltuielile cu becurile electrice sunt:
Număr de săli iluminate ceu becuri; Număr de becuri pe o sală; O medie a becurilor schimbate pe an; Preţul unitar al unui bec.
Formula de calcul este următoarea:
Cheltuieli cu = număr mediu de * preţ unitar becuri electrice becuri schimbate al unui bec pe an
c) Apă, canal, salubritate
Indicatorii ce stau la baza fundamentăerii acestor
cheltuieli sunt:
85
Consum apă potabilă pe an (mc/an);
Consum apă caldă pe an(mc/an);
Gunoi (mc/an);
Tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de
apă rece;
Tariful pentru servicii de salubritate şi
canalizare.
La fundamenatrea acestor cheltuieli se ţine seama de
contractul încheiat cu furnizorii acestor utilităţi şi servicii şi de
anul precedent în ceea ce priveşte execuţia bugetară
obţinându-se numărul de mc consumaţi, care se înmulţeşte
cu tariful în vigoare, corectat cu indicele inflaţiei.
Cheltuielile cu apă, canal, salubritate se calculează
după următoarea formulă: consum de apă anual înmulţit cu
tariful pe metru cub de apă adunat cu tariful pentru
canalizare pentru un an la care se adaugă tariful serviciilor
de salubritate pentru întregul an.
Cheltuieli cu apă, = ( consum de apă * tarif canalizare * tarif servicii salubritate canal, salubritate anual * tarif pe mc)
= 353.000.000 lei
d) Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
86
Se au în vedere plata serviciilor de poştă, abonamente
la telefon, telex, radio, etc, incluzându-se aici şi plata
convorbirilor internaţionale, a taxelor telex şi telefax cu
străinătatea.
Indicatorii folosiţi în funadamentarea acestor cheltuieli
sunt:
Număr posturi telefomice;
Număr televizoare,a aparate video;
Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice;
Tariful pentru abonamentul pentru servicii
telefonice;
Tariful pentru abonament radio, TV;
Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă.
Cheltuielile poştale se calculează în funcţie de
numărul de expedieri, de greutatea şi conţinutul plicurilor,
coletelor, etc. Cheltuielile cu telefonul sunt cele mai
importante cheltuieli din această grupă fiind calculate astfel:
valoarea abonamentului se înmulţeşte cu numărul de luni de
abonament; la aceasta se adaugă numărul de impulsuri
înmulţite cu tariful pe impuls. Totalul acestor cheltuieli este
de 41,000,000 lei.
Cheltuieli cu telefonul = abonament * nr luni + nr impulsuri * tarif pe impuls
87
e) Materiale pentru curăţenie;
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materiale
sunt:
Suprafaţa şcolii;
Numărul de săli de clasă;
Materiale de curăţenie necesare;
Cantitatea din fiecare material de curăţenie;
Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.
Cheltuielile cu materiale pentru curăţenie se formează
prin înmulţirea cantităţii de materiale de curăţenie din fiecare
tip cu preţul unitar aferent fiecărui tip de material de
curăţenie.
Cheltuieli cu = cantitatea din tipul * preţ unitar materiale pt curăţenie de material
= 193.000.000 lei
f) Alte materiale şi prestări de servicii
Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în
această categorie au în vedere costul serviciilor de
deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi
specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparaţiilor
88
curente şi capitale, cheltuieli cu materiale utilizate în cazul
producerii incendiilor, plata serviciilor efectuate de terţi
(traduceri, pază,etc.),etc.
Fundamentarea cheltuielilor materiale şi prestări
servicii cu caracter funcţinal
Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor
materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional sunt:
Materiale folosite
Cantitatea
Preţul unitar.
Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această
categorie sunt:
Materiale necesare prelucrării în laboratoare;
Cataloage, carnete de elev, diplome,
cretă,materiale didactice (filme, diafilme, planşe).
Aceste cheltuieli cu caracter funcţional sunt specifice
fiecărui domeniu de activitate care asigură desfăşurarea în
bune condiţii a activităţii de bază.
Fundamentarea se realizează în funcţie de execuţia
bugetară a anului precedent înmulţită cu tarifele în vigoare.
89
Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile curente
Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere
cheltuielile făcute de instituţia de învăţământ cu:
Înlocuire de obiecte uzate;
Remedieri ale unor defecţiuni;
Refaceri lucrări,etc.
Cheltuielile cu reparaţiile curente, la Grupul Scolar
Industrial Materiale de Constructii includ:
Costul devizelor şi a proiectelor tehnice;
Costul materialelor procurate pentru lucrări de
întreţinere şi reparaţii curente.
Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt
făcute în regie proprie la instalaţii, clădiri (zugrăveli, vopsiri,
reparaţii la acoperiş, mobilier şcolar, etc.) ele valorând în
2004 193.000.000 lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale
90
Reparaţiile capitale presupun înlocuirea (totală sau
parţială) a unor obicte uzate, avându-se în vedere aducerea
cât mai aproape de starea lor iniţială.
În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale sunt
cuprinse:
Dacă lucrările de reparaţii sunt efectuate în
regie proprie – costul materialelor;
Dacă lucrările de reparaţii sunt efectuate de
către terţi – costul acestor lucrări, la clădiri şi construcţii.
La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii
aceste cheltuieli au fost în anul 2004 în valoare de
355.000.000 lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii
În această categorie se includ următoarele cheltuieli:
Cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea de
cărţi pentru biblioteca şcolii;
Costul abonamentelor la publicaţii, inclusiv la
Monitorul Oficial.
Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de
cantitate şi preţ estimativ, estimându-se pe baza execuţiei
bugetare pe anul anterior.
Formula de calcul este:
91
Cheltuieli cu = Cantitatea necesară de * Preţ
cărţi şi publicaţii cărţi şi publicaţii estimativ
La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii
aceste cheltuieli au fost în anul 2004 în valoare de
25.000.000 lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu manualele
Funadamentarea cheltuielilor cu manualele se
realizează pornind de la cheltuielile cu manualele realizate în
anul anterior.
Indicatorii folosiţi în fundamentare sunt:
Numărul de elevi ce vor beneficia gratuit de
manuale;
Procentul de manuale acordat anterior;
Preţul unui manual.
FundamentareaTransferurilor
La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii
fundamentarea se face în cadrul art.38 „Transferuri”,
cuprinzând cheltuielile cu bursele.
Baza normativă este reprezentată de:
92
H.G. nr.558/1998 privind modificarea H.G.
nr.445/1997 privind stabilirea criteriilor generale de acordare
a burselor şi alte forme de sprijin material pentru elevi,
studenţi din învăţământul de stat, cursuri de zi;
H.G. nr.934/1998;
H.G.nr. 37/1999.
La Grupul Scolar Industrial Materiale de Constructii
bursele se acordă elevilor cu situaţie financiară precară
Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor cu
bursele
ELEVI
DOSAR BURSĂ
SECRETARIAT
COMISIA DE EVALUARE
93
CAPITOLUL III
FINANTAREA BUGETARA
Finanţarea de la buget reprezintă alocarea de mijloace
băneşti din bugetele la dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu
definitiv şi destinaţii precise, în concordanţă cu anticipaţiile
din bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei instituţii publice
după aprobare, cuprinzând cheltuielile ce urmează să fie
suportate din bugetul de stat, din bugetul local sau din
veniturile proprii.
Actele normative care stau la baza finanţării instituţiilor
din învăţământul preuniversitar sunt:
CUANTUM BURSĂ
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN
NEAMT
ELEVI BURSIERI
CONTABILITATE
PROIECT BUGET2005
94
1) Legea nr.32/1994 privind sponsorizarea,
modificată prin O.G.nr.36/1998, aprobată prin Legea
nr.204/2001;
2) Legea învăţământului nr.84/1995, modificată şi
completată ulterior;
3) Ordonanţa Guvernului nr.32/2001 privind
finanţarea învăţământului preuniversitar;
4) Legea 189/1998 privind finanţele publice locale;
5) Legea nr.500/2002 privind finanţele publice;
6) Legea nr.734/2001 a bugetului de stat;
7) Ordonanaţa Guvernului nr. 538/2001.
III.1 Surse de finanţare
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat
funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin
bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a
căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi
din alte surse, potrivit legii.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de
stat cuprinde: finanţarea de bază şi finanţarea
complementară.
Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii
normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar
conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se
95
asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-
teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte
venituri ale bugetelor locale.
Finanţarea complementară asigură cheltuieli de
capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului
de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din
bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii.
Finanţarea de bază cuprinde următoarele categorii:
cheltuieli de personal;
cheltuieli materiale şi servicii;
cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu
excepţia cheltuielilor care se suportă din bugetul de stat.
Finanţarea complementară cuprinde următoarele
categorii de cheltuieli:
consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;
subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;
cheltuieli pentru organizarea evaluărilor,
simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor, cu excepţia
cheltuielilor care se suportă din bugetul de stat;
cheltuieli cu bursele elevilor;
cheltuieli pentru transportul elevilor;
96
cheltuieli pentru navetă, respectiv cele şase
călătorii cu reducere pe calea ferată prevăzute de lege,
pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;
cheltuieli pentru examinarea medicală
obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul
preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se
efectuează gratuit;
cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi
educative, cultural-artistice, sportive, turistice.
Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de
învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de
bază, o constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul
standard pe elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel
de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie
de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de
predare, de alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ,
de calitatea procesului de educatie şi formare profesională,
de managementul instituţional, de specificul instruirii şi de
mediul urban/rural.
Determinarea costului standard pe elev/preşcolar se
face de către Consiliul Naţional de Finanţare a
Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor
menţionaţi mai sus, conform normelor metodologice
elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
97
aprobate prin hotărâre a Guvernului. Nivelul costului
standard pe elev/preşcolar se aprobă de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale.
Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii
de învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare,
care ia în considerare costul standard pe elev/preşcolar,
număr de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ,
precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de
elevi din zonă, severitatea dezavantajelor şi alţi factori.
Alocaţia financiară stabilită ca parte din finanţarea de
bază ce revine unui elev/preşcolar se alocă unităţii de
învăţământ în care este înscris elevul.
Finanţarea complementară se face de la bugetul
local, în raport cu necesităţile unităţii de învăţământ
preuniversitar de stat, la propunerea acesteia şi se prevede,
cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al oraşului. Nivelul
acesteia se stabileşte pe baza unor programe de finanţare
fundamentate de unităţile de învăţământ, în funcţie de
amploarea nevoilor şi a posibilităţilor de finanţare a
ordonatorului principal de credite.
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot
obţine venituri proprii. Acestea nu diminuează finanţarea de
98
bază şi finanţarea complementară. Unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat pot organiza activităţi finanţate integral
din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de
administraţie.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a
unităţilor de învăţământ se face pe bază de contract,
întocmit conform normelor metodologice pentru finanţarea
învăţământului preuniversitar, încheiat între directorul unităţii
de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii în raza
căreia se află unitatea de învăţământ. Contractul se încheie
în maximum 30 zile de la data aprobării bugetului local.
Sumele reprezentând finanţarea de bază şi finanţarea
complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual,
de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat,
conform normelor metodologice de finanţare a
învăţământului preuniversitar, se aprobă şi se execută
potrivit prevederilor legale în vigoare.
Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat
este ordonator terţiar de credite.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din
venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc
cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de
99
administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli
ale unităţilor de învăţământ.
De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli
aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv
pentru învăţământul special:
a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în
derulare, cofinanţate de Guvernul României şi organismele
financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite
externe aferente proiectelor respective;
b) bursele pentru elevii din Republica Moldova,
precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din
afara graniţelor ţării;
c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor
naţionale;
d) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor
didactice şi didactice auxiliare, precum şi organizarea
examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;
e) manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu
şi pentru elevii cu dificultăţi materiale din învăţământul liceal
şi de arte şi meserii;
f) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a
unor programe anuale sau multianuale de investiţii,
modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor
100
publice de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv
consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;
g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie
socială, stabilite prin reglementări specifice;
h) finanţarea privind organizarea, pentru elevi, de
concursuri pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-
aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri
cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare,
cu participare naţională şi internaţională, precum şi
olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ.
Bugetul local alimentează cu fonduri unităţile de
învăţământ de stat pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli materiale curente necesare procesului
instructive-educativ pentru întreţinere şi reparaţii şi pentru
plata utilităţilor
b) cheltuielile salariale aferente personalului didactic
auxiliary şi nedidactic
c) reparaţii capitale şi investiţii, inclusive dotarea cu
mijloace de învăţământ
d) subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare
e) suplimentarea fondului de burse primate e şcoală
de la bugetul de stat
101
f) finanţarea unor activităţi de protecţie socială a
copiilor şi elevilor care provin din familii defavorizate din
punct de vedere social şi economic
g) organizarea examenelor naţionale de ocupare a
posturilor didactice
h) suplimentarea fondului provenit din TVA afferent
finanţării proporţionale pentru salarizarea diferrenţiată a
personalului.
Consiliul judeţean alocă, prin hotărâri proprii, fonduri
din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia
acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat.
Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi
studenţilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul
se finanţează prin bugetul Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii
Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului
Preuniversitar se suportă din bugetul Ministerului Educaţiei
şi Cercetării şi din alte surse, potrivit legii.
Finanţarea învăţământului de stat se asigură din
fonduri publice, în limitele a cel puţin 4% din produsul intern
brut, asigurându-se, anual o creştere permanentă a
alocatiilor bugetare, în concordanţă cu următoarele cerinţe:
102
a) considerarea dezvoltării învăţământului ca o
prioritate naţională, pentru pregătirea resurselor umane la
nivelul standardelor internaţionale;
b) profesionalizarea resurselor umane în concordanţă
cu diversificarea pieţei muncii;
c) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării
ştiinţifice universitare pentru integrare la vârf în viaţa
ştiinţifică mondială.
Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri
publice se asigură, anual o creştere a alocaţiilor bugetare
până la minimum 6% din PIB în anul 2007.
Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar
de stat asigură descentralizarea fondurilor la nivelul unităţilor
de învăţământ. Modalităţile concrete de proiectare,
repartizare şi execuţie bugetară a fondurilor destinate
învăţământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme
metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate
de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu
Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor, cu consultarea federaţiilor sindicale
reprezentative din învăţământ şi a structurilor asociative ale
autorităţilor administraţiei publice.
Pentru învăţământul de stat liceal şi obligatoriu se
asigură gratuit manualele şcolare. Beneficiază de aceeaşi
103
gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior, ai
căror părinţi au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau
mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.
Pentru asigurarea aplicării corecte a principiilor noului
sistem de finanţare şi administrare a unităţilor de învăţământ
în întregul sistem de învăţământ preuniversitar de stat,
prevederile prezentei legi se vor aplica eşalonat, în perioada
septembrie 2004 -decembrie 2007, după cum urmează:
a) începând cu luna septembrie 2004, consiliile
locale şi judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare
judeţene, trec la reorganizarea reţelei şcolare şi constituie
consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ în
conformitate cu prevederile art.7 şi art.145 din Legea
nr.847/1995, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Modificările de structură ale reţelei şcolare se pun
în aplicare succesiv, în lunile septembrie ale anilor 2004,
2005 şi 2006;
b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează
şi supune, spre aprobare, Guvernului, metodologiile
prevăzute în prezenta lege;
c) Ministerul Educaţiei şi Cercetării reorganizează,
în concordanţă cu prevederile prezentei legi, Programul
naţional de pregătire managerială a directorilor de şcoli;
104
d) sistemul de finanţare de bază a unităţilor de
învăţământ preuniversitar prevăzut la art.167-170 şi art.174
din Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu
anul financiar 2005. Judeţele care aplică sistemul de
finanţare de bază în anul 2005 şi 2006 se nominalizează prin
hotărâre a Guvernului. De asemenea, prin hotărâre a
Guvernului, se stabileşte data aplicării acestui sistem în
municipiul Bucureşti.
Veniturile proprii ale şcolii provin din închirierea de
spaţii altor unităţi de stat sau particulare.
105
106
Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii
Birou contabilitateLGI
ProiectBVC
Alte instituţii de învăţământ
Consiliul Local Neamt
ProiectBVC
ProiectBVC
Inspectoratul ŞcolarNeamt
DGJFPCNT MEC
Ministerul Finanţelor
Fluxul informational generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor
3.2. Metode şi tehnici de finanţare bugetară a
cheltuielilor
În ceea ce priveşte finanţarea bugetară se au în vedere
două tehnici de finanţare diferite: finanţarea de la bugetul de
stat şi finanţarea din bugetul local.
1) Finanţarea de la bugetul de stat are ca tehnică de
finanţare deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.
Ca parte a finanţării bugetare, finanţarea de la bugetul
statului are în vedere punerea mijloacelor băneşti conforme
cu prevederile din bugetul de stat la dispoziţia fiecărei
instituţii publice. Astfel, finanţarea se face printr-o tehnică
numită deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.
Deschiderea de credite bugetare. În deschiderea de
credite bugetare sunt implicaţi: finanţatorul adică, instituţia
centrală în numele Guvernului răspunzătoare de gestiunea
bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ordonatorul
107
principal de credite al bugetului local şi Trezoreria, ca unitate
bancară specializată.
Iniţiativa în deschiderea acestor credite o are
ordonatorul principal al bugetului local, care se adresează
finanţatorului (MEC). Solicitarea se va face până la data de
20 a lunii în curs pentru luna următoare, adresarea făcându-
se printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”,
întocmită în trei exemplare. Pe baza acestei cereri,
finanţatorul onorează solicitarea prin verificarea bugetului de
venituri şi cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile
clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor în bugetul aprobat.
În primul exemplar al cererii se consemnează
deschiderea creditelor bugetare, deschidere ce devine
executorie pe baza celui de-al doilea exemplar al cererii
trimis Trezoreriei Iaşi, unde sunt deschise conturi în numele
liceului pentru sumele virate din bugetele publice.
Al doilea exemplar trimis de către finanţator are ca
semnificaţie trecerea sumelor de bani, cu titlu de credite
bugetare, din contul bugetului finanţator în contul
ordonatorului principal de credite al bugetului local care are
obligaţia, prin lege, de a repartiza aceste credite.
Prin al treilea exemplar al cererii finanţatorul informează
ordonatorul principal al bugetului local de deschiderea
108
creditelor solicitate în contul Trezoreriei Iaşi pe seama
liceului.
O cerere de deschidere de credite bugetare urmăreşte
următoarele elemente:
- încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate
şi neconsumate pe prima perioadă pe care se solicită
creditele respective;
- codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare
şi planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei;
- corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de
cheltuieli menţionate în cererile de deschidere de credite
bugetare;
- încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru
repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar, cât şi pe
diviziunile acestuia.
Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei.
După analiza şi verificarea cererii de deschidere de credite
bugetare, Direcţia Generală a Trezoreriei aprobă
deschiderea creditelor bugetare.
Repartizarea creditelor bugetare are loc prin
transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de credite bugetare
în sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonaţi,
având la bază un document numit dispoziţie bugetară de
repartizare adresată unităţilor Trezoreriei Finanţelor Publice.
109
Ministerul Educaţiei şi Cercetării adresează dispoziţia
bugetară de repartizare a creditelor bugetare Trezoreriei
Finanţelor Publice. Acestea din urmă (la nivel judeţean)
trimite un exemplar pentru repartizarea creditelor, prin care
se comunică repartizarea creditelor bugetare.
Odată repartizate creditele bugetare, Direcţiile de
Trezorerie Judeţene şi Municipale eliberează extrase de
cont, informând totodată ordonatorii subordonaţi Ministerului
Învăţământului despre deschiderea creditelor bugetare.
Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor
bugetare se întocmesc pentru cheltuielile proprii şi pentru
cheltuielile ordonatorilor secundari de credite bugetare, de
exemplu Inspectoratele Şcolare Judeţene.
110
DGFP
Ordonator principal de credite
Trezoreria Centrala
Ministerul finantelor publice
Directia Generala a Trezoreriei
Directia de Trezorerie Judeteana
Trezorerii municipale
111
Flux informational fenerat de finantarea institutiei din bugetul de
stat
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de
tehnică bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau
alocarea de fonduri, instituţiiile implicate în administrarea
bugetelor locale fiind consiliile locale (unităţi administrativ-
teritoriale).
Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limita
prevederilor locale, cu repartizarea acestora pe trimestre.
Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate în sensul
realizării lor, numai dacă sunt disponibilităţi în contul specific
al bugetului local.
Finanţarea din bugetul local are drept caracteristică
faptul că, acoperirea cheltuielilor se face în limita
disponibilităţii existente în cont. Altfel spus, pentru unităţile
administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de
disponibil în care se consemnează încasările din venituri
proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare
(sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi
transferuri din acelaşi buget în completare), în cazul
celorlalte bugete publice (ale statului), conturile deschise la
trezorerie sunt separate pe venituri şi pe cheltuieli , existând
aici un anume "automatism" în circuitul banului public, în
112
sensul că acoperirea cheltuielilor nu este condiţionată
imediat de încasarea veniturilor în acelaşi buget.
Finanţarea din bugetul local începe cu solicitarea până
la sfârşitul lunii ordonatorului principal de credite al bugetului
local (primarul comunei, oraşului, municipiului) de către
ordonatorii terţiari de credite a repartizării necesarului de
credite din bugetul local, reprezentând finanţarea
proporţională şi complementară pentru luna următoare.
Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au
ordonatorii principali de credite bugetare (preşedinţii
consiliilor judeţene şi respectiv primarii, la localităţi). Aceştia
stabilesc lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din
bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de
cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli,
veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru
echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.
Ordonatorul principal de credite determină cuantumul
creditelor bugetare, în limita cărora urmează a se deschide
pentru luna respectivă pe baza unei „note privind
determinarea necesarului de credite bugetare" luând în
calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului;
veniturile proprii în bugetul local prevăzute a se încasa de la
începutul anului; veniturile încasate de la începutul anului;
cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce
113
urmează a se efectua în luna de referinţă; credite bugetare
deschise de la începutul anului; disponibilităţi din credite
bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise.
Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte în doua
exemplare la nivelul fiecărui capitol de cheltuieli aprobat în
bugetul local şi se prezintă compartimentului specializat în
gestiunea respectivului buget unde se verifică în legătură cu:
• încadrarea creditelor bugetare deschise pe
ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor aprobate
anual cu repartizarea pe trimestre cu acoperire din venituri
proprii (sold la începutul lunii, venituri ce urmează a se
încasa în luna respectivă) şi subvenţiile ce urmează a fi
alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor
proprii pentru luna respectivă;
• creditele bugetare deschise pe capitole se
încadrează în prevederile corespunzătoare aprobate prin
bugetul local;
• completarea documentului cu toate
elementele şi semnarea acestuia de către ordonatorul
principal de credite şi şeful compartimentului financiar -
contabil (sau înlocuitorul de drept).
Potrivit cu verificările asupra determinării necesarului
de credite bugetare ordonatorul principal întocmeşte către
unitatea operativă a trezoreriei din localitate, o „comunicare
114
de deschidere de credite" în care se precizează următoarele:
luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,
instituţia pe seama căreia se face deschiderea de credite,
suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care
urmează să apară suma, structura cheltuielilor (curente, de
personal şi materiale, de capital).
Din creditele bugetare deschise (aprobate ca limite în
alimentarea cu mijloace băneşti a conturilor de disponibil),
ordonatorul principal de credite bugetare repartizează
credite bugetare pe seama instituţiilor subordonate, finanţate
din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se
efectuează prin „dispoziţia bugetară" care se întocmeşte pe
capitol de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi
se prezintă o dată cu „comunicarea de deschidere a
creditelor".
Operaţiunile legate de finanţarea la nivelul unităţilor
administrativ - teritoriale se efectuează prin unităţile
operative ale trezoreriei din teritoriu
115
Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale
Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite
de finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorii de
credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.
După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare,
ordonatorii de credite au dreptul să dispună de mijloace
băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în
bugetele lor.
Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune
respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislaţiei
finanţelor publice şi anume:
Informare
Dispoziţii bugetare de repartizare
Informare asupra deschiderii creditului bugetar
Comunicare de deschidere de
credite
Solicitare de fonduriInspectoratul Şcolar
Judeţean NeamtPrimăria Roman /Consiliul
LocalTrezorerie
Cont buget local
Cont NTJ
Cont Liceu
TREZORERIE
Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii
Roman
116
• utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia
stabilită prin bugetul de venituri şi cheltuieli (şi în
concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) în limita
creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
• utilizarea creditelor bugetare are loc numai
pentru cheltuieli legal aprobate, cunoscut fiind că
fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală
prin care se autorizează suportarea ei din bugetul public;
• aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul
conducătorului compartimentului financiar-contabil (sau a
înlocuitorului de drept).
Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite
momente (etape) tehnice, şi anume: angajarea, lichidarea,
ordonanţarea, plata.
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se
realizează prin plăţi în numerar şi în conturi bancare (fără
numerar).
Plăţile în numerar constau în salarii, burse, avansuri în
contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite
personalului.
Plăţile prin conturile bancare apar în toate cazurile cu
terţe persoane juridice (procurare de materiale, achitare
furnizori, plăţi către bugetele publice, etc.).
117
Eliberarea de sume (cu sau fără numerar) din conturile
bancare (trezorerie) ale instituţiilor publice reprezintă din
punctul de vedere al execuţiei de casă a bugetelor, plăţi de
casă (operaţii de stingere a unor obligaţii băneşti prin
achitarea lor) sau utilizarea creditelor bugetare aprobate
pentru o anumită perioadă de timp.
Pe parcursul execuţiei financiar-bugetare pot apare
situaţii când ordonatorii de credite bugetare recuperează
sume din plăţile efectuate anterior (regularizări prin aplicarea
de noi preţuri sau tarife; facturare la preţuri mai mari decât
cele contractuale şi convenite, etc.). Dacă sumele provin din
finanţarea anului curent, se depun de instituţii în cont la
trezorerie diminuând, în mod corespunzător plăţile de casă
deci reîntregind creditele bugetare, operaţiune care mai
poartă denumirea de reconstituire a creditelor bugetare, în
acest context, în planul consemnărilor informaţionale se
foloseşte în sensul tehnicilor de finanţare expresia plăţi nete
de casă (diferenţa dintre plăţile de casă şi sumele apărute în
cont din operaţiunile menţionate) care au şi sensul de
mărime exactă a finanţării ordonatorilor de credite bugetare.
Pentru sumele primite, ordonatorii principali de credite
bugetare se „decontează" faţă de instituţiile financiare (care
răspund de gestiunea bugetelor publice) prin conturile de
execuţie bugetară. Acestea se găsesc şi la ordonatorii
118
ierarhic superiori pentru cei subordonaţi. Pe baza conturilor
de execuţie bugetară, instituţii financiare de specialitate
preiau în evidenţa lor cheltuielile efectuate de ordonatorii de
credite bugetare. Aici, asistăm la ceea ce înseamnă
preluarea şi centralizarea de date cu privire la execuţia
cheltuielilor bugetare de la instituţii care se vor regăsi în
„construcţia" execuţiei cheltuielilor pe componente bugetare
la cei ce au răspunderi şi competenţe în gestiunea bugetelor
publice.
Pe parcursul execuţiei financiare pot avea loc retrageri
de credite bugetare aprobate în cazul renunţării la unele
acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin
folosirea dispoziţiei bugetare de retragere (la iniţiativa
ordonatorilor ierarhic superiori).
Realizarea de noi acţiuni ori activităţi neprevăzute în
etapa elaborării proiectelor de bugete, conduce în practica
bugetară la alte modalităţi tehnice de lucru în care sunt
utilizate disponibilităţile de credite bugetare rezultate din
bugete (inclusiv de venituri şi cheltuieli la instituţii) sau
alocarea de mijloace băneşti suplimentare din fondul de
rezervă bugetară ori fondul de intervenţii (de la dispoziţia
guvernului), în prima situaţie, instituţiile îşi analizează
economiile realizate în bugetele de venituri şi cheltuieli,
stabilind suma ce urmează a fi alocată pentru acoperirea
119
nevoilor suplimentare. In cazul când în bugetele proprii nu
apar economii se apelează la ordonatorii principali care
dispun de posibilităţi mai mari în acest sens.
Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat deci,
majorarea creditelor bugetare la anumite subdiviziuni din
bugetul de venituri şi cheltuieli se mai realizează în cursul
execuţiei bugetare, prin efectuarea de virări de credite
bugetare. Acestea pot fi definite ca operaţiuni de tehnică
bugetară determinate de diminuarea creditelor bugetare de
la o subdiviziune a clasificaţiei, unde sunt disponibilităţi
băneşti şi majorarea corespunzătoare a creditelor bugetare
la o altă subdiviziune a clasificaţiei, la care mijloacele
băneşti sunt insuficiente.
Virarea de credite bugetare este condiţionată în primul
rând de existenţa unor economii (sau sume băneşti
disponibile) la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi
aceasta pentru a nu afecta realizarea acţiunilor la
subdiviziunea de unde se preiau mijloacele băneşti.
Condiţionările în materie de virări de credite bugetare
continuă şi pe alte coordonate ale operaţiunii tehnice şi
anume: aprobarea să fie acordată începând cu trimestrul III
al fiecărui an înainte de angajarea cheltuielilor;
disponibilităţile utilizate să nu provină de la creditele
bugetare prevăzute pentru cheltuielile de personal, reparaţii
120
capitale sau din fondul de rezervă bugetară şi să nu conducă
la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru instituţiile
administraţiei publice; să nu aibă ca efect majorarea sumelor
prevăzute pentru completarea resurselor proprii ale unor
instituţii de stat.
Aprobarea virării de credite bugetare revine în
competenţa Ministerului Finanţelor Publice şi ordonatorilor
de credite bugetare potrivit cu anume limite în raport de
subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Ministerul Finanţelor Publice, în ce priveşte finanţarea
din bugetul de stat, poate aproba virări de credite bugetare
de la un capitol de cheltuieli la altul, când au loc treceri de
unităţi, activităţi şi acţiuni de la un titular la altul (cu
aprobarea modificărilor corespunzătoare în indicatorii
financiari ai titularilor vizaţi în bugetul statului).
Ordonatorii principali de credite bugetare pot aproba
virări de credite bugetare între subcapitolele aceluiaşi capitol
de cheltuieli (pe care-1 gestionează) precum şi intre
articolele aceluiaşi subcapitol de cheltuieli.
Toţi ordonatorii de credite bugetare, pentru activităţile
proprii ale instituţiilor pe care le conduc, pot aproba virări de
credite bugetare de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi
articol de cheltuieli.
121
Virările de credite bugetare sunt interzise în anumite
situaţii ca: salarii, burse, investiţii şi reparaţii capitale în
primul semestru al anului bugetar şi în perioada 15- 31
decembrie.
Intervenţiile tehnice asupra utilizării creditelor bugetare
mai au şi alte corespondente de acţiune ca: retragerea de
credite bugetare în anumite condiţii, blocarea şi deblocarea
creditelor bugetare.
III.3. Utilizarea creditelor bugetare
Odată aprobate creditele bugetare, utilizarea mijloacelor
băneşti este supusă unor principii, reguli foarte stricte.
Aceste reguli sunt următoarele
1) Orice cheltuială trebuie să se efectuaze doar cu
reflectarea ei în bugetele de venituri şi cheltuieli ale
ordonatorilor de credite
2) Folosirea mijloacelor băneşti presupuine prezenţa şi
manifestarea unui control preventive ce are în vedere trei
aspecte:
a) Necesitatea cheltuielilor;
b) Oportunitatea cheltuielilor ;
c) Legalitatea cheltuielilor.
122
Sunt parcurse următoarele momente în vederea
efectuării unei cheltuieli:
- Propunerea de cheltuieli;
- Angajarea cheltuililor;
- Aprobarea efectuării cheltuielilor.
III.3.1 Cadrul juridic normativ
In temeiul prevederilor art. 19 din OUG nr.45/2003 privind
Finantele publice locale, ale art. 17, alin.(2) din Legea
contabilitatii nr.82/1991 republicata si a Normelor Metodologice
nr/1792/2002, institutiile publice indiferent de subordonarea si
modul de finantare a cheltuielilor au obligatia sa respecte
procedurile privind parcurgerea fazelor de executie bugetara a
cheltuielilor si conducerea evidentei si raportarea angajamentelor
bugetare si legate.
Executia bugetara se bazeaza pe principiile separarii
atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de
credite, de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Astfel, in temeiul Normelor Metodologce nr. 1792/2002
privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor
institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea
angajamentelor bugetare si legate, ordonatorii de credite sunt
autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze
123
cheltuielile pe parcursul exercitiului bugetar in limita creditelor
aprobate, iar plata cheltuielilor se efecrueaza de persoane
autorizate care, potrivit legii poarta denumirea generica de
contabili.
Creditele bugetare vor fi angajate si utilizate numai in
limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate pentru
cheltuieli strict legate de activitatea Consiliului Judetean si cu
respectarea dispozitiilor legale.
Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si
ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta
ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza
propunerilor compartimentelor de specialitate ale Consiliului
Judetean.
In vederea aplicarii prevederilor legate cu privire la
angajarea oricarei cheltuieli, se parcurg urmatoarele faze de
lucru: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor.
III.3.2 Angajarea cheltuielilor
1. Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a
utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit
destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea
Consiliului Judetean.
2. Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice
imbraca doua forme de angajamente :
124
2.1. Angajamentul legal - este faza din procesul executiei
bugetare reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar
putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice.
In acest scop utilizarea creditelor bugetare trebuie sa fie
precedata de o evaluate care sa asigure faptul ca rezultatele
obtinute sunt corespunzatoare resurselor utilizate, intocmindu-
se proiecte de angajamente legale.
Compartimentele de specialitate din Consiliului
Judetean initiaza proiectele de angajamente legale care se
prezinta sub forma scrisa (de tipul contractelor de achizitie
publica, comenzi, conventii, contracte de munca, acte de
control, acorduri de imprumut etc.).
Proiectul de angajament legal trebuie sa respecte toate
prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data
efectuarii sale (controlul de legalitate) si sa respecte sub
toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale
si metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din
care fac parte (controlul de regularitate).
In situatia contractelor de achizitie publica, proiectul
angajamentului legal trebuie insusit si semnat de partea
contractanta dupa declansarea procedurii obtinerii avizelor de
specialitate din Consiliul Judetean.
Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului
Judetean, procedeaza dupa ce aplica sintagma privind
125
"realitatea, regularitatea si legalitatea operatiunii", la
semnarea documentului-proiect de angajament legal prin
persoana sefului de compartiment dupa care il prezinta
compartimenrului juridic pentru controlul de legalitate si
sefului compartimentului contabil pentru verificarea incadrarii
in prevederile bugetare.
Pentru efectuarea angajamentului legal, compartimentul
de specialitate prezinta referatul de necesitate si proiectul de
angajament legal pentru viza de control financiar preventiv
propriu impreuna cu o propunere de angajare a unei cheltuieli
pe un formular al carui model se prezinta in norme
metodologice.
Dupa obtinerea vizei de control financiar preventiv,
compartirnentul contabilitate prezinta simultan cele trei
documente spre aprobare ordonatorului de credite.
Dupa aprobarea angajamentului legal de catre
ordonatorul de credite, acesta se transmite compartimentului
de contabilitate pentru inregistrare in evidenta cheltuielilor
angajate, respectiv contul 8067.
Se precizeaza ca angajarea cheltuielilor de aceasta
natura se va efectua cu certitudinea ca bunurile si serviciile
care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate, respectiv
prestate si se vor plati in exercitiul bugetar respectiv (eel tarziu
126
31 decembrie a exercitiului bugetar curent), cu exceptia
actiunilor multianuale.
Proiectele angajamentelor legale vor trebui sa reflecte
prevederile programului anual de achizitii de bunuri, servicii
si lucrari, prevederile statului de functii si de personal,
acorduri de imprumut extern etc.
- 2.2. Angajamentul bugetar - este orice act prin care o
autoritate competenta potrivit legii afecteaza fonduri publice
unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.
In aplicarea principiului anualitatii si a prevederilor legale
potrivit carora pentru a efectua o plata este obligatorie
parcurgerea prealabila a celor trei faze, respectiv angajarea,
lichidarea, ordonantarea, se impune punerea in rezerva a
creditelor bugetare angajate, astfel incat toate
angajamentele legale incheiate in cursul unui exercitiu
bugetar sau in exercitiile precedente de ordonatorul de
credite sau de alte persoane imputernicite sa poata fi
platite in cursul exercitiului bugetar, respectiv in limita
creditelor bugetare aprobate, intocmindu-se formularul model
Anexa la prezentele Norme metodologice.
In acest sens angajamentul bugetar prin care au fost
rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, in limita
creditelor bugetare, precede angajamentul legal. Astfel este
127
interzisa incheierea unor angajamente legale fara
asigurarea ca au fost rezervate fondurile publice
necesare platii acestora din exercitiul bugetar, cu
exceptia actinnilor multianuale. Angajamentul bugetar se
initiaza de compartimentele de specialitate ale Consiliului
Judetean.
2.3. Angajamentele bugetare pot fi :
a) angaiament bugetar individual — este un angajament
specific unei anumite operatiuni noi. Acesta se initiaza de
compartimentele de specialitate ale Consiliului Judetean
sub semnatura sefului de compartiment si dupa
aplicarea stampilei cu sintagma "confirmat realitatea,
regularitatea si legalitatea operatiunilor", apoi se prezinta
la viza de control financiar preventiv in acelasi timp cu
proiectul angajamentului legal individual potrivit modelului
prezentat in anexa nr.2.
Dupa obtinerea vizei de C.F.P. si a semnaturii
ordonatorului de credite, acesta se transmite la D.B.F. -
serviciul contabilitate / venituri pentru inregistrarea in evidenta
cheltuielilor angajate, respectiv contul 8066.
Din categoria angajamentelor bugetare individuale fac
parte urmatoarele categorii de cheltuieli :
- obiecte de inventar;
128
- tiparituri;
- cheltuieli cu perfectionarea personalului;
- reparatii curente;
- reparatii capitale;
- cheltuieli de capital;
- imprumuturi si rambursari imprumuturi;
- dobanzi si comisioane aferente datoriei publice ;
- contributii si cotizatii la organisme interne si
internationale ;
- finantarea unor programe si proiecte.
b)angaiament bugetar global - se refera la cheltuielile
curente de functionare, de natura administrativa.
Pentru cheltuielile ce se efectueaza in mod repetat pe
parcursul aceluiasi exercitiu bugetar, se pot intocmi propuneri
de angajamente legale provizorii, materializate in bugete
previzionate care se inainteaza pentru viza de C.F.P. impreuna
cu angajamentele bugetare globale.
Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar
aferent angajamentului legal provizoriu care priveste cheltueli
curente de functionare de natura administrativa :
- cheltuieli de deplasare ;
- cheltuieli de protocol;
129
- cheltuieli de
incalzit;
- cheltuieli cu chiriile ;
- cheltuieli cu abonamentele la reviste, buletine
lunare.
Angajamentele bugetare se realizeaza prin emiterea
unui document scris (conform anexei) privind angajamentul
bugetar individual si angajamentul bugetar global, prin care se
certifica existenta unor credite bugetare disponibile si se pun in
rezerva (se blocheaza) creditele aferente unei cheltuieli
potrhit destinatiei prevazute in buget. Se initiaza de
compartimentele de specialitate ale Consiliului Judetean sub
semnatura sefului de compartiment si dupa aplicarea stampilei
cu sintagma "confirmat realitatea, regularitatea si legalitatea
operatiunilor", se inainteaza la serviciul contabilitate.
Propunerile de angajament se inainteaza din timp
persoanei imputernicite sa exercite C.F.P., pentru a da
posibilitatea acestuia sa isi exercite atributiile conform legii,
insotite de referate si de toate documentele justificative si,
daca este cazul, de orice alte documente si informatii
solicitate de catre persoana imputernicita sa exercite C.F.P.
Avizarea consta in semnarea de catre persoana
imputernicita sa exercite C.F.P. sau inlocuitorului de drept al
acesteia a propunerii de angajare a unei cheltuieli si a
130
angajamentului bugetar care vor fi stampilate si datate. numai
daca au fost indeplinite urmatoarele conditii:
a) proiectul de angajament legal a fost prezentat in
conformitate cu prezentele norme metodologice;
b) existenta creditelor bugetare disponibile la subdiviziunea
corespunzatoare din bugetul aprobat;
c) proiectul de angajament legal se incadreaza in limitele
angajamentului bugetar, stabilite potrivit legii;
d) proiectul de angajament legal respecta toate
prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la
data efectuarii sale (controlul de legalitate);
e) proiectul de angajament legal respecta sub toate
aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si
metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli
din care fac parte (controlul de regularitate).
Dupa avizarea angajamentului bugetar individual sau
global, dupa caz, de catre persoana imputernicita sa exercite
controlul financiar preventiv, acesta se semneaza de
ordonatorul de credite si se transmite apoi Directiei Generate
Buget-Finante, serviciul contabilitate pentru inregistrare in
evidenta cheltuielilor angajate, respectiv contul 8066.
Persoana in drept sa exercite viza de control financiar
preventiv are dreptul si obligatia de a refuza viza de control
financiar preventiv in toate cazurile in care, in urma verificarilor,
131
apreciaza ca proiectul de operatiune care face obiectul
controlului financiar preventiv nu indeplineste conditiile de
legalitate, regularitate si incadrare in limita angajamentelor
bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.
Refuzul de viza trebuie sa fie in toate cazurile motivat in scris.
Persoanele in drept sa exercite viza de control financiar
preventiv au obligatia de a tine evidenta proiectelor de
operatiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.
O operatiune pentru care s-a refuzat viza de control
financiar preventiv se poate efectua de catre ordonatorul de
credite pe propria raspundere, numai daca prin aceasta nu
se depaseste creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de
credite poate decide efectuarea operatiunii numai in
baza unui act de decizie interna, emis in forma scrisa,
prin care dispune, pe propria raspundere, efectuarea
operatiunii. O copie a actului de decizie interna se
transmite compartimentului de audit public intern al
entitatii publice.
In toate cazurile in care, ca urmare a unui refuz de viza
de control financiar preventiv propriu, conducatorii
persoanelor juridice dispun efectuarea operatiunii pe propria
raspundere, persoana desemnata sa efectueze controlul
financiar preventiv propriu are obligatia sa informeze in
scris Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor Publice,
132
numai in aceasta situatie persoana respectiva fiind
exonerata de raspundere.
Operatiunile efectuate pe propria raspundere a
ordonatorului de credite se integistreaza si intr-un cont in
afara bilantului.
In situatia in care se impune majorarea sau
diminuarea unor angajamente legale, este necesara
elaborarea unor propuneri de modificare a
angajamentelor legate si bugetare initiate de catre
compartimentul care a initial angajamentul legal,
insotite de memorii justificative.
III.3.3 Lichidarea cheltuielilor
- este faza in procesul executiei bugetare in care se
verifica existenta angajamentelor, se determina sau se
verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de
exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor
justificative care sa ateste operatiunile respective si are loc
la propunerea compartimentelor de specialitate al Consiliului
Judetean.
Astfel sub semnatura sefului de compartiment si dupa
aplicarea starnpilei cu sintagma "confirmat realitatea,
regularitatea si legalitatea operatiunilor" pe documentul
133
justificativ original care face obiectul analizei, seful de
compartiment prezinta documentele ce contin naturile de
cheltuieli ce urmeaza a fi lichidate la Serviciul contabilitate.
Persoana din cadrul Serviciului contabilitate,
imputernicita prin dispozitie de catre ordonatorul de credite
sa determine sau sa verifice existenta sumei datorate,
procedeaza la verificarea documentelor.
Verificarea existentei obligatiei de plata se realizeaza
prin verificarea documentelor justificative din care sa rezulte
pretentia creditorului, precum si realitatea "serviciului efectuat".
Astfel pentru lichidarea cheltuielilor se vor prezenta
urmatoarele documente:
a) pentru bunurile livrate :
- factura fiscala in original (cod 14-4-10/A) sau factura
(cod 14-4-10/aA);
- NIR (cod 14-3-1 A) in cazul bunurilor materiale,
altele decat mijloacele fixe;
- NIR (cod 14-2-5) in cazul mijloacelor fixe:
- nota contabila de inregistrare a bunurilor in gestiune.
b) pentru lucrarile executate si serviciile prestate:
- factura fiscala (cod 14-4-10/A) sau factura
(cod 14-4-10/aA) - in original;
134
- proces-verbal de receptie a lucrarilor executate sau
serviciilor prestate ;
- nota contabila de inregistrare in contabilitate a
lucrarilor executate sau serviciilor prestate;
- angajamentul legal si bugetar, termenul stipulat in
aceste documente de plata.
Persoana imputernicita sa efectueze lichidarea
cheltuielilor verifica personal documentele justificative si
confirma pe propria raspundere ca aceasta verificare a fost
efectuata. Dupa obtinerea acestei confirmari pe
documentul justificativ original prezentat la viza, acesta
se inainteaza presedintelui Consiliului Judetean sau
persoanei delegate cu aceste atributii care urmeaza sa
acorde semnatura si sa aplice mentiunea "BUN DE
PLATA" pe documentul respectiv.
In mod corespunzator se va proceda cu salariile,
indemnizatiile si alte drepturi de personal care vor fi lichidate in
baza statelor de plata colective, pe baza verificarilor
efectuate de catre persoana din compartimentul financiar
imputernicita prin ordin al ordonatorului de credite dupa care pe
"Situatia recapitulativa privind plata cheltuielilor de
personal pe luna ..." se va acorda de ordonatorul de
135
credite sau persoana delegata cu aceste atribute, semnatura
si se va aplica mentiunea "BUN DE PLATA".
Documentele astfel avizate, certificate si cu aprobarea
sus mentionata vor fi utilizate de compartimentele de
specialitate pentru desfasurarea celei de-a treia etape din
procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de
bunuri au fost efectuate, alte serviciii au fost executate si
lucrarile s-au receptionat, ca alte creante (inclusiv obligatiile
fata de personal) au fost verificate, iar plata poate fi realizata.
136
Circuitul documentelor privind lichidarea cheltuielilor
137
III.3.4 Ordonantarea cheltuielilor
138
Este faza in procesul executiei bugetare in care se
confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante
au fost verificate si ca plata poate fi realizata.
Ordonantarea la plata este documentul intern prin care
ordonatorul de credite da dispozitie compartimentului financiar-
contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor.
In acest scop, compartimentele de specialitate intocmesc
"Ordonantarea de plata", formular model Anexa la prezentele
norme metodologice pe care, dupa ce il semneaza (prin
seful de compartiment cu data si sintagma referitor la
realitate, regularitatea si legalitatea operatiunii) il prezinta
compartimentul de contabilitate care desfasoara activitatile
prevazute in Normele metodologice M.F.P. aprobate prin
Ordinul nr. 1792/2002 si conform precizarilor din anexa.
Persoana din cadrul compartimentului contabilitate semneaza
documentul.
Ordonantarea la plata nu poate fi prezentata spre
semnare ordonatorului de credite decat dupa ce persoana
imputernicita se exercite C.F.P. a acordat viza.
In acest sens pentru obtinerea vizei de C.F.P. se vor
prezenta urmatoarele documente:
- formularul de ordonantarea cheltuielilor insotita de
documentele justificative in original si va purta viza
139
persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate,
care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si
receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea
serviciilor, existenta unui alt titlu care sa justifice plata,
precum si dupa caz inregistrarea bunurilor in gestiunea si in
contabilitatea Consiliului Judetean ;
- factura in original sau alte documente intocmite in
vederea platii cheltuielilor care vor purta obligatoriu numarul,
data notei contabile si semnatura persoanei care a inregistrat
in contabilitate lichidarea cheltuielilor.
In cazuri exceptionale, cand nu este posibila prezentarea
documentelor justificative in original, vor fi acceptate copii ale
documentelor justificative, certificate pentru conformitate cu
originalul de catre presedintele Consiliului Judetean sau de
persoanele delegate cu aceste atributii.
Responsabilitatea pentru certificarea situatiilor de lucrari
revine in exclusivitate compaitimentului de specialitate
respectiv, sarcina controlului financiar preventiv consta in
verificarea concordantei intre situatiile de lucrari §i cele din
factura.
Dupa vizarea de control financiar preventiv, ordonantarea
la plata va fi prezentata spre semnare presedintelui
Consiliului Judetean sau persoanelor delegate cu aceste
atributii.
140
Ordonantarea cheltuielilor de personal se va efectua
separat pentru fiecare plata preconizata corespunzator
"Situatiei recapitulative privind plata drepturilor de personal"
intocmita la perioadele scadente. Toate documentele de
ordonantare privind virarea obligatiilor catre bugetul de stat si
alte fonduri speciale si plata obligatiilor nete catre angajati vor
urma procedurile stabilite prin noraie. Dupa aprobare,
ordonantarea la plata impreima cu toate documentele
justificative in original se inainteaza conducatorului
compartimentului contabilitate pentru plata.
Ordonantarile la plata nevizate de C.F.P. sunt nule si
fara valoare pentru conducatorul compartimentului financiar-
contabil, in acest caz se aplica prevederile CAP II "Angajarea
chettuielilor".
Raspunderea pentru angajarea, lichidarea si
ordonantarea cheltuielilor revine ordonatorului de credite sau
persoanelor imputernicite sa exercite aceasta calitate prin
delegare, potrivit legii.
În conformitate cu Legea nr. 354/2004 pentru
modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995
şi metodologiile de aplicare a prevederilor acesteia, baza de
calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din
bugetele locale o constituie costul standard/elev sau
141
preşcolar determinate pe bază de indicatori fizici de consum,
pe nivele şi tipuri/filiere de învăţământ. La alocarea
fondurilor, alături de costul standard / elev, se vor lua în
calcul, de
asemenea, indicatori de corecţie care ţin seama de
densitatea de elevi din zonă, severitatea unor dezavantaje
de ordin economic şi social, ponderea în diferite unităţi de
învăţământ a elevilor aparţinând unor minorităţi naţionale
etc.
Prin introducerea acestor indicatori de alocare se evită
folosirea costurilor medii istorice sau a numărului de
personal didactic ca indicatori exclusivi de fundamentare a
necesarului de fonduri pentru învăţământ, precum şi de
alocare arbitrară a fondurilor către şcoli.
Legea menţionată preconizează în continuare că
principalul efort pentru finanţarea învăţământului îi revine
bugetului de stat, dar numai pentru cheltuielile de personal,
burse şi manuale. Aceste fonduri ajung în bugetele locale
prin intermediul consiliilor judeţene.
142
III.3.5 Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare
prin care instituţia publică este eliberată de obligaţiile sale
143
fată de terţii-creditori. Plata în lei se efectuează, în limita
creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate în condiţiile
dispoziţiilor legale, prin unitaţile de trezorerie şi contabilitate
publica la care îşi au conturile deschise.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful Compartimentului
financiar contabilitate
în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a
disponibilitatilor aflate în conturi, după caz .
Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că
există o obligaţie certă şi o sumă datorată, exigibilă la o
anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite bugetare
poate emite "Ordonanţarea de plata" pentru
efectuarea platii.
Obiectivele controlului efectuat de şeful
compartimentului financiar
contabilitate :
- cheltuielile care urmează să fie plătite au fost angajate,
lichidate şi ordonanţate;
- există credite bugetare deschise / repartizate sau
disponibilitaţi în conturi de disponibil;
- subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează
plata este cea corecta şi corespunde naturii cheltuielilor
respective;
- există toate documentele justificative care să justifice plata;
144
- semnaturile de pe documentele justificative aparţin
ordonatorului de credite sau persoanelor desemnate de
acesta să exercite atribuţii ce decurg din procesul executării
cheltuielilor bugetare, potrivit legii;
- beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit potrivit
documentelor care atestă serviciul efectuat;
- suma datorată beneficiarului este corectă;
- documentele de angajare şi ordonanţare au primit viza de
control financiar preventiv;
- documentele sunt întocmite cu toate datele cerute de
formular; alte condiţii prevazute de lege
Instrumentele de plată :
Instrumentele de plată utilizate de institutiile publice,
respectiv cecul de
numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului , se
semneaza de două persoane autorizate în acest sens, dintre
care prima semnatură este cea a conducatorului
compartimentului financiar-contabilitate, iar a doua
semnătură
de o altă persoană cu atribuţii în efectuarea plăţii .
Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele
justificative, prin care se certifică exactitatea sumelor de
plată, receptia bunurilor şi executarea serviciilor, conform
angajamentelor legale încheiate.
145
Ordinele de plată
- se emit pe numele fiecărui creditor ;
- se datează ;
- în spaţiul rezervat obiectul plaţii se înscrie şi subdiviziunea
bugetului aprobat de la care se face plata ;
- se înscriu într-un registru distinct şi vor purta un numar de
ordine unic, începând cu numarul 1 în ordine crescatoare
pentru fiecare ordonator de credite şi pentru fiecare exerciţiu
bugetar ;
- nu poate cuprinde plaţi referitoare la mai multe
subdiviziuni ale bugetului aprobat ;
- se emit pe baza documentelor justificative din care sa
reiasă că urmează să se achite integral sau parţial o datorie
contractată şi justificată; se exceptează de la această regulă
ordinele de plată ce se emit pentru plata de avansuri ;
- acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot
acorda plăţi în avans din fonduri publice sunt cele stabilite
prin hotărâri ale Guvernului ;
- sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate prin bunuri
livrate, lucrari executate şi servicii prestate până la sfârşitul
anului se recuperează de către instituţia publică care a
acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost
acordate, cu perceperea dobânzilor şi penalitaţilor de
întarziere aferente, potrivit legii.
146
Cecuri pentru ridicare de numerar
- se utilizează pentru a ridica, din conturile de cheltuieli
bugetare sau de disponibilităţi, numerarul pentru efectuarea
plăţilor de salarii, premii, deplasări, precum si pentru alte
cheltuieli care nu se pot efectua prin virament, etc .în fila de
cec se mentionează şi natura cheltuielilor care urmează să
se efectueze din numerarul ridicat ;
- se utilizează limitat, numai pentru acele cheltuieli de volum
redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament ;
- sumele ridicate în numerar se pastrează în casieria
instituţiei publice în condiţii de siguranţă .
"Dispoziţie de plată - încasare către casierie" se
utilizează pentru efectuarea de plăţi reprezentând avansuri
în numerar pentru deplasări sau achiziţionarea de bunuri,
executarea de lucrări sau prestarea de servicii - se
semnează de conducatorul compartimentului financiar-
contabilitate.
Justificarea avansurilor în numerar se efectuează în baza
documentelor justificative :
- facturi fiscale ;
- facturi ;
- chitanţe ;
- bon de comandă-chitanţă .
147
Operaţiuni şi circuitul documentelor privind plata
cheltuielilor sunt
prezentate în urmatoarea schema:
148
149
III.4 Plăţi pentru cheltuielile bugetare prin
Trezoreria Finanţelor Publice
Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din
creditele bugetare deschise ori repartizate astfel:
• în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli
(curente);
• în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli
de capital.
Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează
din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă
răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse:
în numerar, prin casieriile instituţiilor; prin decontarea din
cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri, alimente,
materiale, combustibil, energie termică, au prestat servicii
sau executat lucrări.
Instrumentele de plată sunt: cecul pentru eliberarea
numerarului; ordinul de plată prin care ordonatorul de credite
bugetare dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în
favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;
factura cu dispoziţie de încasare întocmită (potrivit
convenţiei) de furnizori pentru o instituţie publică în cazul
livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.
150
Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei,
în favoarea unităţilor furnizoare care dispun de fondurile
necesare pentru achitarea cheltuielilor.
Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor
bugetare deschise şi repartizate, prevăzute în bugetele de
venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se
înregistrează în conturile deschise ale instituţiilor publice pe
capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de
cheltuieli aprobate. La aceste documente, ordonatorul de
credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la
necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.
Normele metodologice de organizare şi funcţionare a
Trezoreriei Finanţelor Publice au prevederi distincte pentru
ceea ce se cheamă plăţi dispuse prin unităţile operative ale
acesteia, în acest sens pot fi enumerate următoarele referiri
tehnice:
• dispoziţii generale privind efectuarea plăţilor
prin trezorerie din credite bugetare deschise şi
repartizate (prezentate, în mare măsură, anterior);
• efectuarea de plăţi din creditele deschise din
bugetul de stat pentru salarii;
• deplasări, detaşări şi transferuri la instituţiile
publice; cheltuieli materiale; garanţia bugetară acordată
151
instituţiilor publice; subvenţii şi transferări din bugetul de stat
(privind bursele pentru elevi şi studenţi); cheltuieli de capital;
utilizarea de către instituţii a veniturilor pentru acoperirea
cheltuielilor; reconstituirea creditelor bugetare şi reîntregirea
plăţilor de casă la instituţiile publice;
• efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele
deschise din bugetul local;
• efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele
deschise din bugetul asigurărilor sociale de stat;
• casele de plăţi şi închiderea acestora;
• plăţi din conturile de disponibilităţi: din fonduri
cu destinaţie specială, din mijloace extrabugetare, privind
sumele de mandat şi sumele în depozit, privind fondul de
tezaur, etc.
Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe lună
în intervalul 5- 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.
Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite
bugetare se face prin ordinul Ministrului Finanţelor Publice.
La unităţile operative ale trezoreriei, în vederea ridicării
sumelor necesare plăţii salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile
publice prezintă compartimentului control şi evidenţa
cheltuielilor (la termenul de plăţi stabilite) anumite
documente (cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete
de plată pentru salarii, indemnizaţii de asigurări sociale,
152
dacă este cazul; ordine de plată pentru virarea din cont a
impozitului pe salarii reţinut, a contribuţiilor datorate către
bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurările sociale de
sănătate; ordinul de plată însoţit de borderoul centralizator
cu salariaţii pentru care se virează salariile nete la băncile
comerciale, în sistemul plăţii prin carduri; situaţia
recapitulativă a salariilor pe lună, etc.). În vederea avizării
din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verifică şi
analizează următoarele: respectarea numărului de salariaţi
aprobat prin statul de funcţiuni, respectarea dispoziţiilor
legale privind salariile şi indemnizaţiile de asigurări sociale
precum şi a celorlalte drepturi (indemnizaţiile de conducere,
plata orelor din posturile vacante, sporuri, etc.); stabilirea
sumelor de plată şi încadrarea acestora în disponibilul de
credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal;
stabilirea contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de
şomaj, asigurările de sănătate precum şi întocmirea corectă
a ordinelor de plată. După analiză, verificare şi introducerea
în documente a modificărilor rezultate, compartimentul
control şi evidenţa cheltuielilor procedează astfel: mai întâi
vizează cecul pentru suma care urmează a fi ridicată de la
casa plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl remite
casieriei pentru eliberarea sumei, apoi, reţine ordinele de
153
plată pentru înregistrarea şi întocmirea formelor de
decontare în bănci.
La celelalte categorii de cheltuieli, plăţile prin trezorerie
impun mai întâi prezentarea de documente justificative
potrivit cu specificul destinaţiei sumelor de bani către terţi şi
apoi se aplică procedura de analiză şi verificare a acestora.
Răspuns cu privire la control
Ordin plată
Informare cu privire la realizarea plăţii
Alimentare cu fonduri
Liceu
Propunere de angajare a
cheltuielilorDispoziţie bugetară
Trezorerie
Compartiment contabilitate
Control financiar preventiv Primărie
154
Efectuarea plăţilor pentru cheltuieli prin Trezorerie
Pentru efectuarea plăţilor către agenţii economici prin
Trezorerie se transmite acesteia un ordin de plată întocmit în
trei exemplare, dintre care unul se păstrează de către
instituţia de învăţământ, unul de către Trezorerie şi altul se
transmite băncii agentului economic. Trezoreria, pe baza
ordinului de plată, creditează contul agentului economic.
Banca informează agentul economic asupra operaţiunii
realizate printr-un extras de cont.
Fluxuri informationale generate de finantarea cheltuielior
Extras de cont
Ordin plată
3 exemplare
LiceuTrezorerie
Banca agentului economic (furnizor)
Agent economic
155
SECREATR ŞEF
Documentele folosite sunt:
- cecul – pentru ridicarea din cont a sumelor de plată
pentru drepturi salariale;
- ordinul de plată – pentru virarea din cont a unor
sume datorate (contribuţii, impozite);
- dispoziţie de plată/ordin de plată;
- situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.
CONTABIL ŞEF
State salarii
TREZORERIA Roman
Cec,ordin de plată
Grupul Scolar Industrial
Materiale de Constructii
CASIER
PERSONAL
Plata salariilor
documente
aprobarea documentelor
156
Angajarea si efectuarea cheltuielilor cu bunuri si servicii
Administrator Contabil Bibliotecar
Cereri pentru materialele necesare
DIRECTOR LICEU
aprobă cererile
Contabil-şef TREZORERIA ROMAN
OP
Administrator
FURNOZORI
factură marfă
157
Contabilul-şef , după primirea cererilor de materiale
necesare, verifică încadrarea în bugetul de venituri şi
cheltuieli.
Documentele necesare sunt:
- ordin de plată;
- cecul (ridicare de numerar);
- dispoziţie de încasare cu factură de la banca
furnizorului.
Elevii liceului
Dosarburse
Cereri
Secretariat Contabil-şef DIRECTORLICEU
documente
documente aprobate
NTJ – Comisia de aprobare a burselor
Cereri aprobate
Casier
State de plată
Elevi liceu
plăţi burse
TREZORERIARoman
cecuri
numerar
158
Efectuarea platilor pentru burse
Directorul liceului efectuează plăţile de casă în ceea ce
priveşte bursele elevilor prin contul 24570270 “Cheltuielile
bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli de capital“,
deschis la Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului
Roman.
III. 5 FUNDAMENTAREA BUGETULUI UNITĂŢII DEFUNDAMENTAREA BUGETULUI UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI MODUL DE ALOCARE A FONDURILORÎNVĂŢĂMÂNT ŞI MODUL DE ALOCARE A FONDURILOR
PENTRUPENTRUÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITARÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi
cheltuieli al şcolii În prima fază de elaborare a proiectului
bugetului de stat şi a proiectelor bugetelor locale, unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat, ai căror conducători
îndeplinesc calitatea de ordonator terţiar de credite, în
cazul în care sunt directorii centrelor de execuţie bugetară,
întocmesc şi prezintă proiectul de buget şi fundamentările
159
corespunzătoare autorităţii publice locale direct sau prin
intermediul centrelor de execuţie bugetară. Conducătorul
unităţii de învăţământ răspunde de respectarea dispoziţiilor
legale în utilizarea creditelor şi în realizarea veniturilor, în
folosirea cu eficienţă a sumelor primite. După aprobarea
Legii Anuale a Bugetului, repartizarea sumelor pentru
bugetele instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se
face în prima fază prin intermediul consiliilor judeţene prin
hotărâre şi cu asistenţă tehnică din partea direcţiei generale
a finanţelor publice şi a inspectoratului şcolar, pentru
cheltuielile de la bugetul de stat.
În cea de-a doua fază, consiliile locale, pe baza
sumelor repartizate din bugetul de stat şi după adăugarea
sumelor necesare finanţării complementare, comunică
unităţilor de învăţământ şi trezoreriilor la care acestea sunt
arondate bugetele aprobate conform legii. În acest moment,
bugetul unităţii de învăţământ devine documentul pe baza
căruia se asigură finanţarea cheltuielilor în exerciţiul
financiar în curs.
Elaborarea proiectului de bugetElaborarea proiectului de buget
160
Proiectul de buget pentru următorul an financiar seProiectul de buget pentru următorul an financiar se
elaborează de directorul unităţii de învăţământ împreună cuelaborează de directorul unităţii de învăţământ împreună cu
şeful compartimentului financiar-contabil, se dezbate şi esteşeful compartimentului financiar-contabil, se dezbate şi este
avizat în Consiliul de administraţie şi se înainteazăavizat în Consiliul de administraţie şi se înaintează
Consiliului local.Consiliului local.
Finanţarea de bazăFinanţarea de bază
StructurăStructură
a)a) Cheltuieli de personal didactic, nedidactic şi auxiliar Cheltuieli de personal didactic, nedidactic şi auxiliar aferent desfăşurării în bune condiţii a procesului de aferent desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ;învăţământ;
b)b) Cheltuieli pentru perfecţionarea personalului didactic;Cheltuieli pentru perfecţionarea personalului didactic;c)c) Cheltuieli pentru procurarea manualelor şcolare Cheltuieli pentru procurarea manualelor şcolare
acordate în mod gratuit elevilor din învăţământul acordate în mod gratuit elevilor din învăţământul preuniversitar obligatoriu;preuniversitar obligatoriu;
d)d) Dotări cu mijloace de învăţământ corespunzător Dotări cu mijloace de învăţământ corespunzător curriculum-ului şcolar;curriculum-ului şcolar;
e)e) Cheltuieli materiale şi pnetru servicii curente;Cheltuieli materiale şi pnetru servicii curente;f)f) Cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de transport Cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de transport
pe cale ferată acordate elevilor şi cadrelor didactice.pe cale ferată acordate elevilor şi cadrelor didactice.
Surse /criterii/fundamentareSurse /criterii/fundamentare
161
SURSESURSE Buget de statBuget de stat Buget localBuget local Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al
bugetelor locale)bugetelor locale) Venituri propriiVenituri proprii Surse externeSurse externe
CRITERIICRITERII Numărul de elevi ai unităţii de învăţământNumărul de elevi ai unităţii de învăţământ
FUNDAMENTAREFUNDAMENTAREIndicatori de bază:Indicatori de bază:
Cost standard/elevCost standard/elev Coeficienţi de diferenţiere pe medii, niveluri, profiluri şi Coeficienţi de diferenţiere pe medii, niveluri, profiluri şi
filiere de învăţământfiliere de învăţământ
Bugetul se elaborează pe baza următorilor indicatori:Bugetul se elaborează pe baza următorilor indicatori:
A. Pentru finanţarea de bază:A. Pentru finanţarea de bază:
Număr de elevi, preşcolari pe mediu rural-urban, Număr de elevi, preşcolari pe mediu rural-urban,
niveluri, profile şi filiere de învăţământ – preşcolar niveluri, profile şi filiere de învăţământ – preşcolar
cu program normal, prelungit sau săptămânal, cu program normal, prelungit sau săptămânal,
primar, gimnazial, liceal, SAM, după caz;primar, gimnazial, liceal, SAM, după caz;
Nivelul costului standard/elev aprobat de MEdC Nivelul costului standard/elev aprobat de MEdC
reprezentând costul standard pe un elev din reprezentând costul standard pe un elev din
162
învăţământul gimnazial, dintr-o şcoală gimnazială învăţământul gimnazial, dintr-o şcoală gimnazială
cu 500 elevi din mediu urban;cu 500 elevi din mediu urban;
Coeficienţii de diferenţiere ai costului Coeficienţii de diferenţiere ai costului
standard/elev în funcţie de: mediu rural-urban, standard/elev în funcţie de: mediu rural-urban,
nivelul de învăţământ: preşcolar (săptămânal, nivelul de învăţământ: preşcolar (săptămânal,
prelungit, normal), primar, liceal – pe profiluri şi prelungit, normal), primar, liceal – pe profiluri şi
filiere, SAM.filiere, SAM.
Volumul fondurilor provenite de la bugetul de stat şi
bugetul local pentru finanţarea de bază (Fb) este
determinat ca produs între numărul de elevi din şcoală,
costul standard/elev şi coeficientul de diferenţiere
pentru mediu rural-urban, nivelul, profilul şi filiera de
învăţământ.
Fişa pentru proiecţia bugetară la nivelul unităţii şcolareFişa pentru proiecţia bugetară la nivelul unităţii şcolare
Finantarea de bazaFinantarea de baza
Indicatori de bază:Indicatori de bază:
Costul standard/elev (CCostul standard/elev (CSS): 1.900 RON/elev, ): 1.900 RON/elev,
preşcolar/an;preşcolar/an;
Număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi pe Număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi pe
mediu (urban/rural).mediu (urban/rural).
Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii Grup Scolar Industrial Materiale de Constructii
Nr. Elevi – 312 inv.primar; 332 inv.gimnazial; 644 elevi totalNr. Elevi – 312 inv.primar; 332 inv.gimnazial; 644 elevi total
163
a.) 1.900 RON x 0,82 x 312 1.900 RON x 0,82 x 312 = 486.096 RON = 486.096 RON
b.) 1.900 RON x 1,00 x 332b.) 1.900 RON x 1,00 x 332 = 630.800 RON = 630.800 RON
TotalTotal = 1.116.896 RON = 1.116.896 RON
c.) Cheltuieli pentru manuale şcolare gratuitec.) Cheltuieli pentru manuale şcolare gratuite
644 elevi x 23,75 RON/elev644 elevi x 23,75 RON/elev = 15.300 RON= 15.300 RON
d.) Cheltuieli pentru facilitarea transportului pe cale feratăd.) Cheltuieli pentru facilitarea transportului pe cale ferată
= 54.150 RON= 54.150 RON
TOTAL finanţare de bază = 1.186.346 RONTOTAL finanţare de bază = 1.186.346 RON
B. Pentru finanţarea complementară
StructurăStructură
a)a) Cheltuieli de capitalCheltuieli de capital
b)b) Cheltuieli cu cofinanţarea unor programe naţionale de Cheltuieli cu cofinanţarea unor programe naţionale de
reabilitare a infrastructurii şcolare realizate cu finanţare reabilitare a infrastructurii şcolare realizate cu finanţare
externă;externă;
c)c) Cheltuieli cu bursele elevilor;Cheltuieli cu bursele elevilor;
d)d) Cheltuieli cu subvenţionarea activităţii cantinelor şi Cheltuieli cu subvenţionarea activităţii cantinelor şi
internatelor şcolare;internatelor şcolare;
e)e) Cheltuieli pentru finanţarea unor programe naţionale de Cheltuieli pentru finanţarea unor programe naţionale de
sprijin al elevilor – programul “Laptele şi cornul”, sprijin al elevilor – programul “Laptele şi cornul”,
“Rechizite şcolare”, etc.;“Rechizite şcolare”, etc.;
f)f) Cheltuieli pentru asigurarea facilităţi acordate elevilor şi Cheltuieli pentru asigurarea facilităţi acordate elevilor şi
164
cadrelor didactice pentru transportul auto;cadrelor didactice pentru transportul auto;
g)g) Cheltuieli pentru activităţi cultural-educative.Cheltuieli pentru activităţi cultural-educative.
Surse / criterii / fundamentareSurse / criterii / fundamentare
SURSESURSE
Buget de statBuget de stat
Buget localBuget local
Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al
bugetelor locale)bugetelor locale)
Venituri propriiVenituri proprii
CRITERIICRITERII
starea, dispersia, mărimea şi dotările unităţii de starea, dispersia, mărimea şi dotările unităţii de
învăţământînvăţământ
Necesarul de burse sociale şi alte forme de sprijin Necesarul de burse sociale şi alte forme de sprijin
social pentru elevisocial pentru elevi
FUNDAMENTAREFUNDAMENTARE
- - note de fundamentare şi devize de cheltuieli şi/sau note de fundamentare şi devize de cheltuieli şi/sau
indicatori de consum,indicatori de consum,
FinanFinanţarea complementarăţarea complementară
a a) Dezvoltare estimativ – centrala termică (înlocuire cazane)) Dezvoltare estimativ – centrala termică (înlocuire cazane)
= 140.000 RON= 140.000 RON
165
b.) Cheltuieli cu bursele elevilorb.) Cheltuieli cu bursele elevilor
50 elevi x 50 RON x 8 luni50 elevi x 50 RON x 8 luni = 20.000 RON = 20.000 RON
c.) Facilităţi transport autoc.) Facilităţi transport auto
634 elevi x 40 RON634 elevi x 40 RON = 25.360 RON= 25.360 RON
d.) Activităţi cultural-educative şi sportived.) Activităţi cultural-educative şi sportive
- concursuri internaţionale- concursuri internaţionale = 4.500 RON= 4.500 RON
- cercul de pictură- cercul de pictură = 1.800 RON= 1.800 RON
- cercul de tradiţii- cercul de tradiţii = 3.000 RON= 3.000 RON
Total e.)Total e.) = 9.300 RON= 9.300 RON
TOTAL finanţare complementară TOTAL finanţare complementară = 269.540 = 269.540
RONRON
Finantarea suplimentara
StructurăStructură
a)a) Cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând Cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând
minorităţilor naţionale;minorităţilor naţionale;
b)b) Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi
menţinerii în învăţământ a copiilor şi tinerilor de vârstă menţinerii în învăţământ a copiilor şi tinerilor de vârstă
şcolară care manifestă tendinţe de abandon şcolar;şcolară care manifestă tendinţe de abandon şcolar;
c)c) Cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi Cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi
cu probleme sociale deosebite;cu probleme sociale deosebite;
d)d) Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu
capacităţi creative şi de învăţare deosebite;capacităţi creative şi de învăţare deosebite;
e)e) Cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu Cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu
166
dizabilităţi de învăţare.dizabilităţi de învăţare.
Surse / criterii / fundamentareSurse / criterii / fundamentare
SURSESURSE
Buget de statBuget de stat
Buget localBuget local
Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al
bugetelor locale)bugetelor locale)
Venituri proprii surse externeVenituri proprii surse externe
CRITERIICRITERII
Numărul de elevi beneficiari de finanţare suplimentarăNumărul de elevi beneficiari de finanţare suplimentară
FUNDAMENTAREFUNDAMENTARE
Programe de finanţare suplimentară aprobat de DirecţiaPrograme de finanţare suplimentară aprobat de Direcţia
Învăţământ a CJ cu avizul consiliilor localeÎnvăţământ a CJ cu avizul consiliilor locale
Coeficienţi de corecţie exprimaţi ca procente aplicate Coeficienţi de corecţie exprimaţi ca procente aplicate
costului standard/elevcostului standard/elev
167
Necesarul de fonduri aferent acestei categorii de finanţareNecesarul de fonduri aferent acestei categorii de finanţare
se calculează pentru fiecare activitate finanţată suplimentarse calculează pentru fiecare activitate finanţată suplimentar
pe baza indicatorilor de cheltuieli corespunzător specificuluipe baza indicatorilor de cheltuieli corespunzător specificului
acestei activitati.acestei activitati.
Finanţarea suplimentarăFinanţarea suplimentară
a.) Programe vizând reducerea abandonului şcolara.) Programe vizând reducerea abandonului şcolar
1.900 x 0,91 x 2,59% x 5 elevi1.900 x 0,91 x 2,59% x 5 elevi = 224,0 RON = 224,0 RON
b.) Programe pentru grupuri defavorizateb.) Programe pentru grupuri defavorizate
1.900 x 0,91 x 6,31% x 50 elevi 1.900 x 0,91 x 6,31% x 50 elevi = 5.455 RON= 5.455 RON
c.) Programe pentru stimularea elevilor premiaţi la olimpiadec.) Programe pentru stimularea elevilor premiaţi la olimpiade
1.900 x 0,91 x 0,68% x 63 elevi = 740 RON1.900 x 0,91 x 0,68% x 63 elevi = 740 RON
TOTAL finanţare suplimentară = 6.419 RONTOTAL finanţare suplimentară = 6.419 RON
168
169
CAPITOLUL IV
Organizarea şi conducerea evidenţei in cadrul Grupului
Scolar Industrial Materiale de Constructii
Contabilitatea din cadrul instituţiilor publice este
adeseori considerată ca fiind o activitate de rutină ,şi
aceasta deoarece ea reprezintă procesul de înregistrare a
operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei
şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare în vederea
realizării scopului pentru carea fost înfiinţată instituţia.Rolul
contabilităţii este eronat perceput ca fiin în esenţă limitat la
înregistrarea şi controlul veniturilor încasate şi a cehltuielilor
şi sumelor plătite.
În prezent însă importanţa contabilităţii din instituţiile
publice creşte,datorită importanţei informaţiilor pe care le
furnizează,informaţii utile în procesul elaborării politicilor
instituţiei în procesul luării deciziilor de către echipa
managerială şi la îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei
programelor şi serviciilor realizate de instituţia publică.
Formele evidenţei economice
Evidenţa economică la instituţiile publice cuprinde
următoarele componente:
- evidenţa tehnic-operativă;
170
- evidenţa statistică;
- evidenţa contabilă.
IV.1. Evidenţa tehnico - operativă
Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a
evidenţei economice, pe lângă celelalte două forme,
contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la
reflectarea şi controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti
în condiţiile organizării corespunzătoare a cerinţelor
unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea
fenomenelor primare care au loc în unitate adică, intrarea şi
ieşirea de valori materiale şi băneşti, darea în consum
sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al
unităţii sau la o anumită dată.
Evidenţa tehnico - operativă se organizează în funcţie
de nevoile fiecărei instituţii pe compartimente de activitate
şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de exprimare a
datelor fie etalonul natural (număr, greutate, lungime,
volum), fie etalonul bănesc (valoarea), fie ambele sau alte
etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul urmărit de
către organizatorul sau şi de specificul activităţii unităţii.
Caracteristicile acestei forme de evidenţă constau în faptul
că ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi că
171
este operativă (promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La
organizarea evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale
se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalon
natural, ea organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi
ţinându-se la locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate
de evidenţă.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale
proceselor de aprovizionare cu materiale pe categorii de
furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi
existenţa şi folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi
folosirea capacităţilor de producţie.
Evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă
următoarelor cerinţe:
- obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice
moment, cu privire la existenţa şi răspândirea valorilor
materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;
- asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în
scopul păstrării integrităţii patrimoniului public;
- asigurarea delimitării răspunderii individuale sau
colective în administrarea bunurilor materiale;
- asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor
periodice şi anuale prin furnizarea datelor scriptice pe
locuri de depozitare şi de folosinţă.
172
Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile
de bază privind completarea documentelor de către
gestionarii şi administratorii care răspund material,
disciplinar şi penal de gospodărirea bunurilor materiale
date în primire, aceste documente fiind următoarele:
o Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe
independente care nu necesită montaj şi nici probe
tehnologice;
o Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care
necesită montaj dar nu necesită probe tehnologice
precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu
caracter administrativ şi social - cultural;
o Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi
instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice;
o Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;
o Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe
transferate;
o Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;
o Proces verbal de închiriere;
o Proces verbal de dare în custodie;
o Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a
mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar de mică
valoare sau scurtă durată;
173
o Lista de inventariere.
IV.2. Evidenţa statistică
Este o formă a evidenţei economice prin care se
studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă
şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete
de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă
deosebit de importantă a evidenţei pentru fenomenelor vieţii
sociale, culturale şi politice ale societăţii. Statistica
înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice
de masă.
Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt
culese din documentele primare prin procedee ca:
observarea, anchetarea de opinii, recensământul, etc., după
care datele se prelucrează sub formă de indici şi indicatori
statistici, sau sub formă grafică: tabele, diagrame, etc..
Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în
special, în toate unităţile patrimoniale dat fiind domeniul lor
de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.
Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice
care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale
ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea în forma ei
174
primară se organizează în întreprinderi instituţii ale
administraţiei publice, organizaţii economice etc..
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa
lor, asigură controlul asupra modului cum sunt folosite
mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind una din
formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate
oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate
aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că, ea,
se ţine în etalon bănesc, dar utilizează şi etaloane naturale.
Deci în obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi
exprimat în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două
aspecte, şi anume unul primar, prin care se reflectă în
expresie bănească mişcările de valori în unitatea de
învăţământ şi unul centralizator prin care se exprimă
sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor
economice şi a surselor de constituire a acestora.
Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează
sintetic şi rezultatele finale raportate la o perioadă de
gestiune dată(luna, semestrul, an de gestiune).
Contabilitate foloseşte procedee şi mijloace de lucru
precum şi norme metodologice şi reguli precise stabilite de
Ministerul Finanţelor. Cele trei forme ale evidenţei
economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de
175
informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate
cu direcţiile stabilite. Evidenţei economice îi revin sarcinile:
să înregistreze activitatea desfăşurată, dând
posibilitatea comparării activităţii curente ce se
desfăşoară cu perioada de gestiune anterioară;
să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate
în proprietatea unităţii de învăţământ;
să permită stabilirea rezultatelor executării
bugetelor;
să urmărească felul în care se respectă legislaţia
economică şi alte norme de drept.
IV.3 Contabilitatea principalelor operaţiuni legate de finanţare
Potrivit reglementărilor legale, toate unităţile lucrative,
indiferent de forma juridică de organizare, care gestionează
valori materiale şi băneşti sunt obligate să organizeze şi să
desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină
contabilitatea proprie.
Înregistrarea în contabilitate se face pe baza
documentelor justificative, document cu document, sau a
unui document centralizator în care se înscriu mai multe
176
documente justificative, al căror conţinut se referă la
aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi
perioadă.
Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de
note contabile, de regulă în cazul acelor operaţiuni
economice pentru care nu se întocmesc documente
justificative.
Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au
obligaţia să asigure, în condiţiile legii:
întocmirea documentelor justificative pentru orice
operaţiune care afectează patrimoniul unităţii;
înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor
patrimoniale;
inventarierea patrimoniului unităţii;
întocmirea bilanţului contabil;
controlul asupra operaţiunilor patrimoniale
efectuate;
furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu
privire la situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de
unitate;
Potrivit legii, documentele justificative care stau la
baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea
persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat
în contabilitate, după caz.
177
Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate
se face cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor justificative, după data de întocmire sau de
intrare în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice,
cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii mari, potrivit planurilor
de conturi şi normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4
din lege. Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele
de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii care se înscriu în
registrul inventar.
Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile
aflate temporar în păstrare, custodie sau pentru alte scopuri
în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice sau
juridice.
Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare
împreună cu documentele justificative, precum şi bilanţul
contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie
documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra
operaţiunilor patrimoniale efectuate şi pot fi admise ca probă
în justiţie.
Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate
în contabilitate se efectuează de către persoanele care
conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar
preventiv şi controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte
persoane împuternicite de unitatea patrimonială, după caz.
178
De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale
înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele
de control financiar şi fiscal ale statului şi alte organe cu
atribuţii de control.
Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional,
execuţiei bugetului de stat, precum şi întocmirii balanţelor
financiare (balanţa financiară generală a economiei; balanţa
de plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale
populaţiei şi masei monetare; balanţa creanţelor şi
angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor
pe economie; balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor
de investiţii ) şi a bilanţului pe ansamblul economiei
naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale
sunt furnizate de către unităţile patrimoniale prin bilanţul
contabil şi dările de seamă statistice, în condiţiile legii.
Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul
contabil, cartea mare registrul –jurnal şi registrul inventar,
potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională.
Operaţiunile privind investiţiile de capital străin, titlurile
de valoare, comerţul exterior, cooperarea economică
internaţională, prestările de servicii şi executările de lucrări
externe, creditele şi operaţiunile bancare externe, schimbul
valutar, disponibilităţile în devize se înregistrează în
179
contabilitate, atât în devize, cât şi în lei, la cursul valutar de
schimb în vigoare la data efectuării lor.
Convertirea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea
valorii în vamă a mărfurilor din import se face potrivit cursului
valutar de schimb în vigoare în prima zi a săptămânii în care
se înregistrează declaraţia vamală, conform reglementărilor
privind tariful vamal de import.
În temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul
Finanţelor emite:
a) planul de conturi general şi normele
metodologice privind utilizarea acestuia;
b) modelele registrelor contabile, formularele
comune privind activitatea financiară şi contabilă precum şi
normele metodologice privind utilizarea acestora;
c) modelele bilanţurilor contabile şi normele
metodologice privind întocmirea acestora;
Planul de conturi general, precum şi normele de
utilizare a acestuia sunt destinate tuturor unităţilor
patrimoniale care desfăşoară activităţi economice şi conţin
conturile necesare înregistrării în contabilitate a operaţiunilor
patrimoniale, conţinutul şi funcţia fiecărui cont, precum şi
monografia contabilă a principalelor operaţiuni.
Planul de conturi general conţine nouă clase de
conturi simbolizate cu o cifră, grupe de conturi simbolizate
180
cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei
cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre.
Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar cele din clasele
8 şi 9, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice
vor fi adaptate şi completate de fiecare unitate patrimonială
în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.
Modelele registrelor contabile şi ale formularelor
comune privind activitatea financiară şi contabilă se
utilizează de către toate unităţile patrimoniale; modelele
bilanţurilor contabile se stabilesc de Ministerul Finanţelor.
Normele metodologice privind utilizarea acestora cuprind:
reguli privind întocmirea bilanţurilor contabile;
corelaţiile ce trebuiesc asigurate între indicatorii
prevăzuţi în conţinutul acestora;
verificarea şi depunerea acestora la organele în
drept;
modul de centralizare a bilanţurilor contabile pe
ramuri de activitate, în profil teritorial şi departamental,
precum şi pe ansamblul economiei naţionale.
Modelele registrelor de contabilitate, precum şi
formularele comune ce se utilizează în activitatea financiară
şi contabilă sunt prevăzute în Nomenclatorul formularelor
tipizate comune privind activitatea financiară şi contabilă
elaborat de Ministerul Finanţelor.
181
În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru
întocmirea documentelor justificative şi pentru prelucrarea şi
înregistrarea datelor în contabilitate, registrele contabile şi
formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi
adaptate în funcţie de necesităţile proprii de utilizare, în
condiţiile respectării conţinutului de informaţii al modelelor
prevăzute în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent.
În afară de formularele prevăzute în acest
nomenclator, unităţile patrimoniale pot folosi în activitatea
financiar – contabilă şi formulare specifice elaborate de
ministere, departamente, unităţi de grup, asociaţii
profesionale sau de unitatea patrimonială, în funcţie de
necesităţi.
Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce în
partidă dublă şi trebuie să asigure:
a) înregistrarea cronologică şi sistematică în
contabilitate a tuturor operaţiunilor patrimoniale, în funcţie de
natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi şi creditul
altor conturi, denumite conturi corespondente;
b) stabilirea totalului sumelor debitoare şi
creditoare, precum şi a soldului final al fiecărui cont;
c) întocmirea lunară a balanţei de verificare, care
reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare şi
182
creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale
conturilor;
d) prezentarea situaţiei patrimoniului şi a
rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi pasivelor prin
bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a beneficiilor
sau pierderilor, prin contul de profit şi pierderi.
Pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se
stabilesc următoarele reguli:
1. bunurile constituind aport la capitalul social sau
obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, în funcţie de
preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea
de achiziţie denumită cost de achiziţie;
bunurile produse în unitatea patrimonială, la
costul de producţie.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de
cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport –
aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a
bunului respectiv.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de
achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumate,
celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota
183
cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca
fiind legate de fabricaţia acestuia.
2. evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia
inventarierii se face la valoarea actuală sau de utilitate a
fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în
funcţie de utilitatea bunului în unitate şi preţul pieţei;
3. la încheierea exerciţiului financiar, elementele
patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la
valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea
contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Pentru elementele de activ, diferenţele
constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de
intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente
menţinându – se la valoarea lor de intrare. Diferenţele
constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la
inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se
înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul
când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un
provizion, atunci când deprecierea este reversibilă, valoarea
acestor elemente menţinându – se, de asemenea, la
valoarea lor de intrare;
Pentru elementele de pasiv, diferenţele
constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de
184
intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente
menţinându – se la valoarea lor de intrare. Diferenţele
constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi
valoarea de intrare a elementelor de pasiv se înregistrează
în contabilitate prin constituirea unui provizion, valoarea
acestor elemente menţinându – se, de asemenea la
valoarea lor de intrare.
4. la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în
consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare.
Metodele de evaluare adoptate de unitatea
patrimonială trebuie să fie aceleaşi în tot cursul exerciţiului
financiar, precum şi de la un exerciţiu financiar la altul. În
cazuri justificate şi în condiţiile prevăzute de lege, unitatea
patrimonială poate schimba metodele de evaluare, făcând în
acest sens menţiuni la anexa la bilanţ, prezentând
influenţele asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum
şi asupra rezultatului exerciţiului financiar.
Reevaluarea activelor şi pasivelor unităţii
patrimoniale se efectuează potrivit reglementărilor în
vigoare. În aceste cazuri, valoarea de intrare a elementelor
patrimoniale se modifică, aceasta fiind înlocuită cu valoarea
lor actuală.
185
Documentul oficial de gestiune al unităţii
patrimoniale îl constituie bilanţul contabil, care trebuie să
dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a
situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.
Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a
situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute trebuie
respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea
patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, cum
sunt:
principiul prudenţei, potrivit căruia nu este
admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a
cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile
posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului
financiar curent sau anterior;
principiul permanenţei metodelor, care
conduce la continuitate aplicării normelor şi regulilor privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea
elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigurând
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
principiul continuităţii activităţii, potrivit
căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în
mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil, fără a intra
în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
186
principiul independenţei exerciţiului
financiar, care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi
cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura
angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului
financiar la care se referă;
principiul intangibilităţii bilanţului de
deschidere a unui exerciţiu financiar care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar
precedent;
principiul necompensării, potrivit căruia
elementele de activ şi de pasiv trebuiesc evaluate şi
înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă
compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale
bilanţului , precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul
de rezultate.
IV.4 Organizarea compartimentului de contabilitate
Contabilitatea unităţilor patrimoniale se organizează în
compartimente distincte, conduse de către directorul
financiar –contabil, contabilul şef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la
bază norme unitare privind organizarea şi conducerea
187
acesteia, prevăzute în lege şi în prezentul regulament, care
au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale,
având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare
atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile acestora cu
asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele
fiscale şi alte persoane juridice sau fizice.
Contabilitatea de gestiune se organizează de către
unitatea patrimonială, ţinându–se cont de următoarele:
calcularea costurilor;
stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii
produselor, lucrărilor şi serviciilor executate;
întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe
feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora
în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor
necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii
patrimoniale şi altele.
Directorul financiar –contabil, contabilul şef sau altă
persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie
trebuie să aibă studii economice superioare. Răspunderea
pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane
care are obligaţia gestionării patrimoniului.
188
În acest scop, persoanele menţionate în paragraful
anterior trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare
pentru:
întocmirea documentelor justificative privind
operaţiunile patrimoniale;
organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a
contabilităţii;
organizarea şi efectuarea inventarierii
patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de întocmire a bilanţului
contabil, publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României
şi depunerea la termen la organele în drept;
păstrarea documentelor justificative, a
registrelor şi bilanţurilor contabile;
organizarea contabilităţii de gestiune
adaptată la specificul unităţii.
Atribuţiile directorului financiar –contabil, ale
contabilului şef sau ale altei persoane împuternicite să
îndeplinească această funcţie, precum şi ale personalului din
subordinea acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc
de către administrator, ordonatorul de credite sau altă
persoană care are obligaţia gestionării patrimoniului potrivit
legii.
189
În conformitate cu prevederile art.12 din lege, obiectul
contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească a
bunurilor mobile şi imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale,
zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic,
disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi
obligaţiile unităţilor patrimoniale, precum şi mişcările şi
modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale
efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de
acestea.
Contabilitatea plăţilor efectuate din creditele deschise
sau repartizate se conduce pe capitole sau subcapitole iar in
cadrul acestora pe categorii de cheltuieli.
Contabilitatea creditelor deschise la Trezoreria
centrala precum si a celor repartizate de Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul
asigurărilor sociale de stat se conduce cu ajutorul conturilor
în afara bilanţului deschise pe ordonatori de credite
secundari şi terţiari, pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu
aplicaţie specială (fondul constituit pentru acoperirea unor
cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia
suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj) se
conduce cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I şi II, iar în
190
cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct
pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli.
Contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială
constituite la nivelul ministerelor, celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice, precum şi la instituţiile
din subordinea acestora, în scopul acoperirii unor cheltuieli
în afara bugetului, se asigură cu ajutorul unui cont special în
care se evidenţiază: veniturile aferente fondurilor respective,
precum şi plăţile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor
prevăzute de lege.
În mod similar se asigură şi contabilitatea constituirii şi
utilizării mijloacelor extrabugetare, în acest caz deschizându-
se câte un cont de disponibil pentru fiecare instituţie publică,
chiar dacă acesta gestionează mai mult categorii de mijloace
extrabugetare.
Contabilitatea trezoreriei asigură de asemenea,
evidenţa depozitelor constituite, împrumuturilor de stat,
utilizării şi rambursării acestora, dobânzilor aferente, precum
şi a plasamentelor efectuate şi a altor operaţiuni financiare.
Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice ai căror conducători au calitatea de
ordonatori de credite, precum şi instituţiile publice cu
personalitate juridică din subordinea acestora, organizează
şi conduc contabilitatea veniturilor încasate şi a cheltuielilor
191
efectuate potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor
extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială.
Veniturile încasate de instituţiile publice se varsă la
buget, dacă legea nu prevede altfel.
Instituţiile publice finanţate de la buget încasează
potrivit legii veniturile cuvenite bugetului de stat, bugetelor
locale sau bugetului asigurărilor sociale de stat, după caz, în
conturi distincte deschise în acest scop sau direct în contul
bugetului respectiv, potrivit normelor elaborate de Ministerul
Finanţelor.
Contabilitatea veniturilor respective se organizează şi
se conduce pe categorii de venituri, după natura lor, potrivit
clasificaţiei indicatorilor financiari şi bugetului aprobat.
Veniturile realizate de instituţiile publice finanţate
integral sau parţial din venituri extrabugetare, potrivit legii,
provenind din taxe, chirii, manifestări culturale, valorificări de
produse din activităţi proprii sau anexe, concursuri artistice,
publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii
editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte,
prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care
le au în administrare, şi altele stabilite potrivit legii, se
încasează prin conturile de disponibil deschise pe seama
acestora fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat sau
local, dacă legea nu prevede altfel.
192
Contabilitatea veniturilor extrabugetare se organizează
şi conduce pe domenii de activitate în cadrul acestora, pe
categorii de activităţi potrivit clasificaţiei bugetare.
Subvenţiile primite de la buget în cazul instituţiilor
finanţate parţial din venituri extrabugetare se evidenţiază
distinct în cadrul contului de venituri.
Înregistrarea veniturilor în contabilitatea instituţiilor
publice indiferent de sursa de finanţare a acestora se face
pe baza documentelor care atestă crearea obligaţiei de
încasare sau în momentul încasării efective a acestora.
Stabilirea, evidenţa, urmărirea, controlul şi raportarea
veniturilor bugetului de stat şi ale bugetelor locale se fac
potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor.
Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite
potrivit legii se organizează şi se conduce pe surse de
venituri potrivit bugetului special aprobat. Contabilitatea
cheltuielilor finanţate din buget şi din venituri extrabugetare
asigură, potrivit legii, atât evidenţa plăţilor de casă, cât şi a
cheltuielilor efective, pe structura clasificaţiei funcţionale şi
economice. Plăţile efectuate din contul de finanţare bugetară
sau din contul de disponibil pentru procurarea de materiale,
alimente, medicamente aprovizionate de la furnizori, lucrările
executate şi serviciile prestate, procurarea de cecuri cu
limită de sumă şi a altor valori reprezintă plăţi de casă. În
193
această categorie se cuprind şi plăţile efectuate prin
casierie, direct din încasări, în conformitate cu reglementările
legale în vigoare.
Contabilitatea sintetică şi analitică a plăţilor de casă şi
a cheltuielilor efective se organizează distinct pe structura
clasificaţiei economice, potrivit bugetului aprobat.
Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea instituţiilor
publice indiferent de sursa din care au fost efectuate, se face
pe baza documentelor justificative, vizate de controlul
financiar preventiv şi aprobate de ordonatorul de credite.
Instituţiile finanţate din bugetul de stat, bugetele locale
şi bugetul asigurărilor sociale de stat organizează şi conduc
contabilitatea creditelor bugetare, a plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective pe capitole şi subcapitole de cheltuieli
şi, în cadrul acestora pe articole şi alineate.
Instituţiile finanţate integral sau parţial din venituri
extrabugetare organizează şi conduc distinct evidenţa
plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe domenii de
activitate şi categorii de unităţi şi în cadrul acestora pe
articole şi alineate prevăzute în clasificaţia economică şi
funcţională, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a
prevederilor din buget în cazul veniturilor extrabugetare
plăţilor de casă şi cheltuielilor efective se asigură cu ajutorul
194
“Fişei pentru operaţiuni bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor
finanţate din fonduri speciale se organizează şi se conduce
pentru fiecare fond special pe capitolele şi subcapitolele
clasificaţiei cheltuielilor, potrivit bugetului fondului respectiv.
Reflectarea unitară în contabilitate a cheltuielilor
efectuate de instituţiile publice pe articole şi aliniate
prevăzute în Clasificaţia economică se asigură cu ajutorul
“Îndrumarului” elaborat de ministere şi celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale în calitate de
ordonatori principali de credite cu aprobarea Ministerului
Finanţelor.
Trezoreria centrală întocmeşte trimestrial şi anual
bilanţuri şi conturi de execuţie, pe baza datelor din
contabilitatea proprie şi a trezoreriilor din subordine, bilanţul
general al trezoreriei, contul de execuţie a bugetului de stat
şi a bugetelor locale precum şi alte lucrări pe ansamblul
economiei naţionale.
Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a
prezenta trimestrial şi anual de a prezenta bilanţuri şi conturi
de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli în
structura şi la termenele prevăzute în instrucţiunile
Ministerului Finanţelor. Aceeaşi obligaţie au şi toate
instituţiile publice de a întocmi şi prezenta organelor
ierarhice superioare bilanţuri şi conturi de execuţie.
195
Registrele de contabilitate. Datele înregistrate in
documente justificative sunt înregistrate si grupate în ordine
cronologică în registrele contabile. Registrele de contabilitate
se prezintă sub forma unor caiete, fise sau listări informatice
ale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care
se ţin.
Legea contabilităţii si Regulamentul privind aplicarea
acestei legi prevăd: ”principalele registre ce se folosesc sunt:
Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul Cartea-mare”.
Registrul-jurnal şi Registrul-inventar au regim de
înregistrare la organele fiscale unde se depun numerotate,
şnuruite şi parafate. În consecinţă, aceste două registre pot
fi admise ca probă în cazul litigiilor dintre întreprinderi, în caz
de faliment şi în orice alte situaţii.
Registrul-jurnal este un document contabil
obligatoriu, folosit pentru înregistrarea operaţiunilor
economico-financiare în ordinea efectuării lor în timp.
Importanţa lor constă în cunoaşterea rulajului valorii, al
operaţiilor pentru o anumită perioadă de timp şi justificarea
cheltuielilor în contabilitatea sistematică.
Registrul-jurnal se poate prezenta sub forma unui
registru jurnal general, iar unităţile cu volum mare de operaţii
pot utiliza pentru detaliere registre jurnal auxiliare pentru:
operaţiile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia
196
încasării-achitării facturilor, situaţia avansurilor spre
decontare. Nu circulă, fiind document de înregistrare
contabilă. Se arhivează de către unitatea care este obligată
să-l păstreze împreună cu documentele justificative care au
stat la baza întocmirii lui.
Registrul-inventar este un registru contabil
obligatoriu, folosit pentru evidenţa situaţiei reale a
patrimoniului. Prin conţinutul său reprezintă o recapitulaţie a
datelor privind elemente patrimoniale prelucrate din listele de
inventariere, grupate în funcţie de natura lor pe structurile
patrimoniale de activ şi datorii, conform posturilor din bilanţul
contabil. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.
Se arhivează de către unitatea care este obligată să-l
păstreze împreună cu documentele justificative care au stat
la baza întocmirii lui.
Registrul Cartea-mare este folosit pentru
înregistrarea si gruparea operaţiilor economice şi financiare
în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei grupări în
ordinea efectuării lor în timp. Serveşte la:
- stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi
sintetice;
- verificarea înregistrărilor efectuate;
- furnizarea de date pentru efectuarea analizei
activităţii economice şi financiare a unităţii;
197
- întocmirea balanţei de verificare.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se
arhivează la departamentul financiar-contabil.
Flux informaţional privind raportările trimestriale şi
anuale
Explicatii
Liceul NTJ,Primaria
Trezoreria
Consiliul National al Finantarii Invatamantului Preuniversitar de Stat
Ministerul Invatamantului
Bilantul contabil,contul de executie
Dari de seama
Situatia anuala a executiei
Rapoarte trimestriale sau anuale
198
Bilanţul contabil şi contul de execuţie sunt trimise la
Trezorerie, iar dările de seamă contabile privind execuţia
bugetară sunt transmise ordonatorilor de credite ierarhic
superiori şi anume Inspectoratului Şcolar Judeţean şi
Primăriei.
Inspectoratul Şcolar Judeţean centralizează situaţiile
privind execuţia bugetară pe instituţii de învăţământ şi
transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului
Preuniversitar de Stat situaţia trimestrială sau anuală privind
execuţia bugetară din instituţiile de învăţământ preuniversitar
de stat.
Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului
Preuniversitar de Stat, pe baza datelor transmise de la
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti,
analizează modul în care se respectă prevederile legii
bugetului de stat, criteriile şi principiile finanţării
învăţământului preuniversitar de stat precum şi eventualele
fenomene perturbatorii care se manifestă. Pe baza acestor
analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se
înaintează conducerii Ministerului Învăţământului însoţite de
propuneri de îmbunătăţire ale sistemului de finanţare şi
execuţie bugetară, în sistemul de învăţământ preuniversitar
de stat.
199
Anexe:
200