FONDUL MONETAR INERNAȚIONAL

8
FONDUL MONETAR INERNAȚIONAL - REFERAT - Fondul Monetar Internaţional este un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost creat pe baza acordului din 1944 al Conferinţei Monetare şi Financiare Internaţionale de la Bretton Woods şi a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945. Şi-a început activitatea la 1 martie 1947, iar sediul său este la Washington. Prin întemeierea FMI s-a urmărit, în principal, lichidarea asociaţiilor valutare de felul Asociaţiei zonei lirei sterline, în vederea întăririi poziţiei dolarului SUA , finanţarea statelor membre cu balanţe de plăţi deficitare şi accelerarea procesului de trecere la convertibilitatea monetară. Obiectivul principal al FMI este acela de a acorda credite statelor membre în caz de deficit al balanţelor de plăţi . În afara acestuia, conform statutului său, FMI are şi alte obiective 1 , dintre care amintim: promovarea cooperării monetare internaţionale printr-o instituţie permanentă; 1 Ion Ignat, Spiridon Pralea, „Economie mondială”, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006 1

description

fondul monetar international

Transcript of FONDUL MONETAR INERNAȚIONAL

FONDUL MONETAR INERNAIONAL REFERAT -

Fondul Monetar Internaional este un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost creat pe baza acordului din 1944 al Conferinei Monetare i Financiare Internaionale de la Bretton Woods i a intrat n vigoare la 27 decembrie 1945. i-a nceput activitatea la 1 martie 1947, iar sediul su este la Washington.Prin ntemeierea FMI s-a urmrit, n principal, lichidarea asociaiilor valutare de felul Asociaiei zonei lirei sterline, n vederea ntririipoziiei dolarului SUA, finanarea statelor membre cu balane de pli deficitare i accelerarea procesului de trecere la convertibilitatea monetar. Obiectivul principal al FMI este acela de a acorda credite statelor membre n caz de deficit al balanelor de pli. n afara acestuia, conform statutului su, FMI are i alte obiective[footnoteRef:1], dintre care amintim: [1: Ion Ignat, Spiridon Pralea, Economie mondial, Ed. Sedcom Libris, Iai, 2006]

promovarea cooperrii monetare internaionale printr-o instituie permanent; promovarea stabilitii valutare, meninerea unor aranjamente ordonate de schimb ntre membri i evitarea manipulrii cursurilor valutare ca mijloc deconcuren neloial; propagarea ncrederii ntre statele membre, prin punerea temporar ladispoziia acestora a resurselor generale ale Fondului Monetar. Urmrind aceste obiective, FMI ndeplinete trei funcii: funcia financiar se manifest prin mobilizarea de resurse financiare lanivelul rilor membre n vederea echilibrrii balanelor de pli, promovrii unorpolitici de schimb valutar stabile i dezvoltrii schimburilor internaionale;

funcia de reglementare const n formularea unor principii cu privire lapoliticile valutare i financiare, efectuarea plilor internaionale i utilizarearesurselor; funcia consultativ prin asistena tehnic acordat, pentru a sprijini utilizarea resurselor productive i creterea economic. Fondului Monetar Internaional are stabilit un anumit statut juridic, conform cruia acesta are o deplin personalitate juridic, un sistem de organe de conducere, un bugetpropriu i un mecanism procedural de decizie i de interpretare a propriului statut. De la nfiinarea sa, scopurile urmrite de FMI au rmas neschimbate, dar operaiunile sale, care includ supravegherea i asistena financiar i tehnic, au evoluat pentru a rspunde cerinelor economiei mondiale n schimbare.Preocuprile FMI sunt legate att de asigurarea echilibrului valutar al rilor membre, ct i de administrarea Sistemului Monetar Internaional. Pornind de la obiectivele Fondului Monetar Internaional, care vizeaz susinerea expansiunii i a creterii echilibrate a comerului internaional i promovarea dezvoltrii economice a rilor lumii, fiecare ar membr este chemat s implementeze politici economice i financiare care s asigure creterea economic n condiii de stabilitate a preurilor i s elimine factorii care perturb echilibrul financiar i valutar. n atingerea acestor obiective, FMI ndeplinete trei funcii principale: supraveghere, asisten tehnic i creditare.Supravegherea politicilor cursurilor de schimb rile membre sunt obligate s colaboreze cu Fondul i cu ceilali membri pe probleme de natur financiar-valutar i de politic macroeconomic.Acordarea de asisten tehnicde ctre FMI se realizeaz n domenii diverse, cum sunt politicile fiscale i monetare, balana de pli externe, sistemul bancar (trimiterea gratuit de specialiti n domeniile de expertiz ale FMI, asigurarea de consultan n domeniul politicilor economice i financiare, sprijin n elaborarea i implementarea politicilor valutare i fiscale, etc.) Acordarea de asisten financiarrilor care se confrunt cu dificulti n echilibrarea balanei de pli (creditarea) const n acordarea unei ri a dreptului de a cumpra cu moneda naional, o moned a altei ri membre, cu obligaia acesteia de a-i rscumpra moneda naional la un anumit interval de timp. ara beneficiar a creditului trebuie s ndeplineasc o serie de condiii, cum sunt: s fac dovada c valuta solicita i este neaprat necesar pentru pli compatibile cu principiile FMI, s nu fi fost anteriordeclarat ca neadmis la resursele Fondului, din diverse motive, s fac dovada c ipoate rscumpra propria moned la scadena mprumutului. Cele mai importante credite acordate de FMI sunt orientate spre rile cu un PNB/locuitor sczut.Fondul Monetar Internaional este o organizaie hibrid, reunind caracteristici ale unei organizaii internaionale interguvernamentale dar i ale unei societi anonime pe aciuni, de drept american. Fondul este situat pe teritoriul SUA, n Washington D.C. Acionarii si sunt rile participante la Conferina de la Bretton Woods i cele care au semnat Acordul de nfiinare pn la data de 27 decembrie 1945, plus rile care au aderat ntre timp la acest acord i la organizaie.rile membre ale FMI au urmtoarele drepturi: dreptul la vot i la participare n adoptarea deciziilor dreptul de a efectua tranzacii i operaii cu FMI dreptul de a cumpra valut convertibil sau Drepturi Speciale de Tragere (DST) din resursele Fondului, n schimbul monedei naionale, pe termen scurt sau mediu, n caz de nevoie pentru echilibrarea balanei de pli; dreptul de a primi alocaii de DST dreptul de a deveni membu al Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare.

Structura de conducere a FMI cuprinde organisme similare celor unei societi pe aciuni: exist un Consiliu al guvernatorilor (este organul suprem de conducere al FMI i se reunete n edine plenare, cel puin o dat pe an), un Consiliu executiv (Consiliul de administraie - alctuit din 24 de administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt reprezentani direci ai unor state membre ale FMI (SUA, Japonia, Frana, Germania i Marea Britanie). Federaia Rus, China i Arabia Saudit au obinut i ele, ulterior membrilor citai anterior dreptul de a avea propriul reprezentant. Restul de administratori reprezint ri grupate n circumscripii, care i aleg un singur reprezentant. Deciziile Consiliului executiv se iau cu majoritate calificat, fiecare director executiv dispunnd de un numr de voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare ar membr a grupului care l-a ales.), un director executiv i un director general (este ales de Consiliul de administraie. El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi. Printre atribuiile sale se numr prezidarea ntlnirilor Consiliului de admnistraie, exprimarea votului n caz de balotaj, participarea la reuniunile Consiliului guvernatorilor) i dou comitete ale Consiliului guvernatorilor.

Structura operaional a Fondului cuprinde, n afara acestor organe de conducere i consiliere la nivelul conducerii, departamente geografice, departamente funcionale i servicii speciale, departamente care au atribuii n domeniul informaiilor i legturilor i serviciile de susinere: Departamentul monetar, Departamentul de finane publice, Departamentul de statistici, Institutul F.M.I pentru finane internationale, Departamentul juridic, Departamentul pentru elaborarea i examinarea politicilor economice, Biroul de servicii informatizate.

Obligaiile cu titlu general pe care trebuie s le ndeplineasca rile care ader la FMI sunt: Schimbarea orientarii politicii economice i financiare astfel nct sa ncurajeze o cretere economic ordonat ntr-o stabilitate a preurilor; Evitarea folosirii taxelor de schimb sau a Sistemului Monetar International cu scopul de a mpiedica adaptarea efectiva a balanei de plti sau de a-i garanta avantaje competitive nedrepte fata de alte state membre; Urmrirea politicilor de schimb compatibile cu angajamente prevzute; Promovarea stabilittii favorizand condiiile de baz economice i financiare ordonate i un sistem monetar care sa nu fie o surs de perturbaii[footnoteRef:2]. [2: Petre Brezeanu, M. Alina Dima, Laura Elly Novac- Sisteme Financiare. Editura Cavallioti, Bucuresti, pag 7.]

FMI folosete, pentru evidena operaiunilor i resurselor sale, o unitate de cont proprie, denumit Drept Special de Tragere (DST). Aceast moned proprie scriptic a FMI a nceput s fie emis n 1970, fiind iniial echivalentul unui dolar american.DST este o moned emis de FMI i se utilizeaz ca:- etalon monetar;- instrument de rezerv; - mijloc de plat pentru anumite operaiuni ntre FMI i membrii si;- mijloc de procurare de monede naionale convertibile.

Romnia a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar Internaional prin vrsarea cotei sale de participare, la 15 decembrie 1972, Romnia devenind n acel moment al 125-lea stat membru al FMI. Cota-parte de participare a Romniei la Fond a fost de 1.030,2 milioane DST, care a reprezentat 0,48% din total. Vrsarea acestei cote i-a conferit rii noastre un numar de 10.552 voturi, reprezentnd 0,49% din total.FMI a jucat un rol activ n procesul de tranziie a Romniei, condiionnd acordarea de mprumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale n economia romneasc. FMI poate fi considerat responsabil de realizarea tranziiei n Romnia i n celelalte ri foste comuniste n msura n care acestea au implementat programele de reform n legatur direct cu respectarea condiiilor impuse de aceast instituie i cu dezideratele proprii fiecarei ri privind reforma economic. Pentru Romnia, relaia cu FMI a fost uneori controversat, att ca urmare a lipsei de profunzime a reformelor promovate n ara noastr n diversele perioade ale tranziiei, ct i a rigiditii FMI n ceea ce privete unele pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei romneti.Bibliografie: 1. Ion Ignat, Spiridon Pralea, Economie mondial, Ed. Sedcom Libris, Iai, 2006;2. Simona Gaftonic, Finane internaionale, Editura Economica, Bucureti, 2000Petre Brezeanu, Ilie Simon, Laura Elly Novac - Institutii financiare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2005;3. site: www.fmi.ro STNGACIU IOANA Universitatea ,,Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca- anul II. Profesor coordonator: Anca Mihaela Georceanu1