Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

6
Funcţiile sintactice ale verbelor la modurile nepersonale MODUL INFINITIV: - SUBIECT: A citi este o plăcere - NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi. - ATRIBUT VERBAL: Am dorinţa de a citi mai mult - COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte. - COMPLEMENT INDIRECT: Mă gândesc a citi mai mult. - COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi. - COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi lectura şi-a făcut temele MODUL SUPIN: - SUBIECT: De citit este o plăcere. - NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi. - ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie. - COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane. - COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit. MODUL GERUNZIU: - SUBIECT: Se aude tunând. - ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci. (gerunziu neacordat) - COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu suşotind. - COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ.” - ATRIBUT ADJECTIVAL: Coşurile fumegânde sunt semnul gerului. (gerunziu acordat) - NUME PREDICAŢIV: Mâinile sincere sunt tremurânde.

description

Fisa gramatica-verbe

Transcript of Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

Page 1: Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

Funcţiile sintactice ale verbelor la modurile nepersonale

MODUL INFINITIV:

-    SUBIECT:  A citi este o plăcere-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi.-    ATRIBUT VERBAL: Am dorinţa de a citi mai mult -    COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.-    COMPLEMENT INDIRECT: Mă gândesc a citi mai mult.-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi.-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi lectura şi-a făcut temele

MODUL SUPIN:

-    SUBIECT: De citit este o plăcere.-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi.-    ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie.-    COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.-    COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit.

MODUL GERUNZIU:

-    SUBIECT: Se aude tunând.-    ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci. (gerunziu neacordat)-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu suşotind.-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ.”-    ATRIBUT ADJECTIVAL: Coşurile fumegânde sunt semnul gerului. (gerunziu acordat)-    NUME PREDICAŢIV: Mâinile sincere sunt tremurânde. (gerunziu acordat)

MODUL PARTICIPIU:

-    ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare adjectivală)-    NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare adjectivală)

Page 2: Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

1) Infinitiv– se recunoaşte după prepoziţia “a”– conjugarea verbului este dată de forma de infinitiv– este singurul mod nepersonal care are timpuri verbale: prezent (ex: a spune) și perfect (ex: a fi spus)

Funcţii sintactice:– subiect: A copia nu este moral.– nume predicativ: Visul lui este de a câştiga.– atribut: Dorința de a reuşi ne motivează.– complement direct: Nu poate vorbi.– complement indirect: M-am hotărât a învăța.– complement circumstanţial de timp: S-a jucat înainte de a învăța.– complement circumstanțial de mod: A cedat fără a încerca.– complement circumstanțial de scop: Învățăm spre a ne îmbogăți cunoştinţele.

2) Gerunziu– se recunoaşte după terminaţiile ând sau ind– se scrie cu cratimă când se rosteşte împreună cu un pronume în formă contractată (ex: gândindu-se, spunându-i)

Funcții sintactice:– subiect: Se aude țipând.– atribut verbal: Copii ţipând se aud afara.– complement direct: Aud țipând.– complement indirect: S-a mulțumit ascultând.– complement circumstanțial de mod: S-a trezit țipând.

3) Participiuval adjectivală– când se acorda în gen,număr și caz cu substantivul determinatFuncții sintactice:– atribut adjectival: Picturile afișate m-au impresionat.– nume predicativ: Codrul era înverzit.val adverbială– când determină un verb: Vorbeşte pițigăiat.

4) Supin– este format dintr-un participiu și o prepozițieFuncţii sintactice:– subiect:E ușor de zis.– nume predicativ: Lecția este de învățat.– complement direct: Am de citit cartea.– complement indirect: M-am săturat de scris exemple.– complement circumstanţial de loc: Vara mergem la scăldat.– complement circumstanţial de scop: Țăranii merg la prăsit.

Page 3: Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

În limba română există trei verbe auxiliare: a avea, a vrea și a fi.

Exemple cu verbul a avea ca și verb auxiliar:

La folosirea perfectului compus: Ieri am plecat acasă imediat după meci. George a mâncat toată salata. N-am mai fost niciodată atât de bucuros

La folosirea uneia dintre formele viitorului Mâine am să merg la spectacol. George are să se ducă la piscină. Noi avem să cântăm pe stadion.

La alcătuirea timpului prezent al modului condițional-optativ Aș merge la spectacol. George ar juca mingea toată ziua. Noi am cânta pe stadion dacă ni s-ar da posibilitatea.

Exemple cu verbul a vrea ca și verb auxiliar:

La crearea viitorului: Maine voi merge la meci. George va alerga două ore. Ei vor juca baschet la Polivalentă

Exemple cu verbul a fi ca și verb auxiliar:

La modul indicativ, viitorul anterior Voi fi ajuns acasă înaintea ta.

La modul conjunctiv, timpul perfect Să fi văzut ce-a fost acolo… Nici nu mi-a venit să cred!

La modul conditional-optativ, timpul perfect Noi am fi cântat pe stadion dacă ni s-ar fi dat posibilitatea.

 

Exemple de verbe tranzitive-directe

Verbele tranzitive directe sunt acele verbe care exprimă acţiuni ce pornesc de la un subiect şi se extind asupra unui complement direct.In exemplele de mai jos, verbul tranzitiv direct este marcat cu litere ingroşate, iar complementul direct asupra căruia se extinde acţiunea este marcat cu litere aplecate.

Mihaela coase haina mamei ei. George a strâns toate jucariile înainte să meargă în parc. Maria va citi trei romane poliţiste în vacanţa de vară.

Exemple de verbe tranzitive-reflexive

Page 4: Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

Mă spăl pe faţă, mă îmbrac în cinci minute şi cobor. S-a pieptănat cu peria cea nouă. Copii Popeştilor s-au jucat cu maşina de tuns iarba.

Verbele impersonale sunt verbe care exprimă o acțiune ce nu este atribuită nici unei persoane, care nu are subiect propriu-zis și se întrebuințează numai la persoana a treia singular.Exemple de verbe impersonale

Plouă fără încetare de vreo trei zile! Astă iarnă a nins atât de mult încât am rupt cinci lopeți de zăpadă. În perioada asta a anului, se luminează de ziuă foarte devreme.

DIATEZA

Diateza este o categorie gramaticală verbală care exprimă raportul dintre subiect și acțiunea verbului. Diateza are rolul de a prezenta situaţia din diferite perspective.

În limba română, verbul prezintă trei diateze:

Diateza activă

Diateza activă se folosește atunci când acțiunea este efectuată de subiectul gramatical, atunci când există un asemenea subiect. Mai exact, situaţia este descrisă din punctul de vedere al autorului acţiunii.

Exemple de construcţii la diateza activă

Aseară am ajuns devreme acasă. Mihai este prietenul meu cel mai bun. Copiii vor sări de bucurie când vor vedea ce le-am adus.

Diateza pasivă

Diateza pasivă se folosește atunci când acțiunea este efectuată de un autor neprecizat sau de un complement de agent, dar este suferită de subiectul gramatical. Practic, situaţia este descrisă de la obiectul acţiunii, care este trecut în poziţia subiectului gramatical, spre autorul acţiunii exprimat prin complementul de agent. Se construieşte din verbul auxiliar a fi şi participiul verbului de conjugat.

Exemple de construcţii la diateza pasivă

Mihai a fost întrebat despre cunoştințele lui de muzică. Dacă spargi o oglindă vei fi urmărit de ghinion timp de 7 ani. Am fost înţepat de un ţânţar.

Page 5: Funcţiile Sintactice Ale Verbelor

Diateza reflexivă

Diateza reflexivă se remarcă prezenta pronumelui reflexiv în acuzativ sau în dativ.

Exemple de construcţii la diateza reflexivă

În noile trenuri se doarme excelent. Îmi închipui că te-ai speriat tare. Pe locul acesta se construiește un complex de blocuri de locuinţe.