20 octombre st. n.
Strada principala 375 a. Dr. 41 ANUL' XXV.
1889.
„îmi eti drag, te iubesc!“ ... — Monolog. —
^|j|biâ sfârisem cola. M’aflam Ia Mama-mare. ^IrEa locuia ’ntr’o cas cu bun ’nfiare, ’jLpDar plin de ’ntuneric, — ceva posomorit T i rece. Tot diua cscam de mult urît . . . Cam ne ’ndurat fa cu firea mea sglobie, Btrâna intr’o cert erâ: Ei, nebunie Cu trup i ochi, dieavol impeliat, mai taci ! .. . Aâ-mi striga: Copiii din <|iua d’acji siînt dracii*
| Tceam atunci. Preii tceau i ei cuminte; Er departe inse d’a fi i colea ’n minte Tcere : un gând hainic, de cum m’astemperam, Se apuc s torc o ginga idee, Al crei fir, de dile intregi îl depenam, ffitându-mi chiar ppua, — simbol pentru femee. Ppua mea, drgua, ca mine-aprope nalt, Ce (ice : tat, mam, i de voii, tresalt Când i s’atinge punctul ascuns la câf ’n per. i-apoi îi place stranic gtela. ’Ntr’adever, Ea port rochii scumpe, mtsuri, catifele i plrii de castor cu ghiare mititele De leopard . . . Pe urm, ce aiere îi ia! De-o credi princes . . . Domne, de drag mor dup ea !
, i ins’ acum, adesea îmi uit de densa; uit Frumoii ochi albatri i nici voi s me uit La patu-i mic, alb, ginga, ce cuib de crini se pare ...
Dar ce vrei? e de vin, ori cum, i Mama-mare. 0 ! da cam trist e lucrul ce mi s’a întâmplat. . . i scump pltii plcerea i dorul de visat I
Erâ spre Pate. Lisa, o bon pre de treb, La denie cu mine mergea. Piam in grab, C pre erâ recore, — ea innainte, eu Pe urm. Strada ’ntrg erâ pustie. — Deu. De nu simiam fiore prin spate furnicându-mi . . . Erâ aâ ’ntuneric, c nu puteam, micându-mi Un deget, s ved care-i ... — Cldiri innalte, vechi, Purtând coperemântul pe sdravenii lor umeri, Cum port militarii chipiul pe urechi, — Stteau dormind in tain. — Mult ai fi dat s numeri Ici colo vr’o lumin la una din ferete .. . De leac mcar, nici una. — Ba nu, fr de veste, Dintr’o ferest jos purcese-o scprare,
: Ce-i prefcu schinteia intr’o lumin mare, ’ Pe care, ca pe-un arpe, pe strad-o aternu & i peste drum, pe casa ce ’n umbr nu mai fu.
Am tresrit, prându-mi o lung artare, Ce, chiar detept, adesea in ochi i se nzare.
j Pii apoi, cuprins de friguroi fiori,
Preul pe un an 10 fl. Pe '/â de an 5 fl ; pe '/«
de an 2 fl. 70 cr. Pentru România pe an 25 lei
i întrebând, in noptea, micare cea mai mic . . . De umbra mea, din prejm, mi se fcuse fric. Atunci, intrând in cercul luminii, — dintre flori Ce ’mpodobiau ferest, aud o glsuire JOicendu-mi cu ’ndrsnel: > îmi eti drag, te iubesc!« Grbii mai tare pasul, cuprins de uimire, De spaim i mânie . - . Un lucru nefiresc : Autji ? S te atepte un om necunoscut Ca hou ’n întuneric, — i.. . fr alt trecut, De-amor s-i glsuiesc! . . A ! Domne, ce ’ndrsnel ! i-apoi imi erâ i fric s n’aud cumva Btrâna . . . Dar pe urm pierdendu-mi dm sfiel, Am judecat c nu e un reu ca cineva S-i spuie, chiar i noptea, »îmi eti drag, te iubesc !« Odat ce iubece! . .
Când inse me gândesc, Cu ce accentuare strin i greoie Mi-a spus acele vorbe: »îmi eti drag, te iubesc*, M’apuc rîsul, uite, i ’n rîs sunt pre vioe. Ce glas posna mai are i domuul sta-mi dic, De câte ori mi-i gândul la el ...; dar nu-i nimic.
Umblam, er la ureche îmi îrîiau uor, Ca torsul unui greer, —• când noptea îi ia sbor Cuvintele-autjite ... Pe urm, — ce schimbare, — Preau ca melodia cântat ’n deprtare De-o music ceresc.. .: ceva nespus de dulce, Când omu ’n reverie îi place mult -i culce Simirea. Ce plcere, de care nu cieam Nimica ânc; inse cu ce drag o gustam! Minune I Ce putere au aste dulci cuvinte Rostite chiar de glasuri posnae! . .
*** ineam minte,
C ast cas mare erâ proprietate A unei domne ’n verst, cam dintre-aristocrate, A doua di de ser posnaei intemplri Aflai c domna are un fiu ce, peste mri i ri cltorise i se ’ntorsese-acuma. Cu gând s nu-i mai lase tot singuric muma. Miron, — aâ îl chiam, — e tiner, blând, sever, i frumuel, — se dice; un caracter de fier 1 Âm ineles atuncea: el este cu pricina, Mi-am dis; el, cci un altul, chip nu e de gândit: La domna Negureanu nu vin brbai. Cu vina Remâne dar tot dânsul; el e ... El m’a zrit, Firece, i cum este, de sigur, simitor, Gsindu-me pe placu-i s’a i aprins de-amor! Pe urm, se ’nelege, cum eu nu ies in lume,
I De ce s ’ntârdieze ctând prilej anume ? ] S’aed la ferest, poetic, intre flori, I M’atept, me pândece cu inima ’n fiori
i-mi strig cu ’ndrsnel : »îmi eti drag, te iubesc !« Accentul inse, — accentul 1 . . — i-accentul e firesc: Intr’o cletorie d’atâia ani, îi schimb Un om figura, portul, ca i accent i limb. Aâ i el: cu ’nveul atâtor limbi, putea S nu câtige-accentul ce me nedumeriâ ? . .
E densul, dar, aâ-e ? Miron e, da ; prin lume A întâlnit atâtea minuni fr de nume i frumusei de dine... i-aci, — când me gândesc, Nebun bucurie in sufletu-mi simesc, — Aci, pe mine densul m’alege dintre tote, Pe mine mai frumos, mai demn me socote, Cci mie-mi dise dâr: »îmi eti drag, te iubesc !“ Neobosit in doru-i atât de vitejesc De-a înfrunt primejdii, cutreerând o lume, Se ’ntorce plin de fal de cltor veatit; Ba ânc i ’n ciin i-a dobândit un nume, Cci nu-.’ ce-anume locuri el a descoperit; i-aci, st om puternic, stpân pe întâmplri, Me vede-abiâ copil pe-a vieii lui crri, Me vede i devine copil mângâietor, Me vede i visez poeme de amor ; Me vede i-mi rostece: »îmi eti drag, te iubesc h
La denie tot timpul l’acesta me gândesc. Acas, pe când somnul mi se prindea de gene, Aceleai vorbe-o opt mi le strecor-a lene, Er noptea îmi trimete in ser’ aceea vise, Cu aripe de aur, pe care limped scrise Stau vorbele aceleai: 4mi eti drag, te iubesc!« Ce litere frumose i cum se potrivesc Cu gândul unei fete. — Din litere de-odat Se transformau in fluturi cu aripa pudrat, i pe-ale mele buze sburau, par c-i zresc, efi, ca pe foi de roz . . . (in reverie)
•Imi eti drag! . , Te iubesc?»
A doua ser er la denie me duc. Cu ce micare ’n suflet acelai drum apuc! Tot la aceeai cas i tot l’acea ferest Erâ lumin. — Densul m’atept, mi dic . . . Acest Idee me îndemn s mai grbesc niel: Me atrgea lumina ca pe un flutureL Er când trecui pe-aprope, o ! dulce fericire, C’un viu ecou aceeai ferbinte glsuire îmi resun in suflet: »Imi eti drag, te iubesc!»
A.a dar me iubece ! Nu-i chip s me ’ndoiesc D'acum . . . Dup micarea cu care-a fost grit Acesta Iras scump, ved bine c-i simit : Ved bine ea e sincer! Ce glas tremurtor . . . i par c îl oprece ceva in gât: vr’o tem . . . Da, tema ce o are tot omul simitor Când cu vr’o prip pote risc un viitor. Fireee, gându-i este c pote, când me chem In visurile-i d’aur, eu rîd de-amorul lui. . . Aâ desamgire nu fie-a nimenui! . . . Dar pentru asta, vecinie s n’aib vre o fric Din parte-mi! . . .
Aâ dar, e hotrît, ce fel ? Voi fi a lui femee . . . Toi • domn« o s-mi dic i-adânc or s salute când m’or vede cu el .. Ce fericire! — Atuncea, ciu c’o s pot sri i rîde dup placu-mi, fr a mai amri Pe Mama-mare. Domne, eu dulcea nevestic A lui Miron ? Imi pare a fi un vis. Mi-e fric Ca nu cumva s sbore ... 0 ’ nu, nu va sburâ! . .
i Mama-mare ’ntr’una, intr’una turbur Senina-mi veselie cu laude aprinse
| De tot, pentru-Alesandru ... nu Machedon, a’ nu, Ci verul Alesandru, cel cu priviri cam stinse, Cam btrâior, i care mereu îmi dice: tu! . . Miron: deosebire e fr dor i pote ; Nu-1 ciu, dar pot s’asigur, c e prefect in tote. S mai poftesc-acuma s-mi spuie cineva De verul Alesandru da eii, ceva-ceva, i ’ndat deu, le-a spune i ensui lui in fa : Pstreze-i pentru alta nepreuita-i vie ! . .
Raiu plin de strlucire, poem de amor, Dulci visuri de magie in dulce viitor, Ved pretutindeni unde privirea mi se ’ntorce. Iubirea, chiar din aier, îmi pare c’o respir. 0 (Jin nevedut. ursita mea, îmi torce Din caere de aur al fericirii fir . . .
i Privesc la cer, e limped : privesc in larga lume, [ 0 tainic optire rostece al meu nume
Cu-al lui Miron alturi ... In litere de foc Le ved pe amendoue unite la un loc . . . Miron i eu, de mân, ne înlm spre ceruri, €<a ciocârlii voiose ce sorele mresc : Azur, lumin, vie, isvore-a dulci misteruri, Ne ’ntimpin in cale, ne duc. ne ’mprejmuiesc. De pe pment ne-ajunge miros de flori, ce vor
i A ne serba iubirea cu tot prinosul lor : i Cuvinte amorose, pe undulri de vent, I Resun ’n giurul nostru duios tremurtore : ’ Divin armonie din ceruri, la pment, i Ecou al fericirii dela pment la cer . . . i Ne coborîm in urm pe nori mânai de bore i In câte-o pdurice, ori lunc zimbitdre, i i-ascuni, de ochii lumii sub vr’un mnunchiu de cer ‘ De fag, stejar i cetin, sorbim cu imbetare \ Din cupa fericirii la foc de srutare! ; Ce loc plin de tcere : noi de-o ’ntrerupem dor, ' i mierla care ’n spaima de noi, se dm-c. Cm,it. I Dând ipete-ascuite .. . i Me ved cu o! apoi La baluri, in vertegiuri de vals ameilore . . . j i cine e mai bine de cum suntem noi doi ? ! Am rochi i giuvaieruri frumose, sclipitore !
! A vre s-1 ved acuma ... De ce n’o fi venind î S se înfieze la Mama-mare? Pote ; C-i pre sfios . . . Nu-mi vine a crede. Eu inc prind. I G’a pus de’a ’n gându-i vr’un ginga plan de rote, Cci are închipuirea vioie . . . Dar de ce | Atâta ateptare, când aeptarea e Tot ce-i mai trist ? . . 0! Miron, grbece-te : o sort ! Adesea-i schimbtore când omu-i st la port
i ’ntârdie s intre, ori nu pricepe cum ! . . • Ori cum, o desprire nu-i cu putin-acum; I Suntem pe vecinieie, eu lui. i densul mie j Ursii .... ! Aâ cu gândul, cu ’nchipuirea-mi vie, ; Urziam al vieii mele drag, dulce viitor. . . : S-1 ved, îmi ajunsese unicul mare dor. i Logodnic fiindu-i, erâ firesc, îmi pare, I S-I i cunosc degrab . . . Nu mai puteam dormi . . . j Me hotrii atuncea s fac o încercare:
S trec pe sub ferestr-i i când mi-o mai vorbi, S-1 chem frumos pe nume i s-i respund îndat: Miron, i tu-mi eti mie! — Ce vrei, me rog, — odat Erâ de trebuin cu grija-mi s sfâresc . . . In joia mare dar la denie pornesc. Lumin la ferestr. . . M’apropiu ’ncetinel i-atept. . . Aceeai voce . . . Miron al meu! E el ! . . Puterea-mi piere par c, nu pot un pas a face, Inglbinesc de spaim i glasu ’n gât îmi tace.
Din nou repet glasu-i: „Îmi eti drag,te iubesc !..» O! inima-mi atuncea cum mai batea de tare 1.. As fi voit a-i spune i eu iubirea-mi mare i’-a-i arta cum tremur i cum me ’nveselesc 1 Precum o ciocârlie spre tire sbor harnic, As s sbor spre densul a fi voit i eu, Dar stm ca intuit i suleriam amarnic: Isi ’ntrerupsesc pat c viâa-mi cursul seu 1
In fine-mi viu in fire . . Puteam cu mân ajunge La fiori . . . De sigur densul ca n’o s mi-o alunge, Gândiam. i chiar de vorb de n’o pute s stea, Destul e sa mi-o siring i ’nsemn: »Eti a mea!» Imi iau curaj si mana o nnal incet, incet, Si-i lac apoi cu densa un gest drgu, cochet... l)ar ved c nu mi-o strînge. Alunei me ’nnalmai tare Si strig : Miron ! . . . . .
0! domne, ce cruda înelare: Miron al meu, iubitul, . . . erâ ... un papagal!..
(Cu tristele mare.)
Adio vis ferice, adio ideal! . - - . Viea mi-i sfârit i inima mi-i morta .. .
(Dup puin.) De ce.n întâmplare sa-ini fie ore sort?..
(Ridând.) De loc ’ Nu-i Alesandru ce-mi spuse eri: Doresc S fii a mea. Constano: îmi. eti drag, te iubesc! i-avea plivirea dulce, de duioie plin, Mângâietor accentul i vocea blând, lin . . . 0! de-astdat sigur c nu-i un vis banal: Miron e Alesandru, er nu . . . un papagal! ..
(Tainic.) Aud c’ aniorezaii sunt pre geloi din fire: A seu n <i c i de- mim acesta povestire! ..
jiiriijiu. dup Alphonse de Launay.)
Radulescu Niger.
Credine la naceri. - Dm prile Oraviei. —
S’ând femeia ajunge in stare binecuvântat, ia ap _.Jin o ol i avuncându-o pe streina casei, o spri- v^ginece cu un ciur, din jos de care s fie un
-fer-» blid i dice; £ 1_ ’Cât pestece apa pe strein, i .cât pes- & tcsce apa iu ciur, atâta s pestesc betul seu
fata . . ’ »Apa apoi obe de 3 ori, fcendu- inainte cruce i din care- ud puin i pântecele.
Curând apoi se duce la o punte peste o ap, avend cu sine o irimbie (legtur) de breciri, pe care le slobode de pc punte in ap in spre partea ce curge rîul i dice: >Cât pestece apa sub punte, atâta s pestesc pruncul seu prunca . . .«^
Venind acas, ia plosconi de cânep (flore de cânep de ver) i slobozitur de mor (prima fin mcinat de petrile noi de mor) pe cari aprinden- du-le, se afum.
Merge apoi la o vrjitore spre ai descânt de leac.*
In restimpul strei binecuvântate vedând femeia ceva urît, (om chiop, orb seu alt lucru) spre a nu fi i nounscândul asemenea, dice : „Nu vede unu, ci ved doi» asemenea nu este iertat s fure in acest restimp ceva i de i se va intempl un astfel de
* Cu alt ocasiune voi tracta despre tote descântecele usifate la acesta ocasiune descriind pe fiecare in delail.
j cas, apoi s nu duc mâna la fa, in credina ca nu i cumva acel obiect s se fac la cel nounscend i s > dic : »Nu ia unu, ci iau doi.» Vedând un mort, spre i â nu fi colorea feei nounscutului palid, rostece I er cuvintele de mai sus.
In restimpul acesta s se feresc de mâncarea pernelor crude, dar avend vre-o poft, s i se impli- nesc, cci la din contr nace fr timp, i Împli­ nitorului i se imput acesta ca un pecat din cele mai mari.
In noptea in care s’a nscut pruncul seu prunca, se crede c venind ursitele cari sunt 3 la numer croesc viea nounscutului i c tonul al 3-lea ad. a celei mai mici este decisiv.
înainte de ce nace femeia, se pune lâng pat o furc de tor^, un topor seu i o bot (mciuc) insemnând, c de se va nace prunc, sa trag Ia furc, er de se va nace prunc, ca s trag la topor seu bot, dicend : >De va fi fat, s ies la furc; de va fi fecior, s ies la topor.»
La 3 dile dup nacere moa ia brecirile folo­ site la punte, 3 turtie, 3 cruceri, 3 chii (buchet) de flori, un phrel cu ap i o lingur nou cu unt de vac seu de 6e i cu acestea merge la muerea ns­ când i îi poftece tot binele atât ei, cât i nou­ nscutului.
Fiind copilul slab i nefiind speran de vie, i se d un nume, inchinându-1 la o icbn din chilie, ca nu cumva murind s fie perdut pe ceealaltlume.
Nu este bine ca s se lase copilul singur in odae, ca nu cumva necuratul s-1 ture ; dar dec s ar intempl s remâe singur, este bine s se pun lâng densul un obiect de metal, de comun un cuit.
Când femeia nace, trebue s fie grigit lâng pat o ev, ca fiind pericol de morte, s-i pot in­ spira aer pe grumaz, seu fiind astupat, o femee eiu- tore îi scote ceva materie de pe grumaz prin care s’a. impedecat respirarea.
In timpul nacerei nu este iertat a se povesti de cauri nenorocite.
Cu ocasiunea botezului se fac. anumite preg­ tiri. înainte de a plec moa cu cel nounscut la bi­ seric, îl atinge cu crecetul de pragul uei jos, in semn ca s nu se prind diochiul de el, picând: »Cum se aed pragul sub lume, sub er, aâ s se aede diochiatul la cel nounscut.» La eirea din casa, îl d pe ferestr afar, dicend : »Cum se ine ferestra de cas, aâ s se in i nounscutul de mam-sa.“
Aducendu-1 acas, nu se scald in dina aceea, ca s nu se spele botezul de pe el.
Se face apoi un prând la care ia parte naul, moa i alte nemuri, cari venind rog de sntate noucunoscutului, aducând daruri cu care ocasiune dic : »Eu dau puin, Ddeu s dee mult, dile multe noroc si fericire.»
Murind in o familie in continuu copiii, apoi cu procsima nacere se prinde un coco de este prunc, er de este prunc o gin i se imbrac in imbrc- mântul cu care a venit cel nounscut pe lume i se dice:
„Dau cap pentru cap, Ochi pentru ochi, Nas pentru nas, Gur pentru gur.
inirând tote ce se afl la om. Se face apoi o gropa in chilie, unde a cdut copilul când s’a nscut i co­ se ndu-se ciocul animalului cu a tare, se îngropa acolo, puindu-se in grop o bucic de marmor, o bucic de tmâe alb i alta negr.
Se face de multe ori tot pentru acest cas, ca nounscutul se scote in drum afar i primul care
va trece pe lâng el, acela se ia de na, credendu-se c primul na este pectos i pentru pcatele sale ptimesc fiii sufleteci.
Aurel lana.
Pintea i mam-sa. — Balad poporal. —
temni la Bi j^Sunt doi frai intr’o temni, f Unu-i Stanu Ungureanu, 5 Unu-i Pintea Hoomana ;
In treptele temniii Da ede muma Pintii i ’npletete ghiciu1 erchete* i pe Pintea-1 jeluete. i Pintea din graiu gre: — Maico miculeana me, De-ai fcut v’odat ghine3, F ’acuma pintu4 mine; Dute la domnii de sfat, Le spune c m’am rugat, C de când me in legat, erchii5 ’n barb mi-o puiat, Mustaele Mi-bat braele i barba genunchiele, Per galbin clcâele.“
i maic-sa c s’o dus i la domni ae li-o spus. i domnii din graiu gre, La muma Pintii spune : — Pe Pintia l’am insurat,
Nevast i-am cptat, Ghin3 rou i-am cumprat, Cetera din Fgra
i maic-sa c so dus i la Pintia-ae i-o spus. i Pintia din graiu gre : — Maico miculeana me, Haine lungi i minte scurt, Muere nepreceput, Nevasta nyi viaa, Gyin rou nyi sângele, Cetera u-i Hoherasu.“ i Pintia din graiu gre : — Maico miculeana me, De-ai fcut v’odat ’n ghine, Mai f unu pintu mine, Dute la grajd7 ferecat8 i-nyi ad’ un cal de furat Cu noue ei inelat, Cu noue frâne ’nfrânat, Cu noue chingi inchingat.»
i maic-sa c so dus i calu i-l’o adus i el clare s’o pus. i pe la domni c s’o dus . i s’o dus ba se fere i din graiu ae gre : — S’avei domnilor tot bine, C n’ai fost harnici de mine !“
Audit dela un eran de pe Sea.
Vasiliu 1 Sbiciu. 2 erpece. 3 Bine 4 Pentru 5
nici espresiunea acesta nu e chiar aâ dun buineza prin Cergu. 7 Grajd: staul de vite 8
L. Suciu. erpii. e Vin, cum se intre- Ferecat: legat
Limbistic comparativ asupra rde- cinei: cad.
(Urmare.) 3) Cad insemn imbrcment, acoperement.
„ Hainele sunt pentru ca s se acopere omul, ca sa se scutesc de ploîe, de frig etc.
Cadechyn g. haine, rufe, sdrene. Cadodh la scoi copert, acoperitore; cadow irl. manteu; ca- dow la anglii copert de lân. Hader nem. sdreme, rufe. Kal sanscr. acoperi, Kata, costa, — cada foi; truncj, cadis^ acoperi. Kodmbny ung. imbrcment scurt cu blan (deci kod se referez seu la imbrc­ ment seu la blan=per; blan i are sinonimul in : flanel radecina bal; per, lân, floc; b) pele.) hâd ser îmbrcate.
Catrin rom. ce^ femeile pun innainte dela brâu in jos, i e mai scurt decât cme ori haina, ase­ mene acopere, imbrac; dup composiiune st mai aprope de francesul; cotteron, — i eu in catrin aflu 2 diminutive, in i . Kata in sanscrita acope­ ritore, plapom, iorgan; kaattu i kaattura la finni coperta de lân pentru pat; kaczat (mai bine: ka- tzat) ung. materi slab, fr de folos, sdreme.
„ Ketula la finni hain subire seu ro, ruptu- rosa, drab de hain. Kitel i kittel nem. sugn, imbrcment dedesupra de pânz: kithon gr. imbr- cament.
. Coat la anglii, tunic; coite la francezii vechi, haina, cota bs. hain de femei (fr. jupe); cotapellot haina de desupt (fr. jupon); cota irl. tunic, cotargia in monuminte vechi, o speci de tunic; cotta la cornwalli, tunic, cotta it. hain de chor (stihariu) ; cotte fr. hain de muieri; cota, cotta, cottin, cottus in monuminte vechi haine de muieri; tunic: cotella in mon. v. cotelle fr. hain :- cotteron fr. hain scurt pe de desupt; cotillon i coutillon bs. cotillon ir. hain de desupt pentru femei (=jupon i frison.) Gotte hardie fr. a) in evul mediu un vestmânt lung ori scurt dar ce se imbumb; b) la femei, partea de trup, ce se imbumb; c) la militari, fr mâneci i cu bumbi la spate. Cottura in mon. vechi, — cotte fr. hain de muieri. Kotz nem. poniav, pocrovi cu per lung. Aci trebue s inir: cod la anglii ghij (fr. gouse) de legume, — postaic, ce imbrac fructul ; schote nem. ghij, — ce asemene acopere i e im- bracment.
Coutillon br; hain de desupt pentru femei; cutt la allemani, hain,imbrcment; kutalel i kutilaala la finni, a) sdrem; b) om sdremios; kutte nem. o hain pentru femei; c) hain pentru clugri; kytle nem. hain de desupt.
Chitele rom. (in plural) un opreg, dela ele in jos cam de o palm i jumetate (in unele pri i mai mult) e materia de lân esut in felurite colori i forme; de materi esut sunt legate fire lungi de felurite culori i se scobor pân desupra de cme; in .un?ie l°curi firele sunt legate i de laturile mate­ riei esute. In pregiurul Lipovei materia esut e mai puin i firele sunt mai lungi, — in pregiurul Ora- viei materia esut e mai mult. Chitele se numece opregul deosebi in pregiurul Oraviei, i corespunde ca- trinei de dinainte. Ketzelja la erbi. Dup liter cuvântul chiele st mai aprope de nem. kitel, kittel, kytle, apoi de cotella i cotelle, — dar aceste in inelesul strîns in­ semn ; hain,pân ce chielele nu sunt hain, ci o parte de imbrcment; dup ineles st mai aprope de finnicul: kutulee i kutilaa, sdrem, — cci chi­ elele cu firele aterntore dau conceptul de: sdrem.
Astfel, cât studiu trebuie fcut pentru 2 cuvinte româneci: catrin ^chitele. Singulariular fi: chiea.
Linia St. Gotthard: Punte peste Rohrbach lâng Wattingen.
B at
V. Cad insemn tot ce închide. Cadw i cawd g. tot ce include, ce ingrdece,
aper, incungiur, oprece; din acest cad purcede: ora i sinonime, fortre i sinonime,—-curte, cas, colib, cote etc.
1) Cad cu concept mai larg. Cader g. loc închis (cum se include un sat, un
parc, o dumbrav); Cadr g. castrum lat. castru (ce se incnide cu anuri, gânduri, ziduri, turnuri); cadr gal. fortre pe munte ; cadlys cadllys gal. palaiu, castel; — caid g. loc inclus, îngrdit. Ceadcae (cae= quai incungiur, impregiur) loc oprit, incungiurat. Quid (dî: chid) la br. ora, cetate, — de aci quidaria pri­ marul cetii; qiz br. cas. In sanscrita kaaka castru, sat, catvar, avli; kudya prete
Kodis alb. geg. zidesc (a închide cu ziduri) b) rdic: coud br. loc de ascuns: khydr la arabi a) perdea b) caere (olucrate.)
Cathair irl. ora liber, municipiu (din Cader): caterata it. tabla ce scutece, acopere; gard de lemn (c in g, gatter i gitter nem.) Catera rom. feresta fr ueg (glaj sticl) deosebi la cmri, magazin îngr­ dit seu de fer seu de lauri. olucatere seu olu- catre rom. salukater ung. Schalukatter nem. tablele i respective gardelele de lemn pentru feresta de din afar. Kat sanscrita a lu impregiur, a incungiur. Ciitnn in România sat mic, compus din câteva case, de regul se ine de o comun mare. Katund la al­ banezi sat; — sala de economie. Kheeta bs. port, împletit din crengi mici (porta are ineles contra­ riu : por—deschis, ta=da loc.) Cotus in mon. vechi loc fortificat: cut g. curte : îngrdit, incungiurat; cut cuta, cutea cut g. tot ce închide.
V) Cad in ineles mai restrîns cas, colib, cote, prestetot locuin pentru omeni i unele animale.
Cad g. habitatiune, locuin ; cas ; cad la fran­ cii vechi, locuin; cadoer br. locuin. Kadach i katach in Egipet, cas ; kede la turci a) cas b) grop, cuddigl g. colib; dargudi irl. cas de locuin (dar a locui, de aci Dorf nem. sat; gudi din cdi cas, c a trecut in g.) Katiska i katitsa la finni cote pentru peci, (adec o lad gurit in care se in pe.cii in ap respective in rîu.) Katokse fînn. co­ lib, b) acoperi. Katrocz i ketrecz ung. cote ; katre pol. colib pentru steni; katsole alb. easuli, csu, colib, cociob ; catus pol. temni.
Qiz br. cas (=chid) d a trecut in z. (In de­ cursul scrierii mai adeseori am vedut c d trece i in s p. e. din cado, casus. Cas i casa se afl la la­ tinii vechi, ca coliba de pstori, casa la it. i romani ca locuin; cas a putut purcede din cad—caz, la ung. hâz, la nem. Haus, cas ; dar altcum cas esist i ca rdecin original nu inse aâ bogat ca i cad.) Kastra la chaldei, kast.ro la Syri, castel gatatin châ- teau fr. de unde a perit s.
Cot, cotta g. colib ; cottbuz in Niederlauschitz colib de crengi de arbutii. (Buz din cottbuz e iden­ tic cu bos in arbos, unde ar e articul incorporat; cu bus din arbuster, cu Busch nem.) Cot la saii vechi colib de pai ; cot, cottage la anglii locuin; cota in monuminte vechi cas pentru ereni, colib; cotarius, coterius, cotseius i cotmanus in monuminte vechi, locuitori in cota=cas erenese, colib. Kutya (cuci) erb. cas. Kuti ser. cas.
* Noi avem cuventul cociubii o cas mic slab; din ci trebue s deducem, c purcede dintr’o rdecin cu: cciul, cucuiul, cocin,; dar in coledus de mai sus, i in Teatsole alba­ nez, vedem c t a trecut i in ts=ci, i astfel cotsoba=co- ciob, precum t a trecut in ci i in spurcat—spurcciune etc. Pe M ca ci il allm i in inscripiuni vechi i in Dacia p. e. Jupi Ier Tseniensis i.cernensis), i astfel cuventul cocioba se pote deduce i din : cotsob.
Cotarea rom. (hambar ung.); o cas de lemn, fundamentul pe strelpi de crmid, acoperiul, ca la alte case, dar preii sunt de lauri (scânduri înguste cam de 4 degete de late); in cotarea se ine cucu­ ruzul ce e ânc pe cocian, adec nesmigurat, — paie cu grâu i peste tot bucate, in alte pri cotarea se numece coeriu. — Cote rom. (o casa mic ca o cocin) locuin pentru gini, rae, gâce. Kota ia finni colib, csu, b) matrice (casa, locuina letului in pântece ) Koti finn. locuin, koto finn, ca: ko-
; Ier ung. temni, kotets alb. cote pentru gini. Co- j terec boem, cote. • Cont, cut, eutt g. cas, locuin, colib, cas j slab. Kuti din sanscrita, colib; kutina la boemi l cas, chilie pentru slugi ; kutyorlo ung. colib, cas, j care mai mult e in pment; kutyorodni ung. a se ( retrage in cot, in gaur; kythrinoi gr. columbariu,
cote pentru golumbi c trece in h ; Hiitte nem, co- i lib.
i VI. Cad însemn tot ce in laintru e gol, i se. pote i umpli. I Inslrumintele de lemn : vas, cad etc. ; de p- ment: 61; de aram: cldare, cazan, de ueg: l ptrar etc. Cida ser. ' Caud, caut g. scobit; ceder bs. gol, scobit: ; kotyle gr. tot ce e gol. Imi voiu da truda, c incât e cu putin s le in.ir dup conceptele speciale i ) sub fiecare punct, conceptele identice i sinonime, î a) Cad luntre. Cad la evrei luntre, nai, cader
la. scoi hgn ; chodnic pol. legn. Kydarcz la greci un fel de luntre mic. Cat la galii luntre, vas. Catta cattus in monumintele vechi o specie de luntre, ca- ; tunus (un diminutiv) in glosariele vechi luntre, vas : cat- turn in glos. v. a) sicriu, b) scaunul pe care se duce mor- ; tul. Katvascr. pat. Ktkye la finiri legri. Gots col ls
nai, luntri dintr’un darab de lemn. Koite irl. barc. (Iuea bs. cât cattum. Scuto it. un fel de nai mic.
b) Cad blid. Scodella it. blid, scaf (ol) seode- lino it. blidu, olut. Gatinus latinece blid afund; catino i catinello it. 61a, olu. Kuthan boem, tigai tipi, pe care se frige, se coce. Scolitojo ît. un blid gurit, ciur, strcurtore. Scutella lat. blidu, scaf, lat. Conceptul de scaun, catedr ni d idea de ceva nalt, — dar nu m’am putut resolvâ de al inirâ la cad=nait, — ci aci la VI a) cad, cadair, cadaire g. scaun, scaun nalt; cadarn br. scaun de judectorii! ; cader g. scaunoniu; cadenn br. scunel; cader scot, legn. Cadier g. i in provencial scaun rdicat; c­ dir bs. scaun, caidera i cadver bs. catedr, scaun de predicat; kathedra gr. catedr in mai multe limbi. Calhar i cathaoir irl. catedr.
c) Cad cad, cdi in monuminte vechi celtice, vas, cad din cadu a conserv. Cadus latin cada, kados gr. cad. Cad la evrei i chaldei, chadh la evrei, kd la ung. vas de lemn, a crei parte de sus e des­ fundat, destupat, adec: cad. Kadlub boem, un vas scobit dintr’un darab de lemn; katza sorb, cad de scald; kotyle gr. vas gol ; khotschu bs. vas de arbore, cad, ciuher; qadah la arabi vas.
d) Cad cldare. Chaudon fr. cldare. Kattila finn. i sved. cldare ; katlan ung. cldare; ketel la flamanzi; keltle la anglii; kotal la dalmatini; kotel la boemi i ali slavi, cldare: kotlarz pol. cld- rariu, kotlik boem, cldru; kotlina boem, grop pentru cldare. D— T trece in s, kessel nem. cldare. I) trece in z, — qazan fure, kazân ung. czan rom. a) cldare, b) czan in care se ferbe rchia.
(Va urm.)
Dass man viele deulsche Opern nicht singen kann.« i
dice densul despre opera german. Combate pe dnii compositori de opere germani, i
cari gsesc c e: anost, fr spirit i superficial ’ musica italian — i critic pe compositori ca Ros- sini, Bellini, Donizetti. C strig au ! i vai ! la adresa omenirei stricate care nu vre s asculte operele ger­ mane fundamental=erudite savante. C nu se gsesc cântrei cari s cânte musica lor adânc cugetat. Înjur pe directorii de teatre, cari dup o represin- tare doue pun la o parte operele clasice germane — adec: le îngropa pe vecie strigând c e teribil ca opere »superficiale» ca »Sonnambula« — «Norma* i altele de deci de ani s cutreere mereu tote cinci pri ale lumei i s ineânte publicul i adi — pe când operele germane ... I
Domnilor compositori de opere germani! cu ' strîmhaturi de nas i înjurturi ânc n’ai tcut des­ tul : dvostre pre mult combinai i filosofai, studiai i contrapunctai in musica dvostre i — i: nu cii s sorii cantabil !
Înainte de tote permitei-mi s ve observ c : dvostre, compositori de opere i cântece — numai ! cu puine escepiuni — nu cii mai de loc ce va s ’ dic cântarea, in deosebi cântarea=solo. i pân când nu vei studia arta cântrii ca Rossini, Bellini, Donizetti, Verdi, llaydn (a crui profesor a fost Por- j pora). Mozart, Gluek i alii — n’ai fcut nimic, 1 foire e: rcpiuni voi numerâ pe Spohr cu «Jessonda*, Kucken i lcycrbeer cu «Robert le Diable», «Nord- stern». »Le ifordon de Plocrinek etc. Despre acetia pot r.punc c scriu musica. cu tote c i dânii uit i câte-odat c musica lor e menit a fi cântat de | voci omenetii i le lolosesc pe acestea ca i cum Var folosi de elarinette, flaut i fagotte ; uit cum Mozart, llaydn, Beethoven . a. deja in piesele lor instrumentale erau cu luare aminte Ia posiiunea cea mai potrivit a tunelului pe diferitele instrumente.
(lei mai mul i compositori cred a ei destul dec cunosc volumul unei voci, i o torlurez bieta voce fr cruare, fr consideraie la înlimea i registrul vocei, la respiraie, la pronunare, mai cu sem a cuvintelor germane, cari cu ale lor 20 de vocale i consonante îngrmdite, distrugtore de voci presint • greuti cu deci de ori mai mari ca limba italian, j Chinui i lupta cântreilor i a cântreelor cu mu- i sica vostr imposibil se vede c nu ve atinge eâtu de puin ! Suntei pe deplin satisfcui dec numai notele vostre sus tare i jos adânc ies in sfârit la ivel. Ve distingei in aglomerri de continuiti ar- monice, obositore pentru urechie (provocând cu ele adeseori chiar disgustul) apoi in schimbri enharmo- nice. in intorseturi contrapunctele innbuite in plus cu o instrumentaiune greoie i sgomotos. Dorii s :aeei efect — dar cântreii s-i jerlfesc puterile, necondiionat in umilin cretinesc musicei vostre savante. S ve mulmesc, s ve adore, s crd ei c sunt menii de sorte a se consider pe sine drept mijloc i pe dvostre de — înaltul scop. Ve plângei de lipsa brieoului i a entusiasmului la cântrei, lor le atribuii nereuita operelor vostre i causa ade­ vrat e : c voi nu cii s mnuii vocile umane, ci cutai in deprtare ce ai pute prinde cu mâna !
Studiai „Sonnambula“ i pe «Guillom Teii» i inveai dintr’ensele ce va s dic : a scrie pentru voci; dar studiai-le sub conducerea unui pricepetor
in arta cântrii, cci altfel ai trece cu vederea multe lucruri pe cari ar trebui s le cii. Dar tocmai acest procedeu, o cim, este spaima erudiiunii i a ego­ ismului dvostre I Dec llaydn n’ar fi studiat cântarea din partiturele italiane. el nu ar fi fost in stare s scrie «Creaiuneac, Mozart nu mai scriea pe «Fi- garo» etc.
O pies musical spiritual, ânc nu va s dic c e i potrivit spre a fi cântat. O putere i apti­ tudine se recere la pian ca s câni pe el un passa- giu briliant i cu totul alte pretensiuni putem s avem fa de o voce omenesc când ar fi s cânte acelai passagiu. Avei s scriei astfel ca i publicul asculttor i cântreul s afle o adevrat plcere in ceea ce-i oferii. De voii s scrii pentrn viitor i nu pentru public i cântrei, atunci lsai ne in pace cu savantismul dvostre, lsai-ne tesauri motenito­ rilor votri, ca ei s-i sparg capul icu cântecul vostru mre, declamator, sylabic, recitator, i pote ei vor fi mai fericii i vor pute uit cu desever.ire c: cantilena sânetos, inut e basat pe legile ne- strmutavere ale naturei i ale vocei omeneei.
Sofia Vlad-Radulescu.
;.............................. e miercuri, mane joi,
merg maic dela voi fofoi pân m’oi inturn.
Mult vreme-i atept, Tot cu prânzul cald in mes i cu apa rece ’n vas i cu dorul tot m cas , Mam pân voi veni, Prându ’n mes s’a reci, Apa ’n vas s’a 'nealii. Dorul ti s’a liniti. Gal mam cina bine i m’atept i pe nune, Er de-i vede c nu vin. Dimpreun ca s cin, Apoi pune cina ’n mes. i cin, cu cei de-acas. C’as veni, dar nu ine las : C’am picat mam 'ntr’un loc. Cum pic lemnul pe foc, i-am picat mania ’ntr’o cas, Cum pic erba de cos.
Am drgu ca o cruce, La lucru nu o pociu duce. I)imineta-i rou mare i se ud. pe piciore ; Peste di sorele-i cald, Face-mi ncaz s o scald.
Intr’o gur do uli Me ’ntelnii c’o copilit, Ceru-i gur d’o groi , Er ea a dis c nu mi-a da, — Nu-s fat de potlogar
, S dau gura pe griar ; C-s fat de om srac, Dau gura crui mi-i drag.
loan Maior.
Convorbiri musicale i teatrale. Dar noi Românii — fie intrebarea intre noi —
c um stm cu : opera român ? Srmanii de noi! Nu avem piese teatrale origi­
nale româneci, (traduceri da, destule, pote i pre destule ! —) dar mi-te opere !
In diferitele nostre jurnale a inceput deja s devie un fel de «sport* strigtul dup «premii i premiare* i er „premii i premiare" pentru scriitori de piese teatrale. De aceea ore nu pre avem pân acum piese teatrale, pentru c ânc n’amavut «premii»?
«Tinerii scriitori se incuragiez dec ar pute fi i premiai.* Forte bine ! Ba chiar i s-i prind câte o lips ar pute, câte cu aâ o sumuli de flo- rini ori glbinai cu zimiori. i cu tote acestea, toumai lipsa de premii s fie causa c nu se produc ^iese teatrale ? Curios. Atept tinerii notri scriitori s fie inspirai numai dinafar, prin sunetul banilor? (fie de-ocamdat i numai dela distan —) atept ei ca perspectiva premiilor abiâ s le aprind focul sacru in inimi, ca iganul crbunii ’n vatr cu aju­ torul foilor ?
Beethoven, marele Beethoven — uitâ i mân­ care i tot când scriea composiiile sale nemuritore, ori mâncâ prânduri reci, brânz de câiva creiari, care i-o cumpr singur i o inveliâ in foi de mu­ sic volante. 0 fcea i pentru aceea c-i prea reu de timpul ce-1 pierdea cu prânduri regulate. Scriea. scriea, nu speculând c ce câtig va ave dup urma bicvf.rilor sale — ei scriea, c simiâ un dor nestins de a scrie, cu gâsiâ o piaeere nespus in a crea.
Betofi îi incldiâ erna soba cu jurnale vechi i manuscripte desfiinate, edend pe cuier i între­ buinând scaunul drept mes de scris.
incai! —• apostolul nostru, îi fcea cltoriile pe jos cu deagii in spate . . . Dar firece 1 — aceti nemuritori, dup vederile nostre moderne, au fost omeni forte nepractici, nepricepui in d’ale traiului.
Esemple : «vechi cât lumea.« Talentatii notri tineri de adi (btrâni i esperi
sfetnici deja la etate de 20 de ani —) acetia ar ei s He cu mult mai practici. 0 da! — ar ei s po- trivesc lucrurile ca s fie — vorba Românului — „i cu slnina intreg i cu curechiul uns“ — i cu niic «nemurire» i cu ostenela resplâtit bnior numai decât.
In timpul cel mai recent, Enrik Ibsen, poet nor­ dic, aâ succes a avut in Austro-Ungaria cu piesa sa «Nora* incât direciunea teatrelor caut s mai câ­ tige pentru repertoriu i alte piese ale sale pân acum necunoscute. — Aâ un Ibsen la noi nu s’ar pute ? Un scriitor cu piese crora premiile le-ar veni de sine dec ele, piesele, ar merit premiarea. Pu­ blicul românesc, care — (tot intre noi fie dis —) are i adi ânc cercuri, cercuri, unde se gsece c lot ânc nu e «chic* a se vorbi românece i mai puin «chic* o fi... trasele franuzeti i englezeti sunt mai elegante i odat cu ele i mimuarea obiceiurilor franuzeci i strine — — acest public românesc ore nici odat i niciri s nu tie s aprecieze i s respltesc piese de teatru originale româ­ neti ?
~ Cu opera! — limba nostr sor cu limba ita­ lian, abstrgend â i î urile — cari pentru cânt­ rei, mai cu sem in prile de sus ale Acei pre­
sint greuti enorme — limba românsc s nu fie tot atât de cantabil ca cea italian?
Românii nu au compositori originali ? absol­ veni de conservator? — pare-mi-se c da. i ce opere originale româneti avem pân acum ?
In copilrie, îmi aduc aminte a fi audRt — ori pote numai am visat ? — c cineva ar fi scris opera «Mihaiu Vitezul* — dar c i compositorul acestei opere ar fi fost un neromân. (Ore unde i Basta, care a omorît pe Mihaiu, n’a fost Român— de aceea?)
*
De 6re-ce ne aflm la music vocal, s trec in mic revist corurile româneci.
Aud voci dicend c »e lucru nemesc acesta cu corurile, nemii, cu »Eintrachtul« lor au inventat acest instituiune.* (Ei da, cu Eintrachtul lor, care a(ji etana germanilor, nuca la noi sfâierile. —) Pe urm, alt prere: «am cetit, nu e mult de atunci, tot Ia acest loc, aici in «Familia* — c : Melodia românesc, singuratic, nud, farmectore — rsare ca yenus cea nscut din spumele mrii,------sim­ plicitatea e tot farmecul ei rpitor* ; — — «melodia singuratic* nota caracteristic a musicei româneci, acesta cum se potrivece cu corurile adli la mod? forte bine! Polyphonia de voci omeneti, compo­ rt11 cu caracter pstrat românesc, un ce, de care compositorii români, — acum i in viitor, au s ie sema apoi corurile bisericeti, cu mult mai inl- tore de suflet in biseric decât cântecele scuturate i pe nas ale dasclilor greceti — tote aceste incap °Jte fne . ^melodia singuratic* românesc.
Ador doina singuratic românesc, si nu voi fi sin­ gura cu acest gust, — i ;îmi piacft sg ascult i „bu­ ciumul i cu tilinca* care er singur, fr acompa- niare de orchestr resun prin codrii i farmec urechia Românului neao (i sigur i urechile altor naii ) cu tote acestea pot constat, c ânc ni­ meni care a ascultat odat un cor bun românesc — nu i-a prut reu de acesta.
„ Cu privire^ la corurile de plugari am audit deja o prere curios, — anume c: «coritii plugari, cul­ tivând cântarea, in coruri, i-ar negligiâ lucrul lor, s ar inveâ la igri i chefuiri costisitore.» — Nu-i aa. Depinde de conductorul corului, care cum vedem mai pretotindeni este preotul, popa bisericei nostre autocephale i ca atare pote s fac ce ebine. ~ . .e’ depinde dec plugarii condui de el sunt disciplinai ori nu. Din contr ! o prob mai mult, ca music nu numai prin salonele cu atmosfera în­ crcata de parfumuri are s fie acas, ci îi are in- riurirea binefctore, indrepttore de moravuri i afara la sate in aerul curat, asupra ranilor, un cas întâmplat in prile Mureului. In unul din satele p- aurose de pe acolo, venise un corist dintr’alt sat, dela un cor mai vechiu, ca s instrueze pe rani i sa înfiineze i aici un cor. Feciorii de ran veniau, se intruniau la cola din sat, dar cum ? înarmai cu puci, pitole i ciomege ; aâ erau obicinuii s umble spre a se pute incierâ la btaie ori dor de fric c
in„ ’n drum pe „bat-1 crucea" ori pe „mama pdurii* —- destul c venind ei mereu la cor spre a cultiv cântarea, încetul cu încetul mai lsar pe acasa putile, apoi pitolele i in cele din urm i ciomegele. Adi au i ei un cor bine organisat ca i celelalte sate.
Peste tot, in ce privece corurile româneci, pu­ tem dice ca suntem mai norocoi decât intr’alte multe privine. Voci se gsesc, poporul e inteligent,
are talent i pricepere pentru music, ar fi i pecat s nu cultivm music.
Se cie acum, e cunoscut i recunoscut, ca pri­ mele coruri româneci s’au înfiinat in Bnat, unde acum mai in tot satul este câte un cor. In Transil­ vania începuturi bune deja s’au fcut, esist i acolo acum coruri organisate i altele sunt pe cale a se organisâ. In Sibiiu i Braov sunt coruri micste sub conducerea dlor Dima i Popovici, in Iai corul dlui Musicescu, in Bucureci la biserica Blaa corul dlui Brcnescu, la asilul «Elena D6mna« corul elevelor creat sub generalul dr. Davila de dl Bnulescu, la mitropolie i sf. Gheorghe corurile conduse tot de dsa, _ la Lugoj corul din popor i corul diletanilor, la Caransebe corul diecesan. . .
Despre coruri de plugari steni români in Ro­ mânia, ce s dic ? . . .
Sofia Vlad-Radulescu.
in frunte cu Eminescu, dup mortea poetului a fost prsit de o mare parte din cei ce formau grupul ; cei remai au scos i mai departe revista, dar in format mai mic. pilele trecute, cei ce eir, scoser de nou revista, tot sub acela titlu i ’n formatul mare din inceput. Actualminte avem dar doue reviste, cu ace­ la titlu. „ „ .
Revistele ce le-am anunat ca vor apare pilele trecute la Bucureci, dup cât ne spune «Românul» se vor contopi intr’una singur. ~ .
Diare noue. Era Nou va apr la Iai in 8/2U 1. c. sub redaciunea dlor Eugeniu lonescu, N. Vo- lenti, P. Missir, A. C. Cuza i ali junimiti. - Icra Liber, un nou diar liberal-democrat. aprut in Cra- iova, îi propune de-a lupt contra Rusiei. Bevolta e numele unui 4iar muncitorilor, care a inceput s ies la Bucureci. — Sentinela, diar politic con­ servator, a aprut la Giurgiu.
Cale ferat prin St. Gotthard. — Vedi ilustraiunea din nr. acesta. —
Una din lucrrile de frunte ale secolului nostru este de sigur i calea ferat, care lg Itaha cu Ger­ mania si care trece sub muntele St. Gotthard. Opt ani de dile s’a lucrat la acest tunel gigantic; ingine­ rul care a condus lucrarea, Louis B avre, a murit îna­ inte d’a se termin opera, dar planul seu a isbutit i astdi locomotivul uer prin tunelul cel mare.
E de prisos s vorbim de importana acestei cli ferate mai ales din punct de vedere comercial, însemnm numai, c deschiderea s’a fcut la 2 jan. 1882. . . ,.
Se ’nelege, c acesta linie totodat e una din cele mai romantice i pitoreci. Un astfel de punct infiez i ilustraiunea din numerul acesta.
Literatur i arte. Sciri literare i artistice. Dl V. A. Urechi^ a
cerut ministerului de instruciune al României s-i publice cele 12 volume ce le are gata asupra »Ito- riei Românilor din perioda dela pacea din Cuciac- Gainardji i pân la 1864.< Peste 3000 de volume au fost utilisate de dl Urechi pentru a face acest Is­ toria social a Românilor. — Dora Conta, sora re­ gretatului profesor i ministru Vasile Conta, st in tratri cu un librar din Paris, pentru a scote o ediie nou din scrierile filosofice ale reposatului ei frate.
Lucrri noue de Carmen Sylva. Pe timpul pe­ trecerii sale la Domburg in Olanda, unde a petrecut 5 septemâni spre a face cur, regina României a compus un ciclu intreg de poesii lirice numite de ea »Meergesnge« (Cântecele mrii.) Aceste poesii le-a compus pe note componistul August Bungert, i ele vor apre inainte de Crciun intr’un ora din Ger­ mania. De present Carmen Sylva lucrez la o oper cu subiectul scos din poesiile poporale româneci.
Viea lui Marcu Tuliu Cicero, cu deosebit pri­ vire la corespondena sa, de dl Ion Valeriu Barcian, prim colaborator al «Luminatoriului», a aprut la Timiora, in editura autorului. Acest studiu literar ne infoez pe marele orator in mijlocul activitii sale strlucite, fcendu-ne totodat i tabloul epocei sale. Tinerimea nostr pote s profite muh de lucra­ rea dlui Brcian, de aceea o i recomandm aten­ iunii sale. Preul 45 cr.
Doue reviste ou acela nume. «Fântâna Blan- dusiei«, înfiinat la Bucureci de un grup de tineri,
Teatru i music. ciri teatrale i musicale- Dora Agata Bâr-
sescu, dup cum scrie „Democraia", ar fi dimiionat dela teatrul de curte din Viena i ar fi avend inten- tiunea s merg la Teatrul Naional din Bucureci. — Dora Elena Theodorini la Buenos-Ayres reporta succese mari ; diarele cele mai mari transatlantice îi aduc elogii din cele mai cldurose. — Baritonul D. Popovici, carele a dat concerte prin mai multe orae locuite de români, s’a angajat la un teatru nemesc din Praga, unde a i inceput s came cu succes. - lenorul Gabrielescu, atât de mult aplaudat pe mai multe scene din Italia, va da — precum adm din
Românul4 — câteva concerte in Bucureci. — C­ storia din Vleni, dram compus de dl Marcu Bro- ciner din Bucureci, in colaborare cu dl Gangofler,
' ' ’- " octombrecelebrul dramaturg german, s’a jucat Ia 5 . in Miinchen. — Artistul Coguelin a depeat din Ame­ rica la Bucureci, c este dispus a merge in luna lui decembre acolo spre a da câteva represintaiuni in Teatrul Naional. . ,
Teatrul National din Bucureci. Stagiunea s a deschis joi la 28 ’ septembre n. (10 octombre n.) cu piesa strin «Nemul lui Rantzau», comedie in 4 acte, de Erckmann-Chatrian, tradus de dl Cir. Mano­ lescu. Rolurile de frunte au fost jucate de dna Aris- tita Romanescu i de dnii Gr. Manolescu, G. Notara i’P. Velescu. Succesul a fost deplin. Dumineca s a jucat aceea pies. Acuma se repet «Demimonde», comedie de Al. Dumas, care se va da indata dup Nemul lui Rantzau" ; «Marion Delorme» drama in
versuri de Victor Uugo i „Marcela" dram de dl Gr. Ventura. Dl G. Bengescu, cunoscutul autor dramatic, traduce opereta „Micado“ a scriitorului englez Suli- van • acesta operet se va jucâ in stagiunea actuala. In curend va debuta dora Anna Giupagea in rolul tragicei „lady Macbeth" din „Macbeth" al lui Shakes- peare. Ca comedie, scrie „Românul", sa locahsat forte reuit o comedie german „Femeile nostre ; localisatorul e dl Guti.
Dna Irena de Vladaia la Braov a dat m 21/* 1. c. un concert cu urmtorea programa : 1. Verdi. Cavatina din Traviata. Dna Irena de Vladaia. Swendsen J.: Roman pentru violma. Dl Max Krause. 3. Rubinstein A.: „Le reve du Pnsonmer. (Visul prisonierului.) Dna Irena de Vladaia. 4 PopperD. ; a) Arlequin, b) Gavotte, pentru violoncello. Dl Albert Bergelt. 5. Thomas A.: Polones din „Mignon Dna Irena de Vladaia. 6. Denza: „i tu r«' man. Dna Irena de Vladaia. 7. Kiel Fried. Adagio si Scherzo din primul Quartett pentru piano. violin, ’ 41
viol i violoncello. Domnii Frânk, Krause, Kling si Bergelt. 8. Gounod: Vals din „Romeo i Julietta", dna Irena de Vladaia.
Concert i teatru ’n Varadia. Reuniunea ro­ mân gr. or. de cântri din Varadia, lâng Oravia, a dat la 17/29 septembre un concert insoit de re- presintaiune teatral, sub conducerea invetorului (r. Tiunea. S’a cântat mai multe cvartete, apoi ope­ reta comic «Cisla« de Porumbescu. i ’n sferit s’a represintat comedia «Rusaliile» de V. Alecsandri; in acesta au jucat domniorele E. Caiman, M. iunea, A. Farca, A. Plancea i dnii P. Ifcu, I. Jura. P.’Farca. L- Ciorman, C. Negrea i O. Petancea. Mai observm, c dirigiutele corului e dl P. Farca. Dup teatru urm joc,. care începu cu Hora.
Reuniunea român de cântri din Sibiiu -a început repetiiile luni in 2/14 octombre sub condu­ cerea dirigintelui dl George Dima. Cine dorece s devin membru activ al reuniunii, are a se supune unui esamen la diligentul corului.
Teatrul din Iai. Associaiunea dramatic a Teatrului Naional din Iai, dup cum aflm din,, Fân­ tâna Blând.“. i-a început repetiiuniie dela 11/23 ale lunei trecute. S’au repetat pân acum piesele : «Dom­ nul încurc tot«, »DanichelI« i «Sgâriituri de pisic.» Stagiunea se va deschide la 15/17 octombre viitor.
t Dna Darclee la Bucureci a dat dilele trecute trei concerte forte bine reu/te. Dna Darclee, sene „Romanul" este o cântre deseverit in tot pu­ terea cuvântului. Vocea sa este un farmec i are o puritate, cum rar ni s’a întâmplat s’audim.
Opera italian in Bucureci s a deschis sâm­ bt la 30 septembre v. (12 octombre n.) cu opera »Aida« de Verdi, in rolul de frunte cu dora Aurelia Cataneo. Succesul a fost mare. Luni er s’a dat »Aida.« Pe mereuri s’a anunat »Sonnambula.«
Teatrele provinciale din România. In Craiova repetiiile au inceput la teatrul Teodorini; trupa pro­ mite mult. — In Brila joc trupa dramatic de sub conducerea dlui Burienescu. — La Galai joc trupa 1 ardini Vldicescu. — In Tergu-Jiu va juca la ern, cu o trup bine compus, dl Teodor Popescu.
Biseric i col. ciri bisericeci i colare. Dl Demetriu Metea, ;
parocul român gr. c. dm Acinti, a donat pe sema : fondului preoilor archidiecesani invalidi 100 fl. v. a. - — Dora. HersUia Bal s’a numit inveâtore la cola ; de tete din Deva. — Dl Aurel Drugan, preot in Ghi- ! Iad, a fost numit administrator protopresbiteral al i Ciacovei. !
Curs de limba român pentru fetie. Cetim in «Gaz. Trans.* : Suntem informai, c dl profesor Ion • Popea, la îndemnul mai multor prini, ale cror fiice i cercetez colele strine din loc, simind ensui ne- ‘ cesitatea de a da fiicelor române ’o adeverat cui- ' tur, care nu pote fi decât pe basa unei temeinice cunocine a limbei lor ’materne, e determinat a ine ' un curs de limba i literatura român pentru fetie. : Cursul se va incepe cu 15 octombre st. v. a. c.
Numrul elevilor la cle’e din Blas. La gim- nasiul superior gr. cat., la institutul preparandia!, co­ lele normale i cola român gr. cat. de fetie din Bla, cu inceputul anului colastic curent s’au ’inma- tiiculat peste tot 622 elevi, respective eleve. In special la gimnasiu sunt 369 elevi, dintre acetia 80 sunt in «convieui Vancean«, er 182 capet pâne; la prepa­ randie s au înmatriculat 63 elevi, la colele normali! J i-8, er Ia cola de fetie 40 eleve. Dintre prepa- randi se împrtesc cu beneficiul de pâne 49 ensi,
dintre normaliti 50, dar acetia numai cu câte o iw metate. J
lo- s’au I II : Oc- Sa-
. Socieiti de lectur. Societatea de lectur , An­ drei aguna1- din Sibiiu s’a constituit in edina inut in 17 septembre st. v. sub presidiul directorului seminarial loan Hannia pentru anul colastic 1889/90 in modul urmtor: Preedinte al societii s’a proclamat, dl profesor seminarial loan Ghibu; vice-preedinte al societii i preedinte al comitetului s’a’ales Elie Gnstea, cl. curs. III ; secretar Corneliu Perinar, cl. curs. II; redactor al loiei »Musa« Nicolae Dura ’ el curs. III; bibliotecar George Negoescu, cl curs I • cassar Nicolae Nieola, el. curs. I i controlor sif Popescu, cl. curs. III ; er membri in comitet ales: Maleiu Folea i Baptist Boiu, cl. curs, loan G. Oltean i lovian Murean, cl.’curs. II; tavian Popescu i Nicolae Vtan, cl. curs. I; muil Chifla, ped. curs. III i loan Sperchez. pedag. 2UiS’ -IL — La Anid 8ncietateu dc lectur a tincrw, dela mstitutui pedagogico-teologic orlodocs roman s’a constituit in 9/21 septembre a. c. sub preedinta Rvds domn director Augustin Hamsea, alegend funcionari pe urmtorii : v .-preedinte: Alesandru Popovimu cassar loan Lucua cl. a. 111, secretar Simeon 1/ Cornea, notar Aurelia V. Givulescu cl. a. II. biblio­ tecar Silviu V. Bichicean cl. a. I, v. notar loan Gaba, v. bibliotecar Damaschin Mcdrea pedagogi a. 111, con­ trolor loan Roman pedag. a. II. Membrii in comisia literar ; Manuil Fabriciu, Georgiu Telescu clei a. El Teodor Pap, Alesandru Nica clei a. II, loan Slana, liian Secula clei a. I. In comisia revisore: Ema- nuila Pap d. a. III, loan Popoviciu cl. a- II Trian Gatone cl. a. I. — Societatea de lectur *Samuil Vid- a<w a studenilor de cl. VIII i VII dela gimnasiul gr. cat. de Bein, in 17 sept., dup un discurs p- nnesc al dlui director loan Butean. s’a constituit in modul urmtor; conductor dl profesor Vasilie Sa­ tanica ; notar al internelor ;----- Domiian Cupa .stud.
' VIII, notar al eslernelor: Victor Pop stud. VIU, se- ! cretar: Iile Andrei stud. VIII, controlor: Georgiu Bob ; stud. Vin bibliotecar: Lazar Muu stud. VII? archi- chivar: Corneliu Mesean stud. VII, cassar; Augus-
; fin Szabo stud. VII. Pensiunea preoteselor vduve din Bucovina
-«etim in «Revista Politic* : Maiestatea Sa împratul a i.otrît prin înalta Sa resoluiune din 14 august a. c., ca dela 1 ianuarie 1890 s se amelioreze cu 25|!/(, pen unile vduvelor dup preoii ori., or. din Buco­ vina. Acest ameliorare se refere i la spriginul care se acorda din fondul religionar ort. or. bucovinean orfan^or minoreni ai preoilor ort. or.
Reuniunea învtorilor din protopresbiteratul Hercurei va ine adunarea sa general de tomna la 11 i 12 nov. n. in Garbova sub presidiul dlui Ema- nuil Bea ; învtorii I. Ceorgescu, 1. Bendorfean. R. Pop i E, Bea vor ine prelegeri teoretice, er I. Sava N. Dobrata, V. Lazar vor face critica lor.
Ce e nou? Hymen. Dl Alesandru Onaciu, jude la tabla r.
din Mure-O.orheiu, la 12 octombre s-a serbat cu­ nunia cu dna ved. Irina Moga. — '1)1 Alesandru Gherghel, absolvent de teologie din Sibiiu, îi va serba cununia la 27 octombre cu dora Ludovica Rusu in Ida-mare. — Dl loan Brâncu, absolvent de teologie din Sibiiu, la 1/13 octombre s’a cununat cu dora Maria Morariu, fiica dlui tefan Morariu din Saciori.—Dl George Romanul, ales preot in Sân- Nicolae-mie, diecesa Arad, la 3/15 1. c. s’a cununat cu dora Emilia Papiu; fiica protopresbiterului loan
Papiu din Deva. — Dl Acsente Mooiu, notar cercual in Bran, la 6 octombre n. ’a serbat, cununia cu dora Livia luga-Pucariu din Bran. — Dl Elie erban, ab­ solvent de teologie al archidiecesei Bla, s’a logodit cu dora Rosalia P. Pop, fiica protopopului loan Pa­ piriu Pop din Iclodul-mare. — Dl Ion Al. Frate, comerciant in Brila, de origine din Prejmer, de lâng Braov, la 1/13 1. c. -a serbai, cununia cu dora Raveica Coma, fiica preotului Nicolae Coma din Covasna. — Dl Solomon Petrescu, absolvent de teo­ logie in diecesa Caransebe, la 1/13 octombre s’a cununat cu dora Ecaterina Popescu, fiica preotului I. Popescu din lanova. — Dl George AIoroan-Mih- escu, absolvent de teologie din Cernui, la 1/13 oc­ tombre -a inut cununia, in Câmpulung, cu dora Elisabeta Manescu. nepota dnei Minodora de Stroici i a decedatului c. r. cancelist jud. i. r. i casier co­ munal din Câmpulung loan de Stroici.
Soiri personale. Pre SSa episcopul Nicolae Po­ pea din Caransebe a fost inscris, la 14 1. c., in lista membrilor casei de sus. — Dl B. P. Hadeu e bol­ nav ; din causa aceeta nu va ine cursul seu la uni­ versitate, nici va pute merge la Paris, unde este de­ legat s ia parte la congresul de istorie. 4— Dl Ale­ zând' u Pop, jude r. la judectoria cercual din Lapuul-unguresc, e transferat la cererea-i proprie, in sceet calitate, la judectoria cercual din Baia- mare. — Dl Lavrenfiu Pop a fost promovat de uni­ versitatea din Clu ia gradul de doctor in drept — Dl luliu Novac, advocat in Bozovici, fost numit trans­ lator pentru limba român i german la tribunalul din Caransebe.
Dl prof. Babes, care in vera trecut a desco­ perit in globulii de sânge microbul bolei de vite nu­ mite pân aici „gastro-entero“, care descreditâ vitele române pe pieele strintii, er dsa a nnmit-o »he- moglobinuria baclcrien a boului», acum a confirmat cu deseverire acost descoperire sciintific impor­ tant. prin faptul c a reuit cu bacteriile descope­ rite de dsa s produc esperimental la institut boia caracteristic la vite.
Români Ia Academia francez. In edina dela 25 1. tr. a Academiei de ciine din Paris, dnii Babe i George Marinescu au presintat nite cercetri per­ sonale asupra blelor terminaiilor nervose din muchi la omeni i la animale. Dl Bouchard a declarat acest lucrare ca forte important i a cerut s se menio­ neze in darea de sem a edinei.
Congresul spirititilor. Intre cele cinci sute congrese câte s’au inut la Paris, de sigur c nu puin interes presintâ i cel al spirititilor, care s’a inut in una din bereriile din Grand-Orient de France. Au participat la acest congres mai mult de cinci sute persone, spirititi cari erau represin- . tanii a peste 400CD spirititi ce se afl imprciai j in tote prile lumei. Tribuna preîdenial a fost ocupat de dl .lules Lermina, Nus, principesa de Par- naro, i vicontele Torres-Sotano. Esperimentaiuni nu s’au fcut cu ocasia acestui proces, dar cu atât mai mult s’a lucrat pentru stabilirea p Incipiilor i intoc- mirea regulamentului membrilor acestei societi. S’ru fcut mai multe propuneri. Intre altele s se deci*'re i cuprind in principii c esist ddeu! Pro­ pune/ ea a fost spriginit de spirititii din regiunile de sud i nord, i combtut de cei din centru. Acetia r i av at majoritatea. S’a votat inse cu mult însufle­ ire urmtorele puncte : 1) Sufletul este nemuritor! 2) Fml are o continuitate etern ; 3) Pot s esiste relaiuni intre mori i vii.
Un rege in cris de bani. Regele Sedangilor din America, urendu-i-se s petrec mereu numai in realul seu, a venit i el in Europa, i s’a stabilit la
Ostende. Aici se puse s fac nevestelor mai frumose curte, s bea la ampani i bordeaux. Acum de cu­ rend inse îi veni dor de âra sa. îi împacheta ba­ gajul, i dup ce-i lu remas bun dela curtesanele sale, voi s plece. Care nu-i fu inse surprinderea când, coborînd treptele hotelului, îl opri hotelierul i cât se pole de umilit ceru regelui s-i achite compturile, un bagatel de 7000 de franci, adec ba­ gatela sum pentru un rege, despre care se presu­ pune c are bani destuii. Da, dar regele Sedangilor de giaba îi cutâ tote busunarile, nu putii s adune atâta, i de aceea el fu silit s amâne plecarea sa, s mai stea in hotel pân ce va veni cineva s-1 scot din amanet. , La esposiia universal din Paris, esposanii
români au dobândit 273 premii i anume: Marele premiu 2 ; medalii de aur 24 ; medalii de argint au­ rit 2; medalii de argint 64; medalii de bronz 73, meniuni onorabile 108.
Un proces interesant- In curend se va pertraetâ in România un proces interesant. Foile de peste muni împrtesc, c dl Brniscean va intenta pro­ ces pentru revindecarea oselor strbunului seu, ce dl Ureche le-a transferat la Iai sub cuvent, c sunt osele renumitului cronicar Miron Costin.
Necroldge. Sigismund Victor Pop de omcuta- mare, fost cpitan suprem al Chiorului, deputat dic­ tai, intemeitorul diarelor »Amicul Poporului» i »Con- cordia«, a ineetat din vie in Budapesta, la 8 oc­ tombre, in etate de 73 ani, lsând in doliu pe soia n. Rosalia Dragan, pe fiica Silvia mritat Ladislau Papp Szilâgyi concipist ministerial, pe fratele seu losif fost vice-cpitan al Chiorului i actualmiute ad­ vocat in omcuta-mare, precum i pe ali consân­ geni. — Susana Nasta n. Wallner a reposat la Sibiiu in 12 1. c. in etate de 61 ani. — Aron AL Mooiu, liceniat al Academiei comerciale din Viena, a iepe sat la 11 octombre, in etate de 23 ani, in Tohanul nou.
Moda. lioclua Amazone.
Fr îndoial, fantasia care presidez acum tote amenunimile, care privesc îmbrcmintea, n’a per­ mis ca rochia „Amazone“ s remân cu totul in afar de aciunea sa. Se fac dar corsagii la acest fel de rochi de mai multe genuri.
Cu precisiune inse, pentru c acest costum e prin el ensui romantic, dec nu teatral, personele forte corecte nu dau voe ca fantasia s ia pre mult frâu pe acest trîm. Aâ erâ el acum douedeci i mai bine de ani, aâ e i astdi; estrema simplici­ tate clasic, fiind in acest materie, nedesprit de adevrata distincie.
De ore ce corsagiul »Amazonei« difer in câteva puncte de corsagiul rochiei de ora, o voi studiâ in­ tr’un fel special, luând ca tip al demonstraiei cor­ sagiul clasic, scurt, cu spate fr custur. Marginea inferior de dinainte este uor rotunjit de fiecare parte. — Plate,a, ca s dic aâ, cu un guler intors care Ias s se ved cravata brbtesc. Acest cor- sagiu este de obiceiu dublat cu mtase alb seu de o culore deschis.
Micul guler intors se taie in verf deasupra i dedesubt. Butonierele se fac in partea drept la un centimetru distan. Se aed o bucat de pânz intre materie i dublur in lungul butonierilor, pen­ tru a le da tria i aplicarea necesar.
Marginea butonierei arat mijlocul corsagiului. Pe partea stâng se las 3 centimetri in plus dela
linia nasturilor. Mnecele au o îndoit custur jos, unde sunt deschise pe o înlime de 2—3 nasturi.
Cât privece jupa, se taie separat fiecare parte a ei, ae^end tiparul pe marginea materiei, obser- vându-se lrgimea ce trebue s se lase in scoborîre.
Acest jup trebue s faib cel puin 20 centi­ metri in lungime mai mult decât o jup care atinge pmântul. (Fânt. Blând.) Margaretha.
Higi en. Conservarea dinilor. Dl Vauditz cercetând din­
ii dela 40 de omeni, de diferite profesiuni, a gsit asupra tuturor aprope, prsite vegetale i animale. Prsitele erau multe dup cum erâ i starea de necurenie a dinilor. Mijlocele întrebuinate pentru curirea dinilor nu produceau nici un efect asupra prsitelor dinilor, pe când apa spunat s’a consta­ tat c le distruge. Dec aceste vor fi esacte, atunci ea s se conserve dinii se pretinde ca s se curee bine gura cu ap care, s aib puin spun. Acesta la unii nu se pare aâ plcut ca alte dentifriciuri, este inse eiinificamente activ, pentru c acidele ce conin prafurile dentifrice nu lucrez atât de nevâ- temtor, pe cât lucrez uorele disoluiuni a potasei ce conine spunul. Bunele resultate de a scp din­ ii se arat de logice prin probele cjise aci. Astfel dar se preintimpin stricciunea dinilor fde acidele ce conine diferitele paste i prafuri dentifrice.
Semnul morii- Ca s se cunosc dec nu s’a stins viea vr’unui om, ori cât ar pre el c este mort, cel mai practic mijloc este umtorul: Infu- rai o a strîns impregiurul unui deget. Dec sân­ gele circul ori cât de slab, degetul la marginea lui pe din afar de legtur, este imposibil s nu se umfle dup câteva minute i s nu devie rou seu venet: pe când va fi mort, nu va da nici un semn ca acesta.
Ce pri ale fructului nu trebuesc mâncate. Omenii, mai ales cu stomacul slab, se pot îmbolnvi lesne, seu cel puin a produce mari turburri in in­ testine, dec inghit coja piersicelor i merelor i sâm­ burii de ciree, viine, portocale i zarzre, de ore ce tote acestea sunt materii insolubile, mai tot ast­ fel e i cu coja strugurilor. Omenii cu stomacul slab nu trebue s mnânce prune.
Formul, mialhe impotriva guturaiului A se be o câc de ceaiu cald de foi de melis in care s’a fiert o lingur de melis in care s’a fiert o lin­ gur de mas 'din urmtorele: 150 grame sirop de gum, 50 grame sirop de Tolu, 50 grame sirop de Capilarie i 10 grame Nitrat de potas.
Ghicitdre. De Ludovica Tarea.
1. Numele unui rege. 2. Un material din ce se pot face i bani. 3. îmbrcminte. 4. Un ornament. 5. Un munte biblic. (>. Person sub stpânirea altuia. 7. Electricitate purttore de ciri. 8. Un fel de soldai. 9. Riu in munii apuseni ai Ardealului.
10. Adoratul Juliettei. 11. O naiune pgân.
Literele iniiale cetite de sus in jos dau numele i conumele unei regine martire; er cele finale, ce­ tite de jos in sus, dau numele i conumele unui re­ dactor.
Terminul de deslegare e 31 octombre. Ca tot­ deuna i de ast-dat se va sorti o carte intre des- legtori.
* Deslegarea ghicitorei numerice din nr. 23:
Vandal Juda Columb Tiberiu Ovidiu Romb Habsburg Uranus General Oremoe.
Literele iniiale cetite de sus in jos dau numele : Victor Hugo.
Deslegare bun primirm dela domnele i dom­ niorele: Eufemia Popescu, losefina Crian, Cincilia Cordescu, Maria P. Simion i dela dnii C. Georgian, A. C. Doma, Un membru al casinei din Lugo.
Premiul a fost dobândit de dna losefina Crian.
Picturi de Maria-Zell pentru stomac, forte folositore in tote botele de stomac.
Vindec: lipsa de apetit, slbiciunea stomacu­ lui, respiraiunea mirositore, paliditatea, rîge- lile, colica, catarul de stomac, acrela ’n gât, glbinarea, grea, vrsarea, durerile de cap (dec provin din stomac,) sgârciurile de sto­ mac, incuetura, ingreunarea stomacului, hemo- roidele etc. Preul unei sticle, cu Marca d'1 in ventiune, instruciune pentru mlrebmnlai e 40 cr.; dupl 70 cr. Espediiunea central prin farmacistul Cari Bradi/, iu Kremsier (Moravia.)
Avertisment! Veritabilele picturi de Schutzmarke. Maria-Zell pentru stomac se falsific i se irai-
tez mult. Semnul veritabilitii este, c fiecare sticlu trebue s fie Împachetat in hârtie roie, prooedut cu marca de sus i s aib reyulcle de întrebuinare, mai observându-se, c este tiprit in imprimeria lui II. dusele in Kremsier.
(9* Hapuri purgative de Maria-Zell. Aceste hapuri (pilule) care de muli ani se ’ntrebuinez cu cel mai bun succes contra lipsei de scaun i la incueri, se falsi­ fic mult. Cumprtorul s fie atent la marca de mai sus, cum i la subscrierea farmacistului C, Brady, Kremser Preul unei cutii 20 cr., 6 cutii 1 fl. Dec bariu se trimit inainte, se espe-
I dez franco: 1 sul cu 6 cutii 1 fl 20 cr, 2 suluri 2 II. 20 cr. Picturile de Maria-Zell pentru stomac i hapurile pur­
gative de Maria-Zell nu sunt nite lecuri -secrete. Descrierea se afl in regulele de intrebuinaje care se altur la fiecare sticl i cutie.
Picturile de Maria-Zell pentru stomac i hapurile pur­ gative de Maria-Zell se afl de vendare: in OrudeM-mure la farmacitii: E. Ember, Lud. Molnr, George Nyiry. Carol Bleyer. Ales. Heringii i la misericordiani; in Beret.yinUifuJii Ja farm. Geza Tamsy, in Kis-Marja la farm. Fr. Gallasy; in Kamdi la farm. G. Scholtz; in Salonta la farm. L. Kovâcs i Fr. Po- drâczky. 1—43
JOiua sept.j Dum. 19 di Duminec Luni Mari Mercuri Joi Vineri Sâmbt
_ Clindarul sept Clindarul vechiu
ip Rusalii Ev. 3 dela Lucac 8 Cuv. Pelagia 9 Apost. lacobu
10 Mart. Eulampie 11 f Apost Filip 12 MM. Probu si Tar. IBiMM. Carp si Papilu 14jf Cuv. Parascheva
emânei. Clind, nou j( Sorele
.G."l 2,aTnv. 8.rcs. ap 20IWendelin ^6 26:5 02 21 Alice 16 29 4 95 22jCordula ,6 31 4 57 23;Severin 6 33 4 56 24ISalome 6 34|4 54 25|Crispin 6 36Î4 52 26|Arthur ||6 3714 51