CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 4 (238) 29 februarie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Materialul care se

regenereazã

“Frumoasã, dar durã”

- Pentru mulþi militari, locaþiapoligonului este cunoscutã sub douãdenumiri: Smârdan ºi Mãlina. Careeste cea corectã?

- Denumirea corectãeste de Smârdan. Dar, afuncþionat ºi sub cea deMãlina. La 15 iunie1956, poligonul a fostînfiinþat pe locaþiacomunei Smârdan dinjudeþul Galaþi. De aici

provine ºi denumirea actualã. Însã,principala vale care brãzdeazãpoligonul de la nord la sud este Valea

Mãlinei. Pe unele hãrþimai vechi, apare denu-mirea de poligonul Mãli-na. Ceea ce i-a determi-nat pe unii sã îl denu-meascã, atunci când s-aureferit la poligon, Mãli-na.

((ppaagg.. 66))

FFiiee ccãã bbaattee îînn CCââmmppiiaa CCoovvuurrlluuii ((ppoolliiggoonnuullSSmmâârrddaann)) ssaauu îînn PPooddiiººuull BBaabbaaddaagguulluuii((ppoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg)),, vvâânnttuull eessttee oommnniipprreezzeennttppeennttrruu cceeii ccaarree lluuccrreeaazzãã îînn rreessppeeccttiivveellee uunniittããþþiimmiilliittaarree.. IIaarr,, ddaaccãã aarr ffii ssãã îîii cciittããmm,, vvâânnttuull bbaatteeîînn ppoolliiggoonn ddee ddoouuãã oorrii ppee aann,, ººaassee lluunnii ddee llaannoorrdd ººii ººaassee lluunnii ddee llaa ssuudd..

ZZggoommoottuull oobbuuzziieerruulluuiiCobor din trenul care m-a dus de la

Bucureºti la Galaþi ºi intru în incinta gãrii. Ogarã modernã, cochetã ºi, mai ales, curatã.Mã îndrept spre ieºire unde, punctuali, ceidin poligonul Smârdan, mã aºteaptã pentru amã ajuta sã ajung în poligon. Pornim ladrum cu maºina poligonului, condusã decaporalul Dãnuþ CRIªAN. ªef de maºinã

este maistrul militar clasa a II-a, Ion SAVASTRE.Parcurgem repede cei aproximativ 20 de km

care despart oraºul de poligon. Ajungem la intrareaprincipalã a unitãþii, unde accesul în incintã ne estefacilitat, nu de cãtre militari, ci de personalul uneifirme civile de pazã. Am aflat mai târziu cã servi-ciul de pazã al unitãþii s-a externalizat.

La intrarea înpavilionul coman-d a m e n t u l u ipoligonului suntîntâmpinat de cãtrel o c o t e n e n t -colonelul RaduSAMOILÃ, coman-dantul unitãþii.

((ppaagg.. 77))

LLooccuurr ii îînn bbããttaa iiaa vvâânnttuu lluu iiLLooccuurr ii îînn bbããttaa iiaa vvâânnttuu lluu ii

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

PPaallaattuull CCeerrccuulluuii MMiilliittaarr NNaaþþiioonnaallOferta culturalã

pentru sãptãmâna 3 - 8 martie

Timp de trei zile, în cadrul Convocãrii de relaþiipublice, organizatã de Statul Major al Forþelor Te-restre, maiorul Renato NADOLU ca ofiþer de relaþiipublice al S.M.F.T. împreunã cu ofiþerii de relaþiipublice din M.U. ºi U., precum ºi cu redactorii-ºefiai publicaþiilor militare din subordinea S.M.F.T., audezbãtut: „Analizamodului de îndeplinirea activitãþii în planulde relaþii publice pe2007 ºi stabilirea mo-dului de perfecþionarea activitãþii în 2008”...

Atunci când mergem în poligoane ºi luãm con-tact cu personalul care îºi desfãºoarã acti-vitatea într-un asemenea gen de unitate,

vedem cã au feþele arse de vânturile puternice carebrãzdeazã respectivele zone. Echipamentul lorobiºnuit este compus din cizme de cauciuc, combine-zoane ºi salopete, pelerine de ploaie ºi cãciulirufoase. Iar, atunci când îi saluþi, le simþi mâinileaspre din cauza gerului care ºi-a pus amprentaasupra lor.

Univers plasticSala Rondã-expoziþia de picturã a artistei plas-

tice Anita RãdulescuExpoziþia este deschisã în perioada 25 februarie–9

martie 2008.Sala Foaier-expoziþia de picturã a artistei plas-

tice Paula Tudor

Puternicele confruntãri navale desfãºurate pe tim-pul celor douã conflagraþii mondiale pe oceanele ºimãrile lumii pe care noi le putem urmãri cu ajutorulimaginilor din arhivele de film, scot la rampã succese-le înregistrate de cãtre submarine în acþiunile duseîmpotriva lor de cãtre flotele de suprafaþã aparþinândbeligeranþilor din cele douã rãzboaie.

De-a lungul rãzboaielor au fost scufundate sute denave militare ºi civile ºi mii de marinari sau pasageriºi-au pierdut viaþa în adâncuri. Am fost obiºnuiþi sãcredem cã cele mai puternice atacuri ºi cele mai maridrame s-au petrecut în Oceanele Atlantic ºi Pacific.Cea mai mare dramã navalã, soldatã cu mii de morþi înurma unui singur atac, s-a petrecut...

Viaþã de poligonar

Victorie pentru unii - dezastru pentru alþii

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

“E nevoie de modele”

- iinntteerrvviiuu ccuu ccoommaannddaannttuull ppoolliiggoonnuulluuii ““SSMMÂÂRRDDAANN””,,llooccootteenneenntt-ccoolloonneelluull RRaadduu SSAAMMOOIILLÃÃ -

Preºedintele Comitetului Militar al Uniunii Europene,generalul Henri Bentegeat, s-a aflat, în perioada 13-15februarie, într-o vizitã oficialã în România, la invitaþiaºefului Statului Major General, amiralul dr. GheorgheMarin. ªeful Statului Major General, amiralul doctorGheorghe Marin, s-a întâlnit, vineri, 15 februarie cupreºedintele Comitetului Militar al UE. GeneralulBentegeat a fost primit, de asemenea, vineri, de preºedin-tele României, de ministrul Apãrãrii ºi de ministrul afa-cerilor externe.

Armata României - un partener importantPotrivit comunicatului Ministerului Apãrãrii, în tim-

pul convorbirilor, amiralul dr. Gheorghe Marin ºi gene-ralul Bentegeat au abordat, în principal, relaþia ArmateiRomâniei cu structurile militare ale Uniunii Europene,precum ºi teme ca: rolul ºi locul Comitetului Militar înprocesul de elaborare a deciziilor în cadrul UE, coope-rarea militarã dintre NATO ºi UE ºi rolul parteneriatuluistrategic NATO-UE pentru securitatea europeanã ºi glo-balã, importanþa dezvoltãrii capabilitãþilor majore încadrul Uniunii, cu referire directã la operaþionalizareagrupurilor tactice de luptã, precum ºi rolul ComitetuluiMilitar în promovarea Politicii Europene de Securitate ºiApãrare.

ªeful SMG a prezentat detalii privind transformareaArmatei României, situaþia participãrii cu forþe la operaþiiºi misiuni de gestionare a situaþiilor de crizã ºi aprecierinaþionale privind situaþia de securitate la nivel regional.În timpul întâlnirii cu ministrul Apãrãrii, au fost abordateaspecte ale cooperãrii militare în cadrul UE.

Generalul Henri Bentegeat a precizat cã ArmataRomâniei este un partener important pentru misiuniledesfãºurate sub egida Uniunii Europene, iar ministrulApãrãrii, Teodor Meleºcanu a prezentat ºi stadiulpregãtirilor summit-ului NATO de la Bucureºti.

Programul vizitei preºedintelui Comitetului Militar alUE a mai cuprins depunerea unei coroane de flori la Mor-mântul Ostaºului Necunoscut.

*** Comitetul Militar al Uniunii Europene este organul

militar suprem al Consiliului UE pentru consultare ºicooperare militarã între statele membre, în domeniul pre-venirii conflictelor ºi al gestionãrii crizelor. Organismuleste format din ºefii statelor majore generale (ai Apãrãrii)ale statelor membre, iar preºedintele este desemnat deConsiliu, dintre membri acestuia, pentru un mandat detrei ani.

Generalul Henri Bentegeat a fost, în perioada 2002 -2006, ºef al Statului Major al armatei franceze, iarîncepând din 6 noiembrie 2006, a fost desemnatpreºedinte al Comitetului Militar al Uniunii Europene.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

TEHERAN-Iranul susþine cã o rachetã lansatã peorbitã transmite cu succes informaþii pe Pãmânt.Presa oficialã din Teheran, citatã de Reuters, a anunþat cão rachetã lansatã pe orbitã de Iran, în cursul acestei luni,pentru a pregãti plasarea în spaþiu a unui satelit de cer-cetare, a trimis cu succes date ºtiinþifice pe Pãmânt. Ira-nul, implicat într-o disputã cu statele occidentale dincauza ambiþiilor nucleare ale Teheranului, a provocattemeri pe plan internaþional, la 4 februarie, dupã efectu-area unui test cu rachetã, menitã sã plaseze un satelit înspaþiu. Tehnologia utilizatã pentru plasarea sateliþilor înspaþiu ar putea fi folositã ºi pentru lansarea de arme,potrivit analiºtilor, iar Statele Unite ºi Rusia ºi-au expri-mat temerile cu privire la acest test. Washingtonul areacþionat, afirmând cã acest test efectuat de Iran estenefericit. BEIJING-China intensificã instruireaantiteroristã înaintea Jocurilor Olimpice. Instruireamilitarilor chinezi va fi sporitã, înaintea JocurilorOlimpice din acest an de la Beijing, pentru contracarareaunor potenþiale atentate teroriste, inclusiv, ameninþãrinucleare ºi biochimice, a anunþat presa oficialã din capi-tala Chinei, citatã de Reuters. Potrivit precizãrii agenþieioficiale, China Nouã, Armata pentru Eliberarea Poporuluia înfiinþat în iunie 2007 o unitate specialã de securitate,care este responsabilã ºi pentru contingentele aeriene ºimaritime. Un ofiþer de rang înalt din cadrul armatei, citatde agenþie, a declarat cã, pentru a se pregãti mai bine pen-tru orice ameninþare posibilã, au fost prevãzute programede instruire ample înainte de Jocurile Olimpice.Pregãtirea efectivelor angrenate se concentreazã peameninþãrile biochimice ºi nucleare, precum ºi pe operaþi-uni de salvare de urgenþã. BRUXELLES-UE exa-mineazã posibilitatea de a înfiinþa o flotã aerianã detransport militar. La jumãtatea acestei luni, þãrile dinUE au decis sã examineze posibilitatea de a înfiinþa o flotãde avioane pentru transport militar, pentru a pune capãtlipsei de mijloace care a dus la întârzierea trimiterii forþeieuropene în Ciad, relateazã AFP. Agenþia pentru ApãrareEuropeanã (EDA) a anunþat într-un comunicat publicat lajumãtatea acestei luni dupã încheierea reuniunii comitetu-lui director al organismului cã va fi desemnatã o echipã despecialiºti pentru examinarea înfiinþãrii unei floteeuropene pentru transport aerian, bazatã pe proprietateacomunã a Airbus A400 M, care sã fie administratã de maimulte guverne. Programul avionului de transport A400 M,lansat de ºapte þãri în luna mai 2003, a fost întârziat, însã,primul zbor este programat pentru aceastã varã. Contrac-tul, în valoare de 20 miliarde de euro, pentru 180 deavioane, a fost semnat cu Airbus Military de cãtre Agenþiaeuropeanã OCCAR (Organizaþia Comunã pentru Coope-rare în Domeniul Armamentului). Germania a comandat60 de avioane, Franþa 50, Spania 27, Marea Britanie 25,Turcia 10, Belgia 7 ºi Luxemburg 1. Þãrile UE au maidecis ºi acceptarea propunerii Marii Britanii în ceea cepriveºte “schimbul de informaþii cu privire la elicoptereledisponibile” pentru a “facilita cooperarea dintre cei careau modele identice de elicoptere, în cadrul viitoareloroperaþiuni europene”. PARIS-Iniþiativã în domeniulApãrãrii. Liderul de la Elysée, Nicolas Sarkozy,intenþioneazã sã propunã înfiinþarea unei forþe de elitã îndomeniul Apãrãrii, din care sã facã parte cele mai maristate din UE: Franþa, Germania, Marea Britanie, Spania,Italia ºi Polonia, informeazã EUObserver. Parlamentarulfrancez Pierre Lellouche, un purtãtor de cuvânt al luiSarkozy în domeniul Apãrãrii, a prezentat recent ideea ºicondiþiile de participare a celor ºase þãri la aceastã forþã deelitã în cotidianul Le Figaro. Þãrile participante ar trebuisã adopte reguli comune de sporire a cooperãrii, cum ar fialocarea a minimum doi la sutã din PIB pentru domeniulApãrãrii, participarea pe o piaþã comunã a echipamentelorde apãrare, ºi mobilizarea a 10.000 de militari pentru forþede intervenþie. Grupul de elitã s-ar angaja sã realizezeîmpreunã proiecte comune antiterorism, dar ºi programede infrastructurã pentru Apãrare, cum ar fi sisteme antira-chetã sau tehnologie spaþialã ºi de spionaj. Aceastã iniþia-tivã ar urma sã fie lansatã de autoritãþile de la Paris în2009, dupã ce Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare.În prezent, doar Franþa ºi Anglia pot face parte cu sigu-ranþã din acest grup, întrucât acestea ar îndeplini criteriulde a aloca Apãrãrii procentul de doi la sutã din ProdusulIntern Brut.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00222277

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Lt.col. Emanuel Bãrbulescu int. 0602 Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 4/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

R e p r e z e n t a n þ i iinstituþiilor implicateîn organizarea sum-mit-ului NATO de laBucureºti, din perioa-da 2-4 aprilie 2008, auapreciat într-o întâl-nire la Guvern cu pre-mierul Cãlin PopescuTãriceanu, cã pregãti-rile au avansat semni-ficativ, iar activitãþilestabilite sunt în grafic.

Concluzia a fostformulatã de coordo-natorul acþiunilor deorganizare a reuniunii,secretarul de statVictor Micula.

El a informat cã, îndiscuþiile din Consiliul

Nord-Atlantic, au fost aprobate formatele de lucru ale summit-ului de la Bucureºti, care includ o reuniune formalã a ºefilor destat ºi/sau de guvern din statele membre, precum ºi reuniuni aleComisiilor NATO-Ucraina ºi NATO-Rusia, conform unui comu-nicat al guvernului.

Premierul Cãlin Popescu Tãriceanu a amintit cã reuniuneaNATO de la Bucureºti este importantã, nu doar pentru Alianþã, ciºi pentru România, fiind “cel mai semnificativ eveniment inter-naþional” organizat în þarã pânã în prezent.

R e v i s t a„ A p ã r a r e aNBC” editatãde cãtre Cen-trul dePregãtire pen-tru ApãrareNuclearã, Bio-logicã ºi Chi-micã „MUS-CEL” ne invitãsã dãm curslecturii. Ediþiacu care auîncheiat anul2007, un„cocteil dep a s i u n e ” ,atrage atenþiaca, de fiecaredatã, cu unsumar profe-sional extremde nuanþat.

Capitoleler e v i s t e i

cuprind domenii de pregãtire care îmbracã prin conþinuturileelaborate latura eficienþei teoretice, precum ºi interesul pentrutranspunerea în practicã a demersului profesional. Chiar dacã,la prima vedere, revista pare sã se adreseze numaispecialiºtilor NBC, tematica abordatã, cuprinsul facil ºiinteresant al articolelor transformã publicaþia într-un instru-ment util în pregãtirea profesionalã a ofiþerilor ºi subofiþerilor,indiferent de arma ºi specialitatea militarã.

Remarcãm amploarea capitolelor: Cercetare, Dezvoltare

ºi Reglementare în Armã, „Protecþia Forþei”, „Instruire îndomeniul armei”, Echipamente de apãrare CBRN.

Prin numãrul consistent al articolelor incluse, abordareaproblematicii supusã atenþiei, argumentatã prin formule decalcul, grafice, însoþite de tabele ºi norme este relevat dome-niul ºtiinþific, element laborios pe care specialiºtii instituþiei îldemonstreazã constant.

Semnalãm lectorilor noºtri titlurile unor articole ºi studiicare poartã semnãtura unor specialiºti în domeniu dintre careenumerãm: „Opinii privind protecþia forþei în condiþiileactuale de desfãºurare a acþiunilor militare” – autor col.drd.Tudorel RADU, „Instrucþia în domeniul standard de estimarea efectelor combinate ale loviturilor nucleare”, „ApãrareaNBC la începutul mileniului III”, „Determinarea eficacitãþiidecontaminãrii radioactive – autori col.prof.univ. BenoniSFÂRLOG ºi mr.drd.lector univ. Daniel CONSTANTIN,mr.ing.dr. lector univ. Dãnuþ MOªTEANU, cpt. instructorGhiþã ARAMÃ, fizician drd.ing. Florin ANTONESCU, „Ce-rinþe pentru protecþia forþei în mediul montan” – autor mr.Gabriel ÞIREA.

Instrucþia pentru Apãrare CBRN, ca element de pregãtirepentru o misiune este imperativã. Din acest punct de vedere,pe parcursul editorial, lt.col. Stelian RÃDULESCU ºi mr.Gheorghe MITRICÃ în articolele pe care le semneazã expunlapidar realizãrile instituþiei, în materie de normã ºi proceduri,manuale de strictã specializare. Într-o prezentare panoramatãne este semnalatã apariþia Manualului Instrucþiei pentruApãrare CBRN-FT / CBRN-7/1, FT/CBRN-9 – Manualulprivind eficienþa ºi evaluarea capabilitãþilor de apãrare CBRNdin Forþele Terestre ºi al FT/CBRN-II, Manualul privindmanagementul pericolelor CBRN ºi capabilitãþile specifice deApãrare CBRN.

Din sumarul publicaþiei nu lipseºte capitolul de memoria-listicã. Din cuprinsul acestuia aflãm despre participarea, înpremierã, într-un teatru de operaþii în 2003 a unei subunitãþide apãrare NBC, precum ºi aspecte relevante desprefuncþionarea primei instituþii de învãþãmânt de Chimie Mili-tarã din Armata României.

Un cocteil de pasiune

Preºedintele Comitetului Militar al UE,

în vizitã la Bucureºti

Organizatorii summit-uluiNATO de la Bucureºti apreciazã

cã pregãtirile sunt în grafic

Paginã realizatã de locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

La Cimitirul Pipera, din Bucureºti, unde sunt înmormântaþicirca 160 de soldaþi ºi ofiþeri sovietici, s-a desfãºurat, vineri 22februarie un ceremonial militar ºi religios cu prilejul „ZileiApãrãtorilor Patriei”. La ceremonia depunerii de coroane, au luatparte reprezentanþii ambasadei ruse ºi ai altor misiuni diploma-tice. La Monumentul ostaºilor sovietici din Bucureºti au depuscoroane reprezentanþii Ministerului Apãrãrii al României, aiMIRA, Asociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi, delegaþii aleambasadelor Armeniei, Azerbaidjanului, Kazahstanului,Ucrainei, Poloniei ºi Moldovei. Ambasadorul extraordinar ºiplenipotenþiar al Federaþiei Ruse în România, a subliniat cã ZiuaApãrãtorilor Patriei este una din principalele sãrbãtori în Rusia. Înluptele pentru eliberarea României de trupele germane ºi hortistes-au jertfit peste 50.000 de militari sovietici, înmormântaþi încimitire din 150 de localitãþi din România.

Bucureº t iMoment comemorativ

Timp de trei zile, în cadrul Con-vocãrii de relaþii publice, organizatã deStatul Major al Forþelor Terestre,maiorul Renato NADOLU ca ofiþer derelaþii publice al S.M.F.T. împreunã cuofiþerii de relaþii publice din M.U. ºiU., precum ºi cu redactorii-ºefi ai pu-blicaþiilor militare din subordineaS.M.F.T., au dezbãtut: „Analiza modu-lui de îndeplinire a activitãþii în planulde relaþii publice pe 2007 ºi stabilireamodului de perfecþionare a activitãþiiîn 2008”, „Îmbunãtãþirea cadruluiorganizatoric pentru asigurarea unuiflux continuu ºi oportun de informaþiireferitoare la activitatea organiza-toricã ºi evoluþia structurilor subordo-nate Statului Major al Forþelor Te-restre”, „Stabilirea unor modalitãþi decreare ºi exploatare a posibilitãþilorde mediatizare a activitãþilordesfãºurate de Forþele Terestre”.

În urma dezbaterilor s-a desprins,printre altele, ºi concluzia cã trans-miterea mesajelor trebuie sã se facãîntr-o concepþie unitarã, adicã, sãtransparã principiul „„vvoocciiii uunniiccee””, astaneînsemnând cã vorbeºte o singurãpersoanã.

În ultima zi, la discuþii au participatºi gl.bg.dr. Visarion NEAGOE, coman-dantul Comandamentului F.T. ºi d-naMirela GRECU – consilier al ºefuluiS.M.F.T. pe probleme de politici deapãrare.

Generalul de brigadã dr. VisarionNeagoe a transmis participanþilor cã„este nevoie sã se revigoreze ºi sã seamplifice comunicare la toatenivelurile”, cã „reorganizarea nuînseamnã desfiinþare” ºi cã „amîncredere cã nu se vor mai face greºeliaºa cum s-au fãcut în trecut (1981)când au fost desfiinþate ziarele de lanivelul Armatelor 1 ºi 4. Sper ca,

inclusiv, la nivelul batalionului sãaparã, pe stat, funcþia de ofiþer derelaþii publice. Am constatat, pe timpulcât am fost în Teatrul de Operaþii din

Irak, cât de important este acest om...Pentru a asigura funcþionalitatea ºieficacitatea maximã a unitãþii, trebuiesã fim conºtienþi cã la misiune con-tribuie toate mijloacele: ofiþerul derelaþii publice, dar ºi presa scrisã ºiaudio-vizualã...

Vã cer, în numele ºefului S.M.F.T.,dar ºi al meu, sã gãsiþi mijloace vari-ate ºi diverse pentru a reflecta reali-tatea din Forþele Terestre. O atenþiedeosebitã trebuie acordatã genurilorde arme. Fiecare contribuie larealizarea, cu succes a misiunii.

Reflectaþi în materialele voastre,oamenii ºi preocupãrile lor. Nu ezitaþisã scoateþi la luminã oamenii cu ade-vãrat valoroºi ºi ambiþioºi care faccinste Forþelor Terestre. E nevoie demodele.

Nu avem voie sã facem rabat de lapatriotism... Nu trebuie pierdute aces-te valori... De asemenea, învãþaþi dinceea ce este nou în NATO, UE, de la

cei ce vin de la cursuri... Pentru a nemoderniza nu e de ajuns sã schimbãmnumai tehnica...

Aveþi mai mult curaj... Ne-amînvãþat sã scriem materiale cuminþi,pentru a nu deranja. Dar astfel o sãajungem sã ne minþim ºi nu vom maivedea realitatea. Ar fi trist...

Sã nu gândim negativ, sã fim opti-miºti, sã performãm pentru ca noi, mi-litarii sã avem forþã, putere ºi carac-tere consolidate...”.

În urma celor spuse de gl.bg.dr.Visarion NEAGOE, convocarea s-aîncheiat într-o atmosferã destinsã ºirevigorantã.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008

Pagina 3

La Predeal, în perioada 18-22.02.2008, în spaþiile asigu-rate de Clubul Sportiv Aplicativ – Militar „Bucegii” condusde cãtre locotenent-colonelul Mãdãlin HINCU, s-adesfãºurat concursul aplicativ-militar de iarnã pentru

unitãþile de instrucþie, etapa finalã pe Ministerul Apãrãrii.Clasamentul individual, întocmit în funcþie de timpul

realizat pe traseul de concurs a arãtat, la sfârºitul concursu-lui, astfel:

Locul 1 – Soldat Ciprian MARIAN – Bg. 81 Mc.;Locul 2 – Sgv Alexandru SPERCHEZ – Bg. 2 V.M.;Locul 2 – Cap. Sorin ILIE – Bg. 81 Mc;Locul 3 – nu s-a acordat;Locul 4 – Sgv Florin JITARU – Bg. 2 V.M.Clasamentul pe echipe s-a realizat prin inserarea timpi-

lor realizaþi de primii trei concurenþi din fiecare echipã.La biatlon-echipe, s-au clasat în ordinea urmãtoare:

1 – Bg. 81 Mc; 2 – Bg. 2 V.M.; 3 – Bg.61 V.M.; 4 – Bg. 2 I;5 – Comandamentul Comunicaþiilor ºi Informaticii; 6 –

S.M.F.A.; 7 – B.317 Cc; 8 –Comandamentul LogisticÎntrunit; 9 – S.M.F.N.; 10 – B.60 Pºt.

La ºtafetã-echipe, clasa-mentul a arãtat astfel: 1 – Bg. 2V.M.; 2 – Bg. 81 Mc.; 3 – Bg. 61V.M.; 4 – Bg. 2 I.; 5 – S.M.F.A.;6 – B. 317 Cc.; 7 – Comanda-mentul Comunicaþiilor ºi Infor-maticii; 8 – B. 60 Pºt.; 9 –Comandamentul LogisticÎntrunit; 10 – S.M.F.N.

Pe primele trei locuri lapatrulã s-au clasat: 1 – Bg. 81Mc.; 2 – Bg. 61 V.M.; 3 –S.M.F.A.

Clasamentul general peloturi s-a întocmit prin inserareapunctelor acordate în clasamen-tul pe probe. În caz de egalitate,s-ar fi acordat prioritate lotuluicare a obþinut cel mai bun loc la

proba de patrulã militarã.Ordinea în clasamentul general a fost:1 – Bg. 81 Mc.; 2 – Bg. 2 V.M.; 3 – Bg. 61 V.M.; 4 – Bg.

2 I.; 5 – S.M.F.A.; 6 – B. 317 Cc.; 7 – Comandamentul Comu-nicaþiilor ºi Informaticii; 8 – Comandamentul LogisticÎntrunit; 9 – S.M.F.N.; 10 – B. 60 Pºt.

Este demn de remarcat faptul cã, indiferent de concurs,militarii Brigãzii 2 Infanterie s-au clasat imediat dupã vânã-torii de munte.

Dacã nu ar fi avut ghinion unul dintre militarii din

loturile C. 1 A. Trt., clasamentul ar fi arãtat altfel. Bãtãlia afost foarte strânsã.

Comparând lotul C. 1 A. Trt., cu cel al C. 4 A. Trt., amconstatat cã membrii loturilor din Ardeal aveau, fiecare,schiuri de fond moderne, aveau arme de biatlon (e adevãrat,închiriate). La sosirea din cursã, fiecare concurent primea ocanã de ceai cald, bine îndulcit ºi cu multã lãmâie – ca ener-gizant.

Cu toatã bunãvoinþa celor care s-au ocupat de loturile C.1 A. Trt., col. dr. Alexandru DABIJA ºi lt.col. TUÞÃ, dacãnu ar fi închiriat, pe banii lor, schiuri nu s-ar fi obþinut decâtultimele locuri.

Militarii din loturi îºi doresc ca la viitoarele concursuri„sã se dea dovadã de mai multã bunãvoinþã” ºi sã se asigureechipament corespunzãtor, sã se ocupe de ei un medic ºi unpsiholog ºi sã se asigure o hrãnire corespunzãtoare pentruefortul depus: vitamine, energizante – sucuri pe bazã de ci-trice, cacao, nes, ciocolatã. Mai e nevoie ºi de unguente pen-tru încãlzirea musculaturii. De asemenea, îºi mai doresc cacei care asigurã hrãnirea „sã ºtie cã pentru performanþã enevoie ºi de norma de hranã, iar, în cadrul normelor dehranã, sã se asigure mai multe proteine (fripturã în sânge,ouã) ºi „nu de fiecare datã binecunoscutul salam”.

Ne bucurãm de rezultatele sportivilor noºtri ºi sperãm cã,pe viitor, vor ocupa numai locul întâi. (P.I.)

B ã t ã l i e s t r â n s ã p e n t r u p o d i u m

Luni, 18 februarie, în cadrul misiunii Iraqi Freedom, întabãra româneascã Camp Dracula din Tallil (Irak), a avut locceremonialul de predare-primire a misiunilor între Bata-lionul 32 Infanterie ,,Mircea”cunoscuþi ºi sub titulatura de,,Scorpionii galbeni” ºi Batalionul 151 Infanterie,,Rãzboieni”, supranumiþi ,,Lupii negri”.

La eveniment au participat ambasadorul României înIrak, dl. Mihail Stuparu, comandantul Comandamentului 2Operaþional Întrunit, generalul-locotenent dr. Florian Pinþã,generalul de brigadã Matias Marten, locþiitorul comandantu-lui Corpului pentru Operaþii Multinaþionale din Irak,seniorul naþional al României în Irak, generalul de brigadãGabriel Gabor, reprezentanþi ai Forþei Multinaþionale ºi aiautoritãþilor civile ºi militare irakiene. Cu acest prilej, gene-ralul-locotenent Florian Pinþã le-a mulþumit militarilorBatalionului 32 Infanterie ,,Mircea” ºi le-a urat succes mili-

tarilor Bata-lionului 151I n f a n t e r i e, ,Rãzbo ien i” .Pentru profe-sionalismul decare au datdovadã în celeºase luni de mi-siune, nouã mi-litari ai Bata-lionului 32Infanterie aufost medaliaþi decãtre locþiitorul comandantului Diviziei Multinaþionale deSud-Est, generalul de brigadã Julian Free.

Infanteriºtii Batalionului 32,,Mircea” au revenit acasã

Infanteriºtii Batalionului 32 „Mircea” s-auîntors acasã, la finele acestei luni. Ei au acþionatîn provincia Dhi Qar din sudul Irakului ºi auparticipat la asigurarea securitãþii ºi stabilitãþiiîn zona de responsabilitate, alãturi de forþelecoaliþiei, în cadrul operaþiunii Iraqi Freedom.

În zona de operaþii a batalionului au fostexecutate peste 1.200 de misiuni. Au fost par-curºi aproximativ 200.000 de kilometri cutehnica blindatã din dotare, iar acþiunile dereconstrucþie s-au concretizat prin finalizarea apeste 20 de proiecte. În zona de operaþii a bata-lionului trãiesc aproximativ douã milioane delocuitori, care au beneficiat de ajutorul

românilor pentru a avea un minimum de condiþii de trai, iarbuna relaþionare cu ei a dus la îndeplinirea misiunii. (B.E.)

Scorpionii galbeni au predat ºtafeta misiunii

“ E n e v o i e d e m o d e l e ”

La 1 martie 1917, prin Înaltul Decret nr. 245 al regeluiFerdinand I, s-a înfiinþat Regimentul de Tracþiune Automo-bilã, moment ce a marcat începutul procesului de reorgani-zare a formaþiunilor de automobile din armata românã ºi deapariþie a armei AUTO.

Ziua de 1 Martie – an de an – ne reaminteºte rolul impor-tant al automobiliºtilor în sistemul militar.

Pentru tot ceea ce înseamnã automobil ºi automobilist laînceput de mileniu III, aducem omagiu înaintaºilor noºtricare, prin ascuþimea minþii ºi sudoarea frunþii, au creat unsimbol, au înãlþat un spirit ºi ne-au lãsat moºtenire un þel, ocredinþã ºi o datorie.

Azi, în condiþiile rãzboiului modern, nu poate fi con-ceputã nici o acþiune militarã fãrã aportul autovehiculelor.Transporturile auto reprezintã un element vital al susþineriilogistice, fãrã de care orice misiune poate fi sortitã eºecului.

La acest moment aniversar, vã adresez sincere felicitãripentru modul exemplar în care vã îndepliniþi îndatoririle ºivã urez multã sãnãtate, fericire alãturi de cei dragi ºidepline împliniri profesionale!

Fie ca Dumnezeu sã vã dea puterea ºi înþelepciunea dea depãºi greutãþile acestei perioade, iar celor de lângã dum-neavoastrã rãbdarea de a vã sprijini!

Comandantul Corpului 1 Armatã Teritorial “General Ioan Culcer”

General-maior Nicolaie DOHOTARIU

Mesaj transmis cu ocazia aniversãriiZilei Automobiliºtilor militari ºi a Batalionului 1 Transport

„Fãrã transportnu se realizeazã nimic”

Pregãtireapentru start

Atunci când mergem în poligoane ºi luãm contactcu personalul care îºi desfãºoarã activitateaîntr-uun asemenea gen de unitate, vedem cã au

feþele arse de vânturile puternice care brãzdeazã respec-tivele zone. Echipamentul lor obiºnuit este compus dincizme de cauciuc, combinezoane ºi salopete, pelerine deploaie ºi cãciuli rufoase. Iar, atunci când îi saluþi, lesimþi mâinile aspre din cauza gerului care ºi-aa pusamprenta asupra lor.

ªªttiiee ccãã ººii-aa ffããccuutt ddaattoorriiaaÎn luna august a acestui an, plutonierul-adjutant

Mihai CIOCÂNTà va sãrbãtori 32 de ani ca subofiþer înarma auto. De aproape un sfert de veac, îºi desfãºoarãactivitatea în poligonul Smârdan. La absolvirea ªcoliiMilitare a ajuns mecanic-conductor TAB la Regimentul30 I. Mc. Timp deun an a lucrat laCanalul Dunãre –Marea Neagrã laCernavodã, la kilo-metrul zero, caºofer pe un auto-buz. A revenit laregiment de unde,în anul 1983, aprimit ordin demutare la fostafermã agricolã carefuncþiona pe lângãpoligon. ªapte-sprezece ani a fãcutde toate. Numaimoaºã comunalã nua fost. A cumulat mai multe funcþii: ºef depozit materialetehnice, prelucrãtor foi parcurs, ajutor pentru exploatareºi ºofer. Odatã cu desfiinþarea fermei, în anul 2002, a fostîncadrat în poligon pe funcþia de comandant pluton trans-port.

Nu a fost o funcþie uºoarã. A condus ºi „Buceagul” ºi„DAC-ul” prin poligon, atât ziua, cât ºi noaptea, vara, darºi iarna.

Din luna noiembrie a anului 2006, îndeplineºte funcþiade comandant pluton logistic. De fapt, rãspunde de tot ceþine de învârtirea roþii în poligon. Iar atunci când aceastanu funcþioneazã, mai ales, autobuzul pentru transportulpersonalului, numele lui este pe buzele tuturor.

Dupã 32 de ani de carierã militarã considerã cã, atâttimp cât îþi faci treaba pe funcþia pe care eºti încadrat, iaractivitatea nu suferã de pe urma muncii tale, înseamnã cãþi-ai fãcut datoria. La anul va împlini 53 de ani. κi doreºtesã treacã în rezervã de aici, din poligon.

SSooaarrttaa aa ddeecciissDupã parcurgerea celor trei ani de ªcoalã Militarã în

specialitatea electromecanic în arma tancuri, soarta adecis pentru maistrul militar principal, CãtãlinOPRICESCU sã ajungã în poligonul Smârdan. La repar-tiþie, pe tablã era trecut indicativul unitãþii, dar, pe 11 sep-tembrie 1985, când pãºea pe poarta poligonului avea sãafle cã alta era garnizoana. A oftat ºi ºi-a luat în primirefuncþia pe care ºi astãzi îºi desfãºoarã activitatea, ºianume, aceea de specialist în cadrul sectorului de tragerecu armamentul de pe tanc.

În primii cinci ani a avut convingerea cã s-ar fi simþitmai util într-o bazã sau secþie de reparaþii sau, de ce nu,într-o unitate de tancuri. Dorea sã lucreze în specialitateapentru care se pregãtise. Odatã cu trecerea timpului, ºi-adat seama cã, ºi ceea ce face aici, în poligon, este foarteimportant.

De-a lungul timpu-lui, nevoia l-a învãþat sãfacã ºi artificii necesareînsã pentru bunafuncþionare a instalaþi-ilor din poligon. Defiecare datã a reuºit sãgãseascã posibilitatea dea rezolva problemeleapãrute.

În poligon a trãitclipe de agonie ºi extaz.În anul 1988, pe timpulexecutãrii unor trageriexperimentale, a fostfãcut responsabil pentru

eºecul înregistrat. Era cel mai mic în grad ºi era dinpoligon. Dar, timpul este un bun remediu. Valoareamuncii i-a fost recunoscutã, atunci când, la solicitareacelor de la Batalionul 284 Tc. a participat, alãturi detanchiºti, la elaborarea unui proiect privind executareatragerilor cu armamentul de pe tancul din dotarea unitãþii.Astãzi, proiectul a devenit manual omologat. Sperã sã fiede folos în continuare acestor sectoare de tragere. Estesingurul care mai are tangenþã cu tehnica specificã dinpoligon. Celor care vor sã vinã în poligon, le recomandãsã gãseascã pe cineva care sã îi înveþe meseria de poligo-nar.

RRaammppaa ddee llaannssaarreeTimp de 17 ani a fost tanchist ºi ºi-a desfãºurat acti-

vitatea într-o unitate de tancuri. A parcurs toate treptele,

pornind de la cea de comandant pluton tancuri, coman-dant companie ºi ºef al operaþiilor la un batalion de tan-curi.

Cu poligonul a luat contact cât timp a executat trageride instrucþie ºi apreciere cu armamentul de pe tanc.Atunci ºtia prea puþin despre cei care se aflau înapoiacâmpului de þinte. Avea aceeaºi convingere pe care o auaproape toþi, aceea cã unitãþile venite în poligon sunt doarbeneficiare ale muncii prestate de cãtre poligonari.

Ca urmare a restructurãrii organismului militar, ºtie cãva fi pus la dispoziþie. Ceea ce îl va face sã se reorientezepentru a putea sã îºi continue cariera militarã. În momen-tul în care a identificat o funcþie liberã în poligonul Smâr-dan, maiorul Daniel ENEA a avut satisfacþia cã are posi-bilitatea sã îºi continue cariera militarã exact pe speciali-tatea pe care a fost încadrat.

Dupã sosirea în poligon, unde, a fost numit pe funcþiade ºef sector trageri cu tancurile, a realizat cã, ceea cevedea din postura unui ofiþer, din cadrul unei structuriluptãtoare, era total diferit faþã de ceea ce a simþit înmomentul în care a fãcut parte din cadrele poligonului.

În noua posturã a realizat faptul cã, atunci când era labatalion, le limita activitatea celor din poligon. Acum,când realitatea a devenit alta, a realizat cã activitateapoligonarilor este mult mai amplã. Un poligonar trebuiesã ºtie foarte multe lucruri legate de activitãþile pe caretrebuie sã ledesfãºoare unitãþileatunci când vin înpoligon. Trebuie sãcunoascã condiþiilede tragere, situaþiiletactice ºi contextulîn care desfãºoarãacþiunile de luptãstructurile respec-tive. Pentru cã, atun-ci când unitãþile vinîn poligon, acestoratrebuie sã le fie asig-urat cadrul legal ºi,în acelaºi timp,logistica funcþionalãpentru activitãþile respective.

Considerã cã viaþa de poligonar trebuie sã fie accep-tatã ca fiind o etapã intermediarã pentru trecerea la unnivel de performanþã mai ridicat.

Crede cu toatã convingerea cã ºi poligonul poate fi orampã de lansare, la fel ca orice altã unitate militarã, careoferã aceleaºi condiþii ºi satisfacþii.

BBuunn llaa ttooaatteePrimii paºi în cariera militarã, plutonierul-major

Viorel NISTOR i-a fãcut în poligonul Capu-Midia, undea ajuns în anul 1992, când a absolvit ªcoala Militarã deArtilerie ºi Rachete Antiaeriene. Timp de un an îºi vadesfãºura activitatea în acest poligon.

În dorinþa de a se apropia de casã, fiind, de loc, dinBabadag, va obþine mutarea la o unitate din apropierealocalitãþii. În anul 2003 va lua contact cu poligonulBabadag unde în prezent îºi desfãºoarã activitatea ca ºefbirou achiziþii.

Aceasta este funcþia de bazã. Prin cumul, rãspunde detransmisiuni, geniu ºi chimic. Pânã la introducerea solde-lor pe card a fost ºi casierul unitãþii. Atunci când sanitarulunitãþii este plecat în concediu, îi þine locul ºi acestuia.Comandantul unitãþii spune cã subofiþerul este bun latoate activitãþile care se desfãºoarã în poligon.

Considerã cã impactul cu poligonul a fost dur,deoarece condiþiile de viaþã ºi de muncã sunt foarte grele.Dar, nu a dezarmat. S-a confruntat cu multe probleme pecare a trebuit sã le rezolve împreunã cu colegii. Transmi-siunile au fost ºisunt marea luidurere. Legãturiletelefonice suntfoarte slabe. Legã-tura cu eºalonulsuperior se rea-lizeazã prin tele-fonul de cam-panie. Poligonuleste foarte întins,iar, cu staþiileradio din dotare,nu reuºesc sã þinãlegãtura în condiþiicorespunzãtoare.

S-a acomodatºi cu mersul pe josprin poligon, prin vânt, praf, ploaie, noroi sau zãpadã.Considerã cã marºurile pe care le-a executat fac parte dinviaþa de poligonar. Pentru el, programul începe la ora7.30.

Cu toate aceste greutãþi, viaþa de poligonar îl atrage încontinuare. Dacã ar fi sã aleagã, ar rãmâne tot aici laaceastã unitate a Armatei Române care se învecineazã cuLacul Razelm.

DDee zziiuuaa ppããccããlleelliiiiZiua de 1 aprilie 1996 va rãmâne pentru totdeauna în

amintirea maistrului militar clasa I, CosntantinMANOLE. Este ziua în care a primit ordinul de mutareîn poligonul Babadag. ªi, nu a fost o pãcãlealã, cum am fitentaþi sã credem la prima vedere. Totul a fost cât se poatede real.

A absolvit ªcoalaMilitarã de Radiolo-caþie, promoþie 1985.La repartiþie, de locfiind din oraºulBabadag, a ajuns la osubunitate de radiolo-caþie din apropiereapoligonului Babadag.Timp de 11 ani a privitprin ecranele radiolo-catoarelor cerul înste-lat al patriei. Dar, ºiaici, a ajuns vântulreformei. În urma des-

fiinþãrii subunitãþii de radiolocaþie, a trebuit sã se repro-fileze.

Astfel, va face parte din personalul care încadreazãpoligonul Babadag. De atunci au trecut 12 ani. Ani carenu au fost deloc uºori pentru el. Asemenea colegilor lui,pentru a ajunge din oraºul Babadag, în poligon, pe timpde iarnã, când drumurile deveneau impracticabile,mergea pe jos câte 18 kilometri. Timp de 3, 4 ore înotaprin zãpada care îi ajungea pânã la brâu.

În poligon a participat la toate exerciþiile care s-audesfãºurat, atât cu militarii români, cât ºi cu cei strãini.

A avut ºansa de a cunoaºte militari din alte armate ºide a vedea tehnicã militarã pe care mulþi dintre noi auvãzut-o doar la televizor sau prin reviste de specialitate.

Din luna noiembrie a anului 2007 îndeplineºte funcþiade ºef sector tragere cu armament de aviaþie. La fiecaretragere are de pregãtit ºi marcat o suprafaþã de 6 hectare.Este printre puþinii care au ºansa de a vedea un avion devânãtoare – bombardament care vine la atac, largheazãbomba, iar aceasta vine cu vitezã spre solul poligonului.În urma impactului, rãmâne de fiecare datã un crateradânc.

Dacã situaþia i-ar cere sã aleagã între ecranul radiolo-catorului ºi vântul sãlbatic din poligon, ar alege, fãrãezitare, vântul.

PPrriibbeeggiiaa ccaarriieerreeii mmiilliittaarreeActuala reformã din sistemul militar ne-a fãcut pe

mulþi sã pornim într-o pribegie a carierei militare. Ne-amlãsat familiile la distanþã ºi le vedem doar la sfârºit desãptãmânã. Alþii ºi-au luat cu ei familiile care au fostnevoite sã renunþe la confortul obþinut cu greutate ºi sã îºireia viaþa într-o altã garnizoanã.

Nici locþiitorul comandantului poligonuluiBabadag, maiorul Viorel POPESCU nu face excepþiede la regulã. La prima vedere ai convingerea cã, dupãnume ºi tonalitatea vocii, ar fi o rudã a renumitului mo-derator de emisiuniradio de la RadioRomânia Actua-litãþi. Dar, nu estedecât o asemãnareîntâmplãtoare.

Absolvent alªcolii Militare,arma artilerie înanul 1990 ºi-aînceput cariera mi-litarã la Regimentul9 Artilerie de laDrobeta Turnu-Severin. A trecut succesiv prin funcþiile de comandantpluton comandã ºi secþie tunuri antitanc. În anul 1998 vaajunge comandant Baterie R.A.D. la Brigada de artilerieantitanc „Traian”. Desfiinþându-se în anul 2002, va trebuisã pãrãseascã Drobeta Turnu-Severin ºi sã meargã cufamilia la Craiova, unde a fost încadrat la Divizionul 30Artilerie.

Din anul 2004, îºi va desfãºura activitatea la Centrulde Achiziþii ºi Marketing din garnizoana Craiova. La 1noiembrie 2006 a ales sã vinã în poligonul de la Babadag.A fãcut acest pas din dorinþa de a-ºi continua cariera mi-litarã. Familia l-a înþeles ºi l-a urmat. Chiar dacã asta aînsemnat renunþarea la un confort oferit de un oraº pre-cum Craiova. La Babadag locuieºte cu familia într-unapartament unde vara nu curge apa, iar iarna încãlzirea seface cu lemne. Toatã familia îºi asigurã existenþa doar dinsolda ofiþerului.

În poligon ºi-a început activitatea pe funcþia de ºefsector tragere. A urmat numirea pe funcþia de locþiitor alcomandantului. Volumul de muncã este foarte mare ºipentru rezolvarea sarcinilor, atât el, cât ºi colegii luidepun eforturi susþinute în condiþiile aspre pe care viaþade poligon le oferã. Toatã viaþa a fost un luptãtor. Esteconvins de faptul cã vitregiile din poligon nu îl vorînfrânge.

Doreºte sã facã carierã în acest poligon. Însã, dacã varãmâne în armatã, va trebui sã se gândeascã din nou la oaltã garnizoanã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008Pagina 4

Viaþã de pol igonar

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008

Pagina 5

Adoptarea noilor tehnologii înrealizarea unor sisteme de armamentedeterminã schimbãri radicale în conþinutulluptei armate. Dacã luãm în considerareintroducerea în procesul de fabricarecurentã a armamentelor care utilizeazãtehnologii de vârf, putem spune fãrã sãgreºim cã viitorul este chiar lângã noi.Astãzi, utilizarea cuceririlor tehnologice, aexperienþei hi-tech în crearea de sistemede arme impun, pe lângã un nivel ridicat alcunoaºterii, un management flexibil alacþiunii militare care sã cuprindã corelaþiaîntre scopuri, forþe ºi mijloace, susþinereaforþelor ºi, mai ales, ascendentul tehnic ºitehnologic creat prin sistemele utilizate.

Dacã în concepþia armatelor moderneputerea de luptã este o rezultantã a combi-naþiei dintre manevrã, puterea de foc, pro-tecþie ºi conducere, puterea de foc esteconsideratã componenta distructivãesenþialã pentru înfrângerea adversarului.Pentru aceasta, specialiºtii militari ºi-auconcentrat atenþia asupra modernizãriiarmamentelor, sporind performanþelemuniþiilor, materialelor din care sunt fa-bricate blindajele, gurile de foc, aparatele

ºi dispozitivele de ochire ºi asupraînzestrãrii armatelor cu mijloace de luptãultraperfecþionate. Fãrã îndoialã, acestfapt are loc ca urmare a schimbãriigândirii militare provocatã de noile ten-dinþe economice ºi tehnologice. Rezul-tatele unor cercetãri ºtiinþifice au fãcutposibilã construirea unor arme de o com-plexitate ridicatã, capabile sã îndepli-neascã cu eficacitate mãritã ºi eficienþãsporitã misiuni de luptã combinate, înmedii diferite. Astãzi, sunt produse ºi uti-lizate la scarã mare arme „inteligente”,instalaþii speciale, vehicule specificetuturor categoriilor de forþe armate, roboþi,avioane ºi elicoptere de cercetare, fãrãpilot, rachete. Sunt utilizate muniþii ghi-date, explozivi cu aerosoli, arme antitanc,ieftine ºi uºor de transportat, sisteme anti-aeriene performante, dispozitive de vedereºi ochire în infraroºu, tehnologii de con-ducere comandã ºi control în timp real ºicomunicaþii spaþiale, etc. Mijloacele deluptã realizate acum dispun de o putereselectivã mare în achiziþia þintelor, pre-cizie ºi efecte distructive considerabile.Armele convenþionale, ultraperfecþionateprin utilizarea tehnologiilor moderne, sus-citã în continuare interesul pentru mobili-tatea crescutã ºi performanþele atinse careconduc la dispariþia graniþei dintrerãzboiul convenþional ºi cel hi-tech. Com-plexitatea acþiunilor propuse ºi capabili-tatea forþelor implicate vor fi tot mai greude presupus ºi cunoscut, adversarul vadeveni unul invizibil ºi imprevizibil, iarnivelul de alertã va fi unul permanent.Aceasta, deoarece inovaþia tehnologicã aredrept obiectiv ºi scop sporirea capabilitãþiiforþei prin crearea ascendentului tehnic.Capabilitãþile luptei moderne sunt influ-enþate, dupã cum apreciazã analiºtii con-flictelor recente, de relativul echilibrutehnologic. Însã, indiferent de mãrimeaforþei, de timp ºi de spaþiu, acþiunile mi-litare complexe nu pot ocoli calitateatehnicii, raportatã la nevoia de flexibilitateacþionalã ºi decizionalã, de sustenabilitatecontinuã ºi suficientã prin asigurarea unuisuport logistic deplin, calitatea mente-

nanþei, moralul ºi crearea de superioritatetehnologicã pe spaþiile critice ale armelor,continuitate în cercetarea ºtiinþificã ºitehnologicã militarã.

Abordarea în paginile publicaþiei aunei problematici extrem de complexe,înnoirea sistemelor de armamente, consti-tuie o provocare în încercarea de apãtrunde prin studiu în mecanismele princare se schimbã natura conflictelor ºi,totodatã, o tribunã de exprimare a unoropinii despre realitatea timpului în care neaflãm. Pe parcursul ediþiilor trecute, amadus în atenþia dumneavoastrã unele rea-lizãri tehnice, mijloace ºi sisteme de arma-mente care au intrat în înzestrarea unorarmate moderne. Vã supunem atenþiei înaceastã ediþie, câteva date ºi informaþiidespre aruncãtoarele de grenade automate.

EElleemmeennttee ddee eeffiicciieennþþãã-aarruunnccããttooaarreellee ddee

ggrreennaaddee aauuttoommaatteeEficacitatea focului executat cu arma-

mentul de infanterie asupra inamiculuiaflat la distanþe mari, dispersat, adãpostit

sau neadãpostit a cãpã-tat consistenþã ºi putereprin introducerea nouluitip de armã, ºi anume,aruncãtorul de grenadeautomat. Conceptultehnic a fost dezvoltatîntre anii 1960-1980prin perfecþionareaaruncãtorului individualde grenade, de calibru40 mm, montat la puºcade asalt ºi modernizareamuniþiei folosite, grena-da explozivã. Noul pro-dus realizat a adoptatanumite elemente de laalte categorii de arma-

ment, astfel cã, în compunere a apãrut unafet, trepied, aruncãtorul propriu-zis ºicutia cu muniþie, grenade explozive, cali-bru 40mm încãrcate în bandã. Con-cretizarea proiectului ºi continua moder-nizare au luat amploare dupã anii 1990când, datoritã performanþelor înregistrate,aruncãtorul de grenade automat, cal. 40mm a intrat pe deplin în înzestrarea unorsubunitãþi din armatele moderne. Deasemenea, aruncãtorul automat de grenadea fost montat pe vehiculele blindateuºoare, pe transportoare de trupe sau chiarpe blindatele mijlocii sau grele. Eficaci-tatea acestui mijloc de foc a fost demon-stratã în timpul primului rãzboi din GolfulPersic.

Dintre caracteristicile de bazãmenþionãm distanþa de tragere, cuprinsãîntre 1500-2200m ºi greutatea-cu afet- rel-ativ redusã, de maxi-mum 35 de kilo-grame. Schimbãriledin tactica modernã(lipsa de vizibilitate azonei de luptã,creºterea mobilitãþiisubunitãþilor de va-loare micã-grupã,pluton), au conferit oimportanþã deosebitãrolului pe care îl potîndeplini acestearme. Eficacitateamare a transformatînsã servanþii acestorarme în potenþialevictime, aceºtia fiindprimii “vizaþi” decãtre inamic. În aceastã situaþie, metodelede a îmbunãtãþii capacitatea desupravieþuire a acestora în câmpul deluptã s-au reflectat în reducerea factorilorde demascare, sunetul, amprenta termicãºi greutatea.

DDIIAALLOOGGUURRII TTEEHHNNIICCEEPrintre primele tipuri de aruncãtoare de

grenade automate utilizate în luptã a fostaruncãtorul de grenade automat din înzes-trarea Forþelor Terestre americane ºi bri-

tanice, cunoscut sub denumirea MK19Mod. Funcþionarea se face pe principiulgazodinamic, rãcirea þevii cu aer, iar ali-mentarea cu muniþie se face din bandã.MK19 Mod poate folosi grenadeexplozive, perforante, fumigene ºi de ilu-minare. În datele cuprinse în publicaþiilede specialitate sau postate pe Internet, sespecificã faptul cã grenada explozivã cuscop dublu (HEDP – High explozive dualpurpose), M430, produce schije laexplozie, care pot nimicii adversarul pe orazã de 5 m, îl pot neutraliza, pe o razã de15 m ºi pot perfora un blindaj cu grosimeade 50 mm. Celelalte componente ale sis-temului sunt afe-tul ºi aparatul devedere pe timp denoapte, tip AN/TVS – 5.

În Rusia, douãtipuri de aruncã-toare de grenadeautomate, AGS-17 ºi AGS30 suntcu adevãratcunoscute pentrupe r fo rman þe l elor, calibrul aces-tor arme fiindînsã, de 30mm. Se poate vorbi chiar de osimilitudine în ceea ce priveºte perioadade iniþiere a conceptului, de realizare ºidezvoltare a produsului: 1960-1980. AGS-17 a intrat în producþia de serie laînceputul anilor ’70. Performanþele sale,mai scãzute decât cele ale produseloramericane, s-au datorat calibrului ºimuniþiei cu efect pe o razã de aproximativ7-9m. Aruncãtorul proiectat s-a dovedit afi mai uºor de mânuit, iar trecerea, din

poziþia de marº, în cea de tragere, extremde facilã. Caracteristicile tehnice ºi tac-tice:350-400 lov./min., distanþa de tragere800-1700m, greutatea 30kg, l-au reco-mandat pentru a fi produs ulterior sublicenþã în China ºi fosta Iugoslavie. AGS-17 a stat la baza realizãrii, la finele anului1999, a aruncãtorului AGS-30. În com-paraþie cu AGS-17, noua realizare a pro-ducãtorilor ruºi de armamente cântãreºtedoar 16 kg, cu afetul tripod ºi 30 kg, cutamburul încãrcat (29 de grenade). Parti-cularitatea lui AGS- 30 constã în faptul cã

este deservit de cãtre un singur operator.Cu aceastã piesã se pot executa trageridirecte ºi indirecte. Cadenþa de tragere(focautomat sau lovitiurã cu loviturã) este de400 lov/min. Distanþa de tragere eficaceeste de pânã la 800m, iar distanþa maximãde 1700m. Datoritã performanþelor sale,aruncãtorul a intrat în dotarea ForþelorTerestre ruse, a forþelor speciale ºi a fostmontat pe vehicule blindate.

Aruncãtorul de grenade automat,folosit de cãtre armata Germaniei, estecunoscut sub denumirea Heckler&KochGMG. Arma este deservitã de cãtre oechipã compusã din doi militari ºi

funcþioneazã pe principiul gazodinamic,folosind un închizãtor inerþial. Sistemul dealimentare este derivat din cel almitralierei MG3. Percuþia grenadei serealizeazã cu închizãtorul nezãvorât. Bãta-ia maximã este de 2200 m. La aruncãtorulde grenade GMG, pot fi montate, atâtaparate de ochire, tip reflex-vizor, cât ºialte tipuri. Armata spaniolã foloseºte unaruncãtor de grenade automat cu denu-mirea de LAG 40 SB–M1. Principiul de

funcþionare este acelaºi ca la cele douãtipuri prezentate. Sistemul lung de reculse autoatenueazã ºi asigurã pe lângã uncontrol permanent al armei ºi o ochireuºoarã. Cadenþa obþinutã, de doar 215lov/min este potrivitã însã cerinþelortactice. O caracteristicã importantã aacestei arme o constituie capacitatea dea schimba direcþia de alimentare a ben-zii cu muniþie de la stânga sau de ladreapta, schimbare care poate fi fãcutãrapid. Specialiºtii români în armamentes-au aliniat tendinþelor apãrute în acestdomeniu ºi au realizat aruncãtorul indi-vidual de grenade, de calibru 40 mm,AG-40, adaptat la pistolul mitralierã,precum ºi muniþia aferentã(1983).Studiile ºi proiectarea unui aruncãtor degrenade automat, propriu au demarat în

anul 1978. Dupã ample cercetãri ºi exper-imentãri efectuate de cãtre specialiºti ºicercetãtori din cadrul Academiei TehniceMilitare , în anul 1993, au fost omologate,atât aruncãtorul automat de grenade, decalibru 40 mm, AGA-40, cât ºi muniþia.Creaþia specialiºtilor noºtri a fost prezen-tatã, ulterior, la Expoziþia internaþionalãde armament de la Abu Dhabi.

(continuare în nr. viitor)

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

MMooddeerrnniizzaarreeaa aarrmmaammeenntteelloorr

Ascendent tehnic ºi tehnologic

G M G

A G S 3 0

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008Pagina 6

CMYK

- CCee aaccttiivviittããþþii ssee ppoott ddeessffã㺺uurraa îînn ppoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg??- În poligon se pot organiza ºi desfãºura exerciþii tactice

cu ºi fãrã trageri de luptã cu subunitãþi de nivel companie ºicu unitãþi de nivel batalion de infanterie, tancuri, artilerie ºiinfanterie marinã. De asemenea, se pot executa ºi trageri cuarmamentul de pe aeronavele militare. În unele situaþii, seexecutã ºi trageri la suprafaþa apei cu armamentul de infan-terie ºi artilerie cu muniþie inertã (cu aprobarea RezervaþieiBiosferei Deltei Dunãrii).

- CCee ffaacciilliittããþþii ooffeerrãã ppoolliiggoonnuull cceelloorr ccaarree vviinn aaiiccii ppeennttrruuiinnssttrruuiirree ººii ttrraaggeerrii??

- Suprafaþa de teren de care dispune poligonul oferãcondiþii optime pentru desfãºurarea diferitelor tipuri de exer-ciþii. Pentru cazarea personalului, care vine în poligon, existãdouã barãci foarte vechi. Au fost construite în anii ‘70 ai se-colului trecut ºi oferã condiþii sub limita acceptabilului. Prindemolarea, în anul 2005, a grupurilor sanitare ºi a centraleitermice, barãcile au rãmas, practic, fãrã apã ºi cãldurã.

Este necesarã o precizare. În anul 2007, armata SUA aconstruit douã barãci care dispun de toate condiþiile cerute lamomentul actual. Acestea sunt folosite ºi de militarii români,dar numai pe timpul desfãºurãrii unor activitãþi în comun cumilitarii americani.

În celelalte situaþii, pentru militarii noºtri se folosesc totaceleaºi corturi ºi sobe improvizate pe timp de iarnã saubarãcile, cu coºurile scoase prin pereþii sau prin geamurilerespectivelor clãdiri. Apa se aduce cu cisterna, iar spãlatul seface la un spãlãtor de tablã, în aer liber, indiferent deanotimp. Hrana este asiguratã de cãtre fiecare unitate prinpropriile mijloace.

- AAccttuuaallaa îînnccaaddrraarree ccuu ppeerrssoonnaall aa ppoolliiggoonnuulluuii rrããssppuunnddeecceerriinnþþeelloorr ccuurreennttee??

- În noiembrie 2007 am primit un nou stat de încadrare,care, faþã de cel anterior, este ceva mai bun. Ne confruntãmînsã cu o situaþie dificilã. Nu reuºim în acest moment sãîncadrãm funcþiile disponibile, deoarece acestea nu au fostpublicate în Buletinul Informativ al Armatei. La aceastã datãavem foarte multe solicitãri, mai ales, de la cei din zonã. Ceicare le-ar ocupa, nu ar pune problema cazãrii ºi a condiþiilordin poligon. Sperãm ca interesul solicitanþilor sã rãmânãacelaºi pânã la publicarea funcþiilor rãmase neocupate.

- CCuumm ssee eexxeeccuuttãã sseerrvviicciiuull ddee ppaazzãã îînn ppoolliiggoonn??- Serviciul de pazã se executã de cãtre personalul

poligonului în douã locaþii. Distanþa dintre ele este de 11 km,dacã mergem prin poligon ºi timpul ne permite. Dacã nu,distanþa este de 20 km, deoarece va trebui sã o luãm pe undrum ocolitor, prin localitatea Visterna. Personalul aflat înserviciul de pazã se schimbã zilnic, deplasându-se cu aju-torul unui tractor. Pe timp de iarnã, nici cu tractorul nureuºim sã facem schimbãrile. Aºa cã, timpul în serviciu depazã creºte.

- CCuummeessttee rreezzoollvvaattããpp rr oo bb ll ee mm aaaappeeii ppoottaabbiilleeîînn ppoolliiggoonn??

- Pentrulocul unde îºid e s f ã º o a r ãa c t i v i t a t e acomandantulpoligonului,apa potabilãeste asiguratãde cãtre unpuþ. Apa estecolectatã într-un bazin, iarcantitatea ºicalitatea acesteia satisfac cerinþele personalului. În cealaltãlocaþie, unde sunt spaþiile de cazare, apa se asigurã de cãtrefiecare unitate cu mijloacele specifice din dotare.

- AAvvâânndd îînn vveeddeerree ffaappttuull ccãã,, îînn uullttiimmaa ppeerriiooaaddãã,, pprroo-tteeccþþiiaa mmeeddiiuulluuii eessttee oo rreeaalliittaattee ccoonnccrreettãã îînn ttooaattee ddoommeenniiiillee,,ccuumm eessttee ppeerrcceeppuuttãã ººii rreessppeeccttaattãã îînn ppoolliiggoonn??

- La fiecare activitate care se desfãºoarã în poligon,unitãþilor care vin aici li se aduc la cunoºtinþã mãsurileprivind protecþia mediului. Pânã în prezent, nu ne-am con-fruntat cu probleme pe aceastã linie. Anul trecut, laîncheierea unei activitãþi, mass-media civilã din zonã a pu-blicat unele articole prin care fãcea referire la faptul cã a fostderanjat cuibãritul pelicanului cu gât creþ. De când mã afluîn acest poligon, eu nu am vãzut nici unul. ªi cred cã nici nuexistã în zonã. Singurul loc unde ar putea sã se cuibãreascãeste în zona cu baltã ºi stuf care nu include poligonul. Înapropierea poligonului se aflã o zonã economicã unde se pro-

duce puiet. Cei de la crescãtorii folosesc arme de vânãtoarepentru a alunga pãsãrile care atacã crescãtoriile. Iar, în loculunde poligonul se învecineazã cu Rezervaþia Biosferei Del-tei Dunãrii, sunt numai stânci. Dar, cum unii sunt obiºnuiþisã transforme realitatea în ficþiune, nu ar trebui sã ne mire.

- AAnnuull ttrreeccuutt aa ffoosstt bbooggaatt îînn aaccttiivviittããþþii ppeennttrruu ppoolliiggoonn..CCuumm vvaa ffii aannuull 22000088??

- Anul 2008 va fi la fel de bogat în activitãþi ca ºi cel din2007. Vom asigura suportul necesar privind desfãºurareaactivitãþilor pentru toate cele trei categorii de forþe armate,cât ºi pentru cele internaþionale. Sperãm sã facem faþã cusucces.

- DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall ccaarriieerreeii mmiilliittaarree,, ppeennttrruu uunnccaaddrruu mmiilliittaarr ccaarree îii ddeessffã㺺ooaarrãã aaccttiivviittaatteeaa îînn ppoolliiggoonn,, nnuueessttee ccuummvvaa ººii uunn ccaappããtt ddee lliinniiee??

- Fiecare dintre noi îºi alege ce trebuie sã facã peparcursul carierei militare. Toþi cei care sunt încadraþi înpoligon au ajuns aici la cerere, inclusiv eu. Dacã unii dorescsã o considere a fi capãtul de linie al carierei lor, s-ar puteaînºela. Niciodatã nu se ºtie ce îþi poate oferi viaþa. Chiardacã trãim ºi ne desfãºurãm activitatea departe de viaþatumultoasã a unui oraº, noi, cei din poligon ºtim cã facemparte dintr-o unitate militarã din compunerea ArmateiRomâniei.

- CCuumm aaþþii ddeeffiinnii pprrooffeessiiaa ddee ppoolliiggoonnaarr??- Este foarte greu sã o definesc. Cunosc acest poligon din

anul 1988. Am venit aici, atât vara, cât ºi iarna. Este foartegreu. Nimeni nu poate sã înþeleagã profesia de poligonar,dacã nu stã cel puþin o sãptãmânã aici. Suntem într-un locînconjurat de pãduri ºi izolat de localitãþi. Pe aici trec câteuna sau douã maºini pe zi.

Aici nu conteazã cã este zi sau noapte sau cã plouã sauninge. Activitãþile trebuie desfãºurate. Pentru noi, toþi ceidin poligon, întotdeauna, grija numãrul unu a fostrespectarea strictã a mãsurilor de siguranþã pentru a nu seîntâmpla niciodatã nimic. Profesia de poligonar va însemnaîntotdeauna asumarea unei mari responsabilitãþi.

De aceastã asumare depinde siguranþa celor care vin înpoligon sau locuiesc lângã el.

“Asumarea unei mari responsabi l i tãþ i”

- PPeennttrruu mmuullþþii mmiilliittaarrii,,llooccaaþþiiaa ppoolliiggoonnuulluuii eessttee ccuunnooss-ccuuttãã ssuubb ddoouuãã ddeennuummiirrii:: SSmmâârr-ddaann ººii MMããlliinnaa.. CCaarree eessttee cceeaaccoorreeccttãã??

- Denumirea corectã este deSmârdan. Dar, a funcþionat ºisub cea de Mãlina. La 15 iunie1956, poligonul a fost înfiinþatpe locaþia comunei Smârdan dinjudeþul Galaþi. De aici provineºi denumirea actualã. Însã, prin-cipala vale care brãzdeazãpoligonul de la nord la sud esteValea Mãlinei. Pe unele hãrþimai vechi, apare denumirea depoligonul Mãlina. Ceea ce i-adeterminat pe unii sã îl denu-meascã, atunci când s-au referit la poligon,Mãlina. Denumirea de Smârdan ne-a creatunele probleme. În judeþul Brãila mai existão localitate tot cu numele de Smârdan. ªi,nu de puþine ori, am fost confundaþi curespectiva localitate. Dacã am fi rãmas ladenumirea de Mãlina, nu ar fi existat con-fuzie.

- CCee aaccttiivviittããþþii ssee ppoott ddeessffã㺺uurraa îînnppoolliiggoonn??

- Poligonul Smârdan este omologat pen-tru desfãºurarea unor activitãþi care constauîn trageri de instrucþie ºi apreciere cu arma-mentul de infanterie, cu armamentul de petanc ºi aruncarea grenadelor de mânã ofen-sive ºi defensive, trageri de instrucþie ºiapreciere cu armamentul de artilerie prinochire directã ºi din poziþii de tragereacoperite, executarea de trageri reale cuarmamentul de bord al elicopterelor ºiavioanelor de luptã. Tot în poligon se potorganiza ºi desfãºura exerciþii tactice cu ºifãrã trageri de luptã, atât în apãrare, cât ºiîn ofensivã, cu infanteria, tancurile ºi artile-ria. Poligonul dispune de spaþiul necesarpentru antrenamentul ce constã în condu-cerea maºinilor de luptã ale infanteriei ºitancurilor.

- CCee ffaacciilliittããþþii ooffeerrãã ppoolliiggoonnuull cceelloorr ccaarreevviinn aaiiccii ppeennttrruu aannttrreennaammeenntt ººii ttrraaggeerrii??

- Poligonul oferã condiþii bune, atât mi-litarilor români, cât ºi celor din alte armateale þãrilor membre NATO. Acestea constauîn: capacitãþi de instruire, cazãri, hrãnire,

facilitãþi dementenanþã ºia s i s t e n þ ãtehnicã, faci-litãþi de depo-zitare, facilitãþimedicale, decomunicaþii, deparcare atehnicii ºi derecreare ºi aero-portuare.

Toate acestefacilitãþi fac ca,unitãþile carevin în poligon,sã nu simtã întotalitate lipsa

confortului din propriile cazãrmi.- ÎÎnnccaaddrraarreeaa aaccttuuaallãã ccuu ppeerrssoonnaall

rrããssppuunnddee cceerriinnþþeelloorr ccuurreennttee aallee uunniittããþþiiii??- În anul 2007, poligonul a primit un nou

stat de încadrare. Faþã de cel vechi, actualaîncadrare cu personal s-a redus aproape lajumãtate. Însã, cerinþele curente ale unitãþiinu s-au diminuat. Pentru a face faþã, a tre-buit sã gândim o nouã redistribuire asarcinilor pentru a reuºi sã ne îndeplinimmisiunile. Cu excepþia contabilului-ºef, toþicei care îºi desfãºoarã activitatea înpoligon, duc prin cumul una sau chiar treifuncþii.

De multe ori, a trebuit sã lucrãm ºi pesteprogram pentru a finaliza unele activitãþi.Personalul poligonului a înþeles foarte binecare sunt cerinþele actuale ºi, pânã înprezent, a rãspuns prompt oricãrei solicitãri.

- SSeerrvviicciiuull ddee ppaazzãã aall uunniittããþþiiii eessttee eexxtteerr-nnaalliizzaatt??

- De un an de zile, paza unitãþii este asi-guratã de cãtre o firmã civilã. Pânã înprezent am colaborat cu douã firme de acestgen. Chiar în acest moment va trebui sãfacem o analizã pentru a vedea cum era maiavantajos: cu firmã civilã sau cu soldaþiigradaþi – voluntari. În ceea ce priveºte firmacivilã, personal, sunt nemulþumit de modulîn care rãspunde problemelor care apar ºicare trebuie rezolvate. ªi, aici mã refer la obanalã baterie pentru lanternã, la modul defuncþionare a staþiilor radio ºi, nu în ultimulrând, cea mai importantã problemã este cea

privind calitatea personalului, care lasãfoarte mult de dorit.

- UUnnaa ddiinnttrree pprroobblleemmeellee ccuu ccaarree ssee ccoonn-ffrruunnttãã ppoolliiggoonnuull eessttee aacceeeeaa aa aappeeii ppoottaabbiillee..CCuumm eessttee rreezzoollvvaattãã??

- Apa din poligon nu este potabilã. ªiasta, din cauza nitraþilor din sol. Este foratun puþ la o adâncime de peste 200 m, darapa adusã la suprafaþã, nu este potabilã.Pentru îmbãierea personalului ºi satisfa-cerea altor cerinþe fizice, dispunem de unbazin de 300 m cubi unde înmagazinãm apaextrasã din puþ.

Pentru prepararea hranei ºi a consumu-lui intern, unitãþile care vin în poligon îºiaduc apã cu cisternele pe care le ali-menteazã la unitãþile din garnizoana Galaþi.

Noi, cei din poligon, pentru uzul intern,aducem apã de-acasã.

- ÎÎnn uullttiimmaa ppeerriiooaaddãã,, pprrootteeccþþiiaa mmeeddiiuulluuiieessttee oo rreeaalliittaattee aaccuuttãã îînn ttooaattee ddoommeenniiiillee..CCuumm eessttee ppeerrcceeppuuttãã ººii rreessppeeccttaattãã îînnppoolliiggoonn??

- Având în vedere noile precizãri înacest sens, la sosirea în poligon, fiecare uni-tate sau militar participã la un instructaj desãnãtate ºi securitate în muncã, dar ºi deprotecþia mediului.

Toþi trebuie sã înþeleagã cã facilitãþilepoligonului nu sunt puse doar o singurã datãla dispoziþia lor. De ele trebuie sã benefi-cieze ºi alþii. Pentru aceasta, terenulpoligonului trebuie sã fie readus la formainiþialã. În urma unora rãmân grãmezi degunoaie. Sarcina pentru curãþarea terenuluirevine celor din poligon. Noi, însã, nu îilãsãm sã facã asta. La terminarea acti-vitãþilor, le cerem sã ne predea spaþiilefolosite aºa cum le-au luat în primire.

Pe laturile sale exterioare, poligonul seînvecineazã cu terenuri care aparþin so-cietãþii civile din zonã. Iar civilii sunt foartesensibili la astfel de probleme. Ceea ce neobligã ºi pe noi sã fim foarte atenþi. Pânã înprezent, nu am avut litigii cu ei. La fiecareactivitate pe care o desfãºurãm în poligon,luãm toate mãsurile ce se impun pe liniaprotecþiei mediului.

Tot în apropierea poligonului existã ºi opãdure unde îºi au habitatul o serie devietãþi sãlbatice care, uneori, intrã înpoligon chiar pe timpul tragerilor, în

cãutare de hranã. Ceea ce ne creeazã obli-gaþia de a proteja ºi fauna sãlbaticã adia-centã poligonului.

- AAnnuull 22000077 aa ffoosstt bbooggaatt îînn aaccttiivviittããþþiippeennttrruu ppoolliiggoonn.. CCuumm ssee ccoonnttuurreeaazzãã aa ffii22000088??

- Într-adevãr, anul 2007 a fost bogat înactivitãþi. Enumãr doar câteva dintre ele:tragerile executate de cãtre aviaþia francezãºi exerciþiile „ROUEX” ºi “MILREX”.

Pentru 2008, volumul activitãþilor estecu mult mai mare. În fiecare lunã sunt pla-nificate activitãþi. Momentul de vârf îl vomatinge însã în lunile mai ºi august.

Debutul activitãþilor s-a ºi fãcut deja. Înluna ianuarie, în poligon au fost la antrena-ment cei de la Batalionul 284 Tc., iar cei dela B. 285 Artilerie au executat acum, în fe-bruarie tragerile de instrucþie cu piesa. Înperioada imediat urmãtoare ºi noi, cei dinpoligon avem de desfãºurat o activitatedeosebit de importantã, ºi anume, asanareageneralã a poligonului.

- DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall ccaarriieerreeii mmii-lliittaarree,, ppeennttrruu uunn mmiilliittaarr ccaarree îii ddeessffã㺺ooaarrããaaccttiivviittaatteeaa îînnttrr-uunn ppoolliiggoonn,, nnuu eessttee ccuummvvaaººii uunn ccaappããtt ddee lliinniiee??

- În primul rând, trebuie spus cã, de fapt,în poligon este o unitate militarã cu unanume specific. Toþi cei care au optat sã îºidesfãºoare activitatea aici, au ºtiut de la bunînceput ce perspective au în cariera mili-tarã. În al doilea rând, chiar dacã suntemnoi mai de la þarã, de aici au plecat ofiþeri înalte structuri. Trebuie însã recunoscut ºifaptul cã, dacã facem o paralelã întremaiºtri militari ºi subofiþeri, pe de-o parte ºiofiþeri, pe de altã parte, datoritã funcþiilorpe care sunt încadraþi, primii sunt avanta-jaþi. Cariera militarã nu se face doar înunitãþile operaþionalizate, ci ºi în unitãþi deacest gen. Iar, noi, cei din poligon, nu cre-dem cã, dacã am ajuns sã ne desfãºurãmactivitatea aici, am ajuns la capãtul liniei.Din contrã.

- CCuumm aaþþii ddeeffiinnii pprrooffeessiiaa ddee ppoolliiggoonnaarr??- Frumoasã, dar durã. Îþi oferã o serie de

satisfacþii, dar, totodatã, te expune ºi unorriscuri. Nicãieri, în armatã, vântul nu îºipune mai pregnant amprenta pe feþele mili-tarilor din poligoane. Aici este locul undevântul îþi arde faþa în fiecare zi.

“ F r u m o a s ã , d a r d u r ã ”- i n te rv iu cu comandan tu l po l igonu lu i “SMÂRDAN” , l oco tenen t - cco lone lu l Radu SAMOILÃ -

- i n te rv iu cu comandan tu l po l igonu lu i BABADAG, l oco tenen t - cco lone lu l George BECHERU -

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008

Pagina 7

CMYK

FFiiee ccãã bbaattee îînn CCââmmppiiaa CCoovvuurrlluuii ((ppoolliiggoonnuull SSmmâârrddaann))ssaauu îînn PPooddiiººuull BBaabbaaddaagguulluuii ((PPoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg)),, vvâânnttuulleessttee oommnniipprreezzeenntt ppeennttrruu cceeii ccaarree lluuccrreeaazzãã îînn rreessppeeccttiivveelleeuunniittããþþii mmiilliittaarree.. IIaarr,, ddaaccãã aarr ffii ssãã îîii cciittããmm,, vvâânnttuull bbaattee îînnppoolliiggoonn ddee ddoouuãã oorrii ppee aann,, ººaassee lluunnii ddee llaa nnoorrdd ººii ººaassee lluunniiddee llaa ssuudd..

ZZggoommoottuull oobbuuzziieerruulluuiiCobor din trenul care m-a dus de la Bucureºti la Galaþi ºi

intru în incinta gãrii. O garã modernã, cochetã ºi, mai ales,curatã. Mã îndrept spre ieºire unde, punctuali, cei din poligonulSmârdan, mã aºteaptã pentru a mã ajuta sã ajung în poligon.Pornim la drum cu maºina poligonului condusã de caporalulDãnuþ CRIªAN. ªef de maºinã este maistrul militar clasa a II-a, Ion SAVASTRE.

Parcurgem repede cei aproximativ 20 de km care despartoraºul de poligon. Ajungem la intrarea principalã a unitãþii,unde accesul în incintã ne este facilitat, nu de cãtre militari, cide personalul unei firme civile de pazã. Am aflat mai târziu cãserviciul de pazã al unitãþii s-a externalizat.

La intrarea în pavilionul comandamentului poligonului suntîntâmpinat de cãtre locotenent-colonelul Radu SAMOILÃ,comandantul unitãþii. Aflu de la ofiþer cã, în poligon, activitãþilesunt în plinã desfãºurare. În unitate este prezentã ºi Curtea deConturi care efectueazã un control pe linie de specialitate. Iar,în câmp, sunt prezenþi la trageri cu armamentul din dotare arti-leriºtii Batalionului 285 Artilerie Mixtã de la Brãila. Parcã, pen-tru a confirma spusele comandantului, din poligon se aude obubuiturã puternicã.

„Trage 152. Sã mergem sã vedem cum trag”, îmi spunecomandantul. Pornim la drum prin poligon. Drumul de pãmântpe care ne deplasãm este uscat. Ceea ce face ca deplasarea noas-trã sã se facã în vitezã. Interiorul maºinii se umple de praf,aspect obiºnuit pentru cei din poligon, mai puþin însã pentrumine. Trecem pe lângã carcase de tancuri ºi transportoare careau servit ca þinte în poligon ºi pe care furia proiectilelor ºi-alãsat o puternicã amprentã.

Ajungem în raionul poziþiilor de tragere. În locul cunoscut

sub denumirea de „Valea Arcaºului Lung” se executã trageriprin ochire directã cu obuzierul, calibru 152 mm. În amplasa-mente sunt 6 obuziere care executã pe rând misiuni de focasupra þintelor din poligon.

Aflat în raionul poziþiei de tragere, comandantul Batalionu-lui 285 Artilerie Mixtã locotenent-colonelul Mihai ªOMÂTCÃîmi declarã cã „Batalionul executã exerciþii cu trageri de luptã,de nivel piesã ºi aprecierea comandanþilor de piese cu materi-alul de artilerie din dotare în poligonul Smârdan, în perioada 11-14 februarie a.c. Este un moment bun prin care se verificãmodul de instruire a personalului. Pe timpul executãrii trage-rilor, am beneficiat de sprijinul celor din poligon care sunt întot-deauna gata sã ne ajute”.

FFllããccããrrii ppee cceerruull ppoolliiggoonnuulluuiiBubuiturile produse de obuziere îþi sfredelesc timpanele.

Odatã cu plecarea loviturii pe traiectorie, atât la frâna de gurã,cât ºi la culatã, flãcãrile ºi fumul care ies sunt foarte mari.

Mã îndrept cãtre locul unde se aflã ºeful sectorului detragere cu armamentul de artilerie, maiorul Gigel NECHITOVcare, împreunã cu ajutorul sãu, maistrul militar clasa a II-a,Stelicã MÃZÃROAIE, urmãresc cu atenþie spargerea proiec-tilelor în poligon. În situaþia în care un proiectil nu ar exploda laimpactul cu þinta, trebuie reþinut locul unde acesta a intrat în solîn vederea asanãrii lui.

Tragerea ia sfârºit. Pe piese, artileriºtii strâng elementele depulbere (rezultate în urma formãrii încãrcãturilor), în vedereadistrugerii acestora prin ardere. Sub comanda ºefului de statmajor al batalionului, maiorul Florin PARASCHIV, sãculeþii cupulbere sunt transportaþi mult înapoia poziþiilor de tragere, undeºeful sectorului de tragere le dã foc cu ajutorul unei brichete. Laînceput flacãra este micã, dar într-o secundã ia amploare. Pecerul poligonului se ridicã o vâlvãtaie imensã.

Cãldura pe care am resimþit-o pentru câteva secunde estealungatã de vântul puternic care începe sã sufle cu tãrie,aducând cu el frigul. Tragem cãciulile pe ochi, ne ridicãmgulerele la scurte ºi pornim cãtre locuri mai calde.

PPaahhaarruull ccuu aappããPentru completarea documentãrii rãmân peste noapte în

poligon. Întunericul se lasã peste unitate. Pe fereastrã vãdluminile aprinse din casele localitãþii Smârdan. Brusc mi se facesete. Mã îndrept cãtre baie, dar eticheta care mã avertizeazã cãapa care curge la robinet e bunã doar pentru spãlat nu ºi pentrubãut, mã determinã sã plec în cãutarea unei surse de apã pota-bilã.

Mã îndrept cãtre camera ofiþerului de serviciu. Aici îi gãsescpe maistrul militar clasa a II-a, Gheorghe BURLICÃ (principal)ºi pe plutonierul-major Alin HARALAMBIE (ajutor). Cei doisunt foarte amabili. Mã servesc, nu cu un pahar cu apã, aºa cumi-am rugat eu, ci cu o sticlã întreagã de apã mineralã. Tot de laei aflu cã sursa de apã existentã în poligon nu este potabilã din

cauza nitraþilor din sol. Pentru consumul intern, fiecare îºiaduce apã de acasã.

Sunã telefonul. Principalul rãspunde. Din conversaþierezultã cã a venit timpul ca cei din serviciul de permanenþã sã îiînsoþeascã pe cei din serviciul de pazã externalizat la con-troalele pe care le fac în perimetrul poligonului. O turã completãînseamnã parcurgerea a 14 km. Trebuie verificate cãminele dela sectoarele de trageri ºi tablourile electrice care asigurãfuncþionarea þintelor ºi, nu în ultimul rând, tehnica dezafectatãdispusã în poligon ca þinte. Interesul pentru fier vechi este foartemare în zonã. Acolo funcþioneazã unul dintre cele mai maricombinate siderurgice din þarã.

Principalul îºi ia scurta în spate, lanterna într-o mânã ºistaþia radio într-alta ºi pleacã în control. Cunoaºte foarte binezicala din bãtrâni:„Paza bunã trece primejdia rea”. Nu va fi însãsingurul control efectuat. Câteva ore mai târziu îi va veni rândulºi ajutorului.

OO nnoouuãã zzii ddee mmuunnccããOra 07.00. Rând pe rând, cei care îºi desfãºoarã activitatea

în poligon vin la unitate. Cei mai mulþi însã vin cu autobuzulunitãþii. La ofiþerul de serviciu sunã telefonul. Acesta este infor-mat de cãtre ºoferul autobuzului, fruntaºul CãtãlinDRAGOMIR cã, din cauza defectãrii unui racord, au rãmas cuautobuzul în panã. Situaþia i se raporteazã comandantului deunitate. Acesta ofteazã ºi ordonã ca maºina de serviciu a unitãþiisã plece dupã autobuz. Doar cu o zi înainte, autobuzul se maidefectase încã o datã.

Dupã o jumãtate de orã, tractat de cãtre un autocamion DAC6x6, autobuzul intrã pe poarta unitãþii. O adevãratã relicvã.Privindu-l, îi înþelegi pe cei care se ocupã de el, de ce îºi dorescatât de mult sã fie dus în poligon, pe post de þintã.

Oamenii coboarã din „vapor” (aºa este botezat autobuzul) ºise îndreaptã grãbiþi cãtre locurile de activitate. Pentru ei aînceput încã de la ora ºase o nouã zi de muncã.

În faþa comandamentului se face verificarea personaluluicare va intra în serviciul de permanenþã. Locþiitorul comandan-tului, maiorul Viorel SOLEA le face precizãri asupra moduluicum fiecare trebuie sã îºi îndeplineascã atribuþiile funcþionale.Se aude comanda ofiþerului de serviciu. Militarii mânuiescarmamentul în poziþia pentru onor. Totul e fãcut ca la carte. Nicinu ai crede cã te afli într-un poligon.

Îmi ridic sacul ºi mã îndrept cãtre poartã. În gând îmi spun:„Babadag, vin!” Vântul bate cu putere. Aduce cu el ºi câþivafulgi de ninsoare. Pornesc la drum.

AAppãã,, vvâânntt ººii ppiiaattrrãã sseeaaccããTraversez Dunãrea cu bacul. Pe malul drept mã îmbarc într-

un microbuz cu destinaþia Babadag. Dupã douã ore de mers,ajung la autogara Babadag. Aici sunt aºteptat de cãtre plu-tonierul-major Sorin DAJDEA. De peste drum, de la geamia luiAli Paºa, prin difuzoare se aude chemarea la rugãciune pe caremuezinul o face drept-credincioºilor.

Stimulaþi de cântarea ce se revarsã din difuzoarele geamieipornim cu ajutorul unei bãtrâne ºi obosite maºini autohtonecãtre poligon. Trecem pe lângã Batalionul de Infanterie Marinãºi intrãm în localitatea Enisala. În faþa noastrã sunt apele Lacu-lui Babadag, urmeazã cele ale lacului Razelm. De pe lac, vân-tul bate cu putere zgâlþâind cu furie automobilul. În zare se vãddealuri stâncoase. Pe unul dintre ele se aflã cetatea Heracleeacare, de la înãlþimea unde a fost construitã, dominã toatã zona.

Mânaþi de furia vântului intrãm în curtea unitãþii. Mãprezint la comandantul acesteia, locotenent-colonelul GeorgeBECHERU. Când mã vede, i se zbârleºte mustaþa de „bucurie”.

Îl informez asupra misiunii pe care o am. Mãascultã cu atenþie. În momentul în care îiraportez timpul pe care îl am la dispoziþie pen-tru documentare, mã întreabã sec, dacã nu amde gând sã scriu vreun roman despre poligonulBabadag.

În încãpere este foarte frig. Blestematul devânt ºuierã cu furie pe la ferestre. Privesc înjurul meu ºi nu vãd nici o sursã de cãldurã.Având pe cap o cãciulã mare ºi înfofolit într-oscurtã, comandantul poligonului se împacã maibine cu frigul. Îmi spune cã, dacã sunt intere-sat sã vãd pe viu cum lucreazã cei din poligon,am aceastã posibilitate, deoarece tocmai sedesfãºoarã activitãþile privind asanarea anualãa poligonului.

CCããuuttããttoorriiii ddee bboommbbeeÎmpreunã cu ºeful logisticii, maiorul

Adrian MÃRGÃRIT mã deplasez cãtre loculunde ne aºteaptã microbuzul unitãþii. În interi-orul maºinii sunt îmbarcaþi plutonierul-majorCornel BÃLAN, plutonierul-major LaurenþiuSPIRIDON, soldatul ªtefan CÃRBUNARU ºicei doi geniºti de la Batalionului 96 Geniu, plu-

tonierul-major Laurenþiu GÃMAN ºi sergentul-major NicuºorIONIÞÃ. Ei vor constitui echipa cãutãtorilor de muniþie neex-plodatã din poligon.

Trecem cu microbuzul pe lângã poligonul de ITAI, madeU.S.Army ºi intrãm pe axul poligonului, îndreptându-ne cãtrebuncãr, care este situat pe Dealul 6 Martie. Ne intersectãm cutractorul poligonului care face schimbul celor aflaþi în serviciulde pazã la vechiul grup de clãdiri unde se asigurã cazarea mili-tarilor veniþi în poligon (“grup social”).

Oprim lângã buncãr. Debarcãm toþi ºi ne strângem lângãgeniºtii care le fac precizãri, celor din poligon, în privinþa mo-dului în care trebuie sã procedeze la descoperirea unui elementde muniþie.

Este prima asanare din acest an care se desfãºoarã înpoligon, în urma topirii zãpezii. Cãutãtorii vor strãbate zilnic peparcursul unei sãptãmâni un perimetru de 8 kilometri înlungime ºi 1,5 km lãþime, unde vor cerceta metru cu metruterenul în vederea identificãrii muniþiei neexplodate în urmatragerilor.

Odatã descoperite elementele de muniþie, poligonariimarcheazã locul, urmând ca echipa de geniu sã efectuezeasanarea.

Desfãºuraþi în lanþ de trãgãtori cu intervalele mãrite, cãutã-torii trec la treabã. Dinspre Tasburun vântul le bate cu puterepeste feþe. Este un vânt uscat care îþi absoarbe toatã puterea dincorp.

VVeecchhiiuull ººii nnoouullDacã tot am ajuns pânã aici, la jumãtatea poligonului, ºeful

logisticii îmi spune cã are în intenþie sã meargã pânã la vechiulgrup de clãdiri unde se asigurã cazarea militarilor veniþi înpoligon pentru a verifica modul cum se executã serviciul depazã în respectiva locaþie.

Aici, contrastul izbitor dintre vechi ºi nou îþi sare imediat în

ochi. Barãcile, model românesc, construite în 1970 sunt gata sãse prãbuºeascã sub greutatea acumulatã. Lângã ele, moderne ºielegante, se înalþã pavilioanele ºi anexele acestora construite dearmata americanã. Încã de la intrare, un panou inscripþionat înlimba englezã te edificã cui aparþin construcþiile noi. La fel ºigardul de sârmã concertinã care protejeazã zona grupului socialîþi aratã cã, ºi la Babadag, actualitatea în domeniul militar esteprezentã.

La poartã suntem întâmpinaþi de cãtre soldatul DanielMOSCU care, împreunã cu o întreagã haitã de dulãi, rãspundede paza perimetrului social. Vreau sã cobor din microbuz, dar

renunþ când vãd câinii care mã priveau ameninþãtor.Pe maiorul MÃRGÃRIT nu îl întâmpinã la fel derãzboinici, din contrã, sunt foarte afectuoºi cu el. Suntdoar cunoºtinþe vechi. Dupã ce primeºte raportul ºi stãde vorbã cu soldatul aflat în pazã, pornim cãtre loculde unde trebuie sã îi recuperãm pe cãutãtori.

Suntem aºteptaþi la ºoseaua care face legãtura din-tre localitãþile Sãlcioara ºi Enisala. Toþi au gulerelescurtelor ridicate ºi mâinile în buzunare. O elementarãprotecþie împotriva Crivãþului dobrogean, hain, careîþi taie faþa. Usturimea lui face sã îþi dea lacrimile.Cãutãtorii au feþele înroºite de frig.

Pornim cãtre punctul de comandã al poligonului dela Babadag. Prin geam vãd apele îngheþate ale Lacu-lui Razelm. O rafalã puternicã de vânt zguduiemicrobuzul. Mesajul este clar. Vântul va începe sãbatã din nou cu furie peste întinderile poligonului.Doar este la el acasã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

L o c u r i î n b ã t a i a v â n t u l u iL o c u r i î n b ã t a i a v â n t u l u i

Dupã ce ºi-a împlinit lucrarea decreare a lumii în ºase zile, a ºaptea ziDumnezeu s-a odihnit, vãzând cã toatecâte le fãcuse „erau foarte frumoase”(Facere 1,31). Odihna lui Dumnezeu n-aînsemnat însã cã El a rãmas în nelucrare.A ºaptea zi era, de fapt, începutul uneiperioade de aºteptare ºi de cãlãuzire adezvoltãrii omului, pe care-l plãmãdisedupã chipul sãu, pânã la asemãnarea cuEl.

Aceastã zi s-a prelungit mai alesdupã cãderea în pãcat a primilor oameni,când aºteptarea a început sã aibã dreptscop restaurarea firii umane cãzute. DacãDumnezeu aºtepta ca omul sã sepregãteascã pentru acest scop, omulaºtepta ºi el, prin împlinirea poruncilor,ca Dumnezeu sã-ºi împlineascã fãgã-duinþa de a-l mântui.

Aceastã a ºaptea zi, mãsuratã în miide ani, s-a încheiat odatã cu Învierea luiHristos, care inaugureazã ziua a opta cedeschide veºnicia pentru fiecare sufletînviat de Dumnezeu.

Iatã de ce Biserica a renunþat la sãr-bãtorirea sâmbetei, ziua aºteptãrii, ºi a

aºezat în centrul sãptãmânii Duminica ceprãznuieºte Învierea. Mai mult decâtatât, fiecare zi din sãptãmânã poate ficonsideratã o zi a învierii, cãci Biserica ahotãrât ca în fiecare zi sã se facãpomenirea sfinþilor care au adormit înziua respectivã, ºtiind cã moartea unuisfânt înseamnã mântuirea, desãvârºirea,învierea lui. Chiar dacã numai o parte dinaceste zile le cinstim prin oprirea de laactivitãþile cotidiene ºi participarea lasfintele slujbe, fiecare zi ne propune ºinouã învierea.

Prin slãvita Lui Înviere, Hristos acreat Duminica, iar prin sfinþii care L-auurmat, ne-a oferit sãrbãtorile. Totuºi, elenu au sens pentru noi dacã nu reuºim sãparticipãm la mãsura pe care ele ne-ocer. A ne face vrednici de prãznuireaînvierii unei sãrbãtori înseamnã a nestrãdui sã ajungem de la chemare laalegere, mai bine zis, de a alege noiînºine sã rãspundem chemãrii lui Dum-nezeu, de a-L alege pe Dumnezeu ºi aintra astfel în rândul celor aleºi.

Aceastã alipire de Dumnezeu pre-supune mai întâi un program de viaþã

alcãtuit din rugãciune, post, citirea Sfin-telor Scripturi, participarea la sfinteleslujbe, astfel încât, într-o bunã zi vomajunge ºi la împlinirea poruncilor luiDumnezeu, iar prin acestea vom învãþasã-L iubim ºi vom rãmâne în iubirea Lui:„De veþi pãzi poruncile Mele, veþirãmâne întru iubirea Mea (În:15,10).

Astfel, putem considera fiecare zi cafiind ziua a opta, iar trecerea noastrã printimp, de la o zi la alta, de la un praznic laaltul, are ca scop pregãtirea noastrã totmai profundã pentru un praznic tot maiadevãrat, mai integral.

Aceasta ne-o propune ºi rânduialaliturgicã a fiecãrei zile, cu slujbele ceculmineazã cu Sfânta Liturghie, rân-duiala fiecãrei sãptãmâni, încununateprin Duminicã, ºi a întregului an bi-sericesc, cu perioadele lui liturgice ce auîn centru Învierea Domnului, „Paºtilecele mari ºi Sfinþite”.

Aceastã sãrbãtoare mai adevãratãspre care încearcã sã ne ducã toate estesãrbãtoarea veºnicã a Împãrãþiei luiDumnezeu.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008Pagina 8

La începutul luniimai, bine cunoscutulscriitor portughez se vaafla la Bucureºti ºi laConstanþa, unde vaprimi titlul de DoctorHonoris Causa. În primasãptãmânã a lunii mai,António Lobo Antunes(foto), autorul „Manu-alului inchizitorilor“, vaprimi din partea Univer-sitãþii „Ovidius“ din Constanþa titlul de Doctor Honoris Causa,dupã ce, în 2003, portughezului i s-a acordat în cadrul Festi-valului Internaþional de Literaturã de la Neptun, Premiul Ovi-dius. Scriitorul se va întoarce apoi la Bucureºti, dupã cum adeclarat coordonatoarea Colecþiei „Raftul Denisei“ a EdituriiHumanitas Fiction, Denisa Comãnescu, pentru a participa lalansarea celei mai recent traduse cãrþi ale sale, „Bunã searalucrurilor de pe-aici“, apãrutã la sfârºitul anului trecut încolecþia sus-menþionatã.

Nu se ºtie încã dacã Antunes, câºtigãtorulpe 2007 al Premiului Camoes, cea maiimportantã distincþie literarã portughezã, vaajunge în România pe 5 sau pe 6 mai, detali-ile sosirii sale urmând sã fie stabilite în aces-te zile. Micaela Ghiþulescu, cea care a tradus

pânã acum în românã patru dintre cãrþile lui Antunes, se aflã înacest moment în Portugalia pentru a discuta împreunã cu scri-itorul ultimele detalii ale vizitei sale la Constanþa, respectiv,Bucureºti. Tot ea este autoarea traducerii urmãtorului titlu sem-nat Lobo Antunes, „Ordinea lucrurilor“, programat sã aparãanul urmãtor la Humanitas Fiction.

António Lobo Antunes, mereu un candidat puternic laNobelul pentru Literaturã, n-a pornit din start ca scriitor. Înadolescenþã, a urmat ºcoala de medicinã, pentru ca mai apoi sãse înroleze în armatã, participând la Rãzboiul din Angola, careva deveni unul dintre subiectele recurente ale romanelor sale. În1973, la vârsta de 31 de ani, s-a întors din Africa, dar nu ºi-apublicat prima carte decât ºase ani mai târziu.

„Memoria elefantului“, romanul sãu de debut, a avut destulsucces cât sã-l motiveze pe Antunes sã publice de atunci con-stant. Unele volume i-au adus distincþii prestigioase, cum ar fiPremiul Asociaþiei Scriitorilor Portughezi ºi Premiul UniuniiLatine Internaþionale. În limba românã au apãrut pânã acum„Întoarcerea caravelelor“, „Manualul inchizitorilor“, „Cuvântcãtre crocodili“ ºi „Bunã seara lucrurilor de pe-aici“. (F.C.)

CARNETCULTURAL

PPaallaattuull CCeerrccuulluuii MMiilliittaarr NNaaþþiioonnaall

Oferta culturalãpentru sãptãmâna 3 - 8 martie

ZZiiuuaa ddiinn cceennttrruull ssããppttããmmâânnii iiCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Paris, 1878. Franþa este ºocatã de o crimã oribilã:excentricul lord Littleby ºi nouã dintre servitorii sãi suntuciºi cu sânge rece în vila din rue de Grenelle. De ce?

Mister. ComisarulGauche gãseºte la faþalocului un indiciu cru-cial: o emblemã din aurîn formã de balenã, pecare lordul a smuls-ocriminalului. Insignaeste, de fapt, simbolulluxosului vapor Levi-atan, care va pornicurând în cãlãtoria inau-guralã, spre OrientulÎndepãrtat. Mica biju-terie a fost înmânatã,împreunã cu biletul,fiecãrui pasager de laclasa întâi, aºadar asasi-nul se va afla, fãrãîndoialã, pe falnicul vasde croazierã. Spre ghi-

nionul lui, francezul descoperã cã, nu unul, ci mai mulþicãlãtori nu poartã emblema: un baronet pe jumãtatedement, un ofiþer japonez dubios, soþia guralivã a unuibancher, o englezoaicã proaspãt îmbogãþitã. Impas total.Din fericire, la Cairo se îmbarcã un tânar diplomat rus.Este chiar Erast Fandorin, care nu ezitã sã se implice înacest caz, complicat ºi periculos. De aici încolo, anchetape care cei doi o desfãºoarã cu mijloace adesea antago-nice este demnã de cele mai bune pagini scrise de AgathaChristie. Dar soluþia, uluitoare, va ieºi la suprafaþã abiadupã o jumãtate de ocean, câteva crime ºi multe surprize,marca Akunin.

“Leviatan ne trimite la epoca cerebralã a romanuluipoliþist... Spiritul atotputernic al civilizaþiei, care azi nestârneºte nostalgia, pulseazã aici, chiar ºi în prezenþacrimei.” (The New York Times)

“Salturile în timp, schimbãrile de ton ºi de stil narativsunt dublate perfect de erudiþia autorului. Un romanpoliþist ca o croazierã de lux.” (Entertainment Weekly)

“Akunin îl cunoaºte prefect pe Arthur Conan Doyle ºiFandorin al sãu se lanseazã în minunate observaþii denaturã holmesianã.” (Time)

Car tea d in v i t r i nã

LeviatanBBoorriiss AAkkuunniinn

Antonio Lobo Antunes v ine în România

Univers plasticSala Rondã-expoziþia de picturã a artistei plastice

Anita RãdulescuExpoziþia este deschisã în perioada 25 februarie–9

martie 2008.Sala Foaier-expoziþia de picturã a artistei plastice

Paula TudorExpoziþia este deschisã în perioada 25 februarie – 9

martie 2008. GALERIA ARTELOR-expoziþia de picturã „Cãlã-

torii pe fluvii, mãri ºi oceane” organizatã de LigaNavalã cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înfiinþare.

Expoziþia este deschisã în perioada 3-20 martie 2008.Vernisaj: luni, 3 martie 2008, ora 17.00Programul de vizitare pentru toate expoziþiile:

10.00-18.00Searã culturalãJoi, 6 martie 2008, ora 17.15, Sala de cinema:Conferinþa: Culturi ºi civilizaþii-Din „secretele” artei

barocePrezintã: Victor Simion-istoric de artãFilm artistic: „Jurnalul unei dãdace” S.U.A. 2007Sâmbãtã, 8 martie 2008, ora 12.00 sala de specta-

cole„Mama e numai una”Spectacol cu ocazia Zilei Femeii, susþinut de Ansam-

blul de Copii Andantino al Cercului Militar NaþionalInvitaþi: Ansamblul Doftãniþa, Sake Bizzare-parada

de modã pentru pitici ºi Clubul de dans Best Masters.Balul Primãverii-8 Martie 2008, între orele 18.00 -

24.00Sala Bizantinã, balul este organizat anual de Cercul

Militar NaþionalÎn program: muzicã, dans, concursuri ºi bunã dispo-

ziþieParticipã: Veronica Anghel, Claudiu Branschi, Marta

Hoban, Diana Gurbet, Marian Ciripan ºi dansatori profe-sioniºti de performanþã.

Directorul Cercului Militar Naþional

Locotenent-colonel Marian GHICA

În secolul al XIX-leaÎn Europa celui de-al XIX-lea veac

existau mai multe Case Regale decâtcapete încoronate, cãci numãrul regatelorsau al imperiilor era mai mic decâtnumãrul familiilor regale. Regina Mariaa fost înruditã cu mai mult de o treimedin aceste familii, fie direct, dar în gradediferite de rudenie, fie prin alianþã.

Fiicã a lui Alfred, Duce de Edin-burgh, cel de-al doilea bãiat al legendarei„Queen Victoria” ºi a Mariei Alexan-drovna, Mare Ducesã a Rusiei, uniculcopil al Þarului Alexandru al II-lea, ceacare avea sã devinã Regina “Maria aRomâniei” a fost un veritabil personajistoric, deopotrivã enigmatic ºi parado-xal, care ºi-a trãit viaþa în mod pasional,uneori chiar frenetic. Era consideratã demajoritatea istoricilor drept „ultimaromanticã” a epocii.

MMiissssyy, Prinþesa poreclitã”Azi, la ora 10.30, dimineaþa, Alteþa

Sa, Ducesa de Edinburgh a nãscut oprinþesã. Atât Alteþa Sa Regalã ºi Impe-rialã, Ducesa, cât ºi Prinþesa Infanta, sesimt perfect”. În acest fel sec, tipicenglezesc, era redactat un mic anunþ, înziua de 29 octombrie 1875, expediattelegrafic din Eastwell Park, comitatulKent, cãtre redacþia cotidianului lon-donez “Times”, în paginile cãruia a ºiapãrut, în a doua ediþie a ziarului dinaceeaºi zi. Anunþul era semnat de cei treimedici care asistaserã la venirea pe lumea viitoarei Regine Maria a României.Dupã câteva luni, micuþa a fost botezatã(dupã ritul anglican, nu cel ortodox!)“Maria Alexandra Victoria, Prinþesã aMarii Britanii ºi Irlandei de Nord”. Întreacãt fie spus, Regina Angliei nu a fostîncântatã, considerând cã Victoria ar fitrebuit sã fie primul nume al bebeluºei cuochi albaºtri ºi nicidecum cel de-altreilea... Dar tot “Queen Victoria” a fostcea care i-a gãsit porecla de alint“Missy”, ce va deveni un adevãratprenume în cercul de apropiaþi aiviitoarei regine.

Curios ºi interesant, în acelaºi timp,

rãmâne un amãnunt istoriografic caremeritã consemnat în încheiere. Din punc-tul de vedere al marilor Case Regale dinEuropa secolului al XIX-lea, “certificatulde naºtere” care recunoaºte, pentru primadatã, România Micã drept “principatautonom”, adicã o considerã stat inde-pendent, estedocumentul finalal Congresului depace de la Berlin,ce a avut loc în1878, la câtevaluni dupãî n c h e i e r e aRãzboiului deIndependen þã .Din acest motiv,majoritatea istori-cilor occidentalicare au scrisdespre viaþa Reginei Maria fac o pre-cizare ineditã: nepoatã a Reginei Anglieiºi a Þarului Rusiei, cea care avea sã de-vinã Regina României s-a nãscut cuexact trei ani înaintea viitoarei sale þãri!!

Pãrinþii vlãstarului regalAlfred, tatãl Mariei - poreclit “Affie”

ºi alintat “tãticu” – era, atât Prinþ alAngliei, cât ºi Duce de Edinburgh, darmai avea ºi calitatea oficialã de cel de-altreilea moºtenitor al Regatului Unit alMarii Britanii ºi Irlandei de Nord, înordinea succesiunii la coroanã. Era bãr-bat chipeº, însã avea o fire irascibilã (cutoate cã reuºea sã se stãpâneascã) ºi, sezice cã, ar fi fost destul de zgârcit, înpofida averii de familie. Deºi era camafemeiat, nu se purta foarte galant cufemeile din anturajul sãu, dar respectaeticheta. Era ambasador itinerant alaugustei sale mame prin toate domi-nioanele britanice ºi din acest motiv cãlã-torea mult prin lume. În urma uneiasemenea cãlãtorii, fãcute în Australia labordul navei “Galateea” între 1866-1868, “Affie” a descoperit deliciile unormâncãruri pe care europenii le conside-rau exotice, dar care au rãmas felurilesale preferate de mâncare, mai ales, la

ocazii festive. Este vorba despre fripturide “alpaca” (un fel de caprã, necunoscutãîn Europa la acea epocã) ºi fripturi, lagrãtar, de porumbel “wonga” (o specie dezburãtoare, mare cât o bibilicã de pebãtrânul continent). În perioadatatonãrilor diplomatice întreprinse defamilia regalã în vederea alegerii uneiconsoarte princiare, Alfred a cunoscut-oºi pe Principesa de Wied. Tânara i s-a

pãrut cam grasã ºiexagerat deguralivã, motivpentru care arespins politicosorice ofertã conju-galã. Ironia sorþii afãcut ca Principesade Wied sã devinã,peste numai câþivaani, soþia viitoruluiRege Carol I ºi sãurce pe tronulRomâniei Mici cu

titlul de Regina Elisabeta! Tratativele legate de cãsãtoria cu

Marea Ducesã a Rusiei, Maria Alexan-drovna, singurul copil al Þarului Alexan-dru al II-lea ºi al Þarinei Maria, au durataproape un an, din cauza tensiunilorpolitice dintre Imperiul Britanic ºi celRus. Pânã la urmã, s-a cãzut la învoialã ºinunta s-a fãcut în toamna anului 1873, laLondra, unde viitoarea Ducesã de Edin-burgh avea sã se mute definitiv. Nu a fosto nuntã ca-n basme, aºa cum s-ar fi pututcrede, deoarece “Queen Victoria” nu îºiagrea nora ºi nici nu era mulþumitã decondiþiile cãsãtoriei. Din corespondenþape care Maria Alexandrovna o întreþineacu mama sa, Þarina Maria, rãmasã laSankt Petersburg în faimosul “Palat deiarnã” cu 160 de încãperi, posteritatea aaflat câteva amãnunte pitoreºti despreviaþa cotidianã a acestei prinþese ruse laLondra, în mijlocul celei mai celebrefamilii regale din lume. “Queen Victo-ria”, dincolo de aureola sa legendarã, erao femeie obiºnuitã ºi chiar bârfitoare. Decele mai multe ori, spre sfârºitul meselor,o apucau sughiþurile. “Putea sã sughitã -se confeseazã nora cãtre mama sa dedeparte - chiar ºi de o sutã de ori, cã îþicerea scuze de tot atâtea ori!” (P.I.)

Viaþa Reginei Maria

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008

Pagina 9

Ocupatã în secolul al XV-lea de cãtre otomani, Dobrogeaîºi pierduse identitatea statal-politicã româneascã.Stãpânirea strãinã nu le recunoºtea românilor dreptul de a seorganiza pe temei naþional, dar le recunoºtea organizarea petemei religios. Administraþia recunoºtea - ºi, de cele maimulte ori, ºi respecta - biserica creºtinã, ca instituþie ºi lãcaºde cult.

Cunoaºterea istoricului instituþiilor de cult oferã câtevaposibile rãspunsuri, la întrebarea privind existenþa, dez-voltarea ºi afirmarea românilor din Dobrogea.

Oraºul Medgidiaeste distrus de turciîn prima jumãtate asec al XV-lea ºi sereface la jumãtateasec al XVIII-lea.

Distrus din nouîn 1828-1829devine, printr-o co-lonizare tãtãreascãºi prin construcþiacãii ferate Cer-navodã-Constanþa,un oraº important1.

Pânã în anul 1878, când judeþele Constanþa ºi Tulcea autrecut sub administraþie româneascã, fiind atribuiteRomâniei prin tratatul de la Berlin, în schimbul SuduluiBasarabiei, populaþia româneascã era redusã numeric, faptce explicã cauza pentru care, în Medgidia, oraº centraldobrogean n-a existat pânã în 1890 o bisericãcreºtinã româneascã.

Populaþia Medgidiei scãzuse dramatic de la20.000-25.000 de locuitori cât erau în 1874, la2.449 de suflete în 18992, din cauza frigurilor, tifo-sului ºi retragerii tãtarilor în 1877.

Alãturi de alte etnii erau ºi români veniþi dinTransilvania înainte de 1878 precum: Dobrotã dinTulghea de Braºov, Golea din Satul Lung, Bârzandin Seliºtea Sibiului, Sorescu tot de acolo, Bãdilade la Sibiu, 1874, Constantin Urzicã, 1849, dinCavaran, Trei Scaune3. Doar ºase dintre româniaveau acte de proprietate agrarã care însumau 127hectare.

Puþinele date menþioneazã în Medgidia încãdin timpul stãpânirii otomane, pânã în 1878, o bi-sericã ortodoxã bulgãreascã4. Într-o dare de seamã,prefectul de Constanþa spune: „La Mangalia ºiMedgidia erau douã biserici bulgare”5. Pãrãsite depreoþii lor, au fost ocupate cu preoþi români.

În fapt, ceea ce þinea loc de bisericã, având hramul „Sf.Chiril ºi Metodiu”, era o capelã în forma unei case drep-tunghiulare cu o tindã ºi un mic altar, cu un tavan obiºnuitoricãrei locuinþe, la care servise un singur preot bulgar, preo-tul ªtefan, întrucât, puþina populaþie ortodoxã era formatã -dupã un raport medical de statisticã din 1881- din 278români, 45 bulgari, 27 greci, 35 armeni, 18 ruºi6, în total, 403creºtini.

Important de reþinut este faptul cã autorizaþia de con-strucþie datã în timpul stãpânirii otomane cuprindea o anu-mitã restricþie pentru biserici, aceea cã era obligatoriu sã fie

zidite cu o jumãtate de metru sub nivelul pãmântului. Numaigeamiile se zideau la nivelul pãmântului, ceea ce însemna cãpe primul loc se aflau credincioºii lui Alah ºi dupã aceeaurmau celelalte categorii de credincioºi. O astfel de bisericãdureazã încã: este biserica din Istria, judeþul Constanþa, undese poate vedea cã este ziditã cu o jumãtate de metru subnivelul pãmântului (informaþia a fost datã de Marinescu Cor-neliu, 95 de ani, profesor ºi om de culturã, autor al primeimonografii(manuscris) a oraºului Medgidia, 1968.

Biserica „Sf.Chiril ºi Metodiu”, cunoscutã ºi sub numelede Biserica Veche, situatã la marginea vesticã a oraºuluiMedgidia, la distanþa de cca 80 m vest de Biserica actualã„Sf. Apostoli Petru ºi Pavel”, a fost demolatã în 1899, iar pelocul unde a fost altarul, s-a ridicat un monument de mar-murã pe care se aflã urmãtoarea inscripþie: „Acest monuments-a ridicat pe locul unde a fost Sf. Prestol al Bisericii VechiSf. Chiril ºi Metodiu, care s-a dãrâmat în 1899, an în cares-a sfinþit Biserica Nouã cu patronul Sf. Apostoli Petru ºiPavel”.

În anul 1964, acest monument a fost strãmutat lângãaltarul bisericii ºi i s-a fãcut crucea de deasupra care se pier-duse. Precizãm cã strãmutarea monumentului s-a fãcut pen-tru motive de siguranþã, cã Biserica Veche era, în 1899, înstare de degradare, precum ºi faptul cã, în 1890, când s-aînceput construcþia bisericii noi, în Medgidia existau 6geamii construite în 1865, 1869, 1870, douã în 1872 ºi o altaîn 1876. Datele au fost furnizate îndeosebi de domnulDumitru Chirovola, venit în Medgidia în 1895, de când afuncþionat ca ajutor, mai apoi ca secretar al primãriei

oraºului Medgidia ºi a fãcut parte din comitetul parohial deconstrucþie al bisericii, ca ºi de Bucur Târgoviºteanu, mortîn 1964, de asemeni, consilier parohial, care a cunoscut Bi-serica Veche (aceastã informaþie a fost furnizatã de PopaOctavian, preot paroh în prezent, care ne-a pus la dispoziþieun scurt istoric al bisericii aflat în arhivã). Alte surse dau,pentru Biserica Veche din Medgidia, anul înfiinþãrii ca fiind1877. Într-un document, se spune doar cã, în timpul rãzboiu-lui din 1877, se afla aici numai o casã de rugãciune cu unsingur preot.8

Între anii 1890-1898 s-a construit biserica actualã cu hra-

mul Sf. Apostoli Petru ºi Pavel.9 La început, edificiul a pur-tat numele de „Catedrala Ortodoxã”, fiind ridicat pe ruineleunui castru roman.10

Privitor la noua bisericã, existã date înscrise pe douãplãci de marmurã (Înscripþiile conþin urmãtoarele: Primaplacã: „Regatul României, Judeþul Constanþa. În anul 1890luna iulie în 20 s-a pus temelia Bisericii Ortodoxe Româneîn urbea Medgidia cu patronul Sf. Apostoli Petru ºi Pavel,sub domnia regelui Carol I. Biserica face parte din EparhiaDunãrii de Jos, având ca Episcop pe P.S. Pãrintele Parte-nie, prefectul Judeþului - Colonel Schelleti, AdministratorulPlasii - B. Kogãlniceanu, Protoiereul Judeþului - R.D.Mircea, Comitetul Construcþiunii: D.C. Antonescu –preºedintele , Ef. V. ªtiuca – vicepreºedinte, Ion. Ghibu, R.Niþulescu, P. Rãchiþeanu, A. Marinoff – membrii.” A douaplacã conþine urmãtoarea inscripþie: „Regatul României,Judeþul Constanþa. În Anul 1890, luna iulie în 20 s-aînceput ºi în anul 1898, luna octombrie s-a terminat aceastãbisericã ortodoxã românã în urbea Medgidia cu patronulSf. Apostoli Petru ºi Pavel sub domnia regelui Carol. Bise-rica face parte din Eparhia Dunãrii de Jos, având ca Epis-cop pe P.S. Partenie prefectul Judeþului Constanþa L. Iones-cu ºi Protoiereu al Judeþului Constanþa, preot Ghe. Rã-dulescu. Comitetul Construcþiei: Iordan M. Stoianov –preºedinte, Preot Cristache Georgescu - vicepreºedinteVelu Curtov – casier. Membri: Stan Sorescu, Petcu Rã-dulescu, Ion Ghibu, N. Opreanu ºi Anghel Marinov”). Dinprima, o parte a fost acoperitã cu un strat de tencuialã, iarcea de-a doua se aflã în cafasul bisericii.

Biserica a început sã se construiascã din fonduri colec-tate, ajungând, în 1897, sã aibã pereþii ridicaþi deasupra fun-daþiei la înãlþimea de 1m, dar lucrãrile stagnau din lipsã defonduri.

Primarul oraºului Medgidia, Kemal Agi Amet - omce studiase la Paris ºi Berlin, persoanã marcantã printrepoliticienii timpului ºi cu prestigiu în populaþia musulmanã- a fãcut eforturi pentru a obþine fonduri în scopulzidirii bisericii româneºti.

Puternicele confruntãri navale desfãºuratepe timpul celor douã conflagraþii mondiale peoceanele ºi mãrile lumii pe care noi le putemurmãri cu ajutorul imaginilor din arhivele defilm, scot la rampã succesele înregistrate decãtre submarine în acþiunile duse împotriva lorde cãtre flotele de suprafaþã aparþinând beli-geranþilor din cele douã rãzboaie.

De-a lungul rãzboaielor au fost scufundatesute de nave militare ºi civile ºi mii de mari-nari sau pasageri ºi-au pierdut viaþa în adân-curi. Am fost obiºnuiþi sã credem cã cele maiputernice atacuri ºi cele mai mari drame s-aupetrecut în Oceanele Atlantic ºi Pacific. Ceamai mare dramã navalã, soldatã cu mii demorþi în urma unui singur atac, s-a petrecut,însã, în Marea Balticã, când un submarin sovi-etic aparþinând Flotei Roºii a Mãrii Baltice ascufundat un pachebot german cu aproximativ10.000 de pasageri la bord.

Ianuarie 1945. Al doilea rãzboi mondialeste în plinã desfãºurare în Europa. ArmataRoºie pornise o puternicã campanie de iarnãcare se va solda cu ocuparea Prusiei Occiden-tale. În faþa tãvãlugului de foc ºi a fricii faþã desovietici, populaþia germanã din zonã începesã se refugieze din calea ruºilor. Foarte mulþivor alege, ca mijloc de transport, vasele co-merciale ºi militare germane din MareaBalticã care urmau sã îi transporte în zone maisigure. Printre aceste vase se afla ºi pachebo-tul „Wilhem Gustloff”.

Avea o capacitate de 25.500 tdw,lungimea de 208 metri, iar lãþimea de 23,5 mºi se deplasa cu o vitezã de 15 noduri. Era con-siderat cel mai mare pachebot german, fiinddestinat, cu preponderenþã, turiºtilor bogaþi.Pânã la începerea rãzboiului, a fost utilizat defundaþia germanã „Forþã prin bucurie”. În

afarã de cabinele de lux (inclusiv, aparta-mentele personale ale fuhrerului), restauranteºi sãli de sport, pe pachebot era ºi o capelã.Pachebotul trebuia sã se numeascã „AdolfHitler”, însã, cancelarul german a decis sã fiebotezat cu numele tovarãºului sãu de idei dinElveþia, asasinat în 1935 de un adolescentevreu.

Pe toatã perioada rãzboiului, „WilhemGusloff” nu a ieºit din portul Danzig,pachebotul fiind transformat în navã bazã aDivizionului 2 de instrucþie a flotei de subma-rine a Germaniei.

În urma spargerii blocadei Leningraduluiºi a înaintãrii terestre a Armatei Roºii cãtrecentrul Europei, submarinele sovietice dinMarea Balticã ºi-au extins aria de patrulare învederea interceptãrii ºi scufundãrii de vasegermane. Un astfel de submarin va fi ºi sub-marinul “S.13” comandat de cãtre cãpitanul derangul III, Alexandr MARINESCO.

Aparþinând clasei „Stalineþ”, una dintrecele mai performante realizãri ale tehniciisovietice din timpul rãzboiului, avea viteza de18 noduri, fiind dotat cu ºase lansatoare de tor-pile ºi cu douã tunuri, calibrul 100 mm,respectiv 45 mm. Era deservit de un echipaj de45 de marinari.

La sfârºitul lunii ianuarie a anului 1945,submarinul “S.13” a primit misiunea sãpatruleze de-a lungul coastelor Prusiei Orien-tale pentru a ataca ºi scufunda nave germaneaflate în marº.

La 30 ianuarie 1945, pachebotul „WilhemGustlof” având la bord 3700 de marinari ºiaproape 6000 de ofiþeri ºi funcþionari, împre-unã cu familiile care erau evacuate din PrusiaOrientalã din cauza ofensivei ruseºti, a ieºitdin golful Danzig escortat de un distrugãtor,

având luminile de semnalizare aprinse pentrua evita o eventualã ciocnire.

În pofida viscolului puternic, marinarii depe „S-13” au observat luminile pachebotuluigerman ºi au pornit dupã el. Deoarece vitezasubmarinului în imersiune era mult mai micãdecât a pachebotului, „S-13” a fost nevoit sãiasã la suprafaþã pentru a continua urmãrirea.Dupã douã ore, pachebotul a fost ajuns dinurmã. Comandantul submarinului a decis sãatace dinspre þãrm, de unde inamicul nu seaºtepta sã fie atacat. Intrând în imersiune, sub-marinul a lansat patru torpile. Trei dintre eleau lovit în plin pachebotul. Escorta germanã arãspuns cu peste 240 de bombe antisubmarin.La capãtul unei urmãriri încordate, de trei ore,Marinesco a recurs la un ºiretlic tactic pentrua scãpa de inamic. „S-13” a revenit la locultorpilãrii vasului „Wilhem Gusloff”, aºezân-du-se pe fundul mãrii în apropierea victimei.Au stat acolo pânã când distrugãtorul german,epuizând toatã cantitatea de bombe, a pãrãsitzona. Dupã atacul submarinului „S-13” asuprapachebotului, mai puþin de 1000 de persoaneau fost salvate din valuri.

Despre catastrofa lui „Gustloff” i s-araportat lui Hitler care l-a declarat pe coman-dantul submarinului sovietic inamicul sãu per-sonal, care figura cu numãrul 26 într-o „listã aduºmanilor”. În Germania a fost decretat doliunaþional timp de trei zile. Pe pachebotul torpi-lat erau 22 de membri marcanþi ai partiduluinazist, generali ºi ofiþeri superiori, un batalionSS, 3700 de marinari absolvenþi ai ºcolii denavigaþie, adicã echipajele pentru 80 de sub-marine, precum ºi 100 de comandanþi de sub-marin.

La bordul pachebotului se aflau mulþi refu-giaþi, în special, femei ºi copii. Unele sursesusþin cã la bord se aflau ºi câteva sute de copiicare, fie au murit dintr-o datã, fie au avut omoarte lentã ºi groaznicã în apele reci aleMãrii Baltice.

Cât i-a fost dat sã trãiascã, lui Marinesco i

s-a reproºat acest lucru. „Pe timp de rãzboimarea este un teatru de acþiuni militare, iarfiecare vas nimerit în acest teatru poate fi ata-cat. „Gustloff” nu a fost un vas civil, ci un car-gou militar bine înarmat. A fost o luptã cin-stitã”, va declara dupã rãzboi comandantulsubmarinului.

În acelaºi marº, submarinul „S-13” a reuºitsã torpileze ºi sã scufunde încã un vas germanimportant – cargoul „General von Schtoyben”,cu 3500 de militari la bord.

Ulterior, analizându-se reuºitele lui “S-13”ºi comparându-le cu pierderile umane rezul-tate în urma unei bãtãlii pe uscat, submarinula repurtat o adevãratã victorie pentru sovietici,iar pentru germani a rezultat un dezastrunaval.

Surprinzãtor este faptul cã istoriografianavalã trateazã cu destulã indiferenþã acestdezastru. Unic prin amploarea sa în istoria uni-versalã navalã, acest subiect a mai rãmas doarîn memoria câtorva dintre supravieþuitorii depe „Wilhem Gustloff” a cãrui epavã a fostidentificatã pe fundul Mãrii Baltice.

Nici cãpitanul de rangul III, AlexandrMarinesco nu s-a „bucurat” prea mult dereuºita atacului sãu. Având tatãl originar dinRomânia, iar mama fiind ucraineancã, a fostconsiderat de cãtre superiorii lui un ofiþer cuprobleme de disciplinã militarã. Succeselerepurtate i-au fost trecute sub tãcere datoritãneînþelegerii dintre el ºi superiorii lui.

Submarinul „S-13” va fi singura navã dincele 13 aparþinând clasei „Stalineþ”, care vasupravieþui rãzboiului. În anii ’50 ai secoluluitrecut, „S-13” a fost transferat în Flota Ocea-nului Pacific, unde a mai servit 15 ani. Înprezent, submarinul se aflã pe un postament laMemorialul Gloriei, la Vladivostok. El estesingura dovadã vie a celui mai mare dezastrunaval din lume.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Victorie pentru uni i - dezastru pentru al þ i i

Istoricul bisericii cu hramul

“Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel” din Medgidia

(continuare în nr. viitor)

Profesor dr. NATAªA PETEUNote:1 Cãlãtori strãini în þãrile Române, vol II – VII, Editura ªtiinþi-

ficã, Bucureºti, 1970-1975, p. 396-3972 Marele dicþionar geografic al României, vol IV, p. 3043 Ioan Georgescu, Românii transilvãneni în Dobrogea, în „Tran-

silvania, Banat, Criºana, Maramureº”, 1918-1928, vol I, Bucureºti,Cultura naþionalã, 1929, p. 618.

4 Gheorghe Dumitraºcu, Cultura naþionalã, Localitãþi, biserici,mãnãstiri româneºti în Dobrogea pânã la 1878, Editura Fundaþiei„Andrei ªaguna”; Constanþa, 1996, p 218

5 „Farul Constanþa”, nr. 39 din 8 februarie 18816 Stoica Lascu, Mãrturii de epocã privind istoria Dobrogei

(1878-1847), volumul I, Muzeul de Istorie Naþionalã ºi de Arheologie,Constanþa 1999, p 141

7 Marele Dicþionar Geografic al României, op. cit. p. 3048 D. M. Ionesu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, Bucureºti

1904, p. 6459 Arhiepiscopia Timiºului ºi a Dunãrii de Jos în trecut ºi astãzi,

Galaþi, Editura Arhiepiscopiei Timiºului ºi a Dunãrii de Jos, 1981, p.166

10 Aurelia Lãpuºan, ªtefan Lãpuºan, Medgidia Carasu, EdituraMuntenia, Constanþa , 1996, p. 102

Un nou studiu de geneticã ce sprijinãteoria descendenþei comune a umanitãþiidin Africa, surprinde legãturile de rudenieîntre populaþiile siberiene ºi nativii ameri-cani.

Noul studiu sprijinã, de asemenea, teo-ria conform cãreia continentul american arfi fost ocupat de populaþiile siberiene careau trecut prin Strâmtoarea Bering. Oameniide ºtiinþã de la Stanford, California, au sco-tocit prin genele a 938 de oameni din 51 delocaþii, cercetând 650.000 de trãsãturi ADNale fiecãrei persoane.

Unul dintre membrii echipei, DevinAbsher, declara cã “Aceasta este cea maiamplã cercetare de geneticã a populaþiilor,care a fost fãcutã pânã acum, atât din punctde vedere al numãrului populaþiilor studi-ate, cât ºi din cel al numãrului de indicatorigenetici folosiþi.”

Una dintre cele mai mari similitudinigenetice a fost cea dintre populaþia Yakut,care trãieºte în Siberia, ºi câteva populaþiinative din Mexic, America Centralã,Columbia ºi Brazilia. Acestea îi includ pemaiaºii din America Centralã ºi populaþiileSurui ºi Karitiana din Brazilia. Concluziileau fost afirmate foarte ferm de cãtre Absh-er: “Este în mod clar o indicaþie de obârºieîmpãrtãºitã.”

Acest studiu sprijinã teoria care afirmãcã actualii americani nativi au ajuns pecontinent din Siberia pe un pod naturalexistent atunci de-a lungul Strâmtorii

Bering, poate acum între 12.000 ºi 30.000de ani. Actualele cercetãri întãresc ºiadâncesc studii mai vechi care observaserão legãturã geneticã între siberieni ºi ameri-cani.

Mulþimea de date adunate de peste totdin lume permite cercetãtorilor sã operezecomparaþii genetice între mai multe popu-laþii. Astfel, s-au descoperit mai multediferenþe abia perceptibile între populaþiileEuropei sau între populaþiile de chinezi dinnord ºi cele din sud, precum ºi mai multevariaþii geneticeale populaþiilorde beduini dinO r i e n t u lMijlociu.

A c e s t ecercetãri vin, defapt, în com-pletarea a ceea ceam fãcut dejacunoscut înaceastã secþiune,cã alte studiigenetice aratã cãobârºia omeniriiar fi situatã unde-va în Africa ºi cãea este comunã.De aici, populaþi-ile au migrat pânãîntr-un punct deunde s-au

împrãºtiat, astfel încât, una dintre ramurilecopacului genetic comun trebuie sã fie ºicea care s-a dezvoltat în populaþiilesiberiene ºi apoi americane.

Arhitecþii oraºului San Francisco,Statele Unite, ºi-au imaginat printr-unproiect urbanistic camcum ar arãta oraºul peste100 de ani, iar pe lângãclãdiri suspendate, oraºulpare o pãdure de turnurisinuoase.

La un concurs deproiecte urbanistice cutema “Oraºul viitorului”care a avut loc în SanFrancisco, unul dintre

proiecte prevede cã locuitorii din San Fran-cisco vor avea un oraº plin de turnuri si-

n u o a s e ,i n f o r m e a z ãrevista Popu-lar Science.

Premiul afost câºtigatde Iwamoto-Scott Archi-tecture careºi-a adjudecatpremiul în

valoare de 10.000 de dolari pentru proiec-tul sãu: “Hydro-Net”, în care se prevedeexistenþa unei reþele subterane de tuneluriîmbrãcate în nanotuburi de carbon în careoamenii cãlãtoresc cu ajutorul unor maºinicu combustibili pe bazã de hidrogen.

Hidrogenul va fi produs în bazine maride alge ºi va fi distribuit prin intermediulnanotuburilor, în vreme ce „ciupercilegeotermale” vor livra cãldurã din miezulpãmântului pentru a alimenta bãi cu aburide pe coline cu vedere largã spre oraº.

Toate tehnologiile pe care le presupuneviitorul oraº San Francisco ar trebui sã aibãla bazã materiale ºi procese care nupolueazã, cu toate cã proiectul nu pre-cizeazã cine va plãti pentru toate acestea.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale A fost descoperitã cea mai mare struc-

turã de materie neagrã care, vãzutã cu o-chiul liber, ar ocupa cerul cât o lunã plinã!

Cotidianul italian La Stampainformeazã asupra unei descoperiridescrise în revista „Astronomy and Astro-physics” despre cea mai mare structurãfãcutã din materie neagrã, descoperitã pânãacum care se prezintã ca o imensã pânzã depãianjen invizibilã ºi care se extinde peaproximativ 270 de milioane de ani-luminã. Dacã ar putea fi vãzutã cu ochiulliber, aceasta ne-ar apãrea la mãrimea luniipline!

Unul dintre realizatorii studiului,Ludovic Van Waerbeke, de la UniversitateaBritish Columbia, a declarat cã “Rezultatuleste fãrã precedent, o piatrã unghiularãpentru astronomie.” Ar fi vorba, de fapt, deo descoperire crucialã pentru înþelegerea

istoriei ºi destinului Universului, pentrumãsurarea componentelor acestuia, fie amateriei negre, care ocupã circa 20% dinel, fie a materieivizibile, careocupã 5%.

D a t o r i t ãcelei mai maricamere fotodigitale dinlume cu care edotat telescopulCanada-Franþa-Hawaii de pemuntele MaunaKea, în Hawaii, cercetãtorii au analizat miiºi mii de imagini pentru a surprindeefectele gravitaþionale ale materiei negreasupra celei vizibile, denumite „efecteslabe ale lentilei gravitaþionale”.

Potrivit cercetãrilor efectuate pânãacum, constituþia universului este destul dediferitã de ceea ce se ºtia acum un secol, el

fiind alcãtuit în proporþiede 70% din energie nea-grã, 20% din materie nea-grã, 5% din materie aºacum o ºtim noi, pentru cacele 5 procente rãmase sãfie ocupate de diferitealte materii.

În acest context ºiþinând cont de faptul cãdespre 90% din consis-tenþa universului (adicã,

energia neagrã ºi materia neagrã) nu ºtimmai nimic, ci abia câteva efecte asupramateriei vizibile (de unde s-a dedus ºi exis-tenþa lor), orice nouã observaþie asupra lordevine o informaþie preþioasã.

Un centru german de cercetãri va inaugura astãzicel mai puternic calculator din Europa, un aparat cepoate efectua 167.300 de miliarde de operaþiuni pesecundã, performanþã depãºitã în prezent doar de un

proiect guvernamentalamerican.

În conformitate cudeclaraþiile reprezen-tanþilor Centrului deCercetãri de la Julich,din vestul Germaniei,“supercalculatorul”,denumit JUGENE, este

format din 16 rack-uri de mãrimea unei cabine telefon-ice, fiecare dintre ele având 65.536 de microproce-soare, fiind primul de acest tip din lume, dacã nu se iauîn considerare decât organismele civile.

JUGENE este destinat cercetãtorilor care au nevoiesã efectueze calcule complexe, de exemplu, în chimiemolecularã, în climatologie sau în dezvoltarea semi-conductorilor. Calculatorul are o putere de calcul de167,3 teraflopi/secundã.

Comparativ, supercalculatorul cel mai puternic dinlume, instalat în Statele Unite, lângã San Francisco ºigestionat de Oficiul American pentru SecuritateNuclearã, are o putere de calcul de 478,2teraflopi/secundã, potrivit site-ului specializatwww.top500.org, citat de AFP. Cele douã calculatoareau fost dezvoltate de compania IBM.

Iatã cã, ceea ce am bãnuit de câteva luni de zileîncoace, se adevereºte: cei de la Microsoft se pare cãvor adopta formatul Blu-ray în locul “recentului” (ºirãposatului) HD-DVD.

Australienii de laSmarthouse, au primitinformaþii confidenþialedin “fermele” MicrosoftUSA, conform cãrora,deja existã un dispozitivextern funcþional, capabilsã citeascã discuri Blu-ray, ºi perfect compatibil cu Xbox 360. Acest dispozi-tiv ar trebui sã fie disponibil pe piaþã în jurul lunii maia anului curent, odatã cu finalizarea tuturor aprobãrilorºi planurilor interne ale companiei.

În acelaºi timp, se pare cã Microsoft lucreazã ºi laun Blu-ray reader intern pentru consola sa, deºi pãrerea“microsoftianã” este cã, în viitor, formatul HD se vamuta online, ºi nu neapãrat pe suport fizic (Blu-ray).Probabil, cei de la Microsoft se feresc de un Blu-rayreader intern, pentru a nu creºte preþul consolelor.Având în vedere cã aceºtia au vândut doar 300.000 deHD-DVD addon-uri pentru Xbox 360, este clar cã ast-fel de soluþii externe nu prea prind la public.

Sã vedem acum dacã ºi Toshiba se va reprofila înconstrucþia de astfel de drive-uri Blu-ray. Oricum,compania este pe punctul de a cumpãra fabricile Sonypentru CELL ºi RSX (componentele principale aleconsolei Playstation3), aºa cã relaþiile sunt deja fãcute.

Visual Fan, compania deþinãtoare a branduluiALLVIEW, anunþã lansarea pe piaþã a noului sistemde navigaþie cu DVD încorporat GPS DVD 8811.Aceste aparate au fost concepute pentru a impune noistandarde pe piaþa de specialitate. Dupã GPS 8801FM, ALLVIEW lanseazã acum GPS DVD 8811 cucaracteristici inovatoare ºi facilitãþi multiple. Pasio-naþii de cãlãtorii cu autoturismul se vor bucura de unreal ajutor din partea noului sistem GPS DVD cu car-

kit Bluetooth încorporat ºifaþã detaºabilã, ce oferãposibilitatea conectãrii uneicamere video pentru mersulînapoi. Aparatul are integratreceptor GPS ce afiºeazã peecranul Touch screen 3,6”Wide toate informaþiilenecesare: direcþia de

deplasare, radare ºi camere fixe, avertizare vitezã max-imã legalã, ora estimatã a sosirii, timpul rãmas, punctede interes. Sistemul este bine echipat ºi pe parteavideo: DVD Playerul suportã formatele DVDVCD/CD/MP3/MPEG4/WMA/JPEG ºi este prevãzutcu tuner TV ºi radio AM/FM. Aparatul se livreazãîmpreunã cu aplicaþia software specializatã TrafficGPS, care oferã informaþii precise legate de trafic, ghi-dare vocalã în limba românã, oferã posibilitatea na-vigãrii dupã codul poºtal ºi a înregistrãrii rutei par-curse.

Harta României, detaliatã 98%, este oferitã gratuit.

Materia neagrã e o imensã pânzã de pãianjen

O echipã de cercetãtori a reuºit sã producã un material care sereparã singur dacã este sfâºiat sau se rupe.

Descoperirea ar putea avea multiple aplicaþii, de la haine care selipesc singure, la înveliºuri care dureazã foarte mult ºi de la vopselepentru case ºi maºini, la cartilaje ºi oase care se regenereazã singure.

Materialul prezintã unele dintre proprietãþile cauciucului, dar spredeosebire de acesta, odatã ce este rupt se poate reface la loc dacãþinem bucãþile aºa cum erau înainte pentru numai 15 minute, timp încare îºi va reface legãturile, fãrã sã fie nevoie de vreun adeziv.

Cercetãtorii au folosit legãturile chimice care þin la un loc mole-culele ºi care sunt reversibile, motiv pentru care apa curge, fiindresponsabile pentru proprietãþile remarcabile ale apei. Moleculele seasociazã pentru a forma un cauciuc supramolecular care conþine legã-

turi, atât sub formaunor verigi, cât ºi înformã de cruce.

Astfel, noulmaterial, nu numaicã poate fi întins maimult decât celelaltecauciucuri, dar se ºireface dacãsuprafeþele sunt puseuna lângã alta, în cazde rupturã, pentru

câteva minute la temperatura camerei. Noul material este fãcut diningrediente foarte simple: acizi graºi din uleiuri vegetale ºi uree.

Când conchistadorii spanioli au vãzut pentru prima datã cauciucsub forma unor mingi pe care le foloseau aztecii într-un joc, au crezutcã e vorba de obiecte posedate de diavol. Cercetãtorii se întreabãacum ce-ar fi spus ei despre acest material care reuºeºte sã se refacãsingur?!!! Probabil cã uimirea conchistadorilor nu ar fi fost nici maimicã, dar nici mai lipsitã de sens.

Materialul care se regenereazã

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Apa distruge podurile ºi vinul capetele.* Bea, dar nu te îmbãta, discutã, dar nu te certa.* Chibzuieºte când bei vin, dar hotãrãºte când bei apã.* Dupã ploaie creºte iarba; dupã vin, vorbele.* Cine pãcãtuieºte la beþie, plãteºte la trezie.* Impulsivul se comportã ca un beat adevãrat.* Între beþivi, altul treaz, el numai se aratã beat.* Leacul cel mai bun, la orice beþie, sã-þi deschizi bine

ochii ºi sã-l priveºti pe cel beat.* Mâncarea ºi bãutura îmbogãþesc pe doctor.* Nimeni nu bea mult, se bea doar peste mãsurã.* Nãtâng e cel ce bea fãrã sã încingã chef.* Plãteºti scump acolo unde e hangiþa frumoasã.* Sã bei vin vechi ºi sã iei sfat de la bãtrâni.

Selecþie realizatã de col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Oraºul v i i torului

Siberienii ºi nativii americani sunt rude îndepãrtate

Germania va inaugura cel mai puternic

calculator din Europa

Xbox 360 trece pe Blu-ray

A apãrut GPS-ul cu DVD ºi tuner TV

DIN VEST!

ARMÃ LA TIR

Rãspunsurile testului din nr. 3 (237)1. Filmul „Roºii verzi prãjite” a fost realizat în 1992

de cãtre regizorul american, Jon Annet.2. Rolurile principale în filmul lui Jean Negulesco

„Taicuþu’ picioare lungi”, au fost interpretate de LeslieCaron ºi de Fred Astaire.

3. Uvertura „1812” aparþine compozitorului rus, PiotrIlici Ceaikovski (1840-1893).

4. Primul toc rezervor din lume a fost realizat ºibrevetat, în 1827, de Petrache Poenaru.

5. Autorul teoriei sonicitãþii ºi aplicãrii ei în aviaþiamilitarã ºi marinã este inginerul Gogu Constantinescu(1881-1865).

6. V. CONTA, Opere, 604.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008

Pagina 11

Naþiunile Unite vor sã taxeze jocurile video

ºi comerþul onlineCa sã-i ajute pe sãracii lumii... Cel puþin

aºa reiese din declaraþia lui Philippe Douste-Blazy, noul con-silier special alS e c r e t a r u l u iGeneral ONU,Ban Ki-Moon.

Fostul mi-nistru francez deexterne ºi cardi-olog de profesie a declarat cã ramura pe careo conduce în interiorul organizaþiei (UNI-TAID-responsabilã de achiziþiile de medica-mente necesare în diverse zone sãrace alelumii) e “în întârziere” faþã de deadline-ul din2015 referitor la atingerea Millennium Deve-lopment Goals.

Una dintre mãsurile propuse de fostul par-lamentar european a fost taxarea jocurilorvideo ºi a comerþului online. “ONUreflecteazã la posibilitatea de a taxa jocurilevideo ºi comerþul online pentru a finanþa luptaîmpotriva sãrãciei”, a spus oficialul francez încadrul unui interviu acordat cotidianuluifrancez La Croix. O altã mãsurã ar fi “încura-jarea” cetãþenilor europeni sã contribuie vo-luntar cu unul sau doi euro la finanþele ONU.

Conform estimãrilor organizaþiei, lipsescaproximativ 500 de miliarde de dolari pentrua combate sãrãcia în lume, în condiþiile în carezilnic se vehiculeazã peste 1500 de miliardede dolari pe pieþele financiare mondiale.

Concluzia lui Douste-Blazy e cã trebuieinventate “noi mijloace” de finanþare, cum

ar fi de exemplu taxarea “jocurilor pe Inter-net ºi a comerþului electronic”.

Ironia sorþii este alta: conform prestigio-sului Wall Street Journal, peste 90% dinfondurile alocate de Banca Mondialã zonelorfoarte sãrace din India (adicã, aproximativ569 de milioane de dolari în total) au ajunspe mâna corupþilor din sistemul de sãnãtateindian. Asta, ca sã nu mai vorbim de furturilemasive de ajutoare din Africa, de scandalul“nepotismului” de la Banca Mondialã, deanul trecut, când fostul ºef Paul Wolfowitzºi-a angajat amanta pe un salariu gras, deancheta pe teme de corupþie (finalizatã încoadã de peºte, evident...) referitoare la fiulfostului conducãtor ONU - Koffi Anan -,bãnuit a se fi folosit de poziþia tatãlui sãupentru a obþine ilegal contracte petroliere înIrak-ul lui Saddam Hussein ºi alte câtevamânãrii trecute cu vederea...

E clar: România nu e singurã pe lume,însã, ce ne doare e cã, pentru un FIFA,Counter sau COD4 în reþea, o sã trebuiascãsã bãgãm mâna adânc în buzunarul gol ºiasta nici mãcar ca sã hrãnim pe cineva, cidoar ca sã plãtim ºuncile ºi guºile birocraþilorONU ºi World Bank... Nu mai bine leaplicãm ce ºtim noi mai bine în multiplayer,respectiv un headshot...?

Rãzbelul formatelor DVDe gata: HD DVD a murit,

Blu Ray câºtigãDupã o lungã agonie s-a stins din viaþã,

pe 19 februarie 2008, mult-iubitul ºi mult-stimatul nostru HD DVD. Toþi cei care l-auiubit sunt invitaþi sã participe la înmor-mântare... Mai puþin Sony care sunt sigurã cã

jubileazã la anunþul fãcut de Toshiba… Bom-boana pe colivã a fost pusã încã de laînceputul lui ianuarie, când mogulii de laWarner Bros îºi anunþaserã sprijinul exclusivpentru Blu Ray. Toshiba n-ar fi fãcut faþãuriaºei presiuni venite din partea taberei BluRay, care a mai reuºit în ultimele sãptãmânisã atragã giganþi precum Walmart, Netflixsau Niveus.

Deznodãmântul a venit printr-un comu-nicat de presã, iar acum tot Internetul e pejar cã avem în sfârºit un câºtigãtor ºi ºtim ºinoi ce sã alegem în materie de high-defini-tion de acum încolo.

Ca urmare a deciziei board-ului adminis-trativ, Toshiba“nu va mai dez-volta, fabricasau face publici-tate la nici unHD DVD playersau recorder”.

Livrãrile de astfel de aparate vor fi reduseprogresiv în perioada urmãtoare, urmând a fistopate complet la sfârºitul lui martie. Ceicare au cumpãrat pânã acum produsele HDDVD de la Toshiba (incluzând aici ºi lapto-p-urile companiei japoneze care au HDDVD recorder by default) vor beneficia încontinuare de suport ºi servicii after-sales.

Ei, acu’ rãmâne de vãzut cum se vadescurca Microsoft cu noul aranjament,deoarece se ºtie clar cã PlayStation 3 are unBlu Ray player inclus, în timp ce Xbox 360oferã doar un HD DVD drive ca add-on. Sepregãteºte oare Big Brother-ul nostru dinRedmond de un Xbox 360 cu Blu Ray...? Arfi prea mare umilinþa ... (F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

...

.........

ANIMALNORDIC

...LA POPICE!

PRIVESCCOªUL PIP-

TULUI

UMPLE BAZI-NUL DE ÎNOT

A ZÃPÃCICANÃ MARE

DE! (int.)

ODÃ

PRIMELE LAPOLO!

A SE ODIHNI

...

CU DUNGI

STRADÃMICÃ

A CONCURAÎN BAZIN

VEDETÃ

......LECTURÃ

ÎNSEMN!

......VÂRF DELANCE!

“TEREN” DECANOTAJ

ARTICOLSCURT

A-A-MOD-S - M - C - N -SLUJBE-UTI-L I Z A T E -Þ I U I T U R Ã -A R Ã T A T -W A T T -O R A R E -O R A L E -R U A N D A -E R O S - R I D -S E C - O A L Ã -OM-ªASE-U-IÞÃ-EMERIT-CM-LA-ODÃ-ORIZONTAL-NEPÃSARE-INTENS

1. Cine a realizat, în 1964, filmul „Toamna Cheye-nilor”?

2. Cine a realizat, în 1967, filmul „Bãtãlia pentruAlger”?

3. Cine a inventat ºi realizat becul cu gaz, cu reglareautomatã, care îi poartã numele?

4. Ce explorator român a strãbãtut în perioada 1886-1893 Patagonia ºi, mai ales, Þara de Foc, unde a datlocurilor nume româneºti?

5. Ce savant este creatorul biospeologiei ºi al primuluiinstitut de speologie din lume?

6. Cine a spus: „Dumnezeu a exploatat toate com-plexele noastre de inferioritate, începând cu incapaci-tatea de a crede în propria noastrã divinitate”?

Actorii Dominic Monaghan ºi Daniel Henney suntultimii mutanþi care se alãturã distribuþiei spinoff-uluiX-Men Origins: Wolverine.

Dominic Monaghan,devenit celebru cu serialulNaufragiaþii, va juca un per-sonaj misterios din trecutul luiWolverine, pe nume Barnell,care are posibilitatea de amanipula energia ºi electrici-tatea. Henney va intra înpielea personajului AgentZero, un membru al progra-mului Weapon X cu puteri letale ºi expert în detectareamutanþilor.

Hugh Jackman deþine rolul principal în X-Men Ori-gins: Wolverine, iar în film vor mai apãrea actori pre-cum: Liev Schreiber, Danny Huston, Taylor Kitsch,will.i.am, Lynn Collins ºi Ryan Reynolds . Sud-africa-nul Gavin Hood semneazã regia, iar scenariul, DavidBenioff. Filmãrile vor avea loc în Noua Zeelandã, Aus-tralia ºi New Orleans.

Filmul va spune povestea mutantului Wolverine,înainte ca acesta sã se alãture echipei X-men, dezvãluindtrecutul misteriosului Logan, felul în care ºi-a cãpãtatscheletul de adamant, ºi cine e responsabil pentru acestlucru.

Sony Pictures a achiziþionat drepturile pentru un nouscenariu al regizorului Roland Emmerich. Filmul se vaintitula 2012 ºi se preconizeazã cã va fi lansat în vara lui2009.

Scenariul a fost scrisde Emmerich împreunãcu Harald Kloser, cu carea colaborat ºi la noul sãufilm, 10.000 B.C. Maimulte studiouri de la Ho-llywood s-au arãtat intere-sate de proiectul luiRoland Emmerich, însãunele s-au retras dupã ceau vãzut cã bugetulpeliculei ar putea sãri de

200 de milioane de dolari. Filmãrile vor începe, se pare,în aceastã varã.

Titlul 2012 se referã la data la care se presupune,conform calendarului maiaº, cã lumea aºa cum o ºtim, valua sfârºit. “Apocalipsa” lui Emmerich va intra în cate-goria filmelor despre dezastre, fiind asemãnãtoare block-busterului “Unde vei fi poimaine”?, care a devenit unsucces internaþional în 2004.

Ultimul film al lui Roland Emmerich este o dramãpreistoricã, 10.000 B.C. care va fi lansatã în cine-matografele americane pe 7 martie. În România, pelicu-la va avea premiera pe 14 martie.

Actorul australian David Wenham ºi britaniculStephen Graham s-au alãturat distribuþiei ultimuluifilm al lui Micheal Mann, Public Enemies.

Filmul, o adaptare a cãrþii lui Brian Burrough, “Pu-blic Enemies: America’s Greatest Crime Wave and theBirth of the FBI, 1933-43”,are în prim plan tentativaguvernului american de a-lopri pe gangsterul JohnDillinger ºi banda denelegiuiþi a acestuia. Înrolurile principale aparJohnny Depp (Dillinger) ºiChristian Bale, în rolulagentului FBI, MelvinPurvis.

David Wenham va juca rolul lui Pete Pierpont, unmembru violent al bandei lui Dillinger, iar actorul bri-tanic Stephen Graham (Aceasta este Anglia ) va fi BabyFace Nelson. În film mai apar staruri precum: MarionCotillard, Channing Tatum, Giovanni Ribisi ºi StephenDorff . Filmãrile sunt programate sã înceapã în martie2008 la Chicago. David Wenham tocmai a terminatlucrul la musicalul lui Baz Luhrmann, Australia, undejoacã alãturi de Nicole Kidman ºi Hugh Jackman.Actorul a cunoscut celebritatea dupã ce a apãrut în Trilo-gia Stãpânul Inelelor ºi în 300 - Eroii de la Termopile.

Aceastã ultimã parte a seriei Final Destination vaavea un buget de 43 de milione de dolari ºi va fi filmatãîn 3-D. Cele trei filme anterioare au avut încasãri depeste 150 de milione de dolari în box office ºi sunt rea-lizate pornind de la aceeaºi idee: personajul principal areo premoniþie ºi reuºeºte pentru moment sã salveze viaþaprietenilor sau a altor cunoscuþi, însã povestea devinetragicã atunci când cei salvaþi încep sã moarã peneaºteptate.

Filmãrile la Final Destination 4 sunt programate sãînceapã luna aceasta la New Orleans.

Cristina FRATU

De la Lost , la Wolverine

Apocal ipsa luiEmmerich v ine în 2009

Mann adaugã noi staruriprintre “Inamicii Publici”

TTaaxxee oonnlliinnee.. .. ..ppeennttrruu ººuunncciillee bbiirrooccrraaþþiilloorr!!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Concurs de tras cu arcul. Seaºeazã þinta - un tip cu un mãr pecap - la 50 metri. Vine primulconcurent. Ocheºte, trage, despicãmãrul. Urale. Mândru, tipul seîntoarce ºi declamã :

- I’m Wilhelm Tell !Runda a doua. Se depãrteazã

þinta la 100 metri. Vine alt con-curent, ocheºte ºi trage. Mãrul cadedespicat. Ovaþii. Se întoarce ºi ãstacu un zâmbet autoritar ºi zice:

- I’m Robin Hood !Runda a treia. Þinta se aºeazã la

150 metri. Vine al treilea concurent,ocheºte ºi trage. Îi crapã capul ãluia.Stupoare. Se întoarce tipul ºi zice:

- I’m sorry !!!☺☺

Formulã de fãcut sã vinãautobuzul

1. Vino din timp în staþie. 2. Aºteaptã cel puþin 30 de

minute fãrã sã te aºezi. 3. Aprinde-þi în fine o þigarã...

ºi, la al treilea fum, va apãrea auto-buzul!

Notã: existã cazuri în care auapãrut chiar ºi 3 autobuze unul dupãaltul!

☺☺Formulã pentru a face sã

vinã ploaia1. Spune câtorva persoane:

„Ce vreme frumoasã, sã sperãmcã va continua aºa...!”

2. Spalã-þi maºina ºi lustru-ieºte-o.

3. Udã grãdina. 4. Spalã-þi rufele ºi atârnã-le

afarã. 5. Organizeazã o excursie cu

grãtar în aer liber. 6. Pleacã la plimbare fãrã

umbrelã ºi fãrã geacã.☺☺

- Mamã, am ºi eu o între-bare:

- De ce tu ºi tata sunteþialbi, iar eu sunt neagrã?

- Sã zici merci cã, la ce chefa fost în noaptea aia, puteai sãºi latri!!!

☺☺Internetul este singurul loc

în care bãrbaþii sunt bãrbaþi,femeile sunt bãrbaþi, iar fetiþeleperverse sunt agenþi F.B.I.

☺☺

...

......A SUPUNE

UNEI PROBE

A CONCURAÎN PROBA DE

LUNGIME

... ...

PARVENIT

ARGINT

FACIL

FINALE LASPORT!

MONEDEMICI

JUNIORI MICI

APELATIV

MÃTURÃMARE

ACEA

O GURÃ DEBÃUTURÃ

A FI LACURENTACEST

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

SS PP OO RR TT UU RR II

ÎN LIGÃ!......

NUANÞÃ

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 4(238) din 29 februarie 2008Pagina 12

CMYK

Tur de orizontpublicistic

Activitate de autoevaluare la Statul Major General ºi la Departamentul pentru Relaþiacu Parlamentul ºi Informare Publicã din Ministerul Apãrãrii

Standarde ridicate în evaluarea structurilor

ªeful Statului Major alForþelor Terestre, generalul-locotenent dr. TeodorFrunzeti s-a întâlnit luni, 18februarie a.c., cu ataºaþiiApãrãrii, militari, aero ºinavali strãini, acreditaþi înRomânia.

Activitatea se înscrie pelinia întâlnirilor anuale aleºefului Statului Major alForþelor Terestre cu ataºaþiiApãrãrii, militari, aero ºinavali, ºi a avut drept scopprezentarea realizãrilorForþelor Terestre în anul2007, precum ºi a obiec-tivelor majore pentru anul2008.

Obiective prioritarePrioritãþile Forþelor Te-

restre pentru acest an sunt:procesul de operaþionalizareºi integrare a forþelor, reorga-nizarea structuralã a sistemu-lui de instruire, continuareaprogramelor de modernizareºi înzestrare aflate în derulare

ºi a celor de viitor, cheltuireaeficientã a banului public,precum ºi participarea la mi-siunile internaþionale.

În acest an, în Forþele Te-restre, pe linia operaþiona-

lizãrii forþelor, efortul se vapune pe îndeplinirea unorobiective complexe, constândîn certificarea ºi afirmareaunor structuri ce vor fipuse la dispoziþia

NATO, UE ºi pentru iniþia-tivele regionale.

Subiectele care au suscitatinteresul ataºaþilor militari aufost: mãsurile luate la nivelulForþelor Terestre, pentru

îmbunãtãþireacondiþiilor deviaþã ºi demuncã pentrum i l i t a r i ,redimensio-narea par-ticipãrii cuforþe înteatrele deo p e r a þ i i ,p r o f e s i o -nalizarea per-sonalului mi-litar, sistemulde recrutare am i l i t a r i l o r

voluntari, reorganizareastructuralã a sistemului deînvãþãmânt ºi stadiul procesu-lui de transformare a forþelor.

Relaþii excelente de colaborare

ªeful Statului Major alForþelor Terestre a remarcatexcelenta cooperare dintretrupele române ºi parteneriinoºtri din teatrele de operaþiidin Afganistan, Irak ºi Bal-canii de Vest, subliniind,totodatã, nivelul de interope-rabilitate ridicat, demonstratºi pe timpul exerciþiilor multi-naþionale de instruire încomun.

De asemenea, ºeful Statu-lui Major al Forþelor Terestreºi-a exprimat încrederea cãForþele Terestre vor continuaexcelentele relaþii de colabo-rare cu ataºaþii apãrãrii, mili-tari, aero ºi navali, strãiniacreditaþi în România, con-tribuind astfel la dezvoltarearelaþiilor militare cu acestestate.

Miercuri, 20 februarie, la StatulMajor General a avut loc activitatea deautoevaluare a stãrii structurilor dincompunerea acestei structuri ºi a celordin subordine, în anul 2007. La eveni-ment au participat ministrul Apãrãrii,Teodor Meleºcanu, generali ºi ofiþeri dinStatul Major General ºi din structurilesubordonate acestuia. În deschidere,

ºeful Statului Major General, amiraluldr. Gheorghe Marin, a precizat cã indi-catorii evaluaþi reprezintã sinteza acti-vitãþii desfãºurate de categoriile de forþeºi de celelalte structuri din subordine ºicã un astfel de bilanþ este organizat pen-tru prima datã la SMG.

ªefii direcþiilor ºi structurilor inde-pendente din Statul Major General auprezentat ºi au evaluat activitatea dinaria lor de competenþã, evidenþiind rea-lizãrile ºi minusurile înregistrate. Deasemenea, au fost propuse cãi ºi mãsuride creºtere a performanþelor la nivelorganizatoric ºi acþional. Potrivit materi-alelor prezentate, anul 2007 a fost primulan în care Armata României a fostîncadratã numai cu militari profesioniºti,aproximativ 5.000 de tineri optând pen-tru cariera de soldat voluntar. Totodatã,au existat aproximativ 2.000 de plecãriprin demisie, în mare parte cãtre alteinstituþii din sistemul naþional deapãrare. Anul acesta, Armata Românieiare drept obiectiv îndeplinirea HotãrâriiConsiliului Suprem de Apãrare a Þãriiprivind redimensionarea structurilor decomandã la nivel central ºi completareadeficitelor de ofiþeri, maiºtri militari ºisubofiþeri la eºaloanele inferioare. Anul2007 a fost unul extem de încãrcat ºi îndomeniul operaþionalizãrii forþelor. Par-ticiparea militarilor români la operaþiiinternaþionale s-a fãcut în baza angaja-mentelor asumate de statul român. Privi-tor la starea de operativitate, vorbitoriiau subliniat în timpul expunerilor cã seimpune pãstrarea unor standarde ridicateîn activitatea de evaluare a structurilor.De asemenea, s-a precizat cã baza mate-rialã a instrucþiei necesitã refacere,remodelare ºi adaptare la standardeleactuale, iar lecþiile învãþate, în special,

din teatrele de operaþii trebuie sã fie inte-grate eficient în regulamente, manuale ºidispoziþii. Referirile fãcute la capitolulsprijinului logistic au relevat faptul cã afost îmbunãtãþit cadrul normativ ºi adap-tat la cerinþele NATO ºi ale UniuniiEuropene. O problemã majorã a acestuicapitol este menþinerea unor substituþiicu tehnicã având performanþe inferioare

celor cerute de standar-dele NATO. A fost evi-denþiat numãrul mare deaccidente de circulaþie cuautoturisme proprietatepersonalã în care au fostimplicaþi militari ºi anga-jaþi ai Armatei ºi s-a su-bliniat necesitatea pre-venirii evenimentelorrutiere.

Ministrul Apãrãrii amulþumit pentru eforturileîntregului personal în2007 ºi a precizat cã anulacesta va fi un an celpuþin la fel de dificil.Ministrul Teodor

Meleºcanu a evidenþiat rolul comunicãriidintre eºaloane, ca factor decisiv încreºterea eficienþei actului de comandã.El s-a referit la necesitatea asigurãriicomplementaritãþii structurilor militare,a accentuat faptul cã cifrele deºcolarizare pentru instituþiile militare deînvãþãmânt trebuie corelate cu nevoileArmatei ºi a subliniat cã trebuie folositãexperienþa cadrelor care au participat lamisiuni internaþionale sau au fostîncadrate în structuri de reprezentare.

Departamentul pentruRelaþia cu Parlamentul ºi

Informare PublicãAutoevaluarea activitãþii pe anul

2007 a struc-turilor Depar-t a m e n t u l u ip e n t r uRelaþia cuParlamentulºi InformarePublicã dinM i n i s t e r u lApãrãrii arelevat, joi, 21f e b r u a r i e ,buna colabo-rare a spe-c i a l i º t i l o rstructurii cuParlamentul,Guvernul ºi cuc e l e l a l t ea u t o r i t ã þ iimplicate înelaborarea actelor normative. La activi-tatea desfãºuratã la sediul MinisteruluiApãrãrii au participat Georgeta Elisabe-ta Ionescu, secretar de stat ºi ºef al

Departamentului pentru Relaþia cu Par-lamentul ºi Informare Publicã din Minis-terul Apãrãrii, generalul-maior ing. IonEftimie Sandu, locþiitor al ºefului Depar-tamentului pentru Armamente, gene-ralul-locotenent Cornel Paraniac,reprezentantul ºefului Statului MajorGeneral, generalul de brigadã ViorelAngelescu, reprezentantul ministruluiApãrãrii. Locþiitorul ºefului Departa-mentului pentru Relaþia cu Parlamen-tul ºi Informare Publicã din Minis-terul Apãrãrii, generalul-maior TudorMunteanu a prezentat analiza acti-vitãþilor desfãºurate pe domeniile deresponsabilitate, realizãrile ºi neîm-plinirile, propunând mãsuri concrete decreºtere a performanþelor la nivel organi-zatoric ºi acþional. Din conluziile prezen-tate a reieºit cã, în anul 2007,specialiºtii departamentului au asiguratasistenþa juridicã pentru înþelegeriletehnice în vederea cooperãrii cu forþelearmate strãine. La raportul de evaluareau fost discutate ºi aspecte referitoare laregimul juridic al patrimoniului imobi-liar al Ministerului Apãrãrii, la activi-tatea Comisiei Centrale pentru ProblemeSociale, a Comisiei de Dialog Social ºi aComisiei de coordonare a programelorde construire a locuinþelor proprietatepersonalã pentru cadrele militare ºi per-sonalul civil din armatã. Totodatã, a fostanalizatã ºi activitatea de informare ºirelaþii publice a presei militare, accen-tuându-se necesitatea asigurãrii continueºi oportune a accesului cetãþenilor lainformaþiile de interes public ºi dez-voltarea unei atitudini proactive înrelaþia cu mass-media naþionalã ºi inter-naþionalã.

Secretarul de stat, GeorgetaElisabeta Ionescu a mulþumit personalu-lui pentru eforturile depuse în anul 2007ºi a subliniat faptul cã realizarea obiec-tivelor pentru acest an necesitã

revizuirea unor proceduri de lucru ºiintensificarea colaborãrii dintre Departa-ment ºi celelalte structuri ale Ministeru-lui Apãrãrii.

ÎÎnnttââllnniirreeaa aannuuaallãã aa ººeeffuulluuii SSttaattuulluuii MMaajjoorraall FFoorrþþeelloorr TTeerreessttrree ccuu aattaaººaaþþiiii mmiilliittaarrii

Revista DOCUMENT îºi continuã ascensiunea înaprecieri, nu doar din partea iubitorilor muzei Clio, ciºi a lectorului pasionat de ineditul ºi contextul uneietape sau perioade istorice. DOCUMENT - BuletinulArhivelor Militare Române, ediþia cu nr.1-4(35-38)din 2007 continuã seria prezentãrii evenimentelor aºacum rezultã ele din documente istorice autentice.

Cu fiecare apariþie, publicaþia îºi onoreazã citi-torii, renumele ºi îºi consolideazã poziþia câºtigatãprin respect ºi profesionalism. Aºa cum ne-a obiºnuitîn cei zece ani de apariþie, revista surprinde plãcutlectorul, nu doar prin ineditul, acurateþea mesajului ºia evenimentelor prezentate, ci ºi prin organizareagraficã ºi ilustraþia care însoþeºte textele. Temeleinserate în cuprinsul lucrãrii se grupeazã în capitoledintre care enumerãm: Eveniment, Studii/docu-mente, Recenzii, Agora. Din sumar, vã supunematenþiei titlurile articolelor ºi studiilor: Istoriografiamilitarã româneascã în vremuri de tranziþie, 90 de anide la apariþia ziarului „România”, Filozofia rãzboiu-lui la români, România. O alianþã. Douã doctrine,despre sacrificiu. Articolele inserate în capitolele

Arhive, www docu-ment ºi recenziile unorcãrþi de marcã,întregesc nota deinsolit ºi de consistenþãa constructului istoric.Aspecte ale istorieirecente pot fi lecturateprin parcurgerea textu-lui ce poartã semnãturacolonelului(r) dr. PetreOTU despre „AlXXXIII-lea CongresInternaþional de IstorieMilitarã”.

Însemn heraldic pentru ServiciulIstoric al Armatei

Dupã cum aflãm din paginile revistei, ServiciulIstoric al Armatei s-a îmbogãþit recent cu o imaginesimbol – însemnul heraldic. Pe fondul albastru al scu-tului sunt reprezentate Arcul de Triumf (argintiu),pecetea (roºu) ºi cununa de lauri, pe auriu. Dinrelatarea fãcutã de cãtre Luminiþa Giurgiu, prin carese precizeazã blazonarea însemnului heraldic, aflãmcã Arcul de Triumf este simbolul unitãþii ºi perma-nenþei poporului român. Pecetea reprezintã autenti-citatea documentelor de arhivã, iar cununa de laurireprezintã simbolul glorificãrii supremei jertfe aostaºilor care ºi-au dat viaþa pe câmpurile de luptãpentru independenþa ºi suveranitatea patriei. Culorilereprezentate pe scut semnificã permanenþã (albas-tru), veºnicie (argintiu), autoritate, putere (roºu) ºisuveranitate (auriu). Realizarea graficã a însemnuluiheraldic a fost realizatã cu sprijinul Studioului deArte Plastice al Armatei.

Paginã realizatã de locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Militarii din Batalionul 285 Artilerie “Vlaicu Vodã”din Brãila au executat, în perioada 11 – 14 februarie2008, exerciþii tactice cu trageri de luptã în poligonulSmârdan (judeþul Galaþi).

Misiunile de luptã au fost executate cu obuziere,calibrul 152 mm, tunuri antitanc, calibrul 100 mm ºiinstalaþii de lansare rachete Konkurs.

Exerciþiile artileriºtilor brãileni s-au desfãºurat înconformitate cu programul pregãtirii de luptã pe anul2008.

Obiectivul general al desfãºurãrii de exerciþii ºiaplicaþii periodice îl reprezintã verificarea ºiîmbunãtãþirea nivelului de pregãtire pentru luptã aunitãþilor ºi subunitãþilor.

Smârdan

Exerciþii tacticecu trageri de luptã

Primii militari irlandezi care vor fi desfãºuraþi înCiad, în cadrul forþei Uniunii Europene de menþinere apãcii, au sosit în capitala N’Djamena ºi vor fi dislocaþi lafrontiera de est cu regiunea Darfur, din Sudan. Armatairlandezã a anunþat cã primul detaºament este compus din50 de militari ºi va executa misiuni de patrulare în juruloraºelor Abeche ºi Goz Beida, din estul þãrii, pentru aidentifica zone pentru amplasarea bazelor, a anunþatarmata irlandezã. Militarii irlandezi, care vor ajunge înfinal la 450, vor fi cel de-al doilea contingent militar strãinca mãrime din þarã, dupã cei din fosta putere colonialã,Franþa, þarã ale cãrei trupe vor forma majoritatea forþeiUE de 3.700 de militari (EUFOR). Misiunea UniuniiEuropene în Ciad este complementarã unei forþe mai maride menþinere a pãcii a Uniunii Africane ºi NaþiunilorUnite, destinatã regiunii Darfur.

Primii 50 de membri ai trupelor irlandeze care au sositjoi vor începe imediat patrulãrile în jurul oraºelor Abecheºi Goz Beida, din estul þãrii, pentru a identifica zone pen-tru amplasarea bazelor, a anunþat armata irlandezã.

N’DJAMENA - EUFOR -Primii militari irlandezi

au sosit în Ciad