Fore ortodontice

Fore ortodonticeTipuri de fore ortodonticeTipuri de forte ortodontice

fortele artificiale (mecanice) sunt produse de proprietatile materialelor din care sunt realizate aparatele ortodontice: oteluri inoxidabile pentru arcuri, materiale elastice (inele de cauciuc), suruburi ortodontice. Deformarea componentei elastice (arcul) determina o tendinta la revenire spre forma initiala, declansand o forta care aplicata asupra dintelui ii poate modifica pozitia. Intensitatea actiunii fortei este reglata periodic de catre medic prin activarea arcurilor sau de catre pacient prin derotarea suruburilor sau schimbarea inelelor elastice. (pic.1) http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=HD4sPA4H-k_FSM&tbnid=e0yPoz4EaH jlM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fortodontiesibiu.com%2F&ei=xLERVOKvKMS_PKGqgaAI&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNFVXM23uR7D_jL-WxqKJ-NCjLFX2w&ust=1410532139514831 fortele naturale (functionale) sunt generate de contractiile musculaturii orofaciale ce rezulta din modificarea echilibrului grupelor musculare antagoniste. Intensitatea acestor forte este reglata reflex de proprioceptorii parodontali, articulari, pericolul supradozarii fortei fiind redus (Cocarla). (pic.2) http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad =rja&uact=8&docid=M5QwTCKWq9mLlM&tbnid=sb8uHL7WVKt03M:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FImportanta-musculaturii-sistem14228.php&ei=vbIRVMG0MI7mPKmcgLgJ&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNEVkmON2m1ZafqJIe6g2P3W4c2d3w&ust=1410532406840229Pic.1 Pic.2

Din punct de vedere al fortei ortodontice utilizate, se pun in discutie 3 aspecte:

Tipuri de foreDin punct de vedere al ritmului de actiune, este foarte important cuplul durata de actiune-durata de repaos. Exista 3 tipuri de forte: forte intermitente caracterizate de alternanta perioadelor de actiune si de repaos, fiind generate de aparate mobile, activatoare, dispozitive extraorale, aparatul actionand doar o parte din zi. Dispozitivele extraorale se poarta in timpul noptii generand forte ortodontice puternice, dar perioada de inactivitate de peste zi permite tesutului sa se odihneasca si circulatiei intrerupte sa se reia.http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=I1C7iYsXOUIrjM&tbnid=Za7FQ927ZBYYQM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FAparatele-ortodontice-mobile-p12612.php&ei=FLQRVPz7AomCPcexgegK&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNHP0F_tMWhFzF3BOlJo31loCwSxOA&ust=1410532718381132

forte discontinue caracterizate de alternanta perioadelor de actiune cu perioadele de repaos ce permit organizarea tesuturilor. Forta importanta pe parcursul activarii, diminua rapid din momentul deplasarii ortodontice a dintelui. forte continue cu intensitatea aproximativ constanta pe tot parcursul deplasarii dintelui, nu solicita reactivari frecvente. Sunt forte lejere ce nu provoaca compresia exagerata a ligamentului parodontal si hialinizarea tisulara. Folosite cu discernamant fara a provoca presiuni localizate, permit cea mai favorabila deplasare ortodontica.

Dupa Graber, fortele intermitente ar fi mai biologice, deoarece perioadele de repaus ofera osului posibilitati de restructurare, iar fluxul sanguin nu ar fi jenat decat pe perioade scurte de timp. Avantajele fortelor continue provin din faptul ca, odata declansate, procesele restructurarii osoase sunt si intretinute.

Dup intensitateDupa intensitatea fortei, exista:

forte mici, lejere ce nu depasesc 30-40 g/dinte monoradicular. Ligamentul parodontal este presat, nu strivit, iar vasele sanguine sunt inca vizibile. In aproximativ 24 - 48 de ore, de-a lungul suprafetei de os alveolar supusa presiunii, apar mieloplaxe si incepe resorbtia directa de os alveolar, iar in spatiile reticulare are loc depunerea de osteoid.(pic.1) http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=I1C7iYsXOUIrjM&tbnid=wH_ONTr-c4xGOM:&ved=&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FAparatele-ortodontice-mobile-p12612.php&ei=7bMRVP3rMOfNygOE34JQ&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNHP0F_tMWhFzF3BOlJo31loCwSxOA&ust=1410532718381132

pic.1

forte mari, sub actiunea carora ligamentul parodontal este strivit intre dinte si peretele alveolar: vasele sanguine sunt comprimate, iar ligamentul parodontal devine acelular si hialin in aparenta. Osteocitele osului subiacent dispar. Aceste zone sunt deseori bine localizate, iar mieloplaxele apar adiacent la ele si in spatiile reticulare ale osului subiacent. Astfel se indeparteaza zona de hialin si corticala, dintele deplasandu-se in final. Daca forta ramane excesiva in continuare, vor aparea noi zone de hialin. (pic.2)http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=I1C7iYsXOUIrjM&tbnid=O8zHOJAPvU3QtM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FAparatele-ortodontice-mobile-p12612.php&ei=9bQRVICLMcGsPIe6gbgN&bvm=bv.74894050,d.bGQ&psig=AFQjCNHP0F_tMWhFzF3BOlJo31loCwSxOA&ust=1410532718381132

Este dificil sa determinam forta ideala ce trebuie aplicata fiecarui dinte pentru a obtine o deplasare data in conditii ideale. Un factor ce face imposibila determinarea fortei optime este diversitatea reactiilor individuale. La o presiune egala, fiecare individ reactioneaza diferit in functie de caracteristicile sale individuale: - rigiditatea substantei fundamentale intercelulare- gradul de mineralizare si maturizare a osului- rezistenta mecanica a tesuturilor.

2.Notiuni de biomecanica ortodontica

Centrul de rezistenta Pozitia centrului de rezistenta depinde de tesutul de sustinere dento-alveolar, deci de morfologia radacinii, de ligamentul parodontal, de calitatea osului alveolar (lungimea crestei alveolare) si in nici un caz nu depinde de tipul si marimea fortelor aplicate pe dinte. Aproximand forma unui incisiv cu o parabolasi presupunand mediul inconjurator omogen, centrulde rezistenta se calculeaza matematic ca fiind la aproximativ 33% din lungimea radacinii in portiunile dinspre colet. http://www.google.md/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=kDtaj1rBgBcRYM&tbnid=SFL7MZk1zVDmBM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FBiomecanica-restaurarilor-prot54538.php&ei=ObcRVJ39OIHaOZi2gbAJ&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNGFnxdx-HiJSN7E8G73yD9RO6ebOA&ust=1410533544403210

Cercetari holografice in vivo au demonstrat ca centrul de rezistenta este situat ceva mai apical, la aproximativ 40% de la creasta marginala. La molari, centrul de rezistenta este in apropierea furcatiei radiculare, de obicei cu 1-2mm mai apical. Pentru ortodontie, centrul de rezistenta reprezinta punctul in care daca s-ar aplica o forta, aceasta ar determina o translatie pura. Daca se aplica un cuplu de forte in jurul centrului de rezistenta s-ar produce o miscare de rotatie pura (Boboc).

Centrul de rotatie

Daca se aplica o forta nu in centrul de rezistenta, ci undeva la nivel coronar, aceasta va determina o inclinare a dintelui compusa de fapt dintr-o miscare de translatie si una de rotatie. Inclinarea apare datorita momentului ce ia nastere prin aplicarea fortei la distanta de centrul de rezistenta. Inclinarea se va face in jurul unui alt punct denumit centru de rotatie. Spre deosebire de centrul de rezistenta care depinde doar de anatomia dento- alveolara, centrul de rotatie depinde de forta si momentul fortei aplicate la nivelul dintelui. El poate fi in apropiere de centrul de rezistenta, dar se poate afla in puncte diferite la nivelul radacinii, poate fi coronar, apical sau chiar la infinit. http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=gbeOVtihQ8qViM&tbnid=vyp-FcCKF20X2M:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.esanatos.com%2Fghid-medical%2Fstomatologie%2FInterventia-protezarii-in-rapo24316.php&ei=uLcRVNOaHoWAPZLzgagL&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNHgZcFXv2g1Emutg6s4-_phnp4zWQ&ust=1410533671179818

ExempluPe suprafata vestibulara a unui incisiv superior protrudat, se aplica o forta de palatinizare de 50g, la o distanta de 15mm de centrul de rotatie al dintelui. Momentul fortei (50x15=750g/mm) va determina deplasarea spre oral, mai accentuata la nivelul coroanei decat la nivelul apexului). Daca dorim deplasarea corporeala (translatia), va trebui creat un alt moment, egal ca marime, dar de sens opus, ce poate fi dat de o forta de 37,5g aplicata la nivelul marginii incizale, la distanta de 20mm de centrul de rotatie, care impinge dintele spre vestibular. Aceasta forta declanseaza un moment egal cu primul (37,5x20=750g/mm), dar de sens opus. Diferenta de forta ramasa (5037,5=12,5g) va deplasa foarte putin dintele spre palatinal (Proffitt). Pentru o forta neta de 50g care sa produca o deplasare importanta a dintelui, este necesara o forta de 200g pe suprafata V si o forta de 150g pe suprafata orala care sunt declansate numai cu ajutorul aparatelor fixe prin actionarea in bracket a 2 puncte opuse ale arcului dreptunghiular (Cocarla).

Forta ortodontica

Este definita in fizica drept actiunea unui corp asupra altui corp. Este o marime vectoriala, avand directie de actiune, punct de aplicare, sens si intensitate. Intensitatea fortei este apreciata dupa efectul biologic asupra tesuturilor dento-parodontale si mai ales asupra presiunii sanguine capilare. In ortodontia moderna se prefera fortele usoare pentrudeplasarea dintilor, adica fortele ce nu produc zone de hialinizare in ligamentul parodontal. O forta de intensitate mare nu ar produce o deplasare mai rapida, deoarece apar zone de hialinizare ce blocheaza deplasarea si in plus pot sa apara efecte nedorite (pierderea ancorajului, dureri dentare, necroze pulpare, rizalize patologice). http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=CpmfI0RftOlkDM&tbnid=mYwsmvl_1k6bJM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.dentalpedia.ca%2Fbiomechanics%2Fphysics-in-orthodontics%2Fcenters%2F&ei=SrgRVOWkJo3mPMDcgLAO&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNEl80kGyxl15zqo0QM6gv2fc5mHkw&ust=1410533781819049

Forta ortodontica se comporta ca orice vector tinand cont de legi de compunere si descompunere: Daca pe un corp actioneaza in acelasi punct mai multe forte, el se comporta ca si cum pe el ar actiona o singura forta de intensitate, directie si sens egale cu ale fortei rezultante vectoriale obtinute din compunerea vectoriala a acelor forte. Daca se aplica doua forte de aceeasi directie si de acelasi sens, actionarea lor se sumeaza. Un exemplu concludent ar fi sumarea fortei de mezializare fiziologica cu cea de mezializare ortodontica. Daca directia e aceeasi, dar sensul contrar, la intensitate egala, actiunea celor doua forte se anuleaza. Daca intensitatea difera, rezultanta va fi egala cu diferenta intre cele doua forte, iar deplasarea se face in sensul fortei mai mari. Daca directiile a doua forte sunt paralele, iar sensul contrar si actiunea lor este tangentiala, apare miscarea de rotatie. Forta ortodontica poate fi exercitata asupra unor dinti izolati, grupe dentare, arcade, articulatia temporomandibulara. Indiferent de natura fortei ortodontice (naturala, artificiala), pentru a obtine un efect terapeutic este necesara o zona de aplicare a fortei (dintii, arcada, maxilarul) si o zona de sprijin denumita ancoraj (Cocarla).

Momentul fortei

Daca forta nu actioneaza in centrul de rezistenta al dintelui, ea nu va produce o translatie pura, ci o rotatie a dintelui datorita momentului fortei ce apare prin aplicarea fortei la distanta de centrul de rezistenta. Distanta perpendiculara pe directia fortei, masurata din centrul de rezistenta se numeste bratul fortei. Momentul fortei este o marime fizica, definita ca produsul dintre marimea fortei si bratul ei, iar momentul unui cuplu de forte este produsul dintre marimea fortelor si distanta dintre ele (Cocarla). M = F x d, unde M este momentul fortei, F este forta, iar d bratul fortei. http://www.google.com/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=CpmfI0RftOlkDM&tbnid=mYwsmvl_1k6bJM:&ved=0CAcQjRw&url=http%3A%2F%2Fwww.juniordentist.com%2Fforces-required-for-orthodontic-tooth-movements.html&ei=lbgRVK2ELYjBPPTMgagP&bvm=bv.74894050,d.d2s&psig=AFQjCNEl80kGyxl15zqo0QM6gv2fc5mHkw&ust=1410533781819049

Sensul momentului se determina prin prelungirea fortei in jurul centrului de rezistenta: daca momentul va provoca o rotatie in sens orar, semnul momentului fortei este conventional pozitiv, iar daca rotatia este in sens invers acelor de ceasornic, semnul momentului va fi negativ. Cu cat directia fortei este mai aproape de centrul de rezistenta, miscarea va fi predominant prin translatie, in timp ce o distanta mai mare va genera o rotatie mai importanta si o translatie mai mica.

Raportul moment - forta

Raportul intre forta si momentul creat nu poate fi controlat decat cu aparate fixe si de el depinde tipul de deplasare a dintelui. Un raport M/F mare produce o deplasare radiculara mai ampla decat deplasarea coronara. Un raport M/F mai mic determina o inclinar dintelui prin deplasare coronara, dar mai mica decat in situatiile in care nu se aplica o contraforta. Gresiunile necesita un raport M/F de 8/1 pana la 10/1, in functie de lungimea radacinii. Pentru a deplasa uniform atat coroana cat si radacina unui dinte cu o forta de 100g, va fi necesar un moment de 800-1000g/mm. Pentru deplasarile mezio-distale, momentul depinde de dimensiunea bracket-ului ce determina bratul fortei. Cu cat bracket-ul este mai lat, celelalte elemente fiind egale, cu atat se genereaza mai usor un moment pentru deplasarea radacinilor dintilor ce limiteaza o bresa. Exemplu: distalizarea caninului in spatiul postextractional al premolarului I necesita o forta de 100g si un moment de 1000g/mm. Daca bracket-ul de pe canin ar avea latimea de 1mm ar fi necesara o forta de 1000g la fiecare din cele 4 colturi ale bracket-ului, iar daca bracket-ul are 4mm latime, este necesara doar forta de 250g la fiecare colt (Proffitt).

bibliografieOrtodontie practica de Lidia Boboc, Dragos Stanciu, Anca Temelcea, Radu StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala de Valentina Dorobat si Dragos StanciuOrtodontie si ortopedie practica de Ovidiu GrivuOrtodontie diagnostic clinic, tratament de Aurel StratuScribd - Curs fore ortodontice