Fritz Riemann - Astrologie Si pie

ASTROLOGIE SI PSIHOTERAPIE

Marii psihologi nu au ezitat sa se dedice unor domenii discreditate de stiinta oficiala. Astfel, Jung a revalorizat alchimia pentru psihologie, iar Freud, onirologia. n prezenta carte, Fritz Riemann ofera o viziune surprinzatoare asupra astrologiei. Aceasta nu este o colectie de superstitii si falsuri stiintifice si poate functiona ca un ajutor important pentru psihoterapeut, indiferent de formatia sa. Pastratoare a ideii unitatii lumii, conform careia omul este influentat nu numai de mediul familial si social, ci si de corpurile ceresti, astrologia I poate ajuta pe psihoterapeut sa aiba acces la natura originara, nedeformata a clientului, pe care altfel cu greu o poate cunoaste. De asemenea, prin intermediul cunoasterii ritmului dezvoltarii unui individ, astrologia poate oferi previziuni asupra posibilelor crize ale pacientului, care pot fi salvatoare n cazul pacientilor suicidari. Consilierea profesionala, matrimoniala, educationala pot si ele beneficia de aportul astrologiei.

***

Psihanalist si psihoterapeut, cofondator al Academiei pentru Psihanaliza si Psihoterapie din Munchen, Fritz Riemann este cunoscut cititorului romn prin cartile sale Formele fundamentale ale angoasei si Arta de a te pregati pentru vrsta atreia, publicate tot de Editura Trei.

~$iROLOGIE S1 ~Sl~C1ER~rlt

~9.90lei~i\oso~i8, pa!hOl0s18 \\\\11 \\ll \11\1\\\ 1\\1\\\\\\1 \ \ \1\ YTRme3Z6 RIEMRNN

ISBN 978-973-707-179-8

www.edituratrei.ro

recomandat

de:

PSYCHOlOGIES

Fritz Riemann

Astrologie SI ,

psihoterapieAstrologia n slujba vietiiTraducere din limba germana de Ana-Maria Iosup

ATReI

Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician) Redactor: DANIELA STEFANESCU Director de productie CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp: EUGENIA URSU Corectura: SNZIANA DOMAN Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei RIEMANN, FRITZ. Astrologie si psihoterapie / Frtiz Riemann ; trad.: Ana-Maria Iosup - Bucuresti: Editura Trei, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-707-179-8 1. Iosup, Ana-Maria (trad.)133.52 159.9

AceastaLEBENSHILFE

de Fritz Riemann,

carte a fost tradusa dupa: Gedanken und Erfahrungen, Pfeiffer bei Klett-Cotta, ed. a 4-a, Stuttgart,ASTROLOGIE.

2004.

1976 J.G. Cotta'sche

Buchhandlung

Nachfolger

GmbH,

Stuttgart

Copyright Editura Trei, 2008, pentru editia n limba romna c.P. 27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4021 3006090 e-mail: [email protected] www.edituratrei.ro ISBN 978-973-707-179-8

Cuprins

Prefata Prefata la cea de-a patra editie 1 Calea mea catre astrologie II Conceptul de baza al astrologiei III Modul de gndire astrologic IV Obiectii legate de astrologie V Psihanaliza si astrologie VI Despre practica n consilierea astrologica VII Cele douasprezece semne ale zodiaculuiBerbec ,

9 11

1320 .25

33 .4760 79 85

TaurGemeni Rac

93100 107 115 122 129 136 143 150 157 166

LeuFecioara Balanta Scorpion Sageta tor Capricorn Varsator Pesti

6 VIII Planetele

Fritz Riemarfu 175 177 184 190 196 202 208 213 220 227 233 .235 244

Soarele Luna Mercur Venus Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Pluta IX Cmpuri si aspecte X Astrologia n folosul vietii... Bibliografie

Acum ca seara ne-a nvelit ochii cu zabranicul ei, Contemplu patima~ constelatiile, Prin care Dumnezeu ne veste~te prin litere, bine de talmacit, Ursita ~i destinul creaturilor. Caci cel care prive~te omul din naltimile cere~ti i arata deseori din mila calea cea dreapta Prin scrierea formata de stelele sale pe firmament. Dar noi care zacem n praf, plini de pacate Dispretuim asemenea scriere ~in-o vedem.WILLIAM SHAKESPEARE

Prefata ,Stiintele fara auto cunoastere umana sunt daunatoare.RUDOLF STEINER

Aceasta carte ~i propune sa trezeasca interesul pentru astro1ogie 9-1 celor pregatiti sa se deschida fara prejudecati felului ei de a gndi ~i vorbirii simbolice. Ma intereseaza n special sa atrag atentia asupra importantei ei pentru toate disciplinele care se dedica ntr-o oarecare forma terapiei, consilierii sau altor ncercari de ntrajutorare a oamenilor. Totodata, vreau sa-mi aduc contributia la "reabilitarea" unui domeniu al cunoa~terii, care mai are si azi, asa cred, nca multe de spus. Deoarece orientarea unilaterala cauzal-mecanicista a stiintei actuale - ~i a stiintelor despre om -, ca ~i modul ei de abordare aproape exclusiv rational-conceptuala au nevoie de o completare printr-o gndire n simboluri si analogii, ca si printr-o viziune asupra lumii, care sa reimplice pozitia omului n cosmos. O asemenea completare ne-ar putea, eventual, feri de alunecarea ntr-o stiintificitate doar intelectuala, de cuprinderea abundentei vietii si bogatiei fenomenelor n legi mpietrite si date evaluabile, ndepartndu-ne si mai mult de viata, adesea devenindu-i chiar ostili. Daca vrem sa aflam mai multe despre om dect cum poate fi manipulat, dect datele sale chimic o-fizice si psihobiologice; daca vom crede ca omul este mai mult dect o acumula-

10

Fritz RiemaJjm

re de molecule, pe care speram, bai chiar trebuie, s-o putem mbunatati prin chirurgie genetica; ~aca vom considera ca n lumea fenomenologica se va rasfr~nge n mod imanent un principiu spiritual - indiferent cumf dorim sa-I numim -, recognoscibil n mare ca ;;i n mic, vojn primi din partea astrologiei raspunsul posibil, cel mai cuprinzator la ntrebarile pe care ind nu am uitat, din fericire, ~a le punem: ntrebari despre sensul ;;i menirea individului, teri. Acest lucru parea de fapt previzibil de mai multa vreme, dar apoi a parut a se impune din nou prezentul nostru cu necesitatea sa att de pregnanta pentru explicabilitate rationala, pentru realizare t>ievaluabilitate experimentala, pentru conducerea t>iinfluentarea voita inclusiv a evenimentelor vietii t>ia demitizarii lumii, de care suntem att de mndri - de parca tocmai acest prezent ar oferi un imaginabil sol infertil n vederea reabilitarii astrologiei. Caci unei orientari exclusiv t>tiintifice,pentru care sunt valabile stiintific doar legaturile ntelese cauzat ar trebui sa-i fie extrem de usor sa "contrazica t>tiintific"astrologia - ceea ce s-a t>i etrecut de p multe ori. Nici nu s-a pus ntrebarea daca metodele folosite pentru fenomenul cercetat au fost adecvate, cum se ntmpla* Prima editie a vazut lumina tiparului n Zeitschrift fUr Parapsychologieund Grenzgebiete der Psychologie, 1972/XIV, 4.

Despre practica n consilierea astrologica

61

n cazul cnd, de dragul unui concept teoretic sau tinnd de viziunea asupra lumii, se stabile~te conform sistemului lui Palmstrom* ceva ce nu poate fi pentru ca nu are voie sa fie. n mod surprinzator, astrologia se bucura totu~i de un interes crescnd. Poate ca putem ntelege acest lucru ca pe un semn al maturizarii, n cazul n care azi nu mai suntem dornici sa preluam att de u~or prejudecatile ~i sa respingem ceva fara a verifica, doar pentru ca nu corespunde conceptului unor oameni de ~tiinta sau pentru ca se opune tendintelor colective de contopire cu masa. Mai ales cei din tnar a generatie au o disponibilitate vie n acest sens. Cercetarea motivelor, devenita att de importanta azi, ne nvata totodata sa luam n considerare factorii subiectivi ~i ngustarea cmpului nostru vizual aparuta astfet oriunde cercetam ~i sa recunoa~tem motivele care depind de individ ~i de atitudinea sa subiectiva. Si n cele din urma, n spatele nou-trezitului interes pentru astrologie ~i domeniile nrudite se gase~te, evident, necesitatea pentru ceva ce alte domenii ale cunoa~terii nu ne mijlocesc: o extindere a con~tiintei printr-o lume a simbolurilor transmise pe care nu o putem abandona att de simplu ~i nici n-o putem considera lichidata, mai ales ca e posibil sa mai aiba sa ne spuna ceva. Dar daca se va ajunge la o rena~tere a astrologiei, nu ne putem a~tepta, a~a cum este ea practicata nca ~i azi de multi astrologi, la perspectiva de a fi luata n serios. Situatia noastra de viata este alta, cuno~tintele noastre sunt mai extinse ~i exigentele noastre au devenit mai nalte. A~a nct astrologii trebuie sa se reorienteze ~i sa dezvolte un nou concept despre sarcinile pe care ~i le propun. Dintre multele ntrebari care vor aparea legate de asta, cum sunt: Se va ajunge la o formare reglementata oficial? Cum vor arata premisele profesiei astrologilor practicanti? Ce fel de pregatire va fi ceruta pentru asta? Poate sa devina astrologia din nou o materie la universitate? Unde se afla posibilitatile ~i unde limite* Palmstr6m si v. Korf sunt personaje ale fanteziei poetului Christian

Morgenstern pe care le-a folosit pentru a lua peste picior birocratia si functionarii. (N. t.)

62

Fritz Riemann

le acestui domeniu? etc. -, at>dori sa dezbat aici doar ntrebarea ce functie poate avea astrologul eficace, unde se vor afla t>ansele t>ipericolele activitatii sale. Deoarece astrologul practicant nu are nca un rol t>io functie sociale distinct conturate, o "imagine" bine determinata asemenea unui medic, judecator, preot t>.a.,nu ncape nici o ndoiala ca se afla, mai mult dect acet>tia,la cheremul at>teptarilor t>i agilor proiectii ale clientilor sai; va fi cu att mai dispus sa-t>i v asume aceste at>teptari, cu ct rolul sau social i este lui nsut>i mai neclar. n cazul n care un consultant va promite prea multe, nefiind cont>tient de propria-i limitare, precum t>ide granitele domeniului sau, i va ispiti pe cautatorii de sfaturi cu sperante pe care nu le poate mplini. Daca cei care cauta sfaturi sunt la rndullor prea naivi t>inecritici, prea ncrezatori n minuni sau plini de at>teptari, dorinte t>itemeri copilaret>ti, l vor tenta la rndullor cu ut>urinta pe consultant sa mearga dincolo de declaratiile de care poate fi raspunzator. Lucruri asemanatoare se petrec t>in alte domenii, dar acolo imaginea celor presupuse a se ntmpla este n general mai clara, se t>tiedinainte ce se at>teapta de la reprezentantii lor t>ice nu. O consiliere astrologica t>i sihologia celor care iau parte la ea duc dep seori la situatia n care consultantul l reduce pe cel care i cauta sfatul la rolul unui copil, consultantul fiind gata sa preia prea multa responsabilitate; at>acum, pe de alta parte, cel consiliat l poate mpinge pe consilier n rolul unui "atott>tiutor", n ale carui mini e gata sa-t>ipuna "propriul destin". Se presupune aceasta situatie desigur numai pe baza unei masive necunoat>teri a posibilitatilor t>ilimitelor astrologiei. Aici se afla, dupa parerea mea, cea mai importanta dintre revendicarile care apar n momentul renat>terii astrologiei: ntelegerea clara a limitelor afirmatiilor ei - lucru indicat continuu de astrologii de azi, mai ales de Thomas Ring. Asta nseamna pentru astrologi: imagini rezonabile t>iadecvate despre functia consilierului; iar pentru cei care doresc sfaturi: o expectativa rezonabila t>iadecvata a unei discutii de consiliere. Este necesar un proces de educatie lung, reciproc, pentru rezolvarea acestei conditii. Tentatia, indiferent de motive, de a

Despre practica n consilierea astrologica

63

juca rolul marelui magician este puternica pentru multi astrologi; disponibilitatea de a preda altuia responsabilitatea proprie si decizia este cu att mai puternica la cei care cauta sfaturi. Ambele situatii ngreuneaza clasificarea rationala a talmacirii horoscopului n domeniul discutiilor de consiliere si i face chiar si pe cei care au o parere buna despre astrologie sa devna sceptici, cel putin fata de reprezentantii ei. Fara ndoiala ca astrologii se gasesc azi ntr-o situatie dificiala: pe de o parte sunt atacati, respnsi si combatuti, deseori cu mijloace nedemne, si asta mai ales de oamenii care nu s-au ocupat niciodata ei nsisi serios de astrologie. Pe de alta parte, se vad pusi fata n fata cu proiectiile si asteptarile de scrise de clientii lor, care de cele mai multe ori nici nu vor sa afle ceea ce poate sa le spuna astrologul n mod cu adevarat responsabil, ci asteapta un oracol. n aceasta situatie unii astrologi ncearca sa se comporte cu adevarat stintific, iar altii doar sa-si consolideze nimbul de magicieni. Primii vor sa-si ntareasca descoperirile statistic - computerele sunt azi foarte bune pentru asta - si cred, prn marturii ct se poate de univoce, ca pot "demonstra" continutul de adevar al astrologiei. Vor sa obtna ct mai multe "lovituri din plin", care sa fie controlate dupa aceea, mergnd att de departe nct sa-i ceara clientului sa depuna declaratiile lor la notar, n vederea unei verificari ulterioare. Orict de folositoare ar fi uneori cercetarile statistice, ele nu trebuie supraevaluate; se cauta atunci gasirea unor asemanari statistic sesizabile si a unor analogii n mare, pentru a putea impune prin cifre mari, sacrificnd-se nsa ceea ce este unic si individual ntr-o tema a nasterii n favoarea unei afirmatii de o dimensiune nespecifica. Pe buna dreptate se poate aduce atunci reprosul ca asemenea declaratii li s-ar potrivi celor mai multi dintre oameni. Nu exista niciodata "acea" constelatie - "acel" Marte n casa a opta, "acel" Jupiter ca maestru de ceremonii s.a.m.d. -, ci ntotdeauna Marte sau Jupiter n totalitatea horoscopului unui om, mpreuna cu toate celelalte constelatii ale horoscopului sau, prin care fiecare planeta este modificata individual n influenta sa, abstractie facnd de datele unui om care nu pot fi

64

Fritz Riemann

ntelese astrologic, dar care contribuie de fiecare data modificnd (rasa, masa ereditara ~.a.). n asta constau att uria~a diversitate, ct t'i marea dificultate a artei interpretarii astrologice. Dupa parerea mea, atitudinea fata de "loviturile din plin" - asta se refera la diagnosticul orb, mai ales la posibilitatile prognostice de afirmatii, un lucru foarte problematic n sine, care ar trebui sa suporte tocmai asemenea "dovezi" verificabile - reprezinta o falsa premisa. n consilierea astrologica doar nu este vorba despre "dovedirea" cunot'tintelor astrologice sau proprii, ci despre faptul ca n cadrul discutiei de consiliere un om trebuie sa fie ajutat sa se nteleaga mai bine. Alti astrologi se ostenesc sa se prezinte, att celor care cauta sfaturi, ct t'i lor nt'ile, aureolati cu un nimb de magician sau profet, subliniind deseori acest fapt prin mbracaminte t'i mediu, dar t'i prin formulari, care i produc (ar trebui sa-i produca) un fior de veneratie cautatorului de sfaturi, fata de attea cunot'tinte. Acestea sunt n cel mai bun caz boli profesionale t'i trebuie sa renuntam oricum la ele; se poate spune ca parada magica de eruditie t'i adevarata pricepere sunt invers proportionale. Nu vrem sa impresionam t'i sa ne satisfacem propria ambitie de a impune sau pofta de putere, ci sa-I ajutam pe cautatorul de sfaturi sa ajunga la o mai mare ntelegere a Sinelui, adica sa-i accesam colaborarea. Dar acum sa ne referim direct la cautatorul de sfaturi. Cine vine la astrolog t'i cu ce ntrebari? n mare parte depinde de astrologul nsut'i ce fel de clientela are - cu ct va face mai mult pe magicianul, cu att mai mult vor veni la el cei care cred n minuni. Conform experientei lui Thomas Ring, la clientela astrologilor este vorba de cele mai multe ori de cei "pagubiti, inhibati t'i nchistati", iar unii "nu au nevoie de nimic altceva dect de o spovedanie t'i de o iertare a pacatelor", deoarece le trebuie "o confirmare dincolo de frazele obit'nuite ale mediului lor, n ochii caruia apar uneori ca nit'te subiecte fara rost". Orict at' fi de acord cu Ring ca astrologul trebuie sa-i prezinte celui care ntreaba doar puncte de vedere t'i propuneri t'i ca "sensul indispensabil al declaratiilor astrologice este de a-l lasa pe cel care ntreaba sa decida singur",

Despre practica! n consilierea astrologica

65

as pune totusi sub semnu!l ntrebarii functia de duhovnic si a celui care absolva de pacate si as respinge-o n ceea ce ma priveste. Dupa parerea mea, asta ar fi din partea noastra nsine o asteptare gresita, ca si din partea cautatorilor de sfaturi n ceea ce ne priveste. Ceea ce a ntrezarit probabil Ring este ntmplarea care solutioneaza, elibereaza, fiind cteodata catartica de-a dreptul, care poate aparea!datorita unei discutii satisfacatoare referitoare la horoscop si qare poate avea, n anumite conditii, aceeasi eficienta eliberatoare ca o spovedanie. Ceva asemanator absolvirii de pacate po~te exista cteodata atunci cnd cautatorul de sfaturi afla ca a* un horoscop ce va fi greu de trait, ca i s-a dat o sarcina foart~ dificil de rezolvat - asta poate nsemna pentru el o descartare imensa a sentimentelor de vinovatie supraevaluate Sala nendreptatite, datorate unei presupuse "ratari", sau a sentimentelor de inferioritate, ca nu se descurca mai bine n viata.! E foarte usor sa conda:rimi pe cineva n conformitate cu un concept teoretic s::m socialI sau sa-i pui eticheta de nevrotic, daca nu trebuie sa traiesti! chiar tu viata acestuia. Tocmai cunoasterea horoscopului, aliituri de cea a lumii si a Genezei, ne poate face mai drepti si njlai toleranti n aprecierea altora si aduce cu claritate n fata qchilor ct de diferite sunt "conditiile de pornire" ale oamen~lor. Exista horoscoape care contin tensiuni nenchipuit de c0nflictuale, care nu pot fi cuprinse numai cu ajutorul unei sdteme a nevrozelor, pe care respectivul nu si le-a ales voit, data nu vrei sa iei n calcul legaturile cu karma. Unii astrologi s~ opun sa dezbata un asemenea horoscop problematic, ceea cb poate fi trait de cautatorul de sfaturi precum diagnosticul tinei boli fatale, daca nu cunoaste limitele de exprimare ale astrologiei. Dupa experientele mele, tocmai asemenea oameni tu astfel de horoscoape sunt foarte accesibili unei consilieri astrologice, care poate sa le arate cum sa-si nteleaga situatia int~rna si sa le ofere un posibil ajutor n rezolvarea conflictelor lo~.Pentru ntelegerea noastra, a unui strain, astrologia este de ~n inestimabil ajutor n sensul unei zicale amerindiene (citata dupa Tobias Brocher n Das Selbstverstandnis des Psychoan~lytikers): "nainte de a-ti judeca se-

66

Fritz Riemann

menul trebuie sa fi mers mai nti o mila pe urmele sale purtndu-i mocasinii." Horoscopul spune multe despre urma si "mocasini" . Deoarece sunt psihoterapeut si psihanalist practician, vin la mine pentru consiliere astrologica oameni aflati n crize de diferite feluri - crize profesionale, matrimoniale, familiale, n cazul unor greutati n educarea copiilor sau naintea luarii unor decizii importante. nainte de a prelua pe cineva n consiliere, doresc sa-i cunosc problemele si de asta va depinde preluarea lui. La ntrebarile referitoare la pronosticuri si la asteptarile unor predictii Ccnd o sa ma casatoresc", "sa mi schimb meseria", "casatoria mea va tine" etc.) ma declar necompetent, l preiau ca pacient doar daca cel care cauta sfaturi este de acord sa renunte la preluarea asteptata a deciziilor n favoarea unei discutii despre horoscopul sau, care se va referi la imaginea sa despre sine, respectiv la problematica sa. Din proprie experienta pot vorbi numai despre aceste forme de consiliere, care mi se par a fi nsa cele mai importante. Mai nti despre consilierea n profesie. Aceasta poate fi facuta indirect, chiar foarte de timpuriu, descriindu-Ie de exemplu parintilor nclinatiile, interesele si talentele previzibile ale copiilor lor, pe care parintii ar trebui sa le sustina de timpuriu, cel putin nu sa le combata, chiar daca, poate, ele nu corespund dorintelor acestora pentru copiii lor. Mai adesea consilierea cu privire la profesie, n sensul ei adevarat, se face n perioada terminarii scolii, mai ales pentru oamenii tineri care nu si-au putut dezvolta nclinatii proprii din cauza mediului. O asemenea consiliere poate deveni importanta si mai trziu, cnd te ndrepti spre o vrsta naintata si cauti o modelare plina de sens a respectivei faze a vietii. Multi oameni si traiesc horoscopul unilaterat nu au putut-o face deseori altfet din diferite motive; cteodata le lipseste curajul unei reorientari sau al unei noi orientari, adesea pentru ca nu au avut posibilitatea sa-si realizeze de timpuriu propriile dorinte. Acest fel de consiliere prezinta cele mai putine probleme; din discutie rezulta adesea ca nclinatiile recunoscute n cadrul horoscopului "au fost de fapt dintotdeauna dorinta se-

Despre practicaj n consilierea astrologica

67

creta" a !espectivului, iar gului ste n cele din urma consiliee rea pentru viata. Mai ales 1jl crizele actuale si atunci cnd se afla n fata unor decizii impOlltante oamenii vin la noi (dupa parerea mea mai ales sub inflluentele critice ale lui Saturn si Uranus); ei doresc sa se nteleaga mai bine pe sine, sa recunoasca legatura conflictuala cu propriul comportament. n cazul n care l putem ajuta pe acela care cere sfaturi, si anume n legatura cu ce se gaseste n hbroscopul sau care pledeaza pentru sau mpotriva unor deciz]i planificate, acesta uita de obicei asteptarea sa secreta ca i sfar putea lua decizia, deoarece este abordat ca o personalitat~ care va fi n stare sa decida singura dupa prelucrarea n colmun a faptelor. Daca, dupa parerea mlea, astazi nu suntem nca n masura sa determinam cu precizte raza de actiune a consilierii datorate interpretarii horoscoj:mlui, acest lucru va avea totusi capacitatea sa dea tonul uniti nceput al transformarii ulterioare, cteodata profunda, a pe~sonalitatii si sa initieze astfel o noua orientare. Vor exista rareqri cazuri ideale la care sa se fi reusit o asemenea abordare d~cisiva, nct sa se obtina o noua "schimbare de macaz". OI interpretare consultativa a horoscopului nu va putea nlocut binenteles, o eventuala psihoterapie necesara, dar o va putea ajuta. Daca viata noastra din cadrul domeniului att de gteu de delimitat al modurilor noastre de comportament, ce deWind de noi nsine, este formata din multi pasi marunti, deciz~i, fapte si evitari, care prin repetitie si nsumare au n timp efElctulformarii unui destin, o interpretare a horoscopului poat~ arata locurile pe care eu le-am numit "situatii embrionare": locuri n care atitudinile noastre gresite - cauzate inconstientelor compulsii la repetitie sau indolentei - se afirma ~ai puternic sau n care ncercam sa preluam sansa unui nou ~aspuns creator dat conflictelor noastre si astfel sa ne schimb~m ct mai mult posibil viata. Constientizarea unor asemenfa locuri importante pentru destinul nostru si prin asta a posilbilei corectari a modurilor de comportare nradacinate pot iti vine sa rzi". Dorinta prea puternica de a tine strns duce la o anumita pozitie fata de angoasa de pierdere sau va avea drept rezultat final mentinerea obit>nuintelor, traditiilor, principiilor etc., temerea fata de autoresponsabilitate. Orice schimbare devine pentru el o problema careia i se sustrage adesea printr-o adaptare diplomatica aparenta, putnd ramne acelat>i,neschimbat, n spatele ei; sau amna luarea unei decizii prin ezitari t>itergiversari. Cu Soarele n acest sem omul poarta cu sine imagini conducatoare care se afla pe linia omului dionisiac, a contemplativului, a colectionarului sau a "celui care rabda" (O. Adler). Datorita nclinatiei sale spre colectia ce conserva, devine pazitorul t>iconservatorul traditiilor t>ial valorilor culturale. Spre deosebire de omul din semnul Berbecului care gndet>te n mod ndraznet t>iipotetic n viitor, omul din semul Taurului este un empiric, obiectiv t>irealist, omul de t>tiinta care gndet>teexact-meticulos t>iconsecvent, constructorul t>imaistrul constructor care planifica prudent - t>ieste fidel siet>i,iar lipsa mobilitatii l poate transforma ntr-un dogmatic n domeniul sau. n modul cel mai profund, omul are aici o pietate fata de viata, o dragoste apropiata de natura, pentru existenta t>i univers, care poate atinge umilinta, ceea ce l ajuta sa-t>idepat>eascaangoasele; n aceasta situatie se poate scufunda n adncurile htonice ale fiintei, de unde i devine accesibila mareata lume de imagini a miturilor, legendelor t>ibasmelor. Situatiile germinative specifice semului, care se dovedesc determinante de destin, constau n evitarea tuturor schimbarilor nelinit>titoare pentru el. Se refugiaza atunci ntr-o comoditate pasiva, se tine strns de obit>nuintele att de ndragite, ceea nu face dect sa-i creasca angoasa de viata; preia prejudecatile, ramnnd astfel ncrezator n autoritate t>idevenind chiar dependent de ea. Se teme de autoraspundere; n cazul n care trebuie totut>i sa se decida, cade ntr-o stare de amnare t>ovaielnica, nutrind speranta ascunsa ca i se va lua de pe umeri greutatea hotarrii. Se poate ajunge n acest caz la imaginile umbra ale imaginilor conducatoare de mai sus, care se

96

Fritz Riemann

afla pe linia epicurianului bucolic-comod, a mic-burghezului marginit, care, temator, devine dependent de parerea altora, avnd trasaturi subalterne care merg pna la vasalitate. Inertia devine deseori un obstacol, el are mereu nevoie de un ndem din afara pentru "a fi pus n functiune". Folosind terminologia psihanalitica putem vorbi aici despre un "stigmatizat oral". Faptul ca vrea sa aiba l leaga fix de dorintele sale si deoarece nu renunta usor, asta l duce deseori la nceputul unor depresii. Forta intensa a dorintelor ndreptata ntotdeauna asupra concretului ramne cu usurinta agatata de reprezentari pasive ale asteptarilor, de reprezentari ale unei vieti de huzur. Depresia poate lua toate gradele, ncepnd cu atitudini de comoditate si inertie, care o camufleaza, pna la manie si melancolie. Oblomov din romanul cu acelasi nume al lui Goncearov este un exemplu descris stralucit pentru o asemenea dezvoltare, care ia n considerare si fundalul biografic. Modul sau lent de reactie, blndetea sa primara si cumpatarea sa duc la stazele afectelor sale care, daca depasesc limita lui de toleranta, se descarca n reactii emotionale violente, pna la "a vedea rosu" n fata ochilor si la o izbucnire de irascibilitate oarba, n cazul unei biografii corespunzatoare pot duce pna la crime pasionale. Altminteri, agresiunea sa se evidentiaza prin ndaratnicie, opozitie si caracter dificil. n cazul cresterii la maximum a nostalgiei pentru durata adnc ancorate n fiinta sa pot aparea trasaturi compulsive; n acest caz nu poate da drumul la nimic, ar vrea sa conserve totul si sa mentina lucrurile neschimbate; va trai ca ntr-un muzeu, iar nevoia de siguranta va fi problema sa centrala, ngustndu-i tot mai mult orizontul. Daca cel nascut sub semnul Berbecului a dezvoltat trasaturi compulsive pentru a pune capat dinamicii si superagresivitatii sale, omul de aici o va face pentru a se apara de schimbare si transformare. "Vscozitatea" libidoului sau se mpotmoleste n principii, obisnuinte anchilozate si ntr-o lipsa a plasticitatii. Toate acestea pot reprezenta fundalul angoasei sale de pierdere si al temerilor fata de tot ceea ce este trecator, pe care ncearca sa le diminu-

Cele douasprezece semne ale zodiacului

97

eze prin colectii, marirea proprietatii si spirit econom gospodaresc, prin principii sanatoase de viata, avnd adesea tente ipohondrice. n cadrul educatiei este deosebit de important sa se respecte modul de prelucrare ncet-meticuloasa a copilului. Daca este mpins sa reactioneze mai rapid, nainte ca disponibilitate a sa interioara sa fie gata, daca este obligat sa faca ceva si daca feluI lui de-a fi este deja ca atare considerat ndaratnic, se poate ajunge la situatii tragice, de nesolutionat. Copilul trebuie sa-si autoapere atunci felul lui de a fi; n cazul n care se considera din nou ca este vorba despre ndaratnicie va rezulta un cerc vicios, caci pentru a se apara, el va trebui sa se salveze tocmai prin ndaratnicie, astfel crendu-se o situatie fara iesire. Copilul se mai poate autopercepe atunci doar prin cuvntul "nu", opunndu-se cu orice pret - sau poate ca este mblnzit, i se nfrnge rezistenta, ceea ce duce deseori la dezvoltarea comoditatii descrise, la dependenta de autoritate si la lipsa curajului fata de sine. E ntotdeauna important sa abordam si sa stimulam partile sale artistice, sensibile. Femeile din acest semn au deseori o senzualitate cumva natural-pamnteana; n tinerete sunt seducatoare si se lasa seduse, mai trziu nclina mai degraba catre fidelitatea sentimentelor si la legaturi stabile. Sentimentul lor de devotament devine o problema atunci cnd si transforma partenerul prea mult ntr-o autoritate si devin prea dependente de el, prin delegarea asupra lui a prea multe sarcini, cnd de fapt puteau si trebuiau ele sa faca aceste lucruri (sa ia decizii s.a.); astfel ramn copilaroase si dependente. Au n general o relatie buna cu tineretul si cu copiii, i pot nsa lega prea tare de ele nsele din cauza angoasei lor fata de viata si a neputintei de a da drumul. Iradiaza caldura si pot oferi atmosfera, tihna si comoditate. Chiar si angoasa de pierdere si comoditatea le pot face dependente de partener si, tinnd cont de anumite conditii biografice preliminare, se poate dezvolta un masochism sufletesc sau sexual si se poate ajunge la dependenta si prostitutie. Cteodata apar aici reactii paradoxale, infidelitati care se bazeaza tocmai pe disponibilitatea prea mare de a deveni depen-

98

Fritz Riemann

dente - cine stie ca poate sa cada total n mrejele cuiva trebuie sa se pazeasca mai mult. Traditia i confera semnului Taur regiunea gt-ceafa-umeri si ntregul tub digestiv (gura, faringe, esofag). Conflicte nesolutionate sau comportamente ratate duc deseori n aceste cazuri la ncordarea musculaturii umerilor si cefei ("ncapatnare"); tulburarile de auz si vorbire (blbielile) au deseori acelasi fond psihosomatic, sunt exprimarea fizica a unor afecte de ncapatnare sau de mpotrivire. Anginele si alte afectiuni ale tubului digestiv reflecta deseori frustrari orale, ntmplari ratate sau neputinta de a renunta. Disfunctiile glandei tiroide pot fi n legatura psihosomatica cu socuri afective grave care nu pot fi prelucrate si cu ntmplari de groaza. Trasaturile ipohondre se gasesc mai des aici; spre deosebire de omul sub semnul Berbecului care se mpotriveste bolilor cu ajutorul vointei si le vede ca fiind o slabiciune sau o nfrngere, omul sub semnul Taurului este mai degraba nfricosat de boala si ia toate masurile profilactice posibile. Este de obicei adeptul modului de viata "natural" si al tratamentelor naturiste preotul Kneipp era sub influenta acestui semn. Impulsurile suicidale apar aici din neputinta de a da drumul a celui legat prea puternic cu pamntul, care suporta prea greu pierderile si frustrarile, sau din stavilirea putintei de a lua si din agresiunea inhibata care decade n deznadejde melancolica. Aplecarea catre comoditatea pasiva si lipsa curajului pentru autoraspundere, pe de o parte, primejdia nchistarii n obisnuinte sau n dogmatism, pe de alta parte, obisnuiesc sa fie situatiile germinative care devin o problema pentru acesti oameni. Doi dintre pacientii mei au avut nevoie de ani ca sa se decida pentru a avea o legatura, pna cnd a fost prea trziu, iar partenerul s-a razgndit. - Memoria extrem de buna, care parca ar conserva, poate deveni o frna; omul se desprinde cu greu n acest caz de trairile trecute; mai ales amintirile i pot deveni o povara si nu-i permit nici o deschidere pentru impresii noi care le-ar sterge pe cele vechi. - La un pacient acest lucru a luat o asemenea dimensiune nct, dupa discutii pur-


99

tate cu prietenii, trebuia s~-;;irecapituleze discutiile cu o exactitate minutioasa, suferin~ de o compulsie la amintiri, ceea ce i lua multe ore pe zi, dar l ;;i oprea totodata sa actioneze ;;i sa decida. - O mama i spUJ:i1.ea fiului: "Daca atunci cnd erai copil se apropia ceva nou dEjtine, spuneai ntotdeauna n primul rnd nu." Se poate ajunge la autcjamagire daca omul din Taur ncearca sa-;;i anestezieze angoafa fata de viata prin vointa sa strngatoare de a poseda ;;i p*n nclinatia spre placeri trndave, nefiind gata sa ia asupra sa acel grad de renuntare la dorinte ;;i satisfacerea pulsiunilor) pe care pur ;;i simplu ni-l cere viata. El crede ca se poate su~trage fluxului timpului, ca ;;i cerintei de a ne schimba, tinn~u-se strns, spasmodic de cele obi;;nuite; ncearca sa evite o:hce ;;oc aparndu-;;i parerea odata luata, ferindu-se de schi:q:tbari. Este fidel atunci datorita angoasei de pierdere; conte~plarea devine o ramnere pasiva n intangibil; evlavia devinel ndoiala; betia dionisiaca ce ne cuprinde si ne schimba devlljle vointa banala de a se desfata. Asa ca auto amagirea consta ,,!icin fuga n pasivitatea unei constante mpietrite. Solutia pentru tematiqa Taurului consta n ncrederea n posibilitatea de cre;;tere ~ tot ceea ce e viu, n munca rabdatoare la procesele de dezv!oltare ce se afla n miezul a tot ceea ce e viu. Asta l conduce ~a construirea calculat-perseverenta a planului sau de viat~, la desfasurarea oarecum organica a fiintei sale. Cunostintel~ sale despre maretia naturii l conduc spre umilinta, i dau iputerea sa ndure, sa spere si sa-;;i urmeze calea cu o certituctine calma, respectnd orice devenire ;;i crestere. ! La oameni ca Hebel, Sqhliiter, Schadow, la Brahms si Ceaikovschi, Krishnamurti ;;i 1eilhard de Chardin am putea sa gasim trasaturi ale acestui s~mn zodiacal.I !

GEMENI

Ah, nu traversa marea ca sa dai de spirit ~intelepciune! Demnitatea sufletului vine dn iubire.ANCELUS SILESIUS

Daca n semnul Taurului exista amenintarea ca tot ceea ce este dinamic sa fie mpotmolit ntr-o liniste neschimbata si o mentinere adeziva, urmatorul semn zodiacal, cel al Gemenilor, aduce din nou un contraimpuls aici. Aici este vorba de o vointa de a sti, extrem de treaza, vie si multilateral interesata; omul tinteste comunicarea si schimbul de idei. Cauta sa ia n stapnire lumea prin ntelegere rationala, prin recunoasterea legilor din spatele fenomenelor pe care le descopera si denumeste, meditnd n notiuni si cifre. Este ca si cnd pe baza unei vointe statice a nradacinarii si a zabavei care a precedat s-a dat acum posibilitatea unei mobilitati spirituale, unei curiozitati si unei sete de cunoastere deschise spre lume, care i permit acestui om o distantare fata de afecte si emotii, dar si o distanta fata de sine nsusi. Placerea de a gndi, de a actiona functia pura a gndirii l domina. Spre deosebire de spiritul celui nascut sub semnul Taurului care ramne ntotdeauna clar si concret, fiind mai greoi, dar n schimb mai temeinic, omul din semnul Gemenilor nclina spre gndirea abstract-teoretica, ce este mai supla, dar si mai ludic-neangajanta. Caci acestei cugetari i se relativizeaza totul; omul e stimulat sa vada


101

multitudinea aspectelor posibile, a punctelor de vedere si a diferitelor posibilitati de gndire, fara a se stabili. Limba este mediul sau privilegiat, si daca cel nascut sub semnul Taurului avea umor, atunci acesta are ironie si spirit; i plac jocurile de cuvinte spirituale, e guraliv si dotat pentru limbi straine. Plecnd de la principiul de baza al interesului viu, mobil, reies urmatoarele caracteristici n domeniul ascendentului: un temperament nervos-nsufletit, mai degraba sangvini, avnd ca sentiment de baza al vietii activitatea neobosita t>inecesitatea unui imbold, care ar putea ajunge pna la spiritul ntreprinzator nelinistit-nestatornic si la setea de stimulente. Asa apare la el o nemasurata multilateralitate a intereselor, care pare a fi universala, dar duce deseori la o farmitare si acopera incapacitatea de a se concentra mai profund asupra a ceva. Omul se poate mpotmoli aici ntr-o harnicie mania cala, doritoare de contacte si dorinta unei comunicari ne distanta te, ncercnd prin asta sa-si acopere teama de plictiseala si singuratate, pe care o percepe acela care este ndreptat prea unilateral spre exterior, spre lumea nconjuratoare tii nu-si acorda ragazul sa lase lucrurile sa creasca si sa rodeasca n el - n acest sens se afla chiar la polul opus fata de omul din semnul Taurului. Cu pozitia Lunii n acest semn apare nclinatia de a rezolva toate problemele si conflictele numai din perspectiva rationala. Ei cred prin urmare ca nu trebuie luat nimic n serios mintii i sunt deschise att de multe posibilitati de cugetare, nct va gasi ntotdeauna o cale de iesire. Acest lucru mijloceste sentimentul unei superioritati dibace si al unei usuratati senine care devine superficialitate, daca ei cred ca pot explica astfel si lucruri mai profunde. Asa se poate ajunge un sceptic zeflemitor care nu este nteles niciodata din cauza superioritatii sale aparente, caruia judecata, ratiune a i sunt singurele criterii conform carora se poate explica "totul"; pentru el nu exista nimic inexplicabil; obscenul, numinosul, credinta si misterele, toate vor fi respinse si minimalizate prin dubiu ironic sau "lamurire". Va putea astfel sa se banalizezese si sa se saraceasca tot mai mult, ajungnd la o lipsa de caracter n cazul

102

Fritz Riemann

n care va abuza de inteligenta sa, vrnd sa nteleaga totul, fara a avea nsa un punct de vedere personal. Cu Soarele n acest semn, omul ar putea spune ca ~iDescartes: "cogito, ergo sum"; el poseda o linie conducatoare nnascuta care poate fi definita de imaginile nvatatului, inventatorului, enciclopedicului ~i spiritului universal. Gndirea devine aici o cautare subtila a adevarului, interesul multilateral devine o cerinta de a cunoa~te legaturile ~i radacinile comune ale fenomenelor. Omul experimenteaza aici, n mod special de intens, con~tiinta chinuitoare a separarii n observator ~i observat, n gnditor ~i lucru gndit, n subiect ~i obiect, percepute de el ca scindate, facndu-1 sa tinda catre o sinteza. Are un dor profund pentru regasirea salvatoare n totalitatea nempartita, n care contradictiile sunt totodata cuprinse ~i suprimate. Situatiile germinative pentru destinul lui sunt urmatoarele: multilateralitatea gnditoare a punctelor de vedere l pune n primejdia de a relativiza totul; caci se ndoie~te imediat de fiecare lucru pe care l-a nteles ~i cauta alte explicatii. Asta poate duce la ndoiala de dragul ndoielii, la mania de a critica pna la nihilism, care este pna la urma expresia disperarii incon~tiente de a nu gasi, nicaieri, ceva ce l leaga ~il sustine fara a-i deveni clar ca intelectul care relativeaza totul i interzice ~i i ruineaza o atare certitudine. Astfel gasim totu~i ca "umbra" a imaginilor conducatoare schitate mai sus "intelectualul" ~i rationahstul, iluministul, renegatul ~i rebelul, plagiatorul ~i zeflemistul hibrid. Prin scepticismul sau, el se sustrage oricarei decizii ~ideftnitivari fara echivoc ~i ramne atunci un diletant sau devine un eclectic care ~i cauta peste tot ceea ce i se potrive~te, fara a avea o realizare creativa proprie ~i o luare de pozitie personala. n locul ~tiintei temeinice ~i al cunoa~terilor esentiale apare atunci la el cunoa~terea lexicala multilaterala, fara a avea o influenta asupra adncirii personalitatii, "formarea" n acest sens i se pare a fi mai importanta dect gasirea sensului, sa discute despre credinta i se pare a fi mai important dect sa ndrazneasca el nsu~i sa creada. Capacitatea, n sine pozitiva, de a observa lucrurile din diferite unghiuri de vedere i poate deveni un relativism lu-


103

dic-neangajant, facndu-l, pentru fiecare adevar si parere n parte, sa gndeasca imediat sau sa contruiasca un contraadevar si o contraparere. Este n pericolul de a nu se identifica efectiv cu nimic, iar libertatea si mobilitatea, care au devenit astfel posibile, le considera a fi o bogatie interioara. Gasim aici structuri ale personalitatii care se afla pe linia isterica prin tendinta lor de a nu se stabili si a nu se lasa stabilizate, de a-si lasa ntotdeauna o portita de scapare. Asta poate transforma viata ntr-o pseudorealitate intelectuala, n care nesinceritatea si minciuna trebuie sa scuteasca de confruntarea cu sine nsusi. Daca cel nascut sub semnul Taurului era nclinat mai degraba spre boli sufletesti, n cazul nostru omul tinde spre boli mintale duse pna la alienare a n sensul scindarii schizoid-schizofrenice. Exista primejdia fugii n gnduri si idei, a "pseudologiei fantastica"* si a tulburarilor de concentrare, de toate gradele de gravitate, care acopera angoasa de a privi lucrurile cu claritate si de a gndi ideile pna la capat, angoasa fata de adncul si de fortele inconstientului. Dar gasim aici si sceptici compulsivi care se prind n plasa propriului scepticism, pierzndu-se n probleme rafinate si fara solutie, ca de exemplu cea a ntietatii gainii sau oului, deci n probleme aparente, care ajung sa se substituie unora adevarate. n cazurile cele mai grave se poate ajunge la trairi de autonstrainare sau la reprezentari, tinnd de delirul de grandoare, ale atotcunoasterii. nclinatiile criminale, mpovarate biografic n mod corespunzator, merg de preferinta n directia furtului, falsului si nselatoriei. n educatie este foarte important sa se ia n considerare faptul ca fiecare copil trebuie sa nvete sa se concentreze la ceva pentru care exista placere si dragoste. Datorita darului de a ntelege rapid, acesti copii vor fi mpinsi cu usurinta spre domeniul intelectual, fiindu-le premiate prea mult inteligenta si cunostintele, astfel ca si vor da seama ca n asta consta cea mai mare valoare a lor. Desi este foarte important sa li se ofere ceva*

"Pseudologia fantastica" este unul dintre termenii folositi de psihiatri pentru a desemna minciuna compulsiva sau obisnuita, devenind un comportament normal al pacientului. (N. t.)

104

Fritz Riemarin

pentru setea lor de cunoastere, tot at~t de important este sa fie sustinuti sa se fixeze asupra unui ~ucru, sa se ,Jimitezeu la ceva, n sensul prolific al cuvntului.! Totodata, trebuie pus accentul si pe dezvoltarea laturilor IOt sensibile si emotionale. Copilul va fi foarte usor mpins aic~ de mediul nconjurator nspre modalitati precoce de comportament; nvata sa manevreze cunostinte care nu nseamnaI nca nimic pentru et n schimb pentru altii sunt evident imp~rtante; asta i poate pune dezvoltarea pe fagasul intelectualisrtmlui, iar abilitatea lui de a inventa stratageme se transforma lfrea usor n baza nesinceritatii si a minciunii. ! Femeile din acest semn au n tin~rete adesea ceva copilaros, sunt baietoase ca statura Y ca felI de a fi; sunt doritoare de "i , contacte, usor de interesat si stimulat, relatiile lor se desfasoara mai mult la nivel intelectual sau ~piritual. n relatia cu celalalt sex se pot mpotmoli n flirturt care nu le leaga si n cochetarie, n neseriozitate. Este problematic atunci cnd si sacrifica feminitatea intelectului, dpvenind, asa cum spune Jung, femei uobsedate de anmuSU \jor sa rivalizeze cu barbatulla nivel intelectual doar copiind'-1--1 prelundu-i uparerisi leu, n loc sa gndeasca independent) au senzatii n loc de sentimente. Din cauza dorintei de schi~bare si din curiozitate, ambele sexe nclina spre relatii nest~tomice, care nu satisfac, caci se dedica prea putin acestora. Hdelitatea poate fi anihilata de acestia la modul intelectuat ~sa cum ironizeaza tot ce este sensibil si emotionat exprim~du-se astfel nesiguranta lor n domeniu. Bucuria contactelor [poate de genera n mania cautarii de contacte, si este de presupus ca o femeie din semnul Gemenilor ade uagitatieu si uaba~ereu, traindgreu sa tot mai gure, au nevoie inventat cndva btfa; le este astfel fie sinexteriorizat. n sexualitate sunt des~ori ne sigure, se tem mai degraba de pasiuni profunde, putn~u-se opri astfel la preludiul erotic al dragostei, la amuzanttl joc erotic. Curiozitatea le face adesea sa aiba multe experi~nte erotice, printre ele si experiente lesbiene. , Problemele si conflictele nesolut~onate se somatizeaza la cei nascuti sub semnul Gemenilor ~ special la caile respira, i


1 05

torii (bronhii, plamni, pleura, astm). Astrologia i atribuie acestui semn plamnii ca s;iextremitatile superioare. Exista o predispozitie maladiva nca nespecificata mai ndeaproape spre tulburarile sistemului nervos, o labilitate nervoasa s;io greutate la concentrare dusa pna la confuzie - expresia unei constitutii psihofizice denumite mai demult, la modul paus;al, "neurastenie". Organele respiratorii, cele care fac schimbul dintre interior s;iexterior, sunt cele mai importante organe de comunicare, prin inspiratie s;iexpiratie percepndu-se simultan forma cea mai timpurie a starii de a fi subiect s;ide a fi obiect, simboliznd dublul aspect de a se aliena s;ide a fi impresionat, care devine pentru omul din acest semn att de us;or o sciziune, atunci cnd a gndi s;ia simti, expresia s;iimpresia se deosebesc radical, n loc sa duca la intuirea unei posibile sinteze ntre a fi subiect s;ia fi obiect, pe care o gasim doar prin iubire. Integrarea sufletescului s;ia sentimentului este aici foarte importanta, daca omul din Gemeni nu vrea sa devina un intelectual plat, care se multumes;te doar cu faptul ca le poate da lucrurilor un nume sau ca a gasit o notiune, la care va putea reduce, prin simplificare, ceea ce este viu. Intelectualismul fara interiorizare s;iveneratie l transforma ntr-un experimentator distructiv, mefistofelic, care vrea sa le nimiceasca altora, prin vorbe s;idin meschinarie sufleteasca, credinta sau convingerile. Polii posibilitatilor de dezvoltare se afla astfel aici ntre gasirea caii catre o ntelepciune care cunoas;te limitele temporale s;iindividuale ale oricarei cunoas;teri, vazuta ca mijloc s;i nu ca scop, s;iun relativism superficial, ironiznd totul, prin care omul ncearca sa se apere de a fi emotionat. La el stau astfel fata n fata reflexivitatea interiorizata s;iprofunzimea cunos;tintelor academice, gasirea unui sens s;iparada de cunos;tinte golite de sens. Un pacient obis;nuia sa spuna, atunci cnd era ntrebat despre parerea sa asupra a ceva: "n primul rnd sunt de parere ca ... , n al doilea rnd ca ... " - si urma exact opusul parerii exprimate la primul punct. Gndea n contraste rationale, nu n antinomii care se completeaza; astfel antinomia vie m-

106

Fritz Riematm

potriva autoritatii nu era pentru e~raspunderea de sine, ci, gndit n mod rationat antiautorit$tea. - O pacienta a spus odata: "Spatiul si timpul nu exista icu adevarat pentru mine, de fapt totul este relativ - doar dtirerea este reala si nu poate fi ignorata, nu se poate sa nu te g!ndesti la ea; de aceea mi este att de frica de dureri." Aseme*ea angoasa de dureri apare des aici din motivul expus de p~cienta. Autoamagirea care poate apare~ aici este fuga de angoasa fata de viata n intelectualismul care relativizeaza totut este angoasa fata de legaturile create dei sentimente si fata de profunzime. Atunci omul se refugiaza JI1 zapaceala si abatere; dragostea devine un flirt amuzant ad~varul devine polemica cu doua taisuri, ntelegerea un joc al spiritului care poate fi relativizat, etica o parere care nu oblig2fla nimic, credinta devine auto amagire, veneratia un savantlq hibrid, fortele inconstientului fantome copilaresti nfricosato~re, visele, procese ale creierului pe care nu trebuie sa le iei lin serios. Dar asa omul si pierde centrul de greutate, el se ~departeaza de orientarea fata de lume prin ncercarea de a selferi de tot ceea ce este definitiv, de decizii si de necesitate a de a renunta, de suferinta si durere 9i se salveaza prin ndoiala, cteeace nu-l poate feri nsa de deznadejde. Cel caruia totul i-a d~venit relativ se poate juca desigur cu toate, dar nu observa ca~sijoaca viata. Rezolvarea tematicii Gemenilori ar fi: prezentarea si cumpanirea nenumaratelor posibilitati ide gndire ale tuturor fenomenelor, si astfel evitarea uni1ater~litatii si a rezolvarilor 1npietrite n sintagma ori-ori; recunoa;sterea comparativa a ceea ce le este comun, unind ceea ce este doar aparent divergent sau exclus; mbinarea creativa ntr-1lmtot a diferitelor aspecte 9i date; disponibilitatea permanent~ de a crea imediat o legatura cu orice este nou - cunoasteri lsintmplari -, de a fi, n sensul cel mai bun al expresiei, "up ito date", mereu deschis la ntreaga gama a actualului, n vede*ea intereselor sale universale sau pentru formele fanteziei salle creatoare. La Leibniz, Pascal si Dante, R. V\fagner,R. Strauss, Sartre si Thomas Mann pot fi gasite vaste~e posibilitati ale acestui semn.

RAC

ferice de cel care se gnde~te la stramo~ii sai tu placere.GOETHE

Ca pentru a stavili per~colul scindarii ~i al intelectualizarii din semnul Gemenilor, ur~atorul semn, cel al Racului, aduce cu sine un contraimpuls, ~ reamintire, la care accentul cade n ntregime pe perceptia p~rsonala a sentimentelor, pe amintirea care nseamna o traire foarte subiectiva, individuala. Deoarece trecutul nostru, pove~tea personala a vietii, este proprietatea sufleteasca ce ne apattine doar noua ~i care ne deosebe~te de toti ceilalti oameni. Qrhul din acest semn este legat de trecutul sau ~i de valorile s~le sentimentale, relatia sa cu trecutul este deosebit de putertuca, mai ales legatura cu elementul matern, ea fiind prima relatie interumana ce ofera caldura ~i siguranta. l fascineaza rrttrebarea "de unde?", sursele ~i originile paradisului pierdut al primei copilarii. - "n cautarea timpului pierdut" nume~te Marcel Proust, influentat puternic de acest semn, romanul s~u autobiografic. Dar trecutul nu l apa~a pe acest om ca pe cel nascut sub semnul Taurului, care l t~agea ca pe o povara n urma sa; el este cuprins aici ca de un tior de casa nostalgic-melancolic, iar amintirile i se par cteodaJta mai reale dect prezentul cel concret. Sensibil, simtitor, impresionabil cum este, are nevoie de mai multa siguranta ~i p~otectie dect altii, de un fel de "ca,

108

Fritz Riemarim

rapace" n care sa se poata retrage at!mci cnd, cel att de u\,or de necajit \,i de lezat, se love\,te de greutatile vietii. Ea poate fi o apropiere umana plina de ncredEtre, un parteneriat, un camin, o pasiune, care i devin ca o pa1irie;chiar \,i o activitate de ajutorare, o sarcina materna, de ocrOtire, prin care le da celorlati ceea ce-\,i dore\,te chiar el att d~ mult, se poate transforma pentru el ntr-o carapace protectoare. Prin starea sa de baza de o sensi~ilitate ce necesita protectie se explica trasaturile caracteristiCE/ale celui nascut sub acest semn. n domeniul ascendentului gasim o constitutie mai degraba delicat-sensibila care, dupa 01 predispozitie mai bolnavicioasa n copilarie, a devenit mai trziu tot mai robusta, ca \,i un temperament sensibil-flegmatic, cu o sensibilitate mare \,i fiind de o mare impresionabilitat~. Ca pentru a-\,i echilibra slabiciunea vitala, este de o ambit~e marcanta, ce se poate transforma ntr-o problema daca en~rgiile vitale de completare \,i fortele dinamice minime de expansiune nu i-ar sta la dispozitie n suficienta masura pentru a se impune \,i a-\,i realiza scopurile propuse, mai ales ca i lips~\'te duritatea, nu are "coate". De aceea se folose\,te de o precalttie diplomatica \,i o adaptare aparenta foarte elastica pentru a-\,i atinge scopurile, nlocuind lipsa tariei cu tenacitatea. Dit1.cauza u\,urintei cu care poate fi lezat, se afla n situatia celuilcare \,ade ntr-o sera \,i de aceea nu are voie sa arunce cu pietrei - agresiunile sale se vor exterioriza de aceea mai degraba n tnod indirect, prin a fi jignit indispus \,i ofensat \,i a trezi n c~Ialalt sentimente de vina, pedepsindu-l astfel. Atunci cnd est$ necajit sau dezamagit se retrage adesea n "coltul mbufnatuilui", n visele de dorinta foarte animate \,i n lumea fantasm~lor, pe care le ndrage\'te mai mult dect realitatea, caci ele i $nplinesc ceea ce n realitate i este interzis .. Luna n acest semn mijloce\'te Iputernice nclinatii matern-ocrotitoare. Necesitatea protect~ei suflete\,ti, ocrotirii prin relatiile sentimentale este foarte ma~e \,i are ntotdeauna posibilul dublu aspect al refugiului pe i:are l cauta, dar l \,i da. Ambele pot deveni problematice; PEtde o parte, n sensul dorintei de a vrea sa fie dadacit \,i prirt aceasta de a ramne co-


1 09

pil; pe de alta parte, n dadacirea exagerata a altora, ceea ce i preface pe ceilalti n copii. Ambele ipostaze se pot transforma n tiranie sentimentala (O. Adler), mai ales daca ncearca sa obtina prin constrngere sa fie luat n considerare sau sa i se acorde afectiune, aratnd o sensibilitate demonstrativa sau toane. La ambele sexe "romanul de familie", devotamentul sentimental fata de patrie, familie si rude sunt deosebit de durabile si marcante; totodata acest om este mnat de pulsiunea deambulatorie, asa ca se situeaza mereu ntre dorul de casa si dorul de duca, avnd ntotdeauna nevoie de un "cuib" ca baza, la care, dupa ce a fost mpins de dorul de duca, sa se poata ntoarce ntotdeauna, ca acasa. Cu Soarele n acest semn, imaginile conducatoare care i plutesc n fata se gasesc pe linia medicului si a celui care ajuta, a cercetatorului istoriei, a artistului si a romanticului. Permeabilitatea si sensibilitatea diferentiata devin baza unor aptitudini protectoare sau artistic-creatoare. Activitatile sociale, de ocrotire sufleteasca si de asistare a altora, dar si terapeutice i sunt extrem de apropiate; el nsusi sufera din cauza vietii, este acordat la tonul minor, iar daca nu se naspreste n mod artificial pentru a se autoapara mpotriva sensibilitatii sale, va prelua ntr-un colectiv sarcina seismografului referitor la tot ceea ce poate mbolnavi, pagubi, tot ce este asocial sau necesita ajutor. Pentru acesti oameni, toate relatiile interumane devin situatii germinative ce modeleaza destinut la fel ca si ambitia pe care cred ca o pot folosi n vederea compensarii sentimentului lor vital de insuficienta. Ei suporta cu greu dezamagirile si pierderile semenilor, deoarece investesc foarte mult n relatiile lor, avnd astfel ntr-adevar multe de pierdut, totodata si pentru ca fiind timizi si sensibili nu pot cstiga cu usurinta oameni noi. O problema centrala pare a deveni pentru ei necesara desprindere de persoanele de referinta din copilarie fiecare desprindere, fiecare despartire lasa n urma ei rani care se vindeca foarte ncet; ei renunta foarte greu la ideea regasirii ulterioare a intimitatii delicat-duioase att de dorite a copilariei. "A ne desparti nsemna acelasi lucru cu a ne distruge",

110

Fritz Riemann

spune J.J. Rousseau, care apartine acestui semn, despre prietenia din copilarie cu varul sau (Confesiuni). Scopurile dorite, att de ambitioase, concomitent cu lipsa duritatii duc la crearea unei falii ntre lumea dorita si cea reala, care ar putea deveni baza complexelor de inferioritate sau cteodata a angoasei extreme la blamare. Atunci este foarte evident pericolul de a se retrage n lumea fantasmelor pna la fuga de realitate. Prin asta omul din semnul Racului se dezvata tot mai mult sa mai aiba de-a face cu lumea, ceea ce devine apoi printr-un circuit funest tot mereu un prilej de a ntoarce spatele lumii si de a se retrage si mai mult n lumea fantasmelor; asta poate duce ntr-un caz-limita pna la pierderea psihotica a realitatii. Dorinta de a se simti n siguranta l face pe omul din semnul Racului dependent de altii; este astfel supus angoasei de pierdere pe care ncearca sa o nvinga printr-o ocrotire exagerata si moduri de comportament aparent altruiste; asta ar trebui sa-i oblige pe ceilalti sa-i fie recunoscatori si sa devina de acum nainte dependenti de el pentru ca au nevoie de el. Mascarea egoismului aflat n spatele acestui comportament este extrem de problematica; nu recunoaste ca el este cel care are nevoie de ceilalti, iar granita dintre grija materna empatica si ocrotirea insistenta este foarte fina; pare ca le citeste celorlalti dorintele de pe buze, cnd de fapt este vorba despre propriile dorinte - asta poate duce pna la autoamagire. Asa poate fi nteles de ce omul se nconjoara mai degraba de cei care i sunt inferiori sau sunt dependenti de el- a fi folosit reprezinta cel putin o oarecare garantie ca nu va fi parasit. Dar poate sa ncerce sa-si atinga dorintele de a fi n siguranta si prin faptul ca, avnd nevoie de altii, devine dependent de ei, adresndu-se instinctelor lor paterne sau materne de protejare, ceea ce i-ar permite sa ramna o perioada mai lunga copil n spatele unor asemenea ocrotitori care l-ar pune la adapost. Din cele descrise se ntelege ca sub acest semn se pot gasi mai cu seama nevrozele de angoasa (eritrofobia, angoasa de blamare, tracul), agorafobia, care arata foarte clar conflictul dintre fantasmele-dorinta si dorinta concomitenta de siguran-


111

ta. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca acela care fantasmeaza bogat este nclinat mai mult catre angoase dect cel redus sau marginit. Depresiile depind aici deseori de conflictul dintre fantasmele ambitioase si complexele de inferioritate cauzate de lipsa fortei de a razbate; ele actioneaza mai degraba astenie, fiind mai apropiate de tristetea melancolica, de proasta dispozitie si de jignire, de resemnarea descurajata dect depresiile stenie-melancolice ale celor nascuti sub semnul Taurului, care sunt fixati mai mult n stadiul oral si depind de frustrari concrete. Depresiile se manifesta n acest caz mai mult ca niste tnguieli sfsietoare si acuzatii mustratoare, iar omul din semnul Racului se poate retrage mai usor n lumea plina de fantasme-dorinta pentru consolare si compensare dect cel din semnul Taurului, care spera la realizarea concret-reala a dorintelor sale. n educatie este important sa dai posibilitate fanteziei bogate a copilului sa se desfasoare, sa-i facilitezi accesul la lumea basmelor si sa-I stimulezi prin activitati creativ-modelatoare, sa-I pui sa nvete un instrument pentru a-i activa muzicalitate a existenta ndeobste. Datorita delicatetii si sensibilitatii sale, copilul din acest semn te face cu usurinta sa-I cruti si sa-I alinti, lucru ce poate deveni periculos daca se transforma ntr-o pretentie, o asteptare si, mai ales, daca sensibilitatea sa este etichetata ca fiind de o "finete" deosebita. O calire sanatoasa prin sport este de aceea foarte importanta, mai cu seama ca acest copil are nclinatii spre o anumita indolenta fizica. Minciunile sale sunt deseori expresia fatasmelor-dorinta, a unei prelucrari poetiee a realitatii pe masura dorintelor sale - n acest sens este mai important sa recunosti de ce a prelucrat ceva anume, adica sa cercetezi motivul, n loc sa iei principial masuri punitive. Femeile din acest semn au n tinerete adesea ceva de ondina, au ceva visator-delicat, devenind extrem de propiee pentru proiectii anima ale barbatului, cu toate complicatiile posibile ce reies de aici. Ele pot degaja un sarm si o vraja deosebite care le fac sa-i para barbatului enigmatice si fascinante, avnd o delicatete aparent fragila care le predestineaza pentru a fi

112

Fritz Riemann

protejate. Daca acest lucru este folosit n mod con;;tient, femeia poate juca rolul "sufletelului" care are nevoie de menajare ;;i atentie din partea barbatului care se simte, datorita dorintelor sale, grosolan ;;iprimitiv. Pot aparea trasaturi isterice care nsa iau doar rareori forme deschise, distructive, a;;a cum le vom cunoa;;te la Scorpion. Mai trziu se transforma adesea n femei materne, dar ;;i femei-clo;;ca, ce consteleaza copilul n barbat ;;i, ca o "overprotecting mother", nu le pot da drumul copiilor pentru propria lor dezvoltare. A;;a ca unele ramn n cadrul parteneriatului copilul ce cauta protectie sau devin mai degraba mama dect partenera ;;ifemeie. Tandretea le este mai importanta dect senzualitatea, dar pot dezvolta o fantezie bogata n domeniul erotic. Au un simt marcant al familiei; familia le ofera protectie n fata "vietii ostile" de afara. Mamele acestui semn zodiacal pot deveni periculoase pentru copiii lor, n cazul n care, parca obsedate de arhetipul mamei, vor sa ia totul sub aripa lor ocrotitoare, transformnd-o n catu;;a apasatoare. Unele femei devin adevarate mame-prototip, care nu se satura n a avea copii, dorind sa fondeze chiar propria lor "dinastie" . Astrologia i atribuie acestui semn stomacul. Cei nascuti sub acest semn au deseori afectiuni ale stomacului, n special ulcer, pe baza psihosomatica, iar psihosomatica moderna confirma n mod suprinzator acela;;i text atunci cnd interpreteaza tendinta spre bolile de ulcer conform experientei ca aparnd n special la oamenii care reunesc cu o personalitate orgolioasa, dar totodata sensibila ;;i incapabila sa razbeasca, ni;;te dorinte puternice de a fi protejati. Imaginea ncorporata a mamei este foarte importanta pentru ace;;ti oameni; experiente extrem de mpovaratoare avute cu mamele duc aici cu mai mare u;;urinta dect altminteri ;;i la ca;;exie sau obezitate. Ca o posibila fuga de realitate, omul acestui semn s-ar putea ndrepta spre medicamente sau alcool, putnd deveni dependent de ele. Omul prezinta n acest caz urmatorii poli n dezvoltarea sa: se poate manifesta printr-o sensibilitate empatica ;;i o fantezie bogata, att pe plan artistic-modelator, ct;;i social-ocro-


11 3

titor; le poate folosi nsa si ca pe un alibi pentru fuga lui n lume sau, prin plonjarea n ceea ce a fost si care, pentru ca a trecut, nu mai poate deveni periculos, si poate construi un univers propriu - atunci trecutul, istoria, va deveni continutul vietii sale. Un pacient evreu nu a putut fi convins sa emigreze n timpul celui de-al Treilea Reich; era att de legat sentimental de caminul sau, de biblioteca sa si de toata lumea care-l nconjura si care-i era att de familiara, nct devotamentul si totodata dependenta i-au fost fatale. - O pacienta nu stia nimic care s-o faca mai fericita dect sa viseze ore n sir cu ochii deschisi, ascultnd muzica. - Ca terapeut faci experienta ca acesti oameni obisnuiesc sa viseze foarte mult si colorat. - O nevasta , , si-a adus sotul ntr-o stare de furie turbata pentru ca - mpotriva vointei lui - i ungea feliile de pine foarte gros, pentru ca l dadacea prea mult sa nu raceasca etc. si n multe privinte credea ca stie mai bine dect el ce i face bine; toate astea erau puse sub motoul marii ei iubiri, asa ca el avea senzatia ca este un nerecunoscator si ncepuse sa aiba sentimente de vinovatie, atunci cnd se nfuria pentru ca ea l transforma ntr-un copil. Grija excesiva devine deseori echivalentul agresivitatii. - Rousseau scrie n Confesiunile sale: "Nu aveam nca o reprezentare despre lucruri, atunci cnd toate sentimentele mi erau deja cunoscute. Nu ntelesesem nimic, dar simtisem totul." Si: " ...caci desi nu eram receptiv la laude, eram ntotdeauna foarte sensibil cnd era vorba sa ma rusinez." Autoamagirea se poate exprima aici n special n regresia n fantasme si n trecut. Boala este folosita atunci ca o posibilitate de re gresie bine-venita pentru a fi ngrijit si a primi un refugiu sigur. Angoasa de viata este evitata prin dor si fantasme izolate de lume, care pun n locul realitatii o lume a dorintelor copilaros-romantica sau pubertar-sentimentaIa. Predispozitia pentru fuga de lume poate fi recunoscuta prin aceea ca fantasmele nu sunt ndreptate spre viata, ci pleaca dinspre ea. Cramponarea de oameni si lucruri acopera angoasa de a fi parasit, arata totodata mica disponibilitate pentru renuntarea la realizarea dorintelor, pentru a-si asuma resem-

114

Fritz Riemculn

narile - n tenacitate a cu care se p~oduc aceste cramponari se poate dezvolta aici o duritate sufleteasca neasteptata. Rastalmacirea grijii care asteapta mult1i1mire si iubire n dragoste aparent altruista devine n speci~lla femei o auto amagire frecventa; chiar si agatare a de o dr~goste nefericita poate fi folosita ca o fuga de o dragoste terherara, mai n primejdie. Granita dintre instinctul matern coJ(1solatorsi ocrotitor si supunerea la dependenta prin acapar~rea celor slabi si nevoiasi este deseori foarte ngusta .. Rezolvarea sarcinii celor din semJ(1ul acului necesita o perR meabilitate sufleteasca ce ne face a~ia ea capabili de bucurie si suferinta, ne da accesul spre profunzimile fiintei, din care rezulta tot ceea ce este arta autentia-nurrjitele "caderi nervoase". De aceea el trebuie sa aiba grija n m~d special sa nU-t>idistruga prea rau sentimentul perceput patetic al propriei demnitati t>i al infailibilitatii morale, n constiTI1tascopurilor si convingerilor sale supe;ioare. Toate aste~ p~t cret>teprog;esiv, mai ales n cazul ntrebarilor religios-exist$ntiale t>ietice, pna la sentimentul predestinarii sale, al cher:rarii sale care i confera puterea de a le impune altora, ca pe q dispozitie, conceptiile sale. Atunci se transforma ntr-un fnisionar zelos, cuprins de cont>tiinta vocatiei sale, care devi1\1ecu att mai periculoasa, cu ct este mai putin umil t>iautoqritic. Uita prea ut>or ca este doar re~rezentantut "loctiitorul" unor valori t>iidei, ca prin identifilcarea cu ele sau cu ritualul lor nu a devenit nca cel care ar d~ri sa fie, uita ca mantia regala nu nseamna ea singura reg~le, iar titlul nu alcatuiet>te personalitatea. j n cazul dezvoltarilor n directija schizoidiei gasim aici oameni avnd un cult autist al pers~nalitatii, cu un sentiment extrem de labil al autoevaluarii cate oscileaza ntre supraestiA mare t>isubestimare. In legatura cl).acest sentiment att de labil al auto evaluarii pot aparea t>i~tari care se nvecineaza cu delirul de relatie, n care i apare Itropria falsitate presimtita, n critica proiectata spre exterior. Pe linia compulsionala poate aj1(mgela scrupule ale cont>tiintei pna la fanatism morat la c4mponarea de o morala rigida t>ila o intoleranta morala car~ nu le poate permite celorlalti ceea ce-t>iinterzice singura. C~nflictele sale sunt purtate pe plan etico-moral; astfet conf1ict~lepulsionale sunt oarecum "cotate prea sus" t>i u sunt recuno~cute ca atare, parndu-i-se n eventual irezolvabile; mediteaza ap.esea la probleme aparente ale propriei valori t>iale integritatii sale morale, care apar de fapt numai pentru ca e ncredij:ltat ca nu-t>i poate admite "preaomenescul". Nevrozele pe baie bisericet>tigasesc la el teren fertil, o problematica chinuitoate a Supraeului, care i cere un perfectionism moral ce nu po4te fi tinut - pentru ca el contrazice natura umana -, care e~te acompaniat nsa de deI I


147

presii grele pline de autorepr0\'luri \'li ispa\'liri autoimpuse atunci cnd nu poate sa mplineasca cerintele severe, lund poruncile morale prea literal, nu ca pe ni\'ltecerinte ideale. Astfel pot aparea o dogmatica nenduplecata \'lio ortodoxie straina de viata. Pe de alta parte, se poate dezvolta n caz extrem o psihoza pe baza sentimentelor ca el ar fi alesul, care va purta aici trasaturile infailibilitatii morale \'liale desavr$irii asemanatoare lui Dumnezeu. n cazul dezvoltarilor isterice, nevoia exagerata de a se impune, ca \'lilipsa sinceritatii fata de sine nsu\'li nu duc rareori, prin fanfaronada, ngmfare, aroganta ncapatnata \'lidelir pompos de grandoare, n caz extrem la escrocherie. n educatie este important sa se acorde atentie ambitiei de a se impune \'linclinatiei spre "atitudinile personei", copilul trebuie ajutat n dezvoltarea simtului pentru autenticitate. Minciunile au aici deseori fundalul psihologic al anticiparii succeselor dorite; nclinatia spre identificarea cu simbolurile statutului \'licu alte aspecte exterioare ar trebui luata n seama pentru ca anumite gesturi preluate sa nu nlocuiasca propria capacitate; pe de alta parte, este important sa nu fie fortata dezvoltarea Supraeului copilului. Pentru placerea mi\'lcarii \'li educarea fairness-ului este important sportul. Oscilatii mai frecvente si frapante ale sentimentului propriei valori \'licrize existentiale n perioada pubertatii sunt deseori semnale de alarma \'liindicii premergatoare ale unor boli psihice. Femeile din acest semn au deseori ceva demn, plin de maretie; au o aplecare spre reprezentare \'lio aversiune expresa fata de situatiile strmtorate, de multe ori sunt extrem de ambitioase n ceea ce prive\'lte sotul, dorind sa se oglindeasca n faima sa, de aceea l mna spre mai multe succese \'lirealizari dect ar putea el obtine de fapt. Si ele nclina spre "atitudinile personei" - prestigiul public, rolul lor din societate sunt adesea supraevaluate. Sunt foarte interesate de prestigiul personal, au o con\'ltiinta a rangului prin care \'lingreuneaza relatiile interumane. n spatele auto dreptatii \'lial moralei pudice Si ascund uneori nesiguranta interioara. Au nsa capacitatea de a se entuziasma; dragostea \'lierotismul le dau posibilitatea

148

Fritz Riemann

de a se percepe amplificat; ~i idealizeaza cu mare placere partenerul sau dragostea, nclina catre exagerari entuziaste, a~a cum ncearca n general sa ridice cu patos situatiile minore "la un nivel mai nalt". Astrologia i atribuie acestui semn zodiacal zona ~oldurilor, precum ~i functiile ficatului ~i ale veziculei biliare. n zona ~oldurilor are loc ridicarea pe verticala, iar nvataturile ezoterice vad n asta corespondenta simbolica cu "sinceritatea"; ~i poate ca ne gndim ~i la lupta lui Jacob cu ngerul, cnd i se "luxeaza ~oldul" ~i spune urmatoarele cuvinte, care ar putea fi folosite aici ca moto pentru omul din zodia Sagetatorului: "Nu te las dect daca ma binecuvntezi." Afectiunile ficatului ~i ale veziculei biliare au nu rareori fundalul exagerarilor sau al arogantei prometeice. Si reumatismul, ~i sciatica se regasesc aici deseori, la fel ~i alergiile (rinita alergica). Deoarece s-a straduit sa fie ntotdeauna cea superioara din punct de vedere moral, cea care nu putea fi blamata nicicnd, care nu era niciodata "rea", dar nici nu credea ca putea cunoa~te ceva rau n persoana ei, o femeie se lasa naltata de sotul ei care se afla "din punct de vedere moral sub ea", fiind de conditie mai modesta ~ibautor, n rolul unui un om ideal, de neatins, de neajuns. Deoarece l ierta ntotdeauna, marinimoasa, pe cel care se caia mereu, urca din ce n ce mai sus, dar nu recuno~tea ca i delega astfel lui relele ei personale, lui care, masurndu-se cu "virtutile" ei, i se parea ca este tot mai marunt, fiind mpins de strictetea ei morala din ce n ce mai mult nspre bautura. Astfel ea devenea indirect vinovata de starea lui, dar traia cu con~tiinta ca trebuie sa-I ridice catre ea. Autoamagirea apare aici pe tarmul nesinceritatii fata de sine nsu~i ~i din cauza moralei lipsite de spirit autocritic. Omul vrea sa fie mai bun dect este 9i crede ca prin ndeplinirea unor rituri formale 9i-a ndeplinit datoria. A~a se ajunge la fatarnicie, la falsitate interioara 9i la prefacatorie, care poate lua diferite intensitati, de la ngrnfarea patetica la demnitatea auto suficienta a functiei, pna la minciuna gaunoasa. Acest om nclina sa vada mai degraba paiul din ochiul celui-


149

lalt, dect brna din propriul ochi - un fariseism de toate nuantele este aici umbra posibila. Spre deosebire de acestia stau nsa cei "drepti", care au curajul sa recunoasca si sa se implice n ceea ce li se pare a fi adevarat - asa cum s-a petrecut cu Zola aflat sub influenta acestui semn n cazul lui Dreyfus. Sunt oameni pentru care valorile atemporale sunt nca valabile, pentru care notiuni ca sublimul si maretia nseamna nca ceva, care recunosc nca n ei ndurarea, "vocea interioara" si "scnteia divina". Sunt oameni care din cautarea pasionata a sensului sau prin cufundarea meditativa ajung la o perspectiva vizionara, pot capata inspira tii. Ideea acestui semn o putem recunoaste eventual n figuri precum: Rilke, Schiller, Klages, Beethoven, Willy Brandt, Nostradamus si Papa Ioan al XXIII-lea.

CAPRICORN

ntr-o asemenea robie si att de plin de necaz, Cu un plan gresit, n aceasta tortura sufleteasca, mi este ursit sa cioplesc ceva dumnezeiesc.MrCHELANGELO

Daca cel nascut sub semnul Sagetatorului nclina, n patosul idealist al credulitatii sale, sa ia drept realitate o imagine dorita despre sine t;i avea tendinta catre aroganta morala, ducnd pna la cultul Sinelui, urmatorul semn, cel al Capricornului, aduce cu sine din nou un contraimpuls. Aici regasim omul interesat sa fie nn slujba munciin, sa ia viata asupra sa ca pe o misiune, ndaratul careia propria persoana se da mult napoi. Poate sa fie recunoscut datorita realizarilor muncii sale - nevoia de a munci o resimte ca pe un angajament; t;i doret;te sarcini de raspundere t;i anvergura - cu ct sunt mai grele, cu att mai mare i va fi satisfactia n a le fi biruit. Daca omul din semnul Leului putea declara, convins de importanta persoanei sale: ,)'etat c'est moin, cel nascut sub semnul Capricornului ar spune: nRegele este primul slujitor al statului sau", ceea ce clarifica accentuarea diferita aici t;i acolo. Dar tocmai aceasta pozitionare n spatele noperei", n urma a ceea ce trebuie realizat t;i administrat, i confera acestui om cont;tiinta demnitatii sale, sentimentul propriei valori. Daca pentru cel aflat sub semnul Sagetatorului stralucirea t;i gloria, ca t;i atributele pe care le simbolizau erau att de importante,


151

omul din Capricorn este "eminenta cenusie", cel care ramne n fundat dar care tine n mna firele decisive; privit dinspre exterior pare mai degraba modest si insignifiant, i este suficienta constinta importantei serviciului sau, a functiei pe care o ndeplineste, ele conferindu-i mndria caracteristica aici a modestiei. n acest semn recunoastem ceva ca o forta primara indestructibila, care nu se nspaimnta de nici o greutate, daca este vorba sa rezolve o sarcina. Omul are nevoie aici de ceva care sa-I provoace totat de o opozitie ce-o poate nvinge punnd n joc forte nebanuite; capacitatea sa tenace de a rezista nu-i permite sa renunte nici acolo unde altii s-au resemnat de mult si el ndrazneste sa se apropie de lucrurile pe care multi nici macar nu ar ncerca sa le faca, reusind astfel deseori n obiective grandioase. n domeniul ascendentului aflam aici oameni cu o tenacitate vitala enorma, o perseverenta si o capacitate uriasa de ncarcare. Temperamentul lor are ceva grav, o conotatie melancolica, sunt lucratori care muncesc din greu, se percep adesea ca fiind sub presiunea unei cerinte interioare si cel mai intens n nvingerea rezistentelor. Este ca si cnd le-ar trebui, ba ca si cnd ar cauta cu tot dinadinsul conditii dure si adverse, cu ajutorul carora sa-si verifice capacitatea de ncarcare, vointa tenace si forta. Unii se percep ca fiind sub o compulsie care i mna din spate tot timpul si care nu le permite nici o oprire sau relaxare. Daca omul uita nsa de ndatorirea fata de sarcina asumata, ramne captivul nazuintei sale egoiste catre succes; i gasim atunci aici pe acei arivisti ambitiosi si nefericiti care tind neaparat spre "mai sus", la care actiunile si capata independenta, avnd parca o viata proprie; devin niste roboti, creatia i depaseste si i transforma n sclavi. Cu Luna n acest semn dispozitia sufleteasca a omului din semnul Capricornului va avea ceva aspru, retinut, cteodata ntunecat, iar daca s-a dedicat prea mult compulsiei sale la realizare, laturile sale sufletesti pot de genera. n acest caz dezvolta deseori o invidie plina de resentiment fata de toti care o iau mai n usor dect et care traiesc mai voios si reusesc fara

152

Fritz Riemann

acea ncordare nversunat-crispata, fiin~ vizibil capabili de a se mai bucura, sa ia mai mult din viata. In rest se caracterizeaza nsa printr-o mare capacitate de ncarcare sufleteasca, prin simtul realitatii si sentimentul datoriei. Deseori omul din acest semn da ce e mai bun din el n conditii grele de viata si n situatii de restriste. Este un om stapnit, cere mult de la sine nsusi si nclina sa se faca de nenlocuit, indispensabil, lund asup~a sa sarcini pe care nimeni nu i le-a cerut. i reuseste "sa domine servind" (O. Adler) si astfel sa-i oblige pe ceilalti. Cu Soarele n acest semn putem descrie imaginea conducatoare a patriarhului, a ascetului, a purtatorului constient si responsabil al unor sarcini importante; se ofera aici si imaginea "batrnului ntelept". Daca omul reuseste n acest caz sa munceasca cu abnegatie, poate ndeplini lucruri marete opera gigantica a unui Michelangelo care se afla sub influenta acestui semn este o dovada. Deseori gasim aici o trasatura de maretie, de predilectie spre monumental. Datorita integritatii unei personalitati ce se identifica ntr-o mare masura cu sarcina pe care si-a asumat-o si care si impune obligatii att de severe, el poate actiona ca un exemplu. Tinde spre perfectionism, nu se multumeste cu jumatati de masura. Omul sub acest semn poate cadea sub influenta unei ambitii ntunecate care l va face sa nu se mai poata bucura, iar "umbra" imaginilor conducatoare sus-numite se afla pe linia arivistului, a razbatatorului care lupta ncrncenat, a "ciclistului" care, pentru a-si atinge scopul ambitios, urca stnd cocosat si apasa cu putere pedalele n jos, pentru a nainta mai repede. Este nvins de o alegere negativa a stimulilor, lund lucrurile prea n serios, fiind lipsit de umor; de multe ori alege gresit lucrurile, n momente nepotrivite, vazndu-le n mod urcios-pesimist n negru, observnd peste tot doar aspectul grav, mpovarator; se apropie de chestiunile marunte parca cu bicepsii ncordati, fiind nevoie de fapt de mult mai putina forta pentru a fi rezolvate. Aprobarea vietii si bucuria ei, tot ceea ce este vesel si gratios este dat deoparte si devalorizat, ba chiar dispretuit doar pentru ca nu e grav si apasator. si ngreuneaza atunci singur n mod inutil situatiile si

Cele douasprezlece semne ale zodiacului

1 53

apasa cu gravitate si asupra celorlalti care ajung sa dezvolte aproape sentimente de v~na daca iau lucrurile mai n usor, chiar n joaca. Constelea~a lucrurile n asa fel, nct devin o problema, de parca deja ~fortul depus ar si putea aduce cu sine dovada destoiniciei ~ale. n cazul unei biografiiiadecvate, omul dezvolta o structura compulsionala a persoralitatii sale. Educatia i poate amplifica sentimentul de bazf al vietii si anume ca se percepe sub un imperativ sa-si impru[la o disciplina de fier nct sa-I de n nefericit, nctcategoric C01ptinUU, asa masura, si principiifaca otel care sunt reprezentat$la el cu ntreaga forta a consecventei nenduplecate si mai f~natic mpotriva sa dect chiar la cei nascuti sub semnul Fecio~rei, la care, n ciuda unor anumite asemanari, aceste trasaturli compulsive servesc mai mult pentru propria siguranta. A~nci datoria se transforma n obligatie searbada, crispata, mwj1cantr-o lectie rezolvata n mod ndrjit, gndire a ntr-o tenteinicie rumegatoare, autocontrolul n principii ascetice. Autolvaloarea sa pare sa creasca abia datorita greutatii sarcinii si t~ndintei sale spre desavrsire. nclina a se percepe prin presilunea muncii si compulsia la randament; se convinge adesea pe sine ca acesta i este destinul, fara sa-si dea seama ct de mu(lt contribuie el nsusi prin vointa sa ambitioasa de a accede silpentru ca nu vrea sa-i fie dator niI

mijloci cu nimic. Folosest~ acest lucru cu placere si pentruasmanui altora impresia caIface totul numai de dragul lor, a teapta nsa multumirea lqr. Succesul si puterea s~t pentru el cuvinte magice; sentimentul autovalorii depin~e aproape exclusiv de productivitatea la care a ajuns si ap~rtine specificului sau ca nu-i place sa fie ajutat de nimeni, c~-i displace sa i se ia vreo sarcina este acel "selfmademan", tare vrea sa multumeasca totul doar muncii sale, este ceea ce qatoreaza el autorespectului. n acest sens este diferit de cel nastut sub semnul Leului care si el vrea sa faca totul singur, dar 4in sentimentul puterii, din convingerea naiva ca poate oriqe, numai sa vrea; la cel nascut sub semnul Capricornului ac~entul se pune mai mult pe munca realizata de unul singur, re datoria implinita si pe satisfactia

154

Fritz Riemann

astfel obtinuta. Ceea ce acolo era a vrea si a putea, aici devine a trebui si a fi necesar. Pentru acesti oameni situatia germinativa centrala este sa-si analizeze compulsia la performanta si sa recunoasca n ce masura o percep ca fiind o necesitate venita din afara si acolo unde provine de fapt din ei, deoarece cred ca doar prin performanta pot accede la recunoastere, dragoste si autostima. Acest lucru este important n special n educatia copilului caruia trebuie sa i se dea mai ales sentimentul ca este iubit asa cum este el, nu abia n conformitate cu cele realizate; el trebuie trimis la joaca si lasat sa nteleaga ca exista si altceva pe lumea asta dect performanta si succes. Trebuie tinut seama si de contactele sale cu oamenii care sunt saracite deseori din pricina ambitiei sale ariviste. Ca educator poti avea ncredere n destoinicia si n vointa de realizare a acestor copii; n cazul n care sunt ndemnati n mod special spre mai mult este cultivat n ei tipul arivistului sau li se impune compulsia la realizare. Cteodata sunt suprasolicitati pentru ca au nca de timpuriu trasaturi necopilaresti-adulte, asa nct li se atribuie prea mult fata de vrsta pe care o au - ei se lasa mpovarati si obligati, fara sa se apere. Femeile din acest semn au deseori ceva aspru, serios si rece; sunt adesea mai degraba "stapna cea severa" dect partenera sarmanta, au din plin sentimentul datoriei, dovedesc o harnicie neobosita si o constiinta a raspunderii care devine lesne o responsabilitate excesiva. Asteapta nemarturisit o multumire pentru serviciile prestate pe care si le autoimpun pentru a-l obliga pe partener; asta devine deseori posibilitatea lor de reclama. Dar aceste femei sunt capabile a se lasa mpovarate si ramn fidele datoriei. O alegere si o decizie odata luate devin o legatura fatala, pe care o sustin. Pot parea mai reci dect sunt n realitate, nclina probabil mai putin catre jocul erotic, au nsa o senzualitate puternica, daca nu ajung sa considere dragostea si sexualitatea ca pe o sarcina si o obligatie pe care trebuie sa le ndeplineasca. Astfel ca omul aflat sub semnul Capricornului se gaseste ntre polii mplinirii unor sarcini mari care l nstraineaza de


155

el nsusi si ai vointei egoiste de ascensiune. Se afla n primejdia de a se suprasolicita singur; exprimat n limbaj psihanalitic, este nclinat n special sa dezvolte un Supraeu strict care poate fi amplificat prin educatie si mediu att de mult, nct sa i se limiteze ntreaga capacitate de a se bucura, el trebuind sa-si obtina satisfactia din renutare si asceza. Depresiile apar la el n general pe baza unei suprasolicitari inconstiente care l duce la limitele capacitatii sale considerabile de ncarcare si suprancarcare. Gasim atunci la el si forme de duritate sufleteasca schizoida, pna la o racire a sentimentelor ce se izoleaza totat de pe urma careia va suferi apoi mediul sau nconjurator. La batrnete, pe care acesti oameni o simt mai degraba ca pe o despovarare, caci atunci li se mai iau din raspunderi, iar ei pot fi de acord cu asta, devin deseori mai blnzi si mai toleranti, chiar si fata de ei nsisi; pot gasi calea catre o ntelepciune a vrstei care i face sa suporte batrnetea mai usor dect altii - daca nvata sa se mai relaxeze si sa nu mai "trebuiascau sa se chinuie la nesfrsit din credinta ca sunt de nenlocuit. Astrologia i confera acestui semn regiunea genunchilor si ne poate face sa devenim gndit ori daca, asa cum prezinta Oskar Adler lucrurile, genunchiul, prin cele doua functii ale miscarii, indica din punct de vedere ezoteric cele doua posibilitati simbolice ale tematicii Capricomului: aplecarea slugarnica fata de o sarcina sau ascensiune a ambitioasa. Din punct de vedere psihosomatic regasim deseori afectiuni ale regiunii genunchiului (articulatia genunchiului, meniscul) si o predispozitie pentru reumatism si guta. Apoi si boli metabolice si de snge, deoarece splina si maduva spinarii par a fi predispuse. Deseori apar bolile managerului cauzate de suprasolicitare si vointa de a obtine realizari maxime. O casnica trebuia sa aiba grija de opt persoane; desi nu ar fi fost nici o problema din punct de vedere financiar, nu si-a cumparat o masina de spalat vase cu motivatia - rationalizata - ca vasele ar fi avut de suferit (ele nici nu erau prea valoroase), n realitate nsa pentru ca "trebuiaU sa dovedeasca n mod demonstrativ vrednicia ei si ca se afla sub o presiune con-

156

Fritz Riemann

tinua din cauza solicitarilor mari. Din acelat'ii motiv refuza orice ajutor, chiar t'iidin partea copiilor; parea ca are doar sentimente de datorie, admitea ambitia ei de a fi indispensabila t'iica astfel i facea pe ceilalti sa devina dependenti de ea, simtea nevoia de a i se recunoat'ite meritele, dar se caina deseori de solicitarile datorate obligatiilor de zi cu zi t'iiastfel strnea n familia ei sentimente de vinovatie din cauza vredniciei ei permanente, fiind nsa extrem de multumita de admiratia celorlalti. Autoamagirea acestor oameni zace cel mai adesea n necesitatea de a-t'iimplini datoria, demonstrata spre exterior t'iirastalmacirea ei printr-o necesitate silita, aparent "datorita conditiilor", ca t'iin predispozitia plasata asemanator psihodinarnic, de a prelua prea multa raspundere pentru altii, de a "trebui" sa preia. n spatele acestui lucru se afla, astfel camuflata, adesea o considerabila dorinta de putere; totodata, ei se sustrag astfel afectiunii interumane, n fata careia se simt nesiguri t'ii neajutorati. De asta se leaga atunci o lipsa a farmecului t'iia caracterului deschis, sunt nchistati t'iiinhibati. Sacrificii necerute, duritate ascetica, auto disciplina de fier t'iivointa de a realiza le confera o mndrie scump platita, care nu-i satisface nici macar pe ei t'iicare nu le permite, prin relaxare, sa gaseasca n ei alte laturi care ar necesita o mai mare permeabilitate t'iitoleranta, facndu-i mai omenot'ii. Pe de alta parte, gasim aici oameni cu teluri nalte pe care le transpun n viata cu o consecventa t'iio forta de rezistenta uriat'ie, sustinuti de un spirit al datoriei situat deasupra ambitiei personale, conferindu-Ie forta unui titan. Se pot transforma atunci n personaje care insufla respect, care se depat'iesc pe sine, devenind purtatorii predestinati ai unor sarcini supraindividuale. Poate ca simtim ceva din cele de mai sus la oameni ca Michelangelo, Adenauer, Hindenburg, Ernst Barlach, Rodin, Mao Te-Tung, Albert Schweitzer, Helmut Schrnidt t'iiSchliemann.

VARSATOR

... viata unui dezradacinat i se parea mult mai putin de dispretuit dect viata unui om care se multume;;te cu tirania mediocritatii, caci a ie;;i din rnd se pare ca trebuie platit prea scump.JAMESJOYCE

Pericolul duritatii sufletesti pe drumul compulsiei la realizare, al vointei de succes si al nazuintei de putere, ce ameninta n semnul Capricornului si i putea rapi omului libertatea, tensionndu-l prin datoriile si sarcinile autoimpuse, i se opune un contraimpuls n semnul zodiacal al Varsatorului. Este ca si cnd omul ar reflecta la ceea ce este ntr-adevar omenesc, uman n sine si n afara sa, ncercnd sa se desprinda de toate legaturile limitative, impuse lui de traditie, familie sau societate, de conventii, de marele uCinevau. Nu vrea sa i se dicteze de catre altii cum sa se comporte, ce useu cere si se asteapta din partea lui, ce e voie si ce nu. Vrea sa se elibereze de toate acestea n favoarea unei libertati si independente pe ct posibil mai mari, ce-i pluteste n fata ochilor, n favoarea unei autorealizari pe care am putea-o descrie cel mai bine prin notiunea individuatiei fixate de Jung. nsusi Jung, ca si James Joyce, de la care provine citatul de mai sus, s-au aflat ambii sub influenta acestui semn. Sa devii si sa fii un individ unic, sa-ti accepti particularitatile fiintei tale si sa le conduci spre o

158

Fritz Riemann

dezvoltare optima constituie ideea de baza a acestui semn, pe care omul respectiv nu este dispus sa o jertfeasca nici unei compulsii exterioare - ar simti-o ca pe o tradare fata de sine. Telul suprem este aici recunoasterea individului n comunitatea sociala, recunoasterea drepturilor sale de om: omul acesta tnjeste la o existenta desprinsa de orice gravitatie terestra, ar dori sa se afle ntr-o stare de suveranitate voioasa deasupra a tot ceea ce ar vrea sa-I lege, ntr-o stare de relaxare care este conform lui Marie von Ebner-Eschenbach "o forma gratioasa a constiintei de sine". La nivelul ascendentului acest sentiment de baza este trait ntr-o naiva naturalete, cu constiinta nereflectata ca este ceva unic-deosebit si ca are voie nu numai sa pretinda de aici de la bun nceput anumite privilegii, dar sa le si aiba deja. Omul din acest semn si traieste propriul stil de viata nestingherit de ordinea si obiceiurile colective - cui nu-i convine poate sa-si aleaga un altul- si are ntotdeauna un usor dispret fata de toti cei care se adapteaza pe seama propriei existente -, el poate privi acest lucru doar ca pe o slabiciune. Asta i confera deseori o anumita aroganta si trufie, nenuantata nsa nicidecum moral, ca la cei nascuti sub semnul Sagetatorului, dar bazndu-se pe constiinta unicitatii individualitatii sale. La o constitutie vitala buna, temperamentul sau este usor hipomaniac. Cu Luna n acest semn, omul i va cauta mai ales pe cei care gndesc la fel cu el; afinitatea electiva i este mai importanta dect rudenia de snge - legatura data de destin cu rude de snge i se pare a fi ceva impus, pe care nu l-ar fi putut alege. Asa ca traieste cu constiinta unei specificitati pe care crede ca nu trebuie deloc sa o supuna unei confirmari, n spate ascunzndu-se nsa angoasa neexprimata ca la ncercarea dovedirii unicitatii si a specificitatii sale s-ar putea dezvalui ca totul este o iluzie. Pentru a-l cita pe Oskar Adler: omul acestui semn traieste deseori ca un "print incognito" care stie doar el de caracterul sau princiar secret, dar nu risca sa-I recunoasca public, pentru ca atunci s-ar arata, poate, ca doar

Fritz Riemann - Astrologie Si pie

Documents

Transcript of Fritz Riemann - Astrologie Si pie