Folosirea Surselor Interne
2
Folosirea surselor interne, din categoria capitalurilor proprii, la majorarea capitalului social – atunci când legea permite – nu este o soluție utilă societății sau creditorilor ci dimpotrivă. Având în vedere că sporirea activelor nete, deci capitalizarea societății are loc prin acumularea de capitaluri proprii pe seama profitului și nu prin încorporarea lor ulterioară în capitalul social, majorarea capitalului social nu este o operatiune recomandată decât dacă se urmărește un avantaj imagistic : atunci când are ca obiect elemente de capitaluri proprii distribuibile (precum profitul), poate reprezenta un semnal pe care societatea îl dă terților prin faptul că, odată încorporate, o distribuire ulterioară de dividende nu mai este posibilă , ceea ce face ca inițiala capitalizare sa devină definitivă . Pentru a argumenta opinia de mai sus vom demonstra că încorporarea elementelor de capitaluri proprii poate afecta gajul general societar și deci poate avea consecințe materiale față de acționari atunci când societatea înregistrează pierderi, deoarece pierderile diminuează gajul general societar prin erodarea activelor nete , inclusiv în funcție de structura capitalurilor proprii, adică de repartizare a conturilor contabile între capitalul social și alte conturi de capitaluri proprii precum rezerve de orice fel, prime de emisiune sau provizioane. Aceasta înseamnă că, dacă societatea încorporează capitalurile proprii (cele permise) în capitalul social și nu le lasă în conturile contabile inițial înregistrate, deși activele nete sunt aceleași, acest lucru afectează gajul general societar prin raportare la capitalul social. De exemplu, dacă societatea are capital social 200 de lei, rezerve legale 40 de lei, rezerve facultative 100 de lei, prime legate de capital 50 de lei și profit reportat de 10 lei, însemnă că are active nete de 400 de lei (200+40+100+50+10=400). În cazul în care, în următorul an, societatea înregistrează o pierdere de 10 lei, va rămâne cu active nete de 390 de lei, mai mari decât capitalul social cu 190 de lei. Adică 200 de lei – capital social, 40 de lei – rezerve legale, 100 de lei – rezerve facultative și 50 de lei – prime legate de capital. Rezultatul reportat va ramane nul prin debitarea contului respectiv cu valoarea pierderii de 10 lei, egală cu profitul reportat de 10 lei existent până atunci. În această situație, asociații nu au nicio obligație, mai mult, pot folosi eventualul profit din următorul exercițiu financiar pentru distribuirea de dividende. De asemenea, gajul general societar este mai mult decât acoperitor (190 de lei peste capitalul social de 200 de lei). Gajul general societar ar începe să fie afectat dacă pierderile ar reduce activele nete sub capitalul social de 200 de lei, în speță dacă pierderea ar fi nu de 10 lei, ci de peste 200 de lei. La o pierdere de peste 300 de lei s-ar eroda mai mult de jumătate din capitalul social de 200 de lei și, conform art. 15324 din Legea societăților, acesta ar trebui reconstituit sau societatea dizolvată . Dacă însă societatea ar încorpora în capitalul social rezervele facultative, primele legate de capital și profitul reportat (rezervele legale neputând fi încorporate), ar avea un capital social de 360 de lei și rezerve legale de 40 de lei, adică active nete tot de 400 de lei dar rezerva legală sub limita de o cincime din (noul) capital social, ceea ce îi obligă pe asociați, în primul
-
Upload
julie-carpenter -
Category
Documents
-
view
212 -
download
0
description
surse
Transcript of Folosirea Surselor Interne
Folosirea surselor interne, din categoria capitalurilor proprii, la majorarea capitalului social atunci cnd legea permite nu este o soluie util societii sau creditorilor ci dimpotriv. Avnd n vedere c sporirea activelor nete, deci capitalizarea societii are loc prin acumularea de capitaluri proprii pe seama profitului i nu prin ncorporarea lor ulterioar n capitalul social, majorarea capitalului social nu este o operatiune recomandat dect dac se urmrete un avantaj imagistic : atunci cnd are ca obiect elemente de capitaluri proprii distribuibile (precum profitul), poate reprezenta un semnal pe care societatea l d terilor prin faptul c, odat ncorporate, o distribuire ulterioar de dividende nu mai este posibil , ceea ce face ca iniiala capitalizare sa devin definitiv .Pentru a argumenta opinia de mai sus vom demonstra c ncorporarea elementelor de capitaluri proprii poate afecta gajul general societar i deci poate avea consecine materiale fa de acionari atunci cnd societatea nregistreaz pierderi, deoarece pierderile diminueaz gajul general societar prin erodarea activelor nete , inclusiv n funcie de structura capitalurilor proprii, adic de repartizare a conturilor contabile ntre capitalul social i alte conturi de capitaluri proprii precum rezerve de orice fel, prime de emisiune sau provizioane. Aceasta nseamn c, dac societatea ncorporeaz capitalurile proprii (cele permise) n capitalul social i nu le las n conturile contabile iniial nregistrate, dei activele nete sunt aceleai, acest lucru afecteaz gajul general societar prin raportare la capitalul social. De exemplu, dac societatea are capital social 200 de lei, rezerve legale 40 de lei, rezerve facultative 100 de lei, prime legate de capital 50 de lei i profit reportat de 10 lei, nsemn c are active nete de 400 de lei (200+40+100+50+10=400). n cazul n care, n urmtorul an, societatea nregistreaz o pierdere de 10 lei, va rmne cu active nete de 390 de lei, mai mari dect capitalul social cu 190 de lei. Adic 200 de lei capital social, 40 de lei rezerve legale, 100 de lei rezerve facultative i 50 de lei prime legate de capital. Rezultatul reportat va ramane nul prin debitarea contului respectiv cu valoarea pierderii de 10 lei, egal cu profitul reportat de 10 lei existent pn atunci. n aceast situaie, asociaii nu au nicio obligaie, mai mult, pot folosi eventualul profit din urmtorul exerciiu financiar pentru distribuirea de dividende. De asemenea, gajul general societar este mai mult dect acoperitor (190 de lei peste capitalul social de 200 de lei). Gajul general societar ar ncepe s fie afectat dac pierderile ar reduce activele nete sub capitalul social de 200 de lei, n spe dac pierderea ar fi nu de 10 lei, ci de peste 200 de lei. La o pierdere de peste 300 de lei s-ar eroda mai mult de jumtate din capitalul social de 200 de lei i, conform art. 15324 din Legea societilor, acesta ar trebui reconstituit sau societatea dizolvat . Dac ns societatea ar ncorpora n capitalul social rezervele facultative, primele legate de capital i profitul reportat (rezervele legale neputnd fi ncorporate), ar avea un capital social de 360 de lei i rezerve legale de 40 de lei, adic active nete tot de 400 de lei dar rezerva legal sub limita de o cincime din (noul) capital social, ceea ce i oblig pe asociai, n primul rnd, s foloseasca eventualul profit de la sfritul urmtorului exerciiu financiar pentru refacerea rezervei legale n raport de noul capital social , adic pn la valoarea de 72 de lei (1/5 din 360 de lei).
nregistrnd la sfritul exerciiului financiar, n loc de profit, pierderea de 10 lei, aceasta ar eroda activele nete tot pn la 390 de lei dar reducnd i mai mult rezerva legal de 40 de lei (oricum insuficient) prin coborrea ei la 30 de lei, ceea ce i-ar afecta i mai mult pe asociai. O pierdere de (numai) 40 de lei (comparativ cu 200 de lei, daca ncorporarea nu ar fi avut loc) ar afecta deja gajul general societar, iar una de (numai) 220 de lei (comparativ cu 300 de lei, daca ncorporarea nu ar fi avut loc) ar declana procedura de reconstituire a capitalului social sau dizolvare. Aadar, dup cum observm, dei societatea are acelai nivel al activelor nete (400 de lei) n funcie de de modul n care sunt repartizate capitalurile proprii, pierderile le erodeaza n mod diferit.
