Frica de Sfarsitul Lumii
2
Frica de Sfarsitul Lumii Patru Călăreți, bătălia Îngerului și a Bestiei, întoarcerea triumfătoare a lui Hristos ... Astfel era reprezentat sfârșitul lumii din Apocalipsa Sfântului Ioan, celebru text scris în primul secol al erei noastre si a cărui viziune a fost atât de puternica și atât de izbitoare încât a modelat imaginația umană o lungă perioadă de timp. Dar cine sunt acei care într- adevăr au crezut în aceste povești de distrugere și înviere? Aceasta abordarea a provocat mari temeri care au fost descrise de către Michelet și Georges Duby. În preajma anului 2000, care, la rândul său, ridică semne de întrebare, așteptări și fantezii, ceea ce va urma este o prezentare a istoriei mentalităților care a luminat atitudinile și convingerile oamenilor din Occident. “Frica sau groaza, care este contrariulcutezanţei, nu-i numai o răceală, ci şi otulburare şi o spaimă a sufletului; ea îitaie puterea de-a rezista nenorocirilor pecare le bănuieşte la tot pasul... De aceea, nu-i un sentiment particular; e numai un prisosde laşitate, de spaimă şi de teamă întotdeaunavicios ... Şi pentru că prici- pala cauză africii este surpriza, nu-i leac mai bun ca săte fereşti de ea decît acela de a folosi premeditarea şi
description
Cateva randuri despre Frica de Sfarsitul Lumii.
Transcript of Frica de Sfarsitul Lumii
Frica de Sfarsitul Lumii
Patru Clrei, btlia ngerului i a Bestiei, ntoarcerea triumftoare a lui Hristos ... Astfel era reprezentat sfritul lumii din Apocalipsa Sfntului Ioan, celebru text scris n primul secol al erei noastre si a crui viziune a fost att de puternica i att de izbitoare nct a modelat imaginaia uman o lung perioad de timp. Dar cine sunt acei care ntr-adevr au crezut n aceste poveti de distrugere i nviere? Aceasta abordarea a provocat mari temeri care au fost descrise de ctre Michelet i Georges Duby. n preajma anului 2000, care, la rndul su, ridic semne de ntrebare, ateptri i fantezii, ceea ce va urma este o prezentare a istoriei mentalitilor care a luminat atitudinile i convingerile oamenilor din Occident.
Frica sau groaza, care este contrariulcutezanei, nu-i numai o rceal, ci i otulburare i o spaim a sufletului; ea itaie puterea de-a rezista nenorocirilor pecare le bnuiete la tot pasul... De aceea, nu-i un sentiment particular; e numai un prisosde laitate, de spaim i de team ntotdeaunavicios ... i pentru c prici- pala cauz africii este surpriza, nu-i leac mai bun ca ste fereti de ea dect acela de a folosi premeditarea i de a te pregti s ntmpinitoate evenimentele care pot strni teama. (Jean Delumeau)Frica i refuzul noutilor le regsim i nfrmntrile i revoltele religioase din secoleleXVI i XVII. Protestanii nu doreau nici pedeparte s inoveze. Obiectivul lor era acela dea se ntoarce la puritatea bisericii primitive ide a curai Logos-ul divin de travestirile care ltrdau. Trebuiau izgonite, la nevoie cu fora,numeroasele adugiri idolatre i superstiioase pecare oamenii, nelai de Satan, le introduseser",le nscociser", le furiser", de-a lungulsecolelor, n detrimentul mesajului de izbvire.Indulgene, pelerinaje, cultul sfinilor, slujbe nlatin, spovedanie obligatorie, legmintemonastice, mesa papis-79 ta trebuiau mturate pentru ca omul s poat pi din nou spre Domnul pe calea cea dreapta Bibliei. A dobor, cum cerea Luther, celetrei ziduri ale romanitii" (adic superioritatea puterii pontificale asupra puterii civile;dreptul pe care i1 arog papa de a interpretanumai el singur Scripturile; preeminena papei asupra conciliilor) nsemna a lucra pentruDumnezeu mpotriva lui Antihrist i a repune,n lumea cretin, lucrurile la locul ce li se cuvine.
