Frecvena notelor in octava C4in scala muzical egal temperat

NumrulNota (solfegiu)Notaia internationalFrecvena (in Hertz)

1DoC

2Do C

3ReD

4Re D

5MiE

6FaF

7Fa F

8SolG

9Sol G

10LaA

11La A

12SiB

1DoC

Vibraia unei corzi, frecvena fundamental i primele 6 armonici superioareSunetele i zgomotele de orice fel i orice provenien se deosebesc ntre ele prin trei caracteristici principale: nlimea, tria (intensitatea) i timbrul. Cele trei mrimi nu sunt independente. La nivelul percepiei, tria i nlimea se influeneaz reciproc.nlimea sunetelor se refer la frecvena de vibraie a coloanei de aer, coardelor sau membranelor ce produc sunetul. Aceast caracteristic a sunetelor este relativ, n funcie de nlimea unui ton de reper, odat cu creterea frecvenei crescnd i nlimea.Sunetul emis de o surs are un caracter complex, deoarece, n afar de sunetul fundamental, sursele sonore emit i diferite armonici superioare (sunete ce au frecvenele egale cu multipli ai frecvenei sunetului fundamental). Analiza structurii unui sunet permite obinerea unui spectru caracteristic fiecrei surse (aa numita amprent sonor). Aceast proprietate permite recunoaterea persoanelor dup voce

Sunetele muzicale i frecvena lor]Denumirea tiinificFrecvena (Hz)

C5 (C tenor)523,251

B4493,883

A#4 sau Bb4466,164

A4 (A440)440,000

G#4 sau Ab4415,305

G4391,995

F#4 sau Gb4369,994

F4349,228

E4329,628

D#4 sau Eb4311,127

D4293,665

C#4 sau Db4277,183

C4 (C mijlociu)261,626

B3246,942

A#3 sau Bb3233,082

A3220,000

G#3 sau Ab3207,652

G3195,998

F#3 sau Gb3184,997

F3174,614

E3164,814

D#3 sau Eb3155,563

D3146,832

C#3 sau Db3138,591

C3 (C jos)130,813

B2123,471

A#2 sau Bb2116,541

A2110,000

Procesul prin care se atribuie nume de note diferitelor nlimi (frecvene) se numete acordare. n muzica contemporan, acordajul se realizeaz astfel nct frecvenei de 440Hz s i corespund nota La (A).A440

5 secunde de vibraie sonor cu frecvena 440 Hz

Probleme n ascultarea fiierului? Consultai pagina de ajutor.

Diferena n numrul de vibraii pe secund dintre dou sunete cu nlimi diferite se numete interval (prim - aceeai nlime, secund, ter, cvart, cvint, sext, septim, octav, .a.m.d). Dou sunete cu frecvena , respectiv , se afl la o octav unul de cellalt, deci reprezint aceeai not muzical. Spre exemplu, fiecare not La poate fi exprimat matematic astfel:

Astfel, folosind formula de mai sus, putem obine lista de note La cu nlimiile cuprinse ntre 20Hz i 20,000 Hz, adic spectrul auditiv uman. Johann Sebastian Bach a fost cel care a introdus scara uniform temperat n muzic. n aceast scar exist 12 semitonuri n interiorul fiecrei octave, frecvenele notelor succesive separate printr-un interval de un semiton formnd un raport constant, egal cu [1] Tabelul alturat prezint notele muzicale cuprinse n intervalul 110 Hz i aprox. 523 Hz.Percepia nlimii sunetuluin timp ce frecvena fundamental sau nlimea fundamental a sunetului poate fi determinat precis prin intermediul unor msurtori, aceasta poate fi diferit de nlimea perceput de urechea uman datorit apariiei vibraiilor armonice (n special n cazul instrumentelor cu coarde, cum sunt pianul sau chitara).Micile modificri n frecvena unui sunet sunt greu de observat de urechea uman, mai ales de cea neantrenat. n general, o diferen de cinci sutimi de semiton sau aproximativ 0.3% n frecvena sunetului este sesizabil, dar acest fapt depinde i de poziia ei n spectrul auzului uman (cu ct se apropie mai mult de pragul infrasunetelor, respectiv ultrasunetelor, capacitatea analizatorului auditiv de a distinge ntre sunetele apropiate scade). De asemenea, dac cele dou sunete de comparat sunt emise simultan, existena diferenei dintre ele este mai uor de observat.Ca o explicaie simplist, dou sunete sun cu att mai armonios cu ct armonicele unuia se suprapun mai bine peste armonicele celuilalt, adic cu ct au mai multe armonice comune. De aceea sunetele ale cror frecvene se afl ntr-un raport de numere ntregi i mici sun bine mpreun: au o mulime de armonici comune, adic de multipli comuni ai frecvenelor fundamentale.Standardizarea notei LA a devenit o necesitate abia cnd au trebuit interpretate melodii cu mai multe instrumente i cnd dou sau mai multe din acele instrumente nu se puteau acorda (uor). Frecvena LA-ului nu a fost ntotdeauna 440 Hz i nu a fost aceeai peste tot n Europa. Adesea ea varia de la un productor de instrumente la altul sau de la un acordor la altul. Putem reconstitui istoria (i geografia) LA-ului standard examinnd diapazoanele care ne-au rmas din diferite perioade i regiuni. Ele variaz relativ mult, cu mai multe semitonuri, cu o tendin de cretere de-a lungul secolelor. Abia prin secolul al XX-lea s-a stabilizat la 440 Hz, dar chiar i azi mai snt abateri i standarde paralele (442 Hz, 443 Hz, iar pentru muzica baroc 415 Hz). Vedei detalii aici.Nu tiu de ce a fost aleas nota LA pentru standardizare. Unele standarde vechi l-au stabilit pe do, dar pn la urm ctigtor a rmas la-ul. Probabil are legtur cu faptul c multe instrumente cu coarde, de exemplu vioara, au i o coard la, nct la acordare era mai util s le dai la-ul dect do-ul.Nu neleg ntrebarea Frecventele acestor note ar putea avea legatura cu ceea ce percepe urechea umana?.Dac v referii la intervalele de frecvene dintre note atunci rspunsul e cel de mai sus, cu suprapunerea ct mai multor armonici.Dac v referii la nlimea absolut a notelor luate ca un grup, rspunsul e c nu, frecvenele notelor nu au legtur cu percepia urechii umane. La urma urmei aceeai melodie se poate transpune ntr-o gam mai sus sau mai jos dect a fost ea scris i sun la fel, pentru c ceea ce conteaz ntr-o melodie snt intervalele relative dintre sunete, nu nlimile lor absolute. Alegerea nlimii la care o orchestr sau un cor interpreteaz o pies se face nu dup urechea asculttorilor, ci dup posibilitile instrumentelor i vocilor.

Este o conventie. Este rezultatul experimentului lui Pitagora cu monocordul. A observat ca o anumita lungime a unei corzi produce un sunet placut. In scara lui pitagora de 7 note, relatia frecventelor fiacarei note este urmatoarea:(f= cicluri/secunda)Do -> Sol = 3/2 fDo -> La = 4/3 fSol -> Re = 3/2*3/4 = 9/8 fRe -> La = 9/8*3/2 = 27/16 fLa -> Mi = 27/16*3/4 = 81/64 fMi -> Si = 81/64*3/2 = 243/128 faceste intervale sunt aleatorii, chiar daca intervine fenomenul fizic al harmonicii, foarte important in orice miscare ondulatorie longitudinala."scara temperata" (12 seminote, care este cea mai utilizata in muzica occidentala) se construieste in functie de frecventa notei "La" din centru in 440cicluri/secunda sau "La" de 55 cicluri/secunda - nota cea mai joasa in stanga claviaturii unui pian. Se obtine frecventa fiecarei note multiplicandu-se "La" cu a 12-a radacina de 2 (1,0594) si fiecare din notele urmatoare, inmultind ultimul produs cu 1,0594in acest fel, se poate stabili ca frecventele anumitor note in "scara temperata" sunt urmatoarele:La = 440,00 c/s.Si b= 466,16 c/s.Si = 493,88 c/s.Do = 523,25 c/s.Re b=554,36 c/s.Re = 587,32 c/s.Mi b = 622,25 c/s.Mi = 659,25 c/s.Fa = 698,45 c/s.Sol b = 739,98 c/s.Sol = 783,99 c/s.La b = 830,60 c/s.La = 880,00 c/s.aceste frecvente corespund intervalului unei octave unde frecventa ultimei note din serie este exact dublul frecventei notei de la inceput.

Cea mai mare parte din muzica mondiala a trecut la frecventa de 440 hertzi, de cand Organizatia Standardelor Internationale (ISO International Standards Organization) a luat aceasta decizie in 1953. Asta in ciuda faptului ca frecventa de 440 de hertzi poate avea un efect nesanatos asupra constiintei umane. Muzica Universului, muzica naturii este, in schimb, acordata pe frecventa de 432 de hertzi aceasta muzica transmite energii benefice si vindecatoare.Exista o teorie care spune ca schimbarea de la frecventa de 432 de hertzi la cea de 440 de hertzi a fost dictata in anul 1940 de ministrul propagandei naziste, Goebbels. Scopul a fost acela de a-i face pe oameni sa devina prizonieri ai unei anumite constiinte materialiste. Ciudat, Statele Unite a copiat modelul nazist si a trecut si ea la frecventa de 440 de Hz, care a devenit standard in anul 1953.440 Hz este o frecventa artificiala, care se indeparteaza de simetria vibratiilor sacre. Intr-o lucrare intitulata Controlul prin intermediul muzicii, Dr. Leonard Horowitz scrie: Industria muzicala este caracterizata prin aceasta frecventa impusa, care are rolul de a creste agresiunea, agitatia sociala si emotiile negative, predispunand oamenii la boala fizica.Iesi afara pe strada si priveste in jur. Ce vei vedea? Elevi, adolescenti, oameni maturi ce au in comun toti acesti oameni? Asculta muzica la telefon sau la mp3 player! Astfel, manipularea prin intermediul acestei frecvente este maxima. Ingenios, nu? Sa nu uitam vorbele lui Nikola Tesla: Daca vrei sa afli secretele Universului, atunci gandeste-te la energie, frecventa si vibratii.Vibratiile scazute ale frecventei de 440 Hz sunt daunatoare fiintelor umane, caci duc la dizarmonie si ura. In plus, are rolul de a crea boli si razboi. Priviti si ascultati videoclipul de mai jos: in prima parte, veti auzi o melodie la 432 Hz, iar in a doua parte, veti asculta o melodie la 440 Hz. Veti constata diferentele. 432 Hz este o frecventa pura, logica si naturala; 440 Hz este o frecventa ce promoveaza materialismul, ura si deconecteaza oamenii de la natura.