Frecventa de Filmare
4
FRECVENȚA DE FILMARE 1. Cinematografie înseamnă, din punct de vedere etimologic, „scrierea mișcării” (de la cuvintele franceze „cinématique” - mișcare și „graphie” - scriere). Legat de această definiție amintesc faptul că patentul acordat fraților Lumière în februarie 1895 avea titlul de „Aparat pentru obținerea și vizionarea imaginilor”, numit generic de către ei „Cinematograf”. Cinematografie este înregistrarea unei serii întregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect în mișcare cu o anumită cadență - analiza mișcării - și apoi proiectarea acestor imagini cu aceeași cadență (între 16 - 18 imagini/secundă pentru film mut și 24 imagini /sec. pentru film sonor) pentru reconstituirea mișcării - sinteza mișcării. Analiza mișcării, în cinematografie, este totalitatea operațiunilor efectuate pentru obținerea unor faze ale mișcării, sub forma unor imagini negative sau pozitive localizate pe un purtător transparent emulsionat. Sinteza mișcării, în cinematografie, este totalitatea operațiunilor efectuate pentru obținerea efectului de mișcare de pe un film care conține imagini pozitive - statice (faze intermediare ale unei mișcări) Fenomenul cinematografic se realizează pe baza analizei și sintezei mișcării. Acest fenomen al perceperii mișcării se datorează unor factori fiziologici și a unor factori psihologici, care se petrec în ochi. Dacă privind un obiect luminos imaginea lui se formează pe retina ochiului ca apoi prin nervul optic senzația perceperii vizuale a obiectului se transmite la creier. În momentul când obiectul dispare brusc senzația perceperii nu dispare concomitent. Acest fenomen de ștergere progresivă se numește memorie retiniană. Aceasta are o durată variabilă dependentă de
description
Film
Transcript of Frecventa de Filmare
FRECVENA DE FILMARE
1.
Cinematografie nseamn, din punct de vedere etimologic, scrierea micrii (de la cuvintele franceze cinmatique - micare i graphie - scriere). Legat de aceast definiie amintesc faptul c patentul acordat frailor Lumire n februarie 1895 avea titlul de Aparat pentru obinerea i vizionarea imaginilor, numit generic de ctre ei Cinematograf.
Cinematografie este nregistrarea unei serii ntregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect n micare cu o anumit caden - analiza micrii - i apoi proiectarea acestor imagini cu aceeai caden (ntre 16 - 18 imagini/secund pentru film mut i 24 imagini /sec. pentru film sonor) pentru reconstituirea micrii - sinteza micrii.
Analiza micrii, n cinematografie, este totalitatea operaiunilor efectuate pentru obinerea unor faze ale micrii, sub forma unor imagini negative sau pozitive localizate pe un purttor transparent emulsionat.
Sinteza micrii, n cinematografie, este totalitatea operaiunilor efectuate pentru obinerea efectului de micare de pe un film care conine imagini pozitive - statice (faze intermediare ale unei micri)
Fenomenul cinematografic se realizeaz pe baza analizei i sintezei micrii. Acest fenomen al perceperii micrii se datoreaz unor factori fiziologici i a unor factori psihologici, care se petrec n ochi.
Dac privind un obiect luminos imaginea lui se formeaz pe retina ochiului ca apoi prin nervul optic senzaia perceperii vizuale a obiectului se transmite la creier. n momentul cnd obiectul dispare brusc senzaia perceperii nu dispare concomitent. Acest fenomen de tergere progresiv se numete memorie retinian. Aceasta are o durat variabil dependent de intensitatea excitaiei luminoase, de compoziia spectral a luminii, de durata n timp a excitaiei luminoase. Cele expuse mai sus sunt factorii fiziologici privind analiza i sinteza micrii.
Factori psihologici sunt memoria asociativ i persistena retinian. Astfel ochiul observ n jurul lui o serie de imagini transmise creierului care le pstreaz; fenomenul este definit ca memorie asociativ i este factorul psihologic care leag ntre ele diferite imagini completnd lipsurile dintre ele. Aici intervine i factorul numit persistena retinian care ndulcete trecerile de la o faz la alta i care ajut s mai persiste vechea imagine n creier peste care impune noua imagine. Datorit acestor factori psihofiziologici putem viziona un film.
Filmul este o serie de fotograme (cadre) nirate a unor micri. In aparatul de proiecie cinematografic, redarea fotogramelor se face n aa fel nct fiecare va sta n faa ferestrei de proiecie un anumit timp, dup care se va face proiecia urmtoarei. Aceast sucesiune care se face ntr -un tempo sacadat (cadenat) este perceput de ochiul uman ca o micare natural. Dac nu ar exista aceast persisten retinian, dup unii remanen retinian, de fapt un defect al ochiului, nu ar fi putut s apar cinematograful.2.
Frecvena de filmare (frame rate, fps, refresh rate) reprezint numrul de imagini statice consecutive (cadre, frames) pe care un dispozitiv aparat de filmat, camera video le poate capta ntr-o secund.Persistena retinian, la o frecven a imaginilor ntre 16 i 24 imagini pe secund, creeeaz o iluzie de continuitate; n acest fel, o serie de imagini consecutive statice sunt percepute ca o imagine continu, n micare.
n epoca filmului mut, nregistrarea se fcea la o fracven cuprins ntre 16 i 24 fps. Aparatul de filmat fiind acionat manual, aceast frecven nu era constant.
La proiecie, frecvena putea fi modificat cu ajutorul unui reostat care controla voltajul aparatului de proiecie sau prin folosirea obturatoarelor cu 2 sau 3 deschideri, proiectnd imaginile cu o frecven mai mare dect cea folosit la filmare. Acest lucru era perceput ca o plpire a imaginii pe ecran (flicker).
Apariia filmului sonor (1926) a impus introducerea unei frecvene standard de 24 fps. La frecvene mai mici sau variabile se produceau distorsiuni ale sunetului.
n ulima vreme se incearc trecerea la 48 fps, pentru reducerea efectului de tergere (motion blur) i pentru a mbunti calitatea sunetului.
Efectele digitale i utilizarea 3D tind s impun acest standard, unii cineati propunnd chiar frecvene mai mari.Regizorul Peter Jackson nsui a vorbit despre ce nseamn vizionarea la 48 de cadre pe secund. Iat ce declara regizorul despre noul framerate."Arat aproape ca o proiecie la vitez normal, ns imaginea are mbuntiri uriae n ceea ce privete claritatea i fineea. La 24 de cadre pe secund pare ok - i am vzut mii de asemenea filme n ultimii 90 de ani - ns adesea imaginea e n cea n unele cadre n care apar micri rapide, iar dac se mic repede camera, imaginea poate trepida sau micrile pot prea sacade, ca ntr-o lumin stroboscopic. Filmarea, i apoi proiecia unui film la 48 de cadre pe secund, nltur aceste probleme. Iniial, viteza de 24 cadre pe secund a fost aleas prin prisma cerinelor tehnice ale sunetului, posibil viteza minim la care coloana sonor avea fidelitate. De asemenea, o vitez mai mare ar fi implicat probleme legate de costul filmului.
Doug Trumbull a dezvoltat i promovat, acum 30 de ani, o tehnic avnd 60 de cadre pe secund ntr-un proces numit ShowScan. Rezultatele erau bune, dar din nefericire tehnica nu a fost adoptat pe scar larg, lucru de neles datorit costului ridicat de a filma un numr mare de role de film (costul se ia n funcie de lungimea rolei, 0,33 m fiind echivalentul a 18 cadre) i datorit dificultilor legate de proiecia n cinematografe. Aadar, viteza de 60 de cadre pe secund nu a fost fezabil pentru filmele normale. n schimb, majoritatea proiectoarelor digitale actuale pot funciona la 48 de cadre pe secund, cu nite upgrade-uri la serverele digitale. Dup teste la 48 respectiv 60 cadre pe secund, diferena ntre ele este aproape imposibil de sesizat, ns diferena de calitate comparativ cu 60 cadre pe secund este semnificativ. Un spectator se va obinui foarte repede cu noul aspect, care pare mai viu i mai confortabil de urmrit"
