O coordonata a umanismului romanesc este interesul pentru istoria poporului roman, pentru consemnarea si punerea ei,in cunostinta pentru cititori.Scrierile cu caracter istoriografic,in limba romana,atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca in sec. al XVII-lea si in primele decenii ale secolului urmator este pregatita pentru preocuparea pentru istoriea oamenilor politici,si a carturarilor in secolele precedente.Din sec. al XV-lea si al XVI-lea s-au pastrat primele cronici, iar cea mai veche este Cronica lui Stefan cel Mare, o cronica oficiala scrisa in limba slavona de un autor necunoscut.

In sec XVII primele cronici de autor roman apar in Moldova, autorul fiind Grigore Ureche. Născut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deținând funcții politice importante la sfârșitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Țării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă. Cronicarul de mai târziu a învățat carte la Lemberg, la Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar.În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiași Țări de Jos. Grigore Ureche a formulat cel dintai cu claritate ideea unitatii de origine,de neam si de limba a tuturor romanilor: “toti de la Ram se trag”.Este primul care aduce si argumente de ordin lingvistic pentru aceasta idee. A murit în anul 1647 în satul Goești din ținutul Cârligăturii și a fost înmormântat într-o criptă de la mănăstirea Bistrița din Moldova. Ureche scrie evenimentele petrecute in Moldova din anul1359 pana la a doua domnie a lui Aron Voda (1594).

Tot in limba romana s-au pastrat cronicile de autori munteni,numite Letopisetul Anonim Cantacuzinesc, Letopisetul Brancovenesc si Cronica Balenilor.Cronicarii moldoveni sunt boieri luminati ,carturaripreocupati de consemnarea istoriei poporului,fiindconstienti de rolul sau educativ. Temele fundamentalea bordate de cronicari, si de care au contribuit la formarea constiintei noastre istorice sunt: originea comuna a tuturor romanilor, originea romana a romanilor, latinitatea limbii romane, fenomenul continuitatii poporului roman in acest spatiu geografic, consemnarea evenimentelor istorice, trecute sau contemporane, institutia domniei(chipuri si tipuri de domnitori) consemnarea artistica a istoriei in cronici si primele elemente de arta literara. Cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin,Ion Neculce, Scriu Letopisetul Tarii Moldovei, continuind scrierea de unde a terminat predecesorul.

Miron Costin (n. 30 martie 1633 – d. 1691) a fost un cronicar moldovean, unul dintre primii scriitori și istoriografi din literatura română. Erudit, cunoscător de limbi străine și conștient de rolul culturii în evoluția statelor, Costin a trecut în eternitate lăsând posterității o operă valoroasă atât din perspectivă istorică, documentară, cât și din punct de vedere literar. Activitatea dregătorului, a diplomatului ce se remarcă prin patriotism și ură împotriva asupritorilor nației sale, cunoașterea tuturor aspectelor politicii din vremea sa, experiența luptătorului s-au împletit cu preocupările cărturarului, ale istoricului devotat pământului strămoșesc și ale scriitorului deschizător de drumuri în literatura română. Miron Costin scrie evenimentele dintre anii 1595 si1661.

Ioan Neculce (n. 1672 – d.cca. 1745) a fost un cronicar moldovean, mare boier care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui Dimitrie Cantemir. Sub Antioh Cantemir a înaintat până la rangul de spătar, și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare hatman de către Dimitrie Cantemir. După ce rușii au pierdut războiul, Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, întorcându-se în Moldova, a trăit la moșia sa din Boian, ocupând numai o dată, sub

Constantin Mavrocordat, funcția de vornic. În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul Gheorghe Adamescu spune: „Neculce a fost un militar distins, iar Petru cel Mare l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat”. Ion neculce consemneaza evenimente petrecuter intre anii 1661 si 1743,o etapa dramatica a istoriei Moldovei. Motivul pentru care consemneaza evenimentele este cunoasterea istoriei. Pentru consemnarea istorieineamului,carturarii umanisti se preocupa de cercetareacritica a izvoarelor si documentelor,pentru ca scrierile istorice trebuie sa slujeasca adevarul, fiind un act de responsabilitate in fata urmasilor.

Primul nostru umanist care afirma ideea originii romane,comune a tuturor romanilor,este Nicolausolahus, in lucrarea scrisa in 1536 “hungaria”.Scrisa in limba latina ,este prima lucrare care pune in circuitul umanismului european aceste idei privitoare la identitatea nationala a romanilor. Latinitatea limbii romane este sustinuta de Miron Costin, Dimitrie Cantemir, iar mai tarziu de lucrarile filologice ale reprezentantilor Scolii Ardelene. In ultima parte a letopisetului ,Miron Costin consemneaza evenimente istorice la care a fost martor. Recompune destine sub forma unor portrete cu corespondenta morala, tinta fiind ilustrarea unui preceptetic. Letopisatul Tarilor Moldovei de la Dabija-Voda panala a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de Ion Neculce,lucrare presarata de numeroase caracterizari si portrete,descrieri,anecdote,este precedat de patruzeci si doua de legende istorice renumite sub titlul de “O sama de cuvinte”.In portrete surprinde ticurile,gesturile ,faptul caracteristic.

Opera cronicarilor este stiintifica prin continut,dar literara prin forma.importanta cronicarilor consta in faptulca au pus in circulatie ideile lor,si realizarea artistica ascrierilor adica dezvoltarea unor tehnici narativesidescriptive.Reflectarea istoriei in literatura inseamnasubiectivizare si creare de stereotipuri curtulare,inclusivprin impunerea in constiinta generatiilor a unor figurilegendare ale istoriei nationale ,incepand cu scrierilescriitorilor pasoptisti. Literatura a accentuat ideea “deapartenenta a prezentului la un curs aomun al istoriei.