Fufe, craci, bulane, ratingFufe, craci, bulane, ratingRuleaz`, \n televizor, filmul Dan Voiculescu. Tot ruleaz`. O televiziune \l prezint` drept criminal. O alta, erou. De zece

ani ruleaz`, zi-noapte, filmul Traian B`sescu, uneori cu reflexeindiene, de Raj Kapoor. Sunt scenele \n care duios, de dup` per-dele politice, se \nf`]i[eaz` Elena Udrea. |ntre cei doi, B`sescu[i Voiculescu, se poart` o crunt` b`t`lie politic`. \n rest, vorbaunui prieten, fufe, craci, bulane, rating.

Ieri am v`zut-o iar pe ]iganca Eugenia. Are aproape 80 de ani[i cre[te [ase nepo]i, ultimul de doi ani, de[erta]i de fiic`-sa caretr`ie[te \n cort pe maidanele Italiei [i Fran]ei, mereu \n c`utarede ceva. Ceva, ceva g`se[te fiindc` se \ntoarce mereu bor]oas`,na[te \n vitez` [i demareaz` iar spre orizonturile lumii.

Floarea plimb` trei g`le]i de plastic pe care \ncearc` s` levând`. Cer[e[te sub acoperire. I-am dat zece lei.

Mâine se opre[te iar la poart`. St`, prive[te când \n p`mânt,când spre acoperi[ul centenarei mele case. |[i hr`ne[te nepo]iicare se prezint` durdulii, goi [i picta]i cu materia [an]urilor \ncare se joac`.

M` \ntorc la masa mea de scris. |n treac`t v`d televizorul. {iel m` vede pe mine. St`, \n general, pe [tiri. Aceea[i [tire devineopusul ei \n func]ie de canal.

Azi, ca [i ieri, ruleaz` Dan Voiculescu. Pe celelalte canale –fufe, craci, bulane, rating.

Am fost \n curtea [i \n casa unui om care se stinge \ncet, p`zitde fiica sa venit` de la ora[. Are ochii apo[i. Sub ei st` pitit` otriste]e f`r` margini.

A muncit, a f`cut copii, a f`cut r`zboiul, n-a murit de glon].Are o pensie de doi lei. Copiii lui au copii [i probleme. B`trânul,este evident dup` nervozitatea celor din curte, \i incomodeaz`.

O nor` se vait` tare c` nu-l mai ia Dumnezeu odat` s`-l scapede chinuri. S-o scape pe ea de chinul de a-i aduce unicul con-sum zilnic al b`trânului, o can` cu ap`. Cere prea mult!

|ntâmpl`ri m`runte, personaje f`r` semnifica]ie, via]` de doilei. Cum s` se uite televizorul la ea? Televizorul are [i el de pl`titimpozite la stat. Dac` nu face rating, n-are publicitate. De unde\[i va pl`ti el, televizorul, salariile redactorilor care asud` s`g`seasc`, dup` profil, un traianb`sescu sau un danvoiculescusau un victorponta, mereu dispu[i s` spun` ceva care s` salteaudien]a sau, la alte canale, s` descopere fufe , craci, bulane, ra-ting?

Cum se vede România din televizor? P`i se vede doar ceea ce spusei mai sus. |n rest nimic sau mai

nimic despre veteranul de r`zboi care moare pe o saltea carepute a urin` sau despre cei [a[e copii care aleag` \n praful dru-mului, cu o mam` decedat` sezonier, pân` când le va de[ertala poart` un nou fr`]ior, murdari [i gra[i ca ni[te c`]ei hr`ni]i demila \ntâmpl`toare a satului.

Satul România nu pare locuit de mul]i oameni. El e locuit deVictor Ponta, de Traian B`sescu, de Dan Voiculescu, fiecare du[ -man al celuilalt, pân` la eventuale \mp`c`ri, \ncle[ta]i \ntr-o lupt`care pare c` nu ne prive[te.

Pe jos, mu[uroiul de furnici f`r` nume, cu tragedii care numerit` [tiute, nesemnificative \n sângeroasa lor extensie. Ca oglazur`, peste toate acestea, fufe, craci, bulane, rating.

L u c i a n A V R A M E S C U L u c i a n A V R A M E S C U 7 Iulie 2014

NE PUTE}I CITI {I PEwwwwww..ooaaddoo .. rroo

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XVSEPTEMBRIE 2014

P a g . 5

P a g . 7

P a g i n a 6

Una dintre cele mai bune fotografii din portofoliul Associated Press, remarcate printre cele maisugestive imagini ale anului... 2013 [i momentele tr`ite azi, \n diversele col]uri ale lumii, arat` c`omenirea pricepe tot mai greu lec]iile istoriei. Cine va pl`ti pentru asta [i care-i pre]ul ?

Despre Florentin Scale]chi,pre[edintele fondator OADO,la aniversarea zilei de na[tere.

Un secol între atentatele careneag` dreptul la via]`

Liber\n ]ara pu[c`riilor

OCTAVIAN ANDRONICOCTAVIAN ANDRONICamosnews.roamosnews.ro

Din seria „Din seria „bun pentru MCVbun pentru MCV””v` prezent`mv` prezent`mGALERIA CONDAMNA}ILOR, GALERIA CONDAMNA}ILOR, VICTIME ALE UNOR DECIZIIVICTIME ALE UNOR DECIZIIPOLITICEPOLITICE, DISIMULATE , DISIMULATE |N FALSE ACTE DE CORUP}IE|N FALSE ACTE DE CORUP}IE

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-O.NU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOCULESCU.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

Blog notes

Eliberaresub supraveghere

Miercuri, judec`torii de la Judec` -toria Sectorului 4 au decis s` accepterecomandarea Comisiei de la Jilavaprivitoare la liberarea mea condi]io -nat`, respingând obiec]iile DNA. Esteadev`rat \ns` c` procurorii au anun]atimediat c` vor contesta aceast` decizie,a[a \ncât procedurile vor continua. Nuvreau s` comentez mai mult. Ceea ceam avut de spus, am spus \n sala dejudecat`.

Dup` amiaz`, la Jilava, \n sala degref`, am v`zut o broscu]` de 2-3 cmcare se r`t`cise pe acolo. Am luat-o cumine \n celul` [i ne-am uitat \mpreun`la un meci de fotbal. Apoi, am prinscâteva mu[te [i am hr`nit-o. A doua zide diminea]`, dup` ce i-am dat dinnou de mâncare, am organizat un refe -rendum \n sec]ie [i am hot`rât s` oelibe r`m sub supraveghere, \n peticulde gr`din` din curtea de plimbare.

Pân` acum n-a declarat nimeni re-curs.

25 iulie, 2014

20 Iulie…La 20 iulie, Adrian P`unescu ar fi

\mplinit 71 de ani. Din p`cate, \n toam -n`, vor fi trecut deja patru ani de când

el nu mai este printre noi. Mi-este dorde vocea lui, de felul \n care, prin câ -teva cuvinte, reu[ea s` ajung` laesen]a gândurilor [i sentimentelornoas tre.

La acest sfâr[it de s`pt`mân`, \ntr-o\ntâlnire cu cei de la comunitatea te -rapeu tic` de la Jilava, l-am amintit a[acum l-am cunoscut \n 1972, la Festi-valul „Prim`vara Baladelor”, sau dup`1989, \n b`t`liile politice. Le-am cititmai multe poezii – despre p`rin]i, de-spre ]ar`, despre dra goste. Mi s-a p`rutc` aveau ochii umezi. Poate c` [i eu…

|n urm` cu vreo doi ani, le d`ruisem– \n primul meu stagiu aici – „Biblia”poeziilor sale. N-am mai v`zut-o \nbiblio teca lor. Paradoxal, lucrul `sta mis-a p`rut un omagiu. A r`mas \ns`, \ntr-o ram`, pe peretele celulei lor, poeziape care mi-o dedicase – „Supravie ]u -itorul”.

Odihne[te-te, frate. \n curândva fi nevoie, din nou, de tine!

20 iulie, 2014

ProcesulMarii Tr`d`riNa]ionale (1)

Am terminat de citit o carte ex-trem de interesant` – „ProcesulMarii Tr`d`ri Na]ionale. Steno -grama desbaterilor dela TribunalulPo porului asupra Guvernului An-tonescu”, publicat` la Editura „Em-inescu”, \n 1946.

Este o carte pe care am g`si t-o,cu greu, \ntr-un anticariat din Bucure[ti.Am tot \ntârziat s` o citesc. Nu-mi estefoarte clar de ce am vrut s` o citesc laJilava, \n apropierea Fortului 13. Saupoate c` [tiu de ce, dar nu vreau s` re-cunosc.

Evident, timpul schimb` perspectivaasupra lucrurilor. Sigur, istoria nu se re-duce la alb [i negru.

Oricum, stenogramele interogato -riilor lui Ion Antonescu, Mihai Antones -cu, guvernului Pantazi, ConstantinVa siliu, Titus Drago[, Traian Br`ileanu,Radu Lecca, Eugen Cristescu, Gh. Alex-ianu, con]in numeroase informa]ii [icomentarii, pe care le voi analiza \n pe-rioada urm`toare.

Adaug [i faptul c` \n volumul din1946 sunt reproduse [i depozi]iilemar torilor George Br`tianu, DinuBr`tianu [i Iuliu Maniu, fiind ad`ugate

Actul de acuzare, precum [i rechizitori-ile acuzatorilor publici Dumitru S`racu,Vasile Stoican [i al generalului Dobrian.

Sunt con[tient de limitele unei astfelde consemn`ri, dar ea ofer` o imaginecrud` a atmosferei \n care se desf` -[urau acele procese, aducând \ns` nu-meroase date despre via]a politic`româneasc` \n timpul celui de-aldoilea R`zboi Mondial, despre exce-sele din acele vremuri, despre crime [ieventuale explica]ii, despre felul \n careera „pasat`” responsabilitatea la celmai \nalt nivel, despre canalele de ne-gociere (de la Cairo, Stockholm, Ma -drid) pentru ie[irea din r`zboi, despreac]iunile legionarilor [i participarea lorla via]a politic`, despre dezastrul eco-nomic [i rela]iile cu Germania fascist`,despre ce s-a \ntâmplat la Odessa saula Ia[i, la Vapniarka, la Râbni]a, laTg.Jiu.

|nchei aceast` introducere cu de-clara]ia final` a lui Eugen Cristescu, fos-tul [ef al Serviciilor de Informa]ii Se- crete (SIS): „Regret c` s-a f`cut oopera]ie de dispari]ie a dosarelor melepersonale din arhiva Serviciului Secretdup` ce am fost arestat eu; pentru c`\n aceast` arhiv`, …, \n afar` de o serie\ntreag` de chestiuni de alt ordin, erautoate dosarele cu tot putregaiul vie]iipolitice române[ti” (p.167).

19 Iulie, 2014

BlogBlogAdrian N`staseAdrian N`stase

ADEV~RATUL CÂ{TIGDE IMAGINE AL LUI

ADRIANN~STASE

Dup` cum era [i de a[teptat, decizia Judec`torieiSectorului 4 \n baza c`reia Adrian N`stase ar putea fieliberat condi]ionat, decizie pe care, bine\n]eles c`DNA-ul a anun]at c` o va ataca, a fost [i va mai fi co-mentat` \n fel [i chip.

De aceea, nici nu [tiu [i nici nu m` intereseaz` lace fel de imagine se refer` un anumit publicist atuncicând sus]ine c`, de-acum \ncolo, Adrian N`stase vaavea numai de câ[tigat la ca acest capitol dup` abso-lut incalificabila mascarad` judiciar` la care a fost sus-pus de c`tre (pretins) „reformata” Justi]ie din spa]iulcarpato-pontico-dâmbovi]ean.

Totu[i, ideea imaginii, a reprezent`rii „dosaruluiAdrian N`stase” \n mentalul colectiv, merit` s` fie dis-cutat` mai atent. Mai ales pentru vorbim despre opersonalitate complex` cum este politicianul, juristul,profesorul [i cercet`torul [tiin]ific Adrian N`stase. UnAdrian N`stase despre care, \n repetate rânduri, s-aspus ([i poate c` nu, totdeauna, f`r` temei) c` a fostpreocupat de imaginea sa public`.

Poate c` sunt eu subiectiv, dup` cei aproape 45 deani de când l-am cunoscut pe proasp`tul student alFacult`]ii de Drept, Adrian N`stase, dar, pentru minetr`s`turile esen]iale care \i definesc lui Adrian N`stasepersonalitatea [i \i marcheaz` prezen]a \n mediul po-litic precum [i \n cel academic sunt ]inuta, distinc]ia[i sobrietatea. Da, Adrian N`stase este „un domn”n`scut [i nu f`cut!

Aceste calit`]i fiindu-i calit`]i native, de natur` s` \iconfere un serios ascendent asupra coechipierilor, ca[i asupra celor care aspirau la un loc pe podium \n

competi]ie. Repet, calit`]i native, dar, \n acela[i timp,calit`]i care, spre ne[ansa lui Adrian N`stase \nsu[i, i-auputut atrage invidia [i au alimentat complexele mor-bide ale unor anumite categorii de personaje ale sce-nei politice. Personaje mai degrab` „politicianiste” a[spune (reluând clasica distinc]ie a lui C. R`dulescu-Motru) [i care, \n condi]ii de normalitate, nu se pu-teau \nscrie \ntr-o competi]ie loial` [i corect` cu el.Iar de-aici [i pân` la porecla „arogant”, nu a mai fostdecât un pas.

A[a \ncât nici nu a fost de mirare dac`, la pre -ziden]ialele din 2004, ni[te abili [i cinici f`c`tori decli[ee mediatice au aruncat pe pia]` imaginea unui„popular”, b`iat de-al nostru, unul care h`h`ie \n delir[i se bate pe burt` cu noi, prostimea.

Ce s-a ales, \n cei 10 ani de ru[ine na]ional`, dinfa]ada asta a „popularului” vedem [i [tim cu to]ii.Drept care, ori de cât ori, aud smiorc`ieli de genul„vai, cine se a[tepta la asta?” nu m` pot ab]ine s` le-o spune de la obraz: „A]i vrut, \n 2004, un «popular»nu un «arogant»? Foarte bine, sp`la]i-v` pe cap cu«popularul» vostru!”

Nenorocirea face, \ns`, ca s` nu se spele pe cap,cu Traian B`sescu, numai ei, votan]ii \nver[una]i, din2004 sau din 2009, ci s` ne stea pe cap nou`, tuturor,aceast` Piaz` Rea Na]ional`!

Revenind la ideea de la care am plecat – câ[tigulde imagine pe care, zice-se c` l-ar putea avea AdrianN`stase dup` toate mizeriile [i tr`d`rile pe care le-acunoscut \n to]i ace[ti ani- eu cred c` exist`, cuadev`rat, un câ[tig.

Pe care \mi permit s` \l rezum astfel: „Fra]i români,lua]i bine aminte: dac` premierul \n al c`rui mandatRomânia a \ncheiat cu succes incontestabil negocie-rile de aderare la Uniunea European`, cel pe carepân` [i cel mai turbat du[man al s`u a trebuit s` \lrecunoasc` a fi condus cel mai eficient guvern al Ro-mâniei post-decembriste, justi]ia hiperpolitizat` [i, \nprimul rând, procurorii «cu Traian B`sescu \n suflet»l-au h`r]uit [i l-au nedrept`]it \ntr-un asemenea halmizerabil, atunci ce se poate \ntâmpla unui biet «capde locuitor»?” [i, mai direct: „Dac` unui politician [ijurist de ]inuta lui Adrian N`stase i s-a putut \nscena[i pune \n ac]iune o asemenea descreierat` h`r]uial`,vou`, muritori de rând, atunci la ce v` pute]i a[teptadin partea unor procurori de aceea[i teap` cu ceicare, acum doi ani, v` scoteau din case ca s` jura]i cumâna pe Biblie cum a]i votat la Referendum?”

|ntreb`ri deloc retorice [i, cu atât mai pu]in de reacredin]`, pentru care nu exist` decât un singurr`spuns: un puternic, hot`rât curent de opinie pentruo real`, cuprinz`toare [i radical` reform` a justi]iei ro-mâne! Singura cale pentru ca justi]ia [i oamenii s`i-foarte mul]i dintre ei, oameni de \nalt` calitate profe-sional` [i moral`!- s` \[i recapete necesara \ncrederea românilor.

Da!, sunt total de acord:„dosarul (sau dosarele)Adrian N`stase” reprezint` [i o impresionant` cot` deimagine. Iar, prin aceasta, un foarte grav subiect demedita]ie pentru \ntreaga societate româneasc` [i,deloc \n ultimul rând, pentru lumea Justi]iei \ns`[i!

{erban CIONOFF{erban CIONOFF

Ampress.ro 23 Iulie 2014

- urmare din nr. din Iunie 2014 -

Potrivit expunerii de motive din anul2009, actualul Cod penal, intrat învigoare la 1 februarie 2014, r`spundece rin]elor procesului de monitorizare alComisiei Europene, armonizarea drep-tului material român cu sistemele celor-lalte state membre ale Uniunii Eu- ropene [i crearea unui cadru legislativcoerent în materie penal`, cu evitareasuprapunerilor inutile de norme învigoare existente în vechiul Cod penal[i legile speciale.

La elaborarea actului normativ, ini]ia-torul, printre alte instrumente norma-tive na]ionale [i interna]ionale, a avutîn vedere: Codul penal francez, Codulpe nal italian, Codul penal german,Codul penal austriac, Codul penal spa -niol [i Codul penal portughez.

Din p`cate, noul act normativ nu acreat decât confuzii, ambiguit`]i, multi-ple interpret`ri, din cauza neîn]elegerii,neexplic`rii no]iunilor, termenilor [i in-stitu]iilor utilizate [i care în actele nor-mative interna]ioale se coroboreaz` cuelementele de drept penal specificfiec`rei na]iuni.

Amestecul [i desprinderea din con-text a unor reguli aplicabile ansamblu-lui infrac]ional caracteristic unei ]`ri [iad`ugarea unor reguli sau no]iuni dinvechiul cod penal, în ideea de a coro -bora [i adapta institu]iile penale la ne -ce sit`]ile actuale din legisla]ia penal`,nu a f`cut altceva decât s` conduc` laezit`ri [i contradic]ii în doctrin` [i ju-rispruden]`, generând anomalii dinpunct de vedere juridic care, probabil,niciodat` nu vor ajunge s` fie remedi-ate.

Autorii, în procesul elabor`rii nouluiCod penal, au încercat în primul rânds` identifice neajunsurile existente înlegisla]ia penal` în vigoare pân` la 1februarie 2014, eviden]iate de praticajudiciar` [i doctrina penal`, care serefer` pe de o parte la propor]ionali-tatea pedepselor ca natur` [i durat`,sau cuantumul prev`zut în norma deincriminare a faptei, în raport cu impor-tan]a valorii sociale care face obiect deocrotire penal` [i cu gravitatea în con-cret a faptei s`vâr[ite [i, pe de alt`parte, la simplificarea, pe cât posibil, a

tex telor de incriminare pentru evitareasuprapunerilor între diferitele incri -min`ri cu textele p`r]ii generale ale Co-dului penal. Astfel, în cazul în care ocircumstan]` prev`zut` în partea gen-eral`, ea nu mai trebuie reluat` încon]inutul incrimin`rii în partea spe-cial`, urmând a se aplica textul general.

Elaborarea codului [i adoptareaacestuia nu a creat un cadru legislativcoerent în materie penal`, fiind nece-sare numeroase reglement`ri de mod-ificare [i completare prin legi supli- mentare, atât a Codului penal, cât [i alegilor penale speciale. Legea 187 din2012, de punere în aplicare a Legii286/2009 privind Codul penal, a fostobligatorie deoarece exist` paralelisme[i coinciden]e evidente între normecuprinse în Codul penal nou [i normede incriminare în legile penale specialece r`mâneau în vigoare dup` data de 1februarie 2014.

Cu toate c` de la adoptarea Coduluipenal pân` la intrarea în vigoare au tre-cut cinci ani, suprapunerile nu au fosteliminate, acestea existând chiar [idup` intrarea în vigoare a legilor demodificare [i completare, indicând ast-fel lipsa de preocupare pentru schim-barea [i adaptarea legisla]iei penale lanecesit`]ile social-economice aleRomâniei [i corelarea cu legisla]ia in-terna]ional`.

Ca exemplu, grupul infrac]ional orga-nizat prev`zut de art. 367 din noul Codpenal, se suprapune cu art.2 din Legea39/2003 privind prevenirea [i comba -terea criminalit`]ii organizate din punc-tul de vedere al con]inutului fapteiincriminate, cât [i cu prevederile art. 8din Legea 241/2005 pentru prevenirea[i combaterea evaziunii fiscale, tot dinpunct de vedere al con]inutului.

Pentru o aplicare just` a legii penale,ambele texte din legile penale specialetrebuiau abrogate, fiind efectiv inutile,deoarece reglementarea prev`zut` deart. 367 din noul Cod penal este clar`[i menit` s` faciliteze aplicarea unitar`în activitatea organelor judiciare, elim-inând ambiguit`]ile [i interpret`rilesubiective.

De asemenea, autorii puteau unificanormele juridice penale din legile spe-ciale sub aspectul sistematiz`rii [i s` re-

flecte concep]ia actual` privind locul in-dividului, drepturile [i libert`]ile aces-tuia în ierarhia valorilor de care sebucur` de protec]ie, inclusiv prin mi-jloace penale. În acest sens, normeprev`zute în legi penale speciale învigoare dup` 1 februarie 2014, puteaufi introduse în Codul penal, deoarecedin punct de vedere normativ nu arprezenta o logic` juridic` s` seg`seasc` într-o norm` special`, încondi]iile în care în structura p`r]ii spe-ciale incrimin`rile faptelor penale suntasem`n`toare sub aspectul obiectuluijuridic sau al valorilor sociale ocrotitede lege.

Exemplu: infrac]iunea de sp`lare debani, prev`zut` de art-29 din Legea656/2002 pentru prevenirea [i sanc ]io -narea sp`l`rii banilor, precum [i pentruinstituirea unor m`suri de prevenire [iconstatare a finan]`rii actelor de tero -rism, putea fi introdus` în Codul penal,la Capitolul III, Titlul II – Infrac]iuni con-tra patrimoniului prin nesocotirea în-crederii sau infrac]iunea prev`zut` deart.9 din Legea 196/2003 privind pre-venirea [i combaterea pronografiei,putea fi inclus` în Capitolul VIII, Titlul I– Infrac]iuni contra libert`]ii [i inte -grit`]ii sexuale.

Autorii codului au r`mas tributari sis-temului de executare a pedepsei în-chisoarii în regim privativ de libertateanterior anului 1989, cu toate c` reco-mand`rile Comitetului de Mini[tri alConsiliului Europei, din 1999, au pro-pus mai multe modalit`]i de executarea pedepselor pentru reducerea lungimiiefective a pedepsei prin prelungirealiber`rii condi]ionate.

Chiar dac` o parte a recomand`rilorau foat adoptate în Codul de procedur`penal` prin introducerea controlului ju-

diciar [i a arestului la domiciliu, în fazade urm`rire penal` [i judecat`, în fazaexecut`rii pedepsei lucrurile suntneschim bate.

Problema supraaglomer`rii peniten-ciarelor nu este rezolvat` pe termenlung, odat` cu intrarea în vigoare anoilor coduri ea are efect pe termenscurt, deoarece popula]ia penitencia-relor era format` din persoane arestatepreventiv [i condamna]i definitiv, ori, înacest caz este rezolvat` situa]ia per-soanelor arestate preventiv, în aniiurm`tori urmând ca num`rul per-soanelor condamnate definitiv s` creas -c` [i s` conduc` la o supraaglomeraremasiv` a locurilor de de]inere.

Alternative la continuarea priv`rii delibertate le reprezint` reducerea perioa -dei de deten]ie prin eliberarea con -di]ionat` sau necondi]ionat` care s`aib` ca rezultat liberarea înainte de ter-men, cu o supraveghere intensiv`,monitorizare electronic` ori contin-uarea execut`rii pedepsei la domiciliu.

A[a cum arestul la domiciliu scur -teaz` perioada de deten]ie în mediulpenitenciar, conducând într-un final lareintegrarea în societate a condamna -tului, la fel trebuia procedat [i în cazulîn care privarea de libertate a con-damnatului s-a realizat de la momentulr`mânerii definitive a hot`rârii de con-damnare [i a parcurs toate regimurilede executare a pedepsei, pentru reinte-grarea social` era necesar` o m`sur`de continuare dup` o anumit` pe-rioad` a execut`rii pedepsei la domi-ciliu.

O astfel de m`sur` sau reducereafrac]iilor efectiv de executat de c`tre opersoan` condamnat`, ar responsabi-liza pe de o parte autorit`]ile statuluifa]` de cet`]enii s`i [i, pe de alt` parte,chiar persoana condamnat` care are totinteresul s`-[i scurteze perioada dedeten]ie [i s` se reintegreze social.

A[tept`rile erau ca noul Cod penal s`apere valorile sociale ocrotite de lege,dreptul la via]`, integritate fizic` [i psi-hic`, dreptul la libertate, dreptul la pro-prietate etc., dar [i drepturile per -soa nelor care au ajuns în contact culegea penal`, îns` prin analiz` atent` seconstat` c` nu exist` modific`ri semni-ficative fa]` de reglement`rile ante-rioare.

Sigur c` nu putem epuiza în trei arti-cole multiplele provoc`ri pe care lecreeaz` noul Cod penal, dar sunt con-vins c` speciali[tii din domeniu - CSM,|CCJ, Parchetul General [i Parchetelespecializate DNA [i DIICOT, vor g`sicele mai bune c`i pentru rezolvareamultora din întreb`rile pe care ni lepunem noi azi.

Prof .univ .dr . (av.) Prof .univ .dr . (av.) F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

Puncte de vedere

Al [aselea Raport asupra coeziuniieconomice, sociale [i teritoriale realizatde Comisia European` scoate în evi-den]` faptul c` România este cea maibisericoas` ]ar` european`, adic` arecele mai multe biserici pe cap de locui-tor, în timp ce infrastructura sa este ceamai înapoiat`, statul este cel mai co-rupt [i oamenii s`i cei mai s`raci [i maineeduca]i din Europa.

Potrivit europalibera.org, nu va trecemult` vreme [i România se va trans-forma într-o rezerva]ie medieval` undevor veni europenii romantici s`-i vad`pe români la fa]a locului, tr`ind încondi]ii cum numai în c`r]i mai afli.

Din statisticile europene afl`m c` ro-mâniic au jum`tate din puterea decump`rare a europeanului mediu, întimp ce produsul brut pe cap de locui-tor în [ase din cele opt regiuni de dez-

voltare era prin 2011 mai mic dejum`tate fa]` de media european`.

În domeniul muncii, „excel`m” înproduc]ia de [omeri, astfel c` s-a do-vedit c` reducerea salariilor, blocareaorganigramelor [i concedierile, invo-când mereu criza [i reforma institu -]ional` pentru a justifica curbele [ige nera]iile de sacrificiu, au avut unefect devastator asupra ]`rii.

Din raportul CE afl`m [i c` în jur deo familie din dou` nu are niciun mem-bru angajat, iar 25% din totalul familii-lor au doar un membru angajat, ceeace eviden]iaz` c` s`r`cia [i criza [i-auspus cuvântul în România.

|n acest context se adaug` [i proble-mele din educa]ie. Se pare c` româniisufer` de semianalfabetism în mas` [imul]i nu termin` o form` deînv`]`mânt superior. Testele PISA care

au ca scop s` evalueze cât de trainic`este leg`tura dintre programa [colar`[i realitate au dovedit c` 30% dintre[colarii români sufer` de analfabetismfunc]ional, ceea ce înseamn` c` practicau tocit în mare parte f`r` s` în]eleag`cum s-ar putea aplica aceste cu no[ -tin]e în practic`.

O alt` problem` men]ionat` în ra-port este c` mai pu]in de jum`tate din-tre locuin]ele românilor au ap` curent`[i canalizare.

De multe ori apa menajer` circul` înnatur`, doar 10% din aceasta trecândprintr-o sta]ie de epurare, restulv`rsându-se direct în apa râurilor [iajungând de multe ori la robinetele oa-menilor dup` un rudimentar proces defiltrare.

Yahoo.ro Yahoo.ro 28 Iulie 201428 Iulie 2014

ADOPTAREA NOULUI COD PENALVA REFORMA SISTEMUL JUDICIAR ?

Partea a III-aPartea a III-a

Raport CE:România este cea mai corupt` ]ar` european`,

cu oamenii cei mai s`raci [i needuca]i

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4

Recurs la memorie

- - Urmare din nr . t recutUrmare din nr . t recut --

Vizitele familiei se fac dup`anumite program`ri pe tabele[i tabela[e, care stabilesc ziua,num`rul lunar de vizite, tipul devizit`.

Familiile a[teapt` ore \n [irmomentul \ntâlnirii cu cel carese afl` dup` gratii. A[tept`rilese fac prin ma[ini, pe str`zi sau\n s`li meschine [i murdare. Lafel se \ntâmpl` [i cu de]inu]ii,care au un tratament similar cucel de la instan]`.

Fiecare familie, din multulsau pu]inul pe care \l are, aduceo cantitate de 10 kg de alimen -te, obligatoriu feliate [i vidate, [i6 kg. de legume-fructe, pentrua \mbog`]i num`rul de calorii alden]inu]ilor .

Discu]iile se ]in - de la \nchi -soare la \nchisoare - \n diverse\nc`peri, la o distan]` conside -rabil` \ntre cei care se reg`sesc\ntr-o aglomera]ie care deter-min` un vacarm de nedescris,\n multe din situa]ii neavândde-a face cu un vorbitor, ci maidegrab` cu un... privitor. Dar pecine intereseaz` ?

Rela]iile cu conducerile ad- mi nistra]iei sunt destul de pre-care [i ]in efectiv de disponibi -litatea pe care o are cel c`ruiavrei s` te adresezi. De regul`,exist` o ierarhie, pe care dac`cumva vrei s` o evi]i, e[ti au-tomat amendat. Dialogul esteunul al absurdului. De]inu]ii potcere orice [i primesc doar ce sepoate [i ce se vrea.

Nu \ntâmpl`tor exist` situa]iide automutilare, de greva foa -mei, de agresiuni verbale [i, câ-teodat`, chiar fizice asupra gar- dienilor. Ele sunt determinatede modul persiflant \n care suntrefuzate problemele, chiar [icele mai m`runte, ale acestorsubiec]i f`r` [ans` \n via]`, dec`tre cei care le pot da o spe-ran]`, o raz` de care se aga]`.

Toate acestea pleac` de laace ea[i filozofie p`guboas`mo[ tenit` din comunism, con-form c` reia to]i cei de dup`gratii \[i merit` soarta [i trebuiechinui]i.

Nu exist` niciun fel de pre-ocupare pentru reinser]ia so-cial` a celor care \[i finalizeaz`pedepsele.

Marea Britanie a \ncercat s`fac` ceva pentru România, ve -nind cu un program de Proba -]iune prin 1998 de care s-a alespraful. S-au cheltuit peste 15milioane de lire sterline pe co -locvii [i seminare, pe deplas`ri

f`r` finalitate. Sistemul româ-nesc l-a refuzat.

Nici societatea nu este pre -g`tit` [i nu face nimic, de 25 deani \ncoace, pentru ace[ti oa-meni. Ea \i condamn` inevitabilla o nou` infrac]iune, la \ntre -b`ri pe care cei care gestio -neaz` ]ara asta nu [i le pun,\ntreb`ri de genul: „Unde seduc unii dintre cei care nu aunum`r la cas`? Ce surse desub zisten]` au? Câ]i din socie -tate sunt dispu[i s` vin` \n aju-tor [i de ce ar face-o dac` nicistatul nu este interesat ?”

Un lucru l`udabil este de-schiderea de chio[curi cu pro-duse de prim` necesitate pen- tru de]inu]i [i cadre, chiar dac`[i ele se g`sesc \n spa]ii im-provizate.

Ce este \n neregul` [i deran-jeaz` la culme pe de]inu]i estetupeul cu care cei care \ncro -pesc afacerea aceasta \n interio -rul \nchisorilor practic` pre]urideosebit de mari \n compara]iecu cele „de afar`”.Dar am fi ipocri]i s` nu con-

stat`m c` \n afar` de o lips` deimplicare major` a adminis tra -]iilor \nchisorilor, exist` un me -diu total ostil [i de permanentprovizorat, cu conduceri spo-radice, de scurt` durat`, pe unfond de s`r`cie total` [i lips` deinteres a ministerului de resort.

Echipamentul, adic` unifor -ma angaja]ilor, care sunt \n jurde 500 pentru fiecare peniten-ciar, este sub orice critic`. Eisunt \mbr`ca]i \nc` \n uniformevechi [i degradate, cu diversecombina]ii de \mbr`c`minte ci -vil`, l`sând impresia c` numairespect fa]` de uniform` nuexist`.

Prin felul \n care decurg lu-crurile, este clar c` unii admi -nistratori habar nu au ce pre su- pune un management perfor-mant.

Prin numirea \n fruntea pen-itenciarelor a unor magistra]i,fie judec`tori, fie procurori, s-acreat o mare discriminare \n pri -vin]a salariz`rii. |n timp ce ma -gistra]ii primeau salariu princumul, ajungând la indem -

niza]ii de bugetari mult pestecel al pre[edintelui ]`rii, de circa12 (dou`sprezece) mii de lei,iar adjunc]ii lor, care de regul`sunt absolven]i ai Academiei dePoli]ie - clasa Penitenciare, cugrad militar, mai nou profe-sional (unii dintre ei chiar aucondus mul]i ani penitenciarulrespectiv) au numai 2300-2500lei.

|n sfâr[it, acest lucru s-a re-mediat, actualii conduc`torifiind to]i profesioni[ti, proveni]inumai din sistem. Procurorii [ijudec`torii au fost retra[i ulte-rior demiterii ministrului Moni -ca Macovei.

Cum am mai spus, se admin-istreaz` o s`r`cie, cu sedii debirouri care stau s` cad` pe ei,cu un mobilier vechi, degradat,completat cu tot felul de im-proviza]ii, cu lips` acut` de banipentru achizi]ia de alimente,combustibil [i consumabile,f`r` informatizare, cu mult` ac-tivitate sub semnul unui empi -rism greu de acceptat [i de\n]eles.

Ei sunt \nc` for]a]i s` se pre-ocupe de a[a numitele GAZ-uri,gospod`rii anexe zootehnice,unde, \n condi]ii rudimentare,\nc` se mai cresc animale, lalimita unei igiene precare, \nspa]ii improvizate [i de foartemulte ori f`r` utilitate, atâtatimp cât de]inu]ii nu au dreptuls` m`nânce decât un anumefel de carne, conform normelor\n vigoare. De fapt, se insist` peo activitate care de multe orimai mult cre[te costurile decâts` le coboare, [i care nu arenimic cu cea de custodie ade]inu]ilor, identic` cu o fostele

activit`]i de la armat`,poli]ie, jandarmerie [ipom pieri, care au fost des-fiin]ate [i bine s-a f`cut. Ac-tivitatea de catering, dealtfel o realitate de zeci deani \n ]`rile UE, va fi in-evitabil` \ntr-un viitor câtmai apropiat \n zona peni-tenciarelor.

To]i ace[ti oameni, c`vor, c` nu vor, \[i desf` -[oar` activitatea printr-un

contact direct cu de]inu]ii de lacare oricând se pot \mboln`vi,cu tot felul de persoane aso-ciale, cu derapaje grave psihice,f`r` educa]ie [i cultur` cu careinevitabil se polueaz`.

Sunt mul]i, foarte mul]i, an-gaja]i \n aceste \nchisori pe pos-turi care mai de care main`s tru[nice, salaria]i care taiefrunz` la câini !

Cred c`, din dorin]a fiec`ruiadintre ei, de a nu avea eveni-mente care dau posibilitateachiar de a-[i pierde slujbele, auf`cut din acest sistem unulrigid, câinos, agresiv, par[iv [icare \n final degradeaz` omul,\n egal` m`sur` [i pe cel dinspatele gratiilor, dar [i pe celdin fa]a lor, \l s`lb`tice[te [idezumanizeaz` pentru c` to]ise afl` sub spectrul aceleia[ifilozofii: fiec`ruia i se \ntâmpl`ceva din cauza altuia !

Bun`oar`, \n mintea oric`ruide]inut, exist` s`mân]a [i ideeaevad`rii.

Ba chiar pentru de]inu]ii der`zboi este o obliga]ie \n a\ncerca evadarea dac` exist` ominim` posibilitate.

|n Administra]ia Penitencia-relor, Doamne fere[te s` se\ntâmple o \ncercare, nu oevadare real`, se las` cu m`suridure, cu destituiri, cu admon-est`ri, degrad`ri etc.

Sunt lucruri inutile [i care \n -chisteaz` comportamentul nor -mal al gardienilor [i \n generalal administratorilor \nchisorilor[i duc la atitudini abuzive, cu\ncercarea de eliminare a tu-turor drepturilor, pe care ori -cum le-a acceptat cu greu.

Dar cum r`spund acelea[i

oficialit`]i, acelea[i institu]ii la ogr`mad` de mandate de urm` -rit general [i interna]ional, deAN-uri (autor necunoscut) la ogr`mad` de fapte grave cu vi-olen]`, cu trafic de droguri cugrad mare de risc ?

De multe ori, cu o tensiunepermanent` pe institu]ie, nicilucrurile bune nu se mai v`d.

Am dovedi incorectitudinedac` nu am aprecia [i sacrificiilecelor care muncesc aici, de fap-tul c` fac ore suplimentare pecare nu le pl`te[te nimeni, c`au un simulacru de sindicat, c`nu au drept la grev`, c` sunt \npermanen]` \n stare de alarm`,c` \[i petrec jum`tate din via]`dup` gratii, cu riscurile pe carele-am prezentat mai \nainte, dar[i cu realitatea c` r`mân pu]inicei care mai apuc` pensia, ma-joritatea se \mboln`vesc de a[anumitele boli profesionale, dar[i faptul c` nimeni nu mai facecu ei cursuri de reciclare, c` nusunt trimi[i la schimb de expe-rien]`. [i exemplele ar puteacontinu cu multe, foarte multealte lipsuri, pe care nimeni nuvrea s` le vad`.

Sigur, este u[or s` critici, s`prezin]i r`ul, dar d` [i solu]iidac` exist`.

Paradoxal, noi, societatea ci -vil`, avem radiografia rezol v`riiacestei pietre de moar` a Min-isterului Justi]iei, dar pentruasta e nevoie de o deciziepolitic`, cu implicarea \ntregiiclase politice, [i cea de la put-ere [i cea din opozi]ie..

De maxim` urgen]` trebuieacceptat un decret de gra]ieri [iamnistie care s` aib` ca efectdeafectarea \nchisorilor de su -pra aglomerarea actual`, cuorice risc.

Desigur, este necesar` o tri -ere strict`, urmând s` fiere]inute eventual cazurile cu in-frac]iuni deosebit de grave [ipericuloase, cu pedepse pevia]` sau foarte mari, cu toatec` [i pentru unele din acestecazuri ar trebui s` existe ominim` \n]elegere (am \ntâlnitoameni condamna]i la 18, 20sau 25 de ani pentru fapte detâlh`rie sau furturi din conductede petrol, de[i faptele comisede ace[tia nu justific` aseme-nea pedepse mari).

P r o f . u n i v . d r . P r o f . u n i v . d r . F l o r e n t i n F l o r e n t i n

S C A L E } C H IS C A L E } C H I

-- va urmava urma --

JJEERRTTFFEELLEE UUIITT~~RRII II -- 1166

D R E P T U LD R E P T U LD E A P R I M I V I Z I T ED E A P R I M I V I Z I T E

| N P E N I T E N C I A R| N P E N I T E N C I A R

Bucure[ti - „Hotel Carpa]i „Bra[ov -”Hotel Aurelius „Arad -”Hotel Parc „Alba Iulia -”Hotel Cetate”Sibiu -”Hotel |mp`ratul Romanilor „

Re]eaua „ |mp`ratul Romani lor”

www.imparatulromanilor.ro

OADO preg`te[te apari]ia unei noi publica]ii:„„ REVISTA ROMÂN~ A DREPTURILORREVISTA ROMÂN~ A DREPTURILORFUNDAMENTALE ALE OMULUIFUNDAMENTALE ALE OMULUI ””care, conform proiectului va fi O REVIST~ DE DREPT SPECIALIZAT~ |N LEGISLA}IAINTERNA}IONAL~ A DREPTURILOR FUNDAMENTALEALE OMULUI {I |N CAZUISTICA CUR}II EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI (CEDO)

Totodat`, sub egida Organiza]iei pentru Ap`rarea Drepturilor Omului(OADO) au v`zut recent lumina tiparului dou` lucr`ri de referin]` \n domeniulacesta specific, ele fiind interesante pentru o gam` extrem de larg` de cititori,atât dintre cei ce vor s` \nve]e dar [i dintre cei ce activeaz` deja.

SEMNALE EDITORIALESEMNALE EDITORIALE

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Art icolul 3: „Art icolul 3: „ Orice f i in]` uman` are drepOrice f i in]` uman` are drep --tul la v ia]`, la l ibertate [ i la securi tatea pertul la v ia]`, la l ibertate [ i la securi tatea per --soanei salesoanei sale ””

Al treilea articol al Declara]iei Universale a Drep-turilor Omului prevede concret faptul c` orice cet` -]ean are dreptul la via]`, la libertate [i la securitateapersoanei sale.

Acest aspect îns` este unul destul de larg interpre-tat de omenire în genere. }inând cont de multitudineade atentate teroriste care au avut loc doar în ultimii15 ani pe glob, dintre care deja mult mediatizatulatentat din 11 septembrie 2001 din SUA sau atentatuldin triaje, din 11 martie 2004 de la Madrid sau un altatentat care a avut loc, de asemenea în metrou, încapitala Rusiei, Moscova, în data de 29 martie 2010au constituit repere fragile [i du reroase în istorie [i în

mod cert [i apar]in`torilor per-soanelor care [i-au pierdut via]a într-un asemenea atentat.

E aproape absurd [i de ne -ier tat cum via]a omului este utilizat`ca unealt` de inducere a terorii, un-ealt` utilizat` în scopul r`fuielilorpolitice [i aconomice care au loc lanivel mondial.

Tot un atentat a dus [i laizbucnirea primului R`zboi Mondialdin 1914, atentat îndreptat însprearhiducele Franz Ferdinand [i so]iasa, ducesa Sophie Albina Chotek,ambii fiind uci[i de c`tre extremistulsârb Gavrilo Pricip.

La atentatele de la Sarajevo,care au avut ca efect primul m`celmondial, fapt în urma c`ruia, multestate [i-au mutat sau schimbatgrani]ele, multe împrejur`ri locuitede oameni au fost distruse, dar ce emai grav decât atât, r`zboiul a dus laun teribil bilan] de 10.000.000 demor]i.

Dup` un secol de la izbuc-nirea Primului R`zboi Mondial, înUcraina, la 60 kilometri distan]` deora[ul Done]k are loc un accidentavitatic tragic, soldat cu 298 de per-soane decedate.

Ipoteza investigatorilor nuexclude un nou atentat terorist,ace[tia presupunând c` este vorbadespre un atentat care a avut locprin doborârea avionuui civil apar -]inând companiei Malaysia Airlines,de c`tre separati[tii ru[i, dup` oprim`var` în care, pe teritoriulUcrainei au avut loc mai multer`fuieli, proteste, atentate, toatefiind urmare a conflictelor teritoriale[i politice care au avut loc întreRusia [i Ucraina.

Indiferent de scopul urm`rit,de mijloacele prin care un popor ardori sau ar încerca s` înghit` terito-

riul unui alt stat sau dorin]a de a de]ine controlul ab-solut asupra acestuia, via]a [i integritatea omului nutrebuie angrenat` într-o asemenea r`fuial`.

E de necrezut câte persoane ajung s`-[i piard` via]aîn urma atentatelor teroriste, doar pentru faptul c` de-al lungul [i de-al latul teritoriului globului exist` oa-meni, conduc`tori, obseda]i de-a dreptul de putere [ide de]inerea controlului absolut încât sunt dispu[i s`renun]e la orice nu le apar]ine, s` distrug` chiar lu-cruri, vie]i, localit`]i, întinderi, cl`diri, ]`ri întregi chiar,doar pentru a-[i atinge scopul (PUTEREA).

Care scop? Dac` puterea se câ[tig` prin distrugereavie]ii oamenilor care nu au nici cea mai mic` implicareîntr-o asemenea spe]`. Puterea la nivel mondial, ca laorice nivel de altfel se câ[tig` prin atragerea alia]ilor,simpatizan]ilor, a persoanelor demne de a sprijini an-umite ideologii.

Puterea se dobânde[te prin îmbinare, nu prindezbinare; dar constat`m cu stupoare c` democra]iaa adus ca efect definitoriu al puterii, dezbinarea oa-menilor, a ideologiilor, a tot ceea ce ar trebui de alt-minteri s` se desf`[oare în sincron. Aceasta fiind chiaro deviz` renumit`, „Dezbin` [i condu”

Cine e îndrept`]it a câ[tiga notorietate, putere, re-cuno[tin]`, de a dobândi demnitate prin curmareaunei vie]i, sau mai grav, a sute, mii, milioane de vieti?

Cine e de asemenea acela care apreciaz` acestemetode criminale, inumane, degradante de a dobândi[i de a de]ine puterea?

Dreptul la via]` este sau ar trebui s` fie, în contextulactual etern valabil, un drept pasibil fiec`rei persoane,fiind aceasta cet`]ean sau apatrid, recunoscut tocmaide celelalte persoane.

Dreptul la via]` nu se câ[tig` la jocurile de noroc,nu este o considera]ie, un premiu sau o încoronare!

Dreptul la via]` se dobânde[te odat` cu calitateade om, iar calitatea nu este una diferen]iabil`, esteuna pur [i simplu dependent` de existen]a fizic` [ispiritual` a persoanei.

Singura via]` pe care o avem la îndemân` este pro-pria noastr` via]`, în mod imperativ!

Constitu]ia fiec`rui stat în parte precum [i declara]iauniversal` a dreptuilor omului garanteaz` [i pro-moveaz` dreptul la via]`, dar constat`m cu stupoarefaptul c` nu fiecare dintre noi percepem însemn`tateaacestui aspect; astfel, stupefia]i asist`m în societate lainterpretarea unui lucru atât de clar, un lucru sacrupentru omenire, care este dreptul la via]`.

Este absolut necesar a se sublinia faptul c` fiecaredintre noi avem dreptul la via]`, dar la propria noastr`via]`, NU [i dreptul asupra vie]ii persoanelor ce ne în-conjoar`!

D a m i a n P A LD a m i a n P A L

Localitatea Câmpeni din jude]ulBuz`u, o comun` \nfloritoare pe vre-muri, urma s` dispar` de pe harta ]`riipentru c` Ceau[escu visa s-o trans-forme \n regiune agricol`.

Nu s-a \ntâmplat a[a, regimul comu-nist a c`zut [i proiectele „Geniului dinCarpa]i” au r`mas nepuse \n practic`.

Blestemul \ns` s-a ]inut scai de biatacomun`. Dup` revolu]ie, tinerii [i-aup`r`sit gospod`riile [i p`rin]ii pentru apleca \n Occident la munc` l`sând balt`totul.

De atunci Câmpeniul a r`mas pustiu.Preotul prof. dr. Mihail Milea, din

Buz`u n-a vrut s` lase lucrurile a[a. S-ahot`rât s` readuc` la via]` localitatea.

Prima dat` a umblat pe la autorit`]i[i a primit câteva cl`diri abandonate.\ntr-una din ele a f`cut [coala, \ntr-altaun c`min pentru b`ie]i.

|n fosta prim`rie a aranjat c`minulde b`trâni, cu o gospod`rie anex` deinvidiat. Aici i-a adunat pe to]i b`trâniisinguri. Num`rul lor r`mâne constant,pentru c` unii se sting din via]`, apoivin al]ii, noi. Sunt vreo 15 \n total.

De ei au grij` tinerii din “Funda]ia

pentru copii Sf.Sava de la Buz`u”,\nfiin]at` tot de pr.Milea.

Tinerii muncesc\n gr`din`, g`tesc,au grij` de ani-male. Se gospo -d` resc singuri ca\ntr-o mare fa -milie.

„Copila[ii aban-dona]i au \ntre 3[i 19 ani. Cei mari\i \ngrijesc pe b` -trânii abandona]i”,explic` p`rintele.

„|ncerc s`-i \n ve selesc, s` le dau delucru, s` le ar`t c` merit` s` tr` iasc`.Unii n-au v`zut \n via]a lor un avion. A[ac` le-am adus unul \n curte. L-am primitde la Baza Aerian` de la Bobocu. Apa -ra tul trebuia s` fie dat la casat. Una din-tre femeile de la azil a lucrat o via]` \navia]ie. Pentru ea, avionul \nseamn` o\ntoarcere la tinere]e, la clipele când ceidin jur aveau nevoie de ea. Mai uit` deb` trâne]e [i de dureri. E un fel de terapie.”

Tanti Nu]a are 88 de ani [i n-a v`zutnicioadat` un avion de aproape. Sebucur` ca un copil când, dup` mas`, seduce s` se plimbe prin gr`din`, pelâng` magaoaia coborât` din \naltulcerului [i priponit` la ei, printre stra-turile de ro[ii. „Maic`, ce curajo[i tre’ s`fie aviatorii `ia! S` te urci tu \n aseme-nea ar`tare din fier [i s` zbori printrenori, f`r` fric`! Io m` \ntreb adesea:oare n-a z`rit niciunu’ vreun \nger sau

vreun sfânt?” Lâng` gr`dina c`minului,aproape de avion, tinerii funda]iei auconstruit o bisericu]`, pe care au picta t-ocu mâna lor.

Aici vin b`trânii s` se roage, ferici]i c`un preot inimos le-a colorat sfâr[itulvie]ii.

R`zvan MATEESCU

http://artizanat13.wordpress.com

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5

MagazinAvioane pentru orfanii [i b`trânii dintr-un azil

Inedit. Inedit. Ca s` \i \nveseleasc` pe b`trâniiCa s` \i \nveseleasc` pe b`trânii

unui azil, un preot din Buz`u le-aunui azil, un preot din Buz`u le-aadus avioane militare \n gr`din`.adus avioane militare \n gr`din`.

Un secol între atentatele care neag` dreptul la via]`

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6

Bun pentru MCV

GALERIA CONDAMNA}ILOR, GALERIA CONDAMNA}ILOR, VICTIME ALE UNOR DECIZII POLITICEVICTIME ALE UNOR DECIZII POLITICE, , DISIMULATE |N FALSE ACTE DE CORUP}IEDISIMULATE |N FALSE ACTE DE CORUP}IE

To]i, \ntr-un fel sau altul, [i-au exprimat p`rerea ori au criticat vehement regimul totalitar B`sescu, acuzându-l public de abuz, dictatur`To]i, \ntr-un fel sau altul, [i-au exprimat p`rerea ori au criticat vehement regimul totalitar B`sescu, acuzându-l public de abuz, dictatur`[i control al Justi]iei chiar pe Pre[edintele ]`rii, \nc` \n func]ie, Traian B`sescu. Detalii despre unii dintre cei men]iona]i mai sus g`si]i, pe[i control al Justi]iei chiar pe Pre[edintele ]`rii, \nc` \n func]ie, Traian B`sescu. Detalii despre unii dintre cei men]iona]i mai sus g`si]i, pesite-ul www.oado.ro, \n RAPORTUL PRIVIND STAREA NA}IUNII |N ANUL 2013.site-ul www.oado.ro, \n RAPORTUL PRIVIND STAREA NA}IUNII |N ANUL 2013.

Babiuc VictorFost ministru

Condamnare: 2 ani- eliberat condi]ionat -

B`d`lan EugenFost [ef Stat-major, deputat

Condamnare: 4 ani- cu suspendare -

Becali GeorgeFost deputat

Codamnare: 3,6 ani- de]inut -

Bucur GheorgheFost judec`tor, membru CSMCondamnare: 2 ani [i 6 luni

- de]inut -

Chi]ac MihaiFost ministru

Condamnare: 15 ani- decedat -

Chiuariu TudorFost ministru

Condamnare: 3 ani [i 6 luni- cu suspendare -

Cioflin` DumitruFost [ef Stat-major M.Ap.N

Condamnare: 2 ani-eliberat condi]ionat-

Costiniu FlorinFost [ef Sec]ie civil` la |CCJ

Condamnare: 4 ani - cu suspendare -

Cuteanu EmilFost secretar de statCondamnare: 5 ani

- de]inut -

Fenechiu ReluFost ministru

Condamnare: 5 ani- de]inut -

Ghi]` GabrielaFost Procuror general adj.

Condamnare: 2 ani- de]inut` -

Iacobov CorneliuFost politician

Condamnare: 7 ani- de]inut -

Mencinicopschi GheorgheFost director ICA

Condamnare: 8 ani- de]inut -

Mure[an AvramFost ministru

Condamnare: 7 ani- de]inut -

Nagy ZsoltFost ministru

Condamnare: 4 ani- cu suspendare -

N`stase AdrianFost prim-ministruCondamnare: 4 ani

- de]inut -

Panti[ SorinFost ministru al Comunica]iilor

Condamnare: 7 ani- de]inut -

Popovici BogdanFost director

Condamnare: 6 ani- de]inut -

Popovici MarinaArtist plastic

Condamnare: 5 ani- de]inut` -

Reme[ Decebal-TraianFost ministru

Condamnare: 3 ani- eliberat condi]ionat -

Scale]chi FlorentinPre[edinte fondator OADO

Condamnare: 6 ani- de]inut -

Sere[ Codru]Fost ministru al economiei

Condamnare: 4 ani- de]inut -

St`nculescu Atanasie VictorFost ministru

Condamnare: 15 ani- eliberat condi]ionat -

Voicu C`t`linFost senator

Condamnare: 7 anide]inut

Voiculescu DanFost senator

Condamnare:10 ani- de]inut -

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7

Starea de fapt

O INSPIRAT~ ALEGERE PENTRU VACAN}A DIN ORICE SEZON:

S I N A I AS I N A I A

www.palace-sinaia.ro

Twitter [i armataActivit`]ile utilizatorilor Twitter [i ale altor

re]ele sociale au fost \nregistrate [i analizate \ncadrul unui proiect finan]at de armata SUA.

Cercetarea finan]at` direct sau indirect deagen]ia de cercetare a armatei americane(DARPA) a implicat utilizatori ai unora dintre celemai importante re]ele sociale, inclusiv Facebook,Twitter, Pinterest [i Kickstarter, \n vederea unorstudii privind conexiunile sociale [i r`spândireamesajelor \n cadrul acestor re]ele, relateaz` TheGuardian,\n edi]ia online.

Cu pu]in \nainte de dezv`luirea experimentu-lui realizat de Facebook, agen]ia DARPA a publi-cat o list` cu proiectele finan]ate prin programulSocial Media in Strategic Communication(SMISC).

Lista include un studiu privind folosirea Twi -tter de c`tre activi[tii mi[c`rii Occupy, precum [i

o serie de cercet`ri privind urm`rirea „viralelor”[i cum influen]eaz` acestea com portamentul uti-lizatorilor unor re]ele sociale precum Pinterest,Twitter, Kickstarter, Digg [i Reddit.

Câteva dintre studiile finan]ate de armataamerican` au trecut peste simpla monitorizarea conversa]iilor private ale utilizatorilor, trimi]ândmesaje unor participan]i [i utilizatori, f`r` caace[tia s` [tie, pentru a-i urm`ri [i pentru a stu-dia modul \n care reac]ioneaz`.

Proiectul, cu o finan]are de milioane de dolari,a inclus [i analizarea unor mesaje postate peTwitter de vedete precum Lady Gaga [i JustinBieber, pentru a \n]elege influen]a \n cadrul Twi -tter, \n timp ce alte elemente ale cercet`rii auavut ca rezultat construirea unor baze de datecon]inând mesaje postate pe re]elele sociale.

www.amosnews.ro 9 Iulie 2014

Trebuie s` povestesc despre multiplele ierarhii\ntre de]inu]i. Ce-a]i vrea dup` doi ani de stat cu ei?S` nu vorbesc despre adev`ruri din mediul meu devia]`?

Mai bine v` povestesc \nc` un caz mai unic decâtorice caz, absolut unic, al unuia dintre cei mai vizibili,dificili [i simpatici „martalogi” (pu[c`ria[i b`trâni):Florentin Scale]chi. {tiu c` v-am mai povestit, darmerit` s` revin.

Trebuie s` stabilim de la \nceput c` \n pu[c`rie oa-menii se poart` altfel decât afar`! Ei sunt (par]ial) a[acum \i [ti]i, dar declan[eaz` alte resorturi de supra-vie]uire [i-[i mut` preocup`rile.

Dup` tensiunea ini]ial` de adaptare, care poatedura o zi, o lun`, un an, depinde de educa]ia, expe-rien]a anterioar` [i t`ria caracterului fiec`ruia trebuies` spunem adev`rului pe nume: indiferent de mizeriamaterial`, de supraaglomerarea animalic` pe care to]iromânii – deveni]i europeni se prefac c` nu o v`d, derugina [i de s`r`cia care este \ns`[i esen]a pu[c`riei\n România, deten]ia alunec` \ntr-o \nghesuit`trând`veal`. Seam`n` leit cu trând`veala armatelorcând nu au b`t`lii de dus, [ti]i voi care, aceea descris`extraordinar de Tolstoi \n „R`zboi [i pace”. Bun`-proast`, mâncarea vine de trei ori pe zi, instruc]ie(munc`) nu fac nou`zeci la sut` dintre „ale[i”, tablele,remy-ul, ping-pongul, trasul de fiare, barbutul pe furi[„merg” \ntr-una. Dar mai ales bârfa, taclalele, comen-tariile despre orice, oriunde, oricum. De „afar`” sau„\n`untru”. |ntr-o or` orice subiect secret e [tiut de\ntreaga pu[c`rie: ho]i, gardieni, ofi]eri.

Fiecare este disperat s`-]i mai povesteasc` odat`povestea vie]ii lui [i „m`re]ia faptei” pentru care, evi-dent pe nedrept, dac` nu cel pu]in exagerat, a fostadus \n „pârnaie”. Cei cu adev`rat nevinova]i, gre[elilesau abuzurile sistemului, se \neac` \n viermuiala fe-roce [i-n urletele de false victorii. Curg laudele despre„fapte” grozave „afar`” mai tare decât grindina devar`.

Cu alte cuvinte, cu cât mai lung` pu[c`ria cu atâtmai u[oar`. Devine un mod de via]`, o obi[nuin]`. Nue o figur` de stil – devine un fel de tab`r` mizer` deodihn`, chiar distrac]ie, [i despre cum s` faci pe viitor„fapte” f`r` egal, pentru care nu te prinde nimeni. Larigoare, pu[c`riile din România par ni[te „cresc`torii”ruginite de stat, mizerabile, unde se cultiv` infrac]io-nalitate, nu reabilitare [i reintegrare. Dac` UniuneaEuropean` sau Fondul Monetar Interna]ional nu neoblig` s` le restructur`m, pu[c`riile române[ti vor mainenoroci definitiv sute de mii de oameni mul]i ani deacum \nainte. Evident c` nu e nimeni responsabilpentru asta.

Pentru Scale]chi via]a azi \n pu[c`rie, cu toate„meandrele ei concrete” este mai u[oar` decât pentruaproape to]i cei 34.000 de condamna]i definitiv (nuuita]i c` \n jur de zece mii intr` [i ies anual din

pu[c`rii, mai sunt câteva mii de aresta]i preventiv \npenitenciare [i alte câteva mii aresta]i \n sec]iile depoli]ie din ]ar`, mai nou [i aresta]i la domiciliu, decio continu` mi[care brownian`.

Apropos: o amnistie–gra]iere general` DOAR scur-teaz` din pedepsele unor oameni care vor ie[i oricum– a[a zisa „eliberare” a lor se va petrece sigur mai târ-ziu, când vor fi mai dependen]i de modul de via]` dinpu[c`rii. Deci cu cât ies mai târziu sunt mai inadapta-bili. E certificat… [tiin]ific.

Via]a lui Scale]chi \n pu[c`rie pare mai u[oar`decât a celorlal]i din dou` motive. |ntâi pentru c` el afost condamnat la moarte [i a stat cinci ani \nchis pevremea lui Ceau[escu. Când a vrut s` fug` cu vaporulpe care-l comanda \n Turcia.

De[i i-am citit condamnarea la moarte [i am aflatcum a fost \ntors din fa]a plutonului de execu]ie, de[iam aflat c` a stat \n aceea[i celul` cu avocatul, pro-prietar important de cas` de avocatur` mare azi,Mu[at, eu, chiar acum când scriu NU pot s`-l cred.

Nu se poate s` fi fost condamnat la moarte [i s` fipurtat lan]uri la picioare cu bil` de fier [i s` fi fost\nchis \n cancerul umed din Jilava – Fortul 13, \n mie-zul comunismului, [i s` arate a[a cum arat` azi!|mpline[te [aizeci de ani acum la \nceputul toamnei[i are un p`r castaniu f`r` aproape nici un fir alb.

Cu aer de om bine hr`nit, ]ine toate posturile orto-doxe [i ca orice marinar adev`rat e foarte credinciosf`cându-[i cruce dup` toate canoanele. Marinarul ne-gociaz` zilnic cu Dumnezeu.

Al doilea motiv pentru care ar putea fi u[oar`pu[c`ria pentru el este meseria din care „vine”. Mari-narul a dormit toat` tinere]ea \n spa]ii mult maistrâmte pe vapoare, [i a \nghi]it mâncare [i ap` maiexpirate decât cele din Rahova sau Jilava.

Ar avea toate [ansele s` trând`veasc` acum la adoua „tab`r`”, exact ca \ntr-o c`l`torie lung` pe mare.O nelini[te str`lucitoare [i uneori excesiv` nu-i d` \ns`pace.

Scrie zilnic, \n jurnalul de bord. Scrie c`r]i. Scriepentru „Monitorul drepturilor omului” afar`. |[i gestio-neaz` copiii la telefon. }ine cursuri diverse altorde]inu]i. E foarte activ la dezbaterile organizate \ntrenoi cei cu „carte [i parte”. Repar` [i construie[te con-tinuu prin telefon acareturile complicate pe care le-al`sat afar`. Tr`ie[te fiecare clip` cu o intensitateaproape dureroas`.

Aceat` a doua condamnare, de [ase ani pentrupresupuse fapte de corup]ie, destul de nedoveditespun chiar [i judec`torii, procurorii [i avoca]ii aresta]icare i-au studiat dosarul [i achitarea lui \n prima in-stan]`, nu l-a lini[tit sau m`car „anesteziat”. Dac`aproape to]i ceilal]i de]inu]i par s` se \ndep`rteze delibertate, care pe zi ce trece \ncepe s` fie ca un [ir descântei tot mai palide, la Florentin Scale]chi libertateaeste preocuparea lui continu`, ca un foc mistuitor,parc` tot mai puternic.

Pentru el B`sescu Traian [i Monica Macovei suntreprezentarea r`ului absolut, zi de zi, de zece ani

\ncoace. {i scrie zilnic despre asta. Nu pentru c` l-aub`gat pe el „cu un telefon”, ci pentru c` „otr`vesc de-finitiv tot ce ating”.

Am mai scris c` el [i B`sescu au fost colegi de fa-cultate, c` se cunosc foarte bine.

Când doar aude vorbindu-se despre B`sescu, Flo-rentin sufer`. Nu poate accepta c` dup` un Ceau -[escu sinistru, dar care totu[i a f`cut ceva pentru ]ar`,s` vin` un B`sescu, o „panaram`” de Ceau[escu, care[i acum când e pre[edinte se comport` ca unvânz`tor de carpete de contraband` cu „R`pirea dinSerai”, care nu urm`re[te decât s` „haleasc` toat`pia]a neagr`, cum a \nv`]at el \n port”.

Sus]ine c` B`sescu ]ip` sus [i tare s` respecte cei-lal]i statul de drept [i-i aresteaz` ca s` fac` el afaceriinterlope. „Asta cu frate-s`u e nimic la el, cât un paharde whisky pe an. El vrea ]ara s` fie nava lui cu careface contraband`”.

Dar nu de asta este Florentin simpatizat \n pu[ -c`rie, mai ales c` prieteni de afar` m-au prevenit s`m` feresc de el, e foarte dificil.

Florentin ne place tuturor pentru c` ne face s`râdem [i râde continuu de noi [i cu noi [i de tot ce-l\nconjoar`. Are un umor exploziv, care curge \n[uvoaie, \ntre negru [i luminos cu care nu iart` pe ni-meni.

Unii spun c` e r`ut`cios, dar spune]i voi, Caragiale,Moliere sau Tândal` au fost oameni r`i?

To]i recunosc c`, datorit` lui, noi cei din preajm`facem o pu[c`rie mai u[oar`. Nu iart` pe nimeni, nicipe mine, nici pe Adrian N`stase, nici pe colegii decamer` dar mai ales pe prietenii lui Cornel Iacobovsau Max B`l`[escu. {i cu un suprasim], pe care nu-ldescoperi decât \n timp, când dep`[e[te multa[tept`rile, iar umorul lui [i hohotele celorlal]i au de-venit discontinue, se opre[te brusc ca [i cum nimicnu s-ar fi \ntâmplat.

Face pe loc altceva, cu o seriozitate care transform`hohotele tuturor \n m`c`neli mirate. Pleac` gr`bit,preocupat s` scrie ceva sau la un curs pe care-l ]ine,cine [tie pe ce sec]ie a pu[c`riei. Neuitând s` aduc`aminte tuturor c` libertatea este cel mai de pre] lucru[i nu trebuie uitat` nici o clip`.

El are multe de f`cut afar`, iubit sau nu, dorit saunu, comandantul are \ntotdeauna treab` pe mal cândse \ntoarce dintr-o c`l`torie.

Evident c` pe uscat comandantul nu mai este la felde plin de umor ca pe nav`… sau \n pu[c`rie. Darasta nu ne opre[te pe noi cei care vom r`mâne \nurma lui pe sec]ie – va \mplini 60 de ani [i i se scur-teaz` pedeapsa – s` regret`m deja c` nu va mai râdenimeni de noi cu atâta har „de nebun cu capu’” cum\l alint` cineva. |n urma lui Florentin tab`ra ar puteafi mai pu]in vesel`, sigur, nu cu mult, dar precis scli-pirile libert`]ii vor fi mai palide. Libertatea a[a cum odefini]i voi.

O defini]i?Bogdan Bogdan P O P O V I C I P O P O V I C I

26 Iulie 2014

Angaja]ii unei prim`rii vor primi spor la salariu

pentru „uzura prematur` a organismului”

Consiliul Local a votat ca angaja]ii Prim`riei Buhu[i, dinjude]ul Bac`u, s` primeasc` un spor de 15% din salariu pentru„uzura prematur` a organismului” [i „efort fizic mare, \ncondi]ii nefavorabile de microclimat, zgomot intens sauvibra]ii”.

De acest spor vor beneficia to]i cei 144 de angaja]i ai in-stitu]iei, ale c`ror salarii ar urma s` creasc` cu sume cuprinse\ntre 100 [i 150 de lei.

Autorit`]ile din Buhu[i sunt de p`rere c` sporul este absolutjustificat, \n condi]iile \n care s-au f`cut m`sur`tori pentru de-terminarea factorilor de risc.

„Ne \ncadr`m \n lege cu acest spor, \n condi]iile \n care aufost f`cute m`sur`tori de c`tre o firm` specializat` \n domeniu.S-au mai acordat astfel de sporuri prin ]ar` [i de aceea nuavem de ce ne teme de Curtea de Conturi care, pân` la urm`,nu este o sperietoare dac` respec]i legea. Mai bine de dou`treimi dintre angaja]i au salarii derizorii, cuprinse \ntre 675 [i980 de lei [i este de datoria noastr` s`-i mai sprijinim cât decât cu ce putem, cum este acest spor”, dup` cum a afirmat pri-marul ora[ului Buhu[i, Ionel Turcea, pentru mediafax.ro.

Yahoo.com10 Aug.2014

PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.com

Liber\n ]ara pu[c`riilor

Mondo Cane

„C`ldur` mare, stimabile. C`ldur`mare!” Un pahar cu vin rece, v` rog!, dela crama guvernatorului! Domnul areni[te datorii la mine, la tine, române, [ie musai s` ne cinsteasc` de-acum\nainte! De nu, papucii, halatul de cas`[i, la pensie! |i vom trimite noi \n cutiapo[tal` o cita]ie \n justi]ie!

M-am tot ]inut s`-i cer banii [i aurul]`rii \napoi, dar Obama [i Putin m-autras de m\nec` s` fiu atent` la opera lordin Ucraina. |n tot acest timp nu mi-adat pace o grav` declara]ie a guverna-torului benere. Iat` cum sun`: „\ntr-unstat de drept, ce semnezi \]i asumi”.

Doar c` noi tr`im \ntr-un stat dedrept fictiv, \ntr-un stat de drep]i \n fa]aauto-ale[ilor mondiali, ac`ror l`comie este f`r` desf\r[it. |n`l]imea sa, inex-pugnabil de un sfert de veac\n v\rful piramidei B.N.R [iaflat \n gra]iile bilderber gilor(Vicontele Étienne Davi-gnon, liderul Gru pului Bil -der berg a b`tut drumul p\n`\n România nu doar ca s`dea m\na cu unealta de laBucure[ti) se exprim` \ntot-deauna simplist, cinic, p`r -tinitor cu b`ncile [i[tiin ]ifico-fantastic, c\nd vinevorba despre fraudele ban -cherilor, hr` ni]i precumvampirii din clauze, dob\nzi[i comisioane abuzive. Adic`tr`iesc boiere[te fur\nd dinbuzunarul cet`]eanului român.

Guvernatorul ar trebui s`-[i recu -noasc` complicitatea, apoi s` fie trimisla cursuri intensive de Drept. P\n` se va\nscrie la cursuri \i [optesc eu din bancapoporului c` [i clauzele contractuale(abuzive) pot fi lovite de nulitate, a[asemnate de români [i parafate de ban -cherii-c`m`tari alogeni, Guvernul n-arebani c\nd este vorba despre aducereasa lariilor [i pensiilor la nivelul celor dinUniune, de asisten]` medical`, locuride munc`, \nv`]`m\nt, iar guvernatorulcre de c` ]`rii nu-i mai trebuie aurul.

Un proiectil nedetonat \n rela]iile Un proiectil nedetonat \n rela]iile diplomatice dintre România [i Rusiadiplomatice dintre România [i Rusia

Ru[ii nu vor s` ne dea \napoi tezau-rul, [tiind c` la ei este \n siguran]`.Dac` s-ar \ntoarce acas`, mu[terii Put-erii [i-ar umple conturile cu „pui declo[c`”.

Tezaurul României, evacuat \n Rusia\n timpul Primului R`zboi Mondial cuscopul de a fi protejat de armata ger-man`, care ocupase o parte \nsemnat`a României, includea obiecte de patri-moniu na]ional, 91,2 tone de aur, eval-uate \n prezent la 3,2 miliarde de euro.

Circa 90% erau monede de aur, iar10% aur fin, sub form` de lingouri. Dup` Revolu]ia din Octombrie/Noiem-brie 1917, puterea sovietic` a seches-trat tezaurul, refuz\nd restituirea

integral`. Cea mai mare parte ar`mas la Moscova, iar acest fapt is-toric s-a transformat \ntr-unproiectil nedetonat \n rela]iilediplomatice dintre România [iRusia.

Are vreun diplomat român cu-rajul s` condi]ioneze Rusia? Nu!

Diploma]ii ru[i nu s\nt actori deoperet`. Au Kala[nicovul [i votcape mas` [i dac` \i s\c\i la scen`deschis` te silesc s` joci la „Ruletaruseasc`”.

Cu Rusia trebuie dus` o politic`extrem de atent`, iar la noidiploma]ii de carier` s\nt precumcaprele negre. Pre[edintele B`sescu tot

pune paie pe foc [i a]\]`Rusia prin declara]ii ab-surde.

Am avut un diplomatexcelent, generalul-astro-naut [i patriot român, Du-mitru Dorin Prunariu, darpentru c` a \ndr`znit s`cear` \napoi Tezaurul de laru[i, pe c\nd era amba -sador la Moscova, MihaiR`zvan Ungureanu i-a ce -rut \ntoarcerea la baz`,ordon\ndu-i s` practiceOmerta.

Nici cu americanii numi-e ru[ine, \ns` ei s\ntmult mai obraznici, ba z\n -du-se, \n general, ca [iru[ii, pe impunerea for]ei.

Armata Unchiului Sam este vestit`pentru crimele dramatice comise \nr\ndul popula]iei civile, prin violen]a [icruzimea atacurilor. (...)

Uciga[i ai at\tor civili [i nu doar Uciga[i ai at\tor civili [i nu doar la nun]ile din Irak [i Afganistanla nun]ile din Irak [i Afganistan

Dac` ru[ii \n hain` militar` ne-au fostcei mai buni prieteni \n trecut [i \n tim-pul r`zboiului au comis tot soiul denenorociri prin satele române[ti, fiindextrem de violen]i, fur\nd, batjocorind[i viol\nd femei, solda]ii americani \iconcureaz` ast`zi, fiind asigura]i c` nuvor suporta consecin]e. Un exemplu ed-ificator constituindu-l acordurile S.U.A.-România.[1]

S` facem cuno[tin]` cu doi yankei,Gray Gerelle LaMarcus [i Edil McCough,ambii \n v\rst` de 21 de ani, care au vio -lat o românc` din Italia, \ns`rcinat` \nluna a [asea, st\rnind tensiuni diplo-matice \ntre Roma [i Washington, \ncontextul \n care justi]ia american` so-licit` repatrierea celor doi solda]i, scrieIl Giornale di Vicenza.

Fiind solda]i ai unor for]e mondialede ocupa]ie, imuni \n fa]a legilor ita -liene, bestiile vor sc`pa nepedepsite, cutoate c` primarul din Vicenza, AchilleVariati i-a cerut ministrului italian alJusti]iei, Andrea Orlando s` intervin`pentru a opri extr`darea celor doi vio-latori \n Statele Unite.

S` ne amintim de cazul lui Teo Peter,ucis de Christopher Van Goethem, sol-dat american al Ambasadei S.U.A. dinBucure[ti.

Autorit`]ile române nu l-au arestatde team` s` nu fim da]i afar` dinN.A.T.O.

Militarul american, „extras” din Ro -mânia de c`tre serviciile secrete aleS.U.A., ne-a dat cu tifla, iar acumtr`ie[te liber la o ferm` de peste ocean.

Al]i militari americani au fost recla -ma]i de primarul din Letonia pentrucomportamentul animalic (ziua se u[u -rau pe florile din parcuri, f`ceau scandalprin baruri [i violau tot ce le ie[ea \ncale). Iat`, la scurt timp, al]i solda]iamericani, au violat o românc` \ns`rci-nat`.

B`tut` crunt c`tre cei doi trupe]i dela baza militar` american` din apro -pierea ora[ului Vicenza, agresat` sexualore \n [ir, t\lh`rit` de banii pe care \iavea asupra ei, gravida a fost abando-nat` pe c\mp.

Cu o superioritate delirant` cauzat`de drogurile care li se administreaz`,solda]ii unchiului Sam, uciga[ii at\torcivili [i nu doar la nun]ile din Irak [i Af-ganistan, se cred \n r`zboi [i pe vremede pace, chiar pe teritoriile aliate.

Fo[t i i ambasadori gay Fo[t i i ambasadori gay [ i afacer i[t i f`r` scrupule[i afacer i[t i f`r` scrupule

Seriozitatea americanilor se poatevedea [i \n cazul României.

De aproape un an S.U.A. nu a maitrimis ambasador la Bucure[ti. Nu-imare pagub`.

Cu ultimii ambasadori gay [i aface -ri[ti f`r` scrupule, numi]i [i retra[i de laBucure[ti, S.U.A. ne-a jignit identitatea[i credin]a \n Dumnezeu.

Mark Gitenstein „a reprezentat in-teresele industriei de armament [i alemarilor companii din sectorul energetic,dintre care nu lipse[te „Exxon Mobile”,cea care va exploata rezervele de gaznatural descoperite \n Marea Neagr`.

Gitenstein a reprezentat cea mai im-portant` institu]ie de drept privat dinS.U.A. [i Camera de Comer] a S.U.A.(prin care marile corpora]ii americaneinflu en ]eaz` deciziile politice ale Con-gresului American \n redactarea legilorprivind comer]ul). Fondul Proprietatea

care influen]eaz` direct politica ener-getic` a ]`rii noastre [i al c`rei [ef esteacela[i Mark Gitenstein de]ine pachetede ac]iuni la toate companiile de statdin sectorul energetic: Petrom-OMV,Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz [i Nu-clearelectrica, dar [i la Regia Na]ional`a S`rii - SALROM. 45 % din valoare peafaceri din sectorul energetic.

De acest sector se ocup` acela[iMark Gitenstein”.(...)

Despre Wesley Clark, alt agent de in-fluen]` american plantat \n România,despre Ro[ia Montan`, gazele de [ist [iafacerile aferente, \ntr-un editorial viitor.

„Cei care \l condamn` pe Hitler, „Cei care \l condamn` pe Hitler, l-au dep`[it \n barbarie”l-au dep`[it \n barbarie”

Polonia avea dreptate c\nd afirma c`nu d` prea mul]i bani pe garan]iile desecuritate ale S.U.A. Cu toate c` solda]iiamericani s\nt aici [i peste tot, planta]iprecum c\nepa, dar cu alte preocup`ri.

Conform locotenentului Libby Weiss,purt`tor de cuv\nt al Ministerului Ap` -r`rii din Israel, 1.000 de cet`]eni amer-icani s\nt \ncadra]i \n prezent \n ArmataIs ra elian`, c\]iva dintre ace[tia pier -z\ndu-[i via]a \n r`zboiul din Fâ[ia Gaza,unde s-au \nregistrat aproximativ 750de mor]i [i peste 2.500 de r`ni]i \nr\ndul palestinienilor.

Prim-ministrul Turciei, Recep TayyipErdogan acuz` Israelul c` a devenit un„stat al terorii” prin ofensiva militar` pecare o desf`[oar` \n Fâ[ia Gaza, \m -potriva militan]ilor Hamas, men ]io n\nd\ntr-un interviu pentru C.N.N. c` politicaoficialilor din Israel este s` creeze un„val de teroare”.

Premierul turc a avut o reac]ie ex-trem de dur` la adresa Israelului,sus]in\nd c` oficialii de la Ierusalim l-au\ntrecut \n barbarism, prin atacurileasupra Gazei, inclusiv pe Hitler: „Is-raelienii nu au nicio con[tiin]`, nicionoare, nici mândrie. Cei care \l con-damn` pe Hitler mereu l-au dep`[it peacesta \n barbarie”, a declarat Erdogan,\n cadrul unui miting electoral dinora[ul Ordu.

Maria Diana POPESCU

Revista AgeroRevista Agero

Un stat al terorii, proiectilul nedetonat [i ambasadorii afaceri[ti