?bPr6rigcc{Jarv Par.rlgen

frtnY PA'tf,SEN

ToPofrt$tf,,Traducere din englezi gi note

deAndreea Caleman

Ilustrafii de

Ciprian Udrescu

4RThUR

Gary Paulsen (n. 1939) este unul dintre cei mai cunoscufi scri-itori americani contemporani de literaturS pentru adolescenfi.

Personajele principale ale multora dintre scrierile sale sunt ti-neri forlafi si se maturizeze brusc dupl ce r5mAn izolafi in locurisllbatice, departe de orice urmi de civilizafie.

Paulsen a prins gustul aventurii la vArsta de r4 ani, cAnd a fu-git de-acasi cu un circ. A lucrat apoi la o fermi qi ulterior a fostinginer, muncitor in construcfii, gofer de camion gi marinar. Aparticipat la faimoasele curse de sinii trase de cAini din lditarod,Alaska.

Ideea de a deveni scriitor i-a venit pe cAnd lucra ca tehnicianspecializat in satelili la o companie aerospafiali din California.Ceea ce l-a determinat si scrie a fost dorinla de a-i incuraja pe

cititori si observe gi si fie interesafi de lumea din jur.

Cartea de faqi qi alte doui romane ale sale (Dogsong, The

Winter Room) au fost declarate Newbery Honor Books.

Ciprian Udrescu (n. r98z) este un artist plastic romAn, absol-

vent al Facultifii de Arte Plastice din Bucureqti. Este membru al

Clubului Ilustratorilor din RomAnia.

Ilustralia de carte este una dintre preocuplrile sale artistice, pe

l6ngi picturS, desen, gravuri gi fotografie. in prezent lucreazi inpublicitate.

CAPITOLUL I

Brian Robeson privea pe fereastra avionului nesfer$ita

sSlbiticie verde a Nordului. Era un avion mic, un Cessna

406 - un avion ugor - dar avea un motor atat de zgomotos,

huruia atAt de tare, era atet de supiritor, de giligios, incAt

era imposibil si schimbi douivorbe cu cel de lAngi tine.

Nu ci ar fi avut mare lucru de zis. Avea treisprezece

ani, iar celilalt pasager era un pilot pe care-l chema... -oare cum zisese c5-l cheami? - Jim sau Jake sau ceva de

genul ista, un tip de weo patruzeci qi cinci de ani, care nu

scosese o vorbe cat dmP se pregetise de decolare. De fapt,

de cAnd venise si ia avionul din micul aeroport din Hamp-

ton, New York, adus de mama lui, pilotul nu ii adresase

decAt cinci cuvinte:

- Agazi-te pe locul copilotului.Ceea ce Brian gi ficuse. Apoi decolaseri gi cam asta

fusese toati discufia. La inceput se entuziasmase, bine-infeles, fiindci nu mai zburase niciodati intr-un avion

monomotor'. Faptul ci stitea pe locul copilotului, cu

toate comenzile chiar acolo, in fap lui, cu toate instru-

mentele de bord la nas, in timp ce avionul cAgtiga in alti-

'Avion cu un singur motor.

I'

l

"1l

tudine, zdruncinAndu-se qi alunecAnd pe curenfii de aer,

i se piruse interesant qi incitant. Dupi vreo cinci minuteins5, aparatul de zbor se stabilizase la plafonul'de o mie

opt sute de metri gi se indreptase spre nord-vest. Pilotulamufise, cu privirea alintitl inainte, iar lui Brian nu iimai rimlsese decAt si asculte zbArnAitul motorului. $i siadmire mantiaverde a pldurilor, ce se intindea de la botulavionului pAni la linia orizontului, presiratl cu lacuri gi

mlaqtini, pAraie gi rAuri qerpuite.

Brian se uita pe fereastri, asurzit de huruitul motorului,gi incerca si inleleagi cum de ajunsese el in avionul 5sta.

CIzu pe gAnduri.

Ca intotdeauna, gAndurile incepeau cu un singur cu-

vAnt.

Divor{.

,,Ce cuvAnt urAt!" igi zise. Un cuvAnt urAt qi sfAgietor

care nu insemna decit certuri, lipete qi avocafi. Doamne,

ce mai ura avocafii, cum stiteau ei aqa cu zAmbetele alea

preficute qi incercau s5-i explice, in termeni juridici, cum

se ducea de rApi totul, cum se zguduia gi se sfirAma totce piruse de neclintit - familia, viafa lui - absolut tot ce

piruse de neclintit. Divorf. Un cuvAnt care desparte, uncuvAnt urAt care desparte.

Divorf.Secrete.

'Termen care desemneazi inSltimea maximi de zbor a unei aero-

nave.

Sau nu, nu secrete, ci Secretul. Ceea ce el qtia, dar nu

spusese niminui, ceea ce qtia despre mama lui, cauza

divorfului, ce qtia doar el, doar el - Secretul.

Divorf.Secretul.

Brian simfi o usturime in ochi qi gtiu ci o si-l podi-

deasci lacrimile. PlAnsese un timp, dar acum, gata. Acum

nu mai plAngea. Simfea mai degrabi o usturime in ochi qi

ii dideau lacrimile * lacrimi fierbingi, prelinse pe obraji -,dar nu mai plingea. iqi gterse ochii cu un deget qi se uitlpe furiq la pilot, si vadi daci a bigat de seami ceva.

Pilotul era in largul lui, cu mAinile atezate relaxat pe

mangi qi cu picioarele pe pedalele palonierului'. Pirea mai

' Dispozitiv constAnd dintr-o pArghie cu pedale, folosit la schimbarea

direcgiei unor vehicule.

lu

degrabi o maginirie decAt un om, o prelungire a avionului.Pe tabloul de bord din faga lui, Brian vizu cadranele, co-mutatoarele, aparatele de misurS, butoanele, pArghiile,manivelele, manetele, luminile care pAlpAiau qi oscilau,indicAnd ceva de neinfeles pentru el. Iar pilotul era pi elparte din avion, nu om in carne gi oase.

VizAnd ci Brian se uiti la el, pilotul deveni ceva maiprietenos gi ii zAmbi.

- Ai mai zburat weodati pe locul copilotului? strigiel, incercAnd si acopere huruitul motorului gi, ridicAn-du-qi pe tAmpli casca de pe urechea dreapti, se aplecispre Brian.

Brian didu din cap ci nu. Nu mai zburase cu niciun fel

de avion pani atunci, nu mai vizuse niciodati o carlingi,decAt in filme sau la televizor. Totul era zgomotos qi

derutant.

- E prima dati, rispunse el.

- Nu-i chiar aqa de complicat precum pare. Un avionbun cum e ista se piloteazd singur. imi ugureazi munca,mai adiugl el ridicAnd din umeri.

il lua pe Brian de brapl stAng.

- Hai si vezi, treci la cArmi, cu picioarele pe pedale!

Brian se impotrivi:

- Mai bine nu!

- Ba da! Haide, incearci!

1 Cabina avionului, de unde pilotul qi copilotul dirijeazd aero-nava gi unde sunt instalate tabloul de bord qi comenzile de zbor.

8l

Brian intinse mAna gi apuci manga atit de strAns, ci ise albiri incheieturile degetelor. ipi infipse picioarele in

pedale. Avionul se roti brusc spre dreapta.

- Nu a$a tare. Ia-o uqurel, uqurel!

Brian se relax5 gi slibi strAnsoarea. Simfea vibragiile

aeronavei in manqi gi pedale ti, Pe moment, uiti de

usturimea din ochi. Avionul parci prinsese viafi.

- Ai vizut? zise pilotul, luAndu-gi mAinile de pe mangi

qi picioarele de pe pedale, ca si-i arate lui Brian ci, de fapt, el

pilota singur acum avionul. E simplu. Acum roteste man$a

un pic spre dreapta pi apasi scurt pedala din dreapta.

Brian intoarse ugor manta qi avionul se inclini imediat

spre dreapta. CAnd apisi pedala, botul avionului viri spre

dreapta. Didu drumul pedalei, indrepti manta pi avionul

reveni in pozilie orizontali.

- Acum pofi s-o intorci. Vireazi un pic la stAnga.

Brian roti man$a spre stAnga, apisf, pedala stAngi gi

aeronava se intoarse Ia cursul inilial.

- E uqor! spuse el zAmbind. Cel pufin partea asta.

Pilotul incuviinfd.

- Pilotajul nu e mare lucru. Totul e si invefi. Ca orice

pe lumea asta. Orice.

Birbatul prelui din nou comanda. La un moment dat,

ridici mAna gi igi freci umirul stAng.

- Dureri, junghiuri... imbitrAnesc, ce se mai...

i,

Brian didu drumul mangei qi iqi lu5 picioarele de

pe pedale de indatl ce pilotul prelui din nou comanda

avionului.

- Mulqumesc...

Dar pilotul igi pusese deja ciqtile pe urechi, aga cirecunogtinfa biiatului se pierdu in zgomotul motorului.Totul era, din nou, ca la inceputul cllitoriei: Brian privea

pe fereastri oceanul de copaci qi lacuri. Usturimea dinochi se potolise, dar amintirile il nipidirl iar. Cuvintele.Mereu aceleagi cuvinte.

Divorf .

Secretul.

Certuri.

Despirlire.Marea despirqire. Tatil lui nu infelesese situaqia aga

cum o intelesese Brian, qtia doar ci mama lui Brian voiasi destrame cisnicia. Urmase despirfirea, apoi divorqul,

totul se petrecuse atAt de repede. Tribunalul decisese ca

el si rimini cu mama, cu exceptia vacanfelor de vari qi

a ceea ce judecitorul numea ,,drepturi de vizitare'i AtAtde formal... Brian ura judecitorii la fel de mult precumura avocatii. Judecitorii care se aplecau peste masi qi ilintrebau daci infelegea unde urma s5 locuiasci qi de ce.

fudecitorii cu privirea lor plini de compasiune, care nuinsemna nimic, intocmai cum frazele pline de termenijuridici ale avocaqilor nu insemnau nimic.

i

&{,} I

Vara, Brian urma si stea la tatil siu. in restul anuluiqcolar - la mama. Asta spusese judecitorul, dupi ce

examinase hArtiile din fafa lui qi dupi ce ascultase ce

aveau de zis avocafii. Vorbe. Cuvinte.

Avionul se clStini uqor, inclinAndu-se spre dreapta.

Brian se uiti la pilot, care iqi freca din nou umirul qi simfi

deodati un miros de gaze... umane. Se intoarse cu spatele,

si nu se jeneze pilotul care avea, de buni seam5, ceva

probleme. La stomac, probabil...

Agadar, in vara aceasta, prima vari a ,,drepturilor de

vizitare", la doar o luni dupi divorf, Brian se indrepta

spre nord. Tatil siu era inginer mecanic ai proiectase sau

inventase un nou cap de foraj pentru sonde petroliere,

un utilaj care se autocurifa gi autoascufea. Acum avea de

lucru pe cAmpurile petrolifere din Canada, acolo sus, unde

se termina pidurea qi incepea tundra. Brian venea dinNew York, cu avionul ista ugor care transporta nu gtiu ce

echipament de foraj ce trebuise comandat special in oraq

gi acum stitea bine legat la coada avionului, lAngi o geantide pAnz5 pe care pilotul o numise ,,kit de supravieluire"

gi in care erau provizii gi echipamente pentru situagii de

urgenfi. in caz ci ar fi fost nevoili si aterizeze forfat, de

pildi. $i zbura insogit de pilotul ista, Jim sau Jake sau ceva

de genul ista, care se dovedise a fi un tip de treabi pAni laurmi, ci il lisase si piloteze gi chestii din astea.

Toate bune, mai pufin putoarea. Mirosul devenise

acum persistent qi Brian se uiti din nou la pilot care igi

freca, in continuare, umirul gi, mai nou, gi bralul stAng,

sclpAnd vAnturi dupivAnturi qi crispAndu-se. ,,1-o fi picatceva greu la stomac", se gAndi Brian.

Mama il adusese cu magina pAni la Hampton, unde

venise avionul si preia utilajul de foraj. Cdlitoriseri inticere, o cilitorie lungi, intr-o ticere deplini. Doui ore gi

jumitate cu maqina gi, acum, era intr-un avion, uitAndu-se

pe fereastri. O singurd datd, la weo ori dupi ce iegiseri

din oraq, mama se intorsese spre el:

- Auzi, n-ar fi mai bine sivorbim? Si limurim lucru-rile? Nu vrei si-mi spui ce te frimAnt5?

Din nou, cuvintele alea. Divor!. Despi4ire. Secretul.

Cum si-i poati spune ce qtia? Brian ticuse chitic, didusedoar din cap ci nu, apoi continuase si se uite pe geam, firi

nriI

si vad5, de fapt, nimic. Iar mama qi-a vizut de qofat gi n-a

rnai scos o vorbi pAni aproape de Hampton, cAnd a intinsrnina gi a luat de pe bancheta din spate o pungi de hArtie:

- !i-am luat ceva, pentru cilitorie.Brian luase punga qi o deschisese. iniuntru era o

toporiqci, dintre acelea cu coadi de oqel imbricati la ca-

pit in cauciuc. Lama era acoperiti de o carcasi din piele

tare, pe care era prinsS, cu nituri de alami, o agifitoare

Pentru curea.

- Pofi s-o pui la curea...

Mama vorbise firi si se uite la el, atenti la trafic. Pe

i;osea treceau nigte tractoare de la ferme qi era nevoiti sise strecoare printre ele.

- Domnul de la magazin azis ci e potriviti gi pentru

tine. S-o foloseqti, gtii, acolo, in pidure. Cu tatil tiu...,,Tata, nu tatdl meu", o corecti Brian in gAnd.

- Mulpmesc, e foarte frumoas5, spusese, dar pAni qi

lui ii sunari goale propriile vorbe.

- Pune-o, sivedem cum i1i sti cu ea.

in mod normal, Brian i-ar fi spus ci nu wea, ci n-are

chef si arate ca un tontiliu cu o toporigci agSlati de

curea. Asta ar fi fost normal si spuni. Dar vocea mamei

sunase atAt de sugrumati, atAt de subgire, ziceai ci stisi se spargi qi se simfea vinovat ci nu vorbise cu ea totdrumul. Cu toate ci gtia ce gtia, cu toati mAnia, cu toatifluria oarbi pe care o simfea fali de ea, se simleavinovat cinu-i spusese o vorbi tot drumul. Aga ci-i ficuse pe plac,

jII rli ra

iqi desficuse cureaua, petrecuse agi;itoarea toporiqtii pe

ea, apoi o strAnsese la loc.

- Ia si vid, intoarce-te un pic!

Se intorsese pe jumitate in scaun, simlindu-se pufinridicol. Mama aprobase mulgumiti:

- intocmai ca un cercetat. Micupl meu cercetaq.

Brian simfise acea blAndefe pe carevocea mamei o avea

cAnd era mic Ai bolnavgi eaii punea mAnape frunte. Ochiiincepuseri si-l usture, gi atunci igi ferise privirea qi se

intorsese spre fereastr5, uitAnd de toporigci. Aqa ajunsese

la avion cu unealta la brAu.

intrucAt era un zbor utilitar de pe un aeroport mic,

nu trecuse prin niciun control de securitate. Avionul ilattepta, cu motorul deja pornit, aqa ci-qi luase degrabivaliza qi rucsacul qi se urcase, fSri si se mai opreasci siscoati toporiqca.

Era inci acolo, atArnati de curea. La inceput, Brian se

jenase, dar, cum pilotul nu spusese nimic, uitase de ea intimp ce decolau.

Mirosea qi mai tare. Brian se uiti iar la birbat, care

acum se linea de burti cu ambele mAini qi se strAmba de

durere, atingAndu-pi din cAnd in cAnd umirul stAng.

- Nu gtiu, mii, biiete... guieri pilotul incet, abia

auzit. Mi doare riu aici. Riu. Credeam ci am mAncat ceva

aiurea, dar...

Se opri brusc, cuprins de un nou val de durere. Brian

vizu limpede pe fala lui cAt de r5u ii era - se incorda qi se

)

l

r/+ i

incovoia de durere, ba se lipea de speteaza scaunului, ba

se apleca in fa1i.

- N-am mai pifit aqa ceva niciodati...Pilotul ridici mAna spre butonul stafiei radio gi bralul

i se intinse, descriind un mic arc.

- Aici zborul patru fase...Izbit din nou de durere ca de o loviturl de ciocan,

pilotul piru ci se face una cu scaunul qi Brian se repezisi-l ajute. Nu-qi didea seama ce se intAmpli.

Apoi pricepu.

ingelese. Gura pilotului se schimonosi; injura qi lovea

spasmodic scaunul, finAndu-se strAns de umir. injura qi

quiera:

- Pieptull Doamne Dumnezeule, imi sparge pieptul!inqelese prea bine.

Pilotul avea un atac de cord. Odati, cind era la mall cu

rnama lui, vizuse un birbat care suferise un atac de cord

chiar in fala magazinului Paisley's. Cizuse ca secerat qi

urla ci il doare in piept. Un om b5trAn, mult mai bitrAndecit pilotul.

Acum qtia, da.

Pilotul ficuse infarct. Pe cAnd iqi didea seama de toate

astea, Brian vizu cum birbatul se izbeqte inci o datl de

speteaza scaunului, o ultimi datf,, foarte puternic, iarpiciorul drept ii zvAcnegte violent. Avionul se inclini brusc

pe o parte, birbatului ii cizu capul in piept gi incepu si-icurgi salivi din guri. Colprile gurii i se umplurd de scuipat,

j

picioarele i se ridicari incordate, iar ochii i se rostogoliri incap pAni cAnd nu i se mai vizu decAt albul pupilelor.

Doar albul ochilor... qi mirosul deveni gi mai puternic,

umplu cabina. Totul se petrecea atAt de repede, atAt de

incredibil de repede, incAt mintea lui Brian nu izbutea sipriceapi dintr-odati. Nu reugea si vadi decAt in secvenfe

intreaga sceni.

Adineaori, pilotul vorbea, se plAngea de durere. Vor-

bea...

Apoi spasmele.

Urmaseri spasmele care-l cuprinseseri pe pilot... Iar

acum, cu tot huruitul motorului, Brian simfea cum se

lasi o ticere ciudati, nefireasci qi cum un sentiment de

singurltate il cuprinde. incremenise.

Era blocat. Totul in mintea lui inghefase. Ca qi cum

gAndurile i se opriseri in loc, se impotmoliseri in ceea ce

tocmai vizuse, in ceea ce simfise. Totul se oprise in loc.

Miezul triirilor lui, adAncul sufletului lui Brian Robeson

inmirmurise, lovit de o albi strSfulgerare de groaz5, de

o teroare atAt de intens5, incAt risuflarea, gAndurile,

aproape ci qi inima i se opriseri in loc.

in loc.

Secundele treceau, parci toati viafa lui se scurgea cu

secundele alea. incepu si inleleagi ce vedea, incepu sipriceapi ce vizuse qi asta ii ficu mai riu decAt inlemnirea

de dinainte, atAt de riu, incit igi dorea ca mintea si-i firimas aqa, goliti, incremeniti.

relI

Se afla intr-un avion ugor care duduia la doui mii de

metri altitudine, in silbiticia Nordului, cu un pilot care

suferise un grav atac de cord qi care era acum mort sau

intr-un soi de comi.Era singur.

in avionul care huruia firi pilot, era singur.

Singur.