FOAIE

Sӑrbӑtoarea Crӑciunului la Curtea Brâncovenilor

Decembrie 2020

a Asociației Femeilor Ortodoxe Române “Doamna Maria Brâncoveanu”

a parohiei „Sfântul Grigorie Teologul” din Schiedam/ Rotterdam

Nr. 17 Anul 4

În ultimul numӑr din acest an al Foii asociaţiei, vӑ invitӑm sӑ citiţi cum era întâmpinat şi sӑrbӑtorit Crӑciunul în Ţӑrile Române, în secolul al XVII-lea, inclusiv la Curtea Brâncovenilor. De asemenea, ne vom reaminti de tradiţiile culinare de Crӑciun din zilele noastre.

Datoritӑ informaţiilor lӑsate de scriitorii strӑini şi cӑlӑtorii din secolul al XVII-lea, dar şi de cronicarii români, istoricii au reuşit sӑ reconstituie felul în care voievozii Matei Basarab şi Vasile Lupu şi, mai târziu, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu prӑznuiau Naşterea Domnului.

Secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei, Paul de Alep, descrie, în însemnӑrile sale, momentul în care cetele de “urători” împreunӑ cu “preoţi, citeţi şi corişti” mergeau acasӑ la boieri şi la protopop, apoi la curtea voievodului însuşi, „cântând Naşterea lui Christos“ şi „fiecare om săruta icoana şi lă dădea ceva“. Paul de Alep plaseazӑ acest obicei în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Vasile Lupu, fapt care a permis istoricilor sӑ concluzioneze cӑ obiceiul avea sӑ se pӑstreze şi câţiva ani mai târziu, în timpul lui Constantin Brâncoveanu.

Vorbind despre atmosfera şi obiceiurile de Crӑciun de la Curtea Domneascӑ, istoricul Aurelian Sacerdoţeanu spunea cӑ “Vodă distribuia veşminte de onoare la copiii clerului şi la egumenii mănăstirilor domneşti. Pentru restul clerului, călugări şi săraci, se punea o masă întinsă separată şi li se dădeau bani de argint înveliţi în basmale“.

Tradiţii culinare româneşti de Crӑciun

Asociaţia “Doamna Maria Brâncoveanu” a continuat sӑ participe la activitӑţile parohiei. În acest sens, amintim contribuţiile financiare în valoare de câte 100 Euro, sub formӑ de donaţii, oferite pentru bursa lunarӑ acordatӑ unui copil din România provenind dintr-o familie numeroasӑ, respectiv pentru amenajarea cu iarbӑ a terenului de lângӑ Troiţa din curtea parohiei. De asemenea, asociaţia s-a îngrijit de împodobirea icoanei Naşterii Domnului şi a Troiţei, a exteriorului bisericii, a icoanei Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, precum şi de oferirea şi plantarea de bulbi de lalele “Doamna Maria Brâncoveanu” lângă Troiţӑ şi la mormintele celor doi eroi români ale cӑror oseminte se aflӑ în Cimitirul militar din Leusden.

Participarea asociaţiei la activitӑţile parohiei “Sf. Grigorie Teologul“

Pregӑtiri pentru întâmpinarea Naşterii Domnului

Consiliul asociaţiei, prin grija doamnei Anamaria Pavel, a realizat şi pus la dispoziţia doamnelor membre ale asociaţiei douӑ tipuri de felicitӑri de Crӑciun. Suma obţinutӑ din vânzarea felicitӑrilor a fost donatӑ parohiei.

Pregӑtirile pentru întâmpinarea Naşterii Domnului au continuat cu împodobirea bradului de Crӑciun şi cu aranjarea cadourilor pentru copiii din comunitatea parohiei. Aceştia au primit de la Moş Crӑciun pe lângӑ dulciuri şi cӑrţi, şi câte un cӑţeluş de pluş (în total 50 de

La Curtea Brâncovenilor, se întindeau mese lungi, ca în trapezele cӑlugӑrilor, acoperite cu pânzeturi, „după obiceiul ţării“, din in fin ţesut iar oaspeţii şedeau pe bӑnci. „Fiecare se servea de un şervet cu flori din fir, tipsii de argint, cositor şi aramă, pahare, linguri, cuţite şi furculiţe, solniţe, toate din argint, ibrice şi sfeşnice, „inventar de ceremonie“ care se regăseşte şi în foile de zestre ale copiilor lui Constantin Brâncoveanu. Din cartea de bucate a stolnicului Constantin Cantacuzino, unchiul domnitorului C. Brâncoveanu, aflӑm cӑ la masa de Crӑciun se serveau peşte, legume, carne de viţel, oaie, iepuri, vânat, salate, lichioruri, vinuri, dulceţuri, toate plăcut preparate şi elegant prezentate.

Secretarul domnitorului C. Brâncoveanu, italianul Del Chiaro, vorbeşte despre coşurile cu cozonaci care încheiau ospăţul de Crăciun. Bucatele locale erau preparate cu condimente, fructe exotice, zahăr de Veneţia, ulei de măsline. Oaspeţii serveau cafea, vinuri locale dar şi aduse din Orient şi Occident, după cum arată registrele vamale ale vremii.

Resurse bibliografice: ediţia din 22 decembrie 2014 a Ziarului Lumina,

www.crestinortodox.ro, Radio România Actualitӑţi.

În fiecare regiune a României, sӑrbӑtoarea Naşterii Domnului este întâmpinatӑ dupӑ tradiţii locale, transmise din generaţie în generaţie. Dincole de deosebiri, existӑ multe elemente comune, unele dintre acestea fiind tradiţiile culinare. Din acest punct de vedere, Crăciunul este asociat cu preparatele gătite mai ales din carne de porc: afumături, cârnaţi, tobӑ, caltaboşi, piftie, jumӑri, şunculiţӑ, fripturӑ, sarmale, dar şi cu cele pregӑ-

tite ca desert, precum cozonacul, cornuleţele, plӑcintele. Preparatele din carne de porc vor fi servite o perioadӑ mai îndelungatӑ de timp, în lunile de iarnӑ.

jucӑrii, donate de Lucian şi Florian, fiii doamnei Finica Harbuz, membrӑ în Consiliul asociaţiei).

http://www.crestinortodox.ro/http://www.crestinortodox.ro/http://www.crestinortodox.ro/http://www.crestinortodox.ro/http://www.crestinortodox.ro/

Asociaţia Doamna Maria Brâncoveanu la ceas de bilanţ si de noi proiecte

Decembrie 2020 Nr. 17

Anul 4

În 2020, sub îndrumarea şi coordonarea Pӑrintelui Paroh Protopop Dr. Ioan Durӑ şi a doamnei preotese Christina Durӑ, asociaţia a organizat atât evenimente cu participarea efectivӑ a membrelor sale, cât şi evenimente în format digital, toate bucurându-se de o realӑ apreciere. În premierӑ, a fost lansatӑ expoziţia digitalӑ „Laleaua Doamna Maria Brâncoveanu a cucerit România”, care poate fi încӑ vizitatӑ pe site-ul asociaţiei.

De praznicul Sfântului Mare Ierarh Nicolae, dupӑ sfânta Liturghie sӑvârşitӑ de Pӑrintele Paroh Protopop Dr. Ioan Durӑ, doamna Ioana Maţenco, preşedinta asociaţiei, a susţinut conferinţa „Sfânta Cuvioasa Teofana – domniţӑ valahă, ţarinӑ a Bulgariei”. Dedicatӑ personalitӑţii cuvioasei Teofana Basarab (fiica domnitorului român Basarab I şi soţia domnitorului bulgar Ivan Alexandru, botezatӑ la naştere Teodora), expunerea a urmărit impunerea acesteia ca şi model de soţie şi mamӑ creştinӑ, ca apӑrӑtoare a credinţei, iubitoare şi doritoare de sfinţenie, precum şi contribuţia sa la dezvoltarea vieţii culturale şi spirituale bulgare din perioada medievalӑ.

Au fost evidenţiate: rolul Teodorei în înfiinţarea şi dezvoltarea, în mănăstirea de la Loveci, a unei școli de caligrafie, care funcţiona şi ca loc pentru scrierea de cărți, pictarea de icoane, realizarea de țesătorii și broderii pentru bisericile din zonă, înfiinţarea, la mӑnӑstirea Ivanovo din Târnovo, a unei şcoli de copişti şi traducӑtori.

Un loc aparte în cadrul expunerii l-au avut trecerea Teodorei la monahism, cu numele de maica Teofana, şi împrejurӑrile aparte în care acest lucru a avut loc. La mănăstirea Târnovo, maica Teofana avea sӑ se dedice rugӑciunii şi studiului.

Despre osemintele maicii Teofana avem informații de la un vechi istoric bulgar, care scria: „După moartea sa, a fost socotită sfântă și moaștele ei au fost aduse la Vidin. Se spune că acestea au fost așezate în biserica Născătoarei de Dumnezeu, alături de moaștele Sfintei Parascheva”. Teofana este prima călugăriță română despre care s-au pӑstrat informații.

Conferinţa a fost primitӑ cu un real interes de cӑtre cei prezenţi, îndeosebi datoritӑ caracterului emblematic al cuvioasei Teofana Basarab şi a informaţiilor relativ puţine despre viaţa acesteia.

Conferinţa „Sfânta Cuvioasa Teofana – domniţă valahă, ţarină a Bulgariei”

2021 marcheazӑ împlinirea a 5 ani de activitate. Vom sӑrbӑtori acest moment aniversar continuând sӑ punem în valoare proiectele existente (conferinţe, Festivalul Lalelei “Doamna Maria Brâncoveanu”, sӑrbӑtorirea Zilei Bunicilor) dar şi lansând proiecte noi, precum şi o campanie de promovare a asociaţiei.

Şi în acest an, asociaţia a participat la activitӑţile parohiei, prin felurite donaţii sau acţiuni. Au fost organizate patru acţiuni de strângere de fonduri, constând din vânzarea de produse tradiţionale românesti. Au fost acordate douӑ medalii “Doamna Maria Brâncoveanu”. Cea mai mare parte a evenimentelor organizate s-a bucurat de o bogatӑ mediatizare, atât de cӑtre agenţia de ştiri a Patriarhiei Române, agenţia naţionalӑ românӑ de presӑ precum şi de cӑtre portaluri de ştiri din diaspora şi din România.

Urmӑtorul număr al Foii va apărea în luna martie. Sperăm să vă avem alături la viitoarele activitӑţi ale asociației. Vizitați site-ul asociaţiei,

www.mariabrancoveanu.com Redacția Asociației

Consiliul Asociaţiei ureazӑ Pӑrintelui Paroh Protopop Dr. Ioan Durӑ, preşedintele onorific al asociaţiei, doamnei preotese Christina Durӑ, doamnelor membre şi familiilor acestora „La mulţi ani!” şi mulţumeşte Pӑrintelui şi doamnei preotese pentru îndrumare şi coordonare, precum şi tuturor doamnelor membre pentru sprijinul acordat. Numӑr redactat de Isabela Dragnea

Au fost organizate patru conferinţe dedicate unor femei care s-au impus ca personalitӑţi de excepţie în domeniile lor de activitate.

A fost organizată cea de-a patra ediţie a Zilei Bunicilor care a inclus şi lansarea celui de-al doilea volum al cӑrţii “Povestiri despre Bunici”. La 15 august, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, Pӑrintele Ioan a oficiat, în prezenţa exclusivӑ a doamnelor membre ale asociaţiei, parastasul doamnei Maria Brâncoveanu.

http://www.mariabrancoveanu.com/http://www.mariabrancoveanu.com/http://www.mariabrancoveanu.com/http://www.mariabrancoveanu.com/http://www.mariabrancoveanu.com/