Sanda Golopenfia

Fluviul Alfeusau despre exil

gi intoarceriProze scurte, eseuri, studii

Coleclia @fu,27,o

Span/"g;n"

CUPRINS

.11

12 13

14 15

Cuprins

AMERICAAMERICA

Cuvdnt inainte

t6 17

.................. 339

Cuprins

Stanley Fish qi libertatea cuvdntului ......454

Inventatoarele americane de ieri gi de astdzi.....'.........462

O carte noud a lui Camille Paglia ............................... 468

Televiziunea Americand... .......-.............. 473

F6cdturi alese ............ ........480

Profelia Celestind .'...........484

Cdrtile Crdciunului.. -.........492

Ciutirile clipei

Tehno-urbiile """"""""""' 501

Anatomia unui faliment................... ....'.507

Comisia eticd din Rhode Island .................................. 5 I 6

Educa{ie Si gender gap ......522

Profesori in grevd........ .....' 528

Autonomia universitard.. ........................ 533

Serviciul nalional .............. 538

Camille Pag1ia........... .'......543

Cursa autobiografiilor ....... 548

Renaqterea presei politice .................. .... 553

Inaugurarea unui preqedinte........................................ 558

First Lady.... .........'..........'.563

Dupi alegeri ...................... 568

Presa gi Preqedintele. .........513

Cartea-scrisoare................ ......................519

Cartea Plecirii

Existi o carte pe care nu o putem scrie decdt

impreund qi care, o datd adusd la lumin5, ne-ar da puteri'

in g6nd o numesc ,,Cartea plecdrii". Ar fi povestite in ea,

pe multe voci - de femei qi de bdrbali, de b6trani, de adul{i

qi de tineri, de meseriaqi, muncitori, intelectuali sau {drani

(cdci micar din mai vechi genera{ii nomade, mdcar pu{ini,

trebuie sd existe qi ei printre noi) - clipele qi gdndurile de

dinainte de rdznire.infrdngerile, revolta, lehamitea, inddr-

jirea, curiozitatea avidd, imprejurdrile de neghicit, nddej-

dile gi planurile care ne-au propulsat spre alt continent, cu

alte bucate, alte arqile qi altd minte' Cum era ziua, ceasul,

cum clipa in care gdndul de a porni intr-aiurea s-a intregit

gi ne-a infruntat, zdpdcitor, orbitor, a ursit6. Cum ardtau

strada, satul sau oraqul - din Romdnia sau de altundeva -unde ne aflam atunci. Cdtd vreme am purtat miezul acesta

nou, in tdcerc, printre semeni pe care ii pdrdsisem deja

neqtiut, printre miroswi, glasuri in noapte, pomi qi lumini

cdrora incepusem deja sd le ducem dorul. Cum ne-am

rostit intdi respingerea nefireasci qi ce ni s-a rdspuns'

Cum ne-am pornit apoi pe rupt, desfbcut, oprit, pus

27

Sanda Colopenlia

- un asemenea climax existen{ial definitoriu iI reptezintd,

insd de acum ceea ce numeam intard plecarea definitiva.

Plecarea definitivi ca intrerupere de identitate, renunta.re

la oameni, la limbd, la nume rostit cum suna el adevdrat,

cdndva demult, intr'o copildrie a sufletului, ca despdrfire

de gusturi qi zgomote prietene, ca amputare de o parte din

via{d evocati uneori, nepotrivit qi fugar, de c6te incd un

cuvdnt rdtdcit, o durere vagd, un gest banal.

Dintre toate lucrurile utile pe care le putem face

pentru Romdnia acum, puline sunt atet de insemnate

pi urgente ca aducerea in congtiinle, in diversitatea qi

precizia manifestdrilor lui, a modului in care ne-a fost dat

sau am ales sd ne trdim calitatea de romdni in acest sfdrqit

de secol XX - plecarea definitivd.

Nu suntem singurii care am cunoscut fenomenul

plecdrii in mas6. Pleacd nemli, unguri, ruqi sau cehi.

Evreii, armenii, Jiganii sunt popoare care trdiesc supte inbulboana plecdrilor - cblite, transfigurate, decimate prin

ele. Francezii canadieni izgonili odinioard din Statele

Unite sunt gi acum traumatiza\i de ceea ce numesc ,,1e

grand d6rangement". Cdndva, demult, sate intregi de sco-

Jieni sdraci plecau - cu croitor qi brutar, cu duhovnic Ai

moaqi - spre zdri mai prielnice. in secolul al XIX-lea, oaltd genera\ie de romdni - a paqoptiqtilor - a triit, in forme

pe care de acum le-am putea pdtrunde mai in cunoqtin{d

de cauzd, fenomenul plecSrii.

30 31

Fluviul Alfeu sau despre exil gi intoarceri

Nu e totul spus cdnd constatdm ci nu se pleacd de

bine qi cd nu se pleacd definitiv dinspre Occident inspre

{irile comuniste din Europa sauAsia. Dincolo de aspectul

politic general al acestui fenomen modern de migra{ie inmas5, diferitele comunitili deplasate, refugiate sau emi-grate ocupi in raport cu [ara din care au plecat pozilli

specifice care se cer definite gi in{elese in unicitatea lorirepetabild.

Am pierdut, plecdnd, calitatea de exper{i. Limbanu ne-o mai vorbim frrI greg qi ndscocitor. Meseria nu

ne-o practicdm (cdnd se intdmpld s-o avem, aici, pe cea

de acasd) frrd sentimentul instriindrii. Cu prietenii noi nu

vorbim nestingherili. Pbrin{ii romdni de copii americani

sau acultura{i astfel nu au cum fi, pentru aceqtia, oazd

de siguranlb increzdtoare qi infailibild. M6ncdm mirat,

ascultdm uqor decalat, pdqim pe catalige invizibile. Avem

accent in toate. Dar in ce privegte plecarea, dacd o vrem,

dacd nu ne ascundem, dacd nu ne propunem cu orice preJ

s-o uitdm, suntem de neinfrdnt. Asta gtim qi qtim bine. Artrebui s-o scriem, scriind s-o addncim qi sd incepem s-o

in{elegem. Ar trebui s-o scriem impreund pentru cd, aqa

cum se intdmpld cu orice fenomen social, ea nu este vizi-bild decdt prin coroborare, insumdri gi scdderi, reducere la

o medie caracteristicd solid oblinutb.

Un joc pentru pafiea de vacan\d, a acestei veri: de

scris o pagind, doui, trei despre cum se pleacd de acasi,

Sanda Colopen[ia

cu sau frr[ perspectiva de a ajunge intr-un loc anume, cu

sau frrd argumente articulate, cu sau frrd nddejdi' De scris

cum s-a intdmplat. De scris atent, ordonat 9i mai cu seamd

exact pentru ca ceva din ce qtim sI rdmdnf, qi sd dea rod

qi pentru ca in viala romaneasc6 sd fie o pat6 albt mai

pulin. De scris cu sentimentul unui arhivar care moaie

tocul in cernealb qi trage linie atunci cdnd incd un adevdr

s-a gravat caligrafic qi trainic in catastifele eternit6lii' Nu

pentru a face bilan!, asta se va intdmpla mai tdrziu, nu

pentru a interpreta, ne priveqte prea indeaproape, ci pentru

a infta in posesiune. in posesiunea a ce? in posesiunea

avu{iei negative a plecbrii, din care rdmdne de cumpinit

ce poate iegi bun.

Lupta,15 iulie 1988

32 J-)

PIpIdii

Gr5dina cu statuie, o primdvard numai zumzet. Amintrat in iarbi, in locul de unde se desfac doui drumuri.

Pdpddii mustoase imi urcS pdndla piept, galben, viu. E o

clipi de bucurie care nu se va mai gterge. in jur zboard,,

aproape de tot, albine qi fluturi, se petrec lucruri de nein-

{eles. Mama zdmbeqte undeva in fa1a.

Lupta, 15 octombrie 1987

Sanda Colopen[ia

mine ne uitam uneori, printre stinghiile boxei, la l6zi,

atunci cdnd nu curgea apa decitl la subsol qi coboram cu

canta, trimigi de bunica.

intr-o primdvard, pivnilele au fost inundate. impreund

cu fratele mezin al tatei qi cu noi, mama a deschis lacdtul.

Cdldrali printreldzi, am scos capacul la cele de sus. Le-am

golit qi mutat, ajungdnd la stratul de dedesubt. $i aqa pdnd

la ultimul strat. Nu am deschis toateli-r;lle. Lemnul, trainic

qi gros, nu ingdduise apei sd pltrundd. Ldzile bdtute in

cuie nu le-am desfdcut. in pivni{[ mirosea a muced. Am

repus c[rfile inl6zi,ldzile in stivd, noi copiii am luat sus

cdte ceva care ne pirea citibil. SdptdmAni in qir in casd a

mirosit a DDT gi am al'ut guturai. Pivnila nu a mai fost

descuiatd dec6t atunci c6nd, la moartea mamei, a trebuit

evacuat apartamentul.

Cdnd am scos la iveal| ldzlle militare la care nu se

umblase de aproape doudzeci de ani, in timp ce desfb-

ceam cuie cu cleqtele, un locataq ofi1er de securitate ieqit

la pensie, s-a oprit 16ngd noi sd vadd ce facem qi ne-a spus

,,Fi{i aten{i, s-ar putea ca induntru sd fie bombe".

Lupta, l5 marlie 1985

Amintiri din copilirie

Prima mea intdlnire cu istoria dateazd, cred, din

1948. invilam pe atunci la pcoala care funcliona pe l6ng5

ambasada Fran{ei la Bucureqti. La inceputul unui nou an

qcolar, in pdslari, intr-o incdpere proaspdt zugrdvitd, am

fost, profesoare gi elevi-eleve, cu to{ii surpringi nepre-

gdtiti de evenimente. tin minte cd directoarea gcolii a

intrat de mai multe ori in clasd qi s-a sfbtuit cu profesoara

noastr6; cd, subit, am gtiut, nu-mi amintesc cum, cd incepe

o ord de mtzicd ceva mai neobignuitS. Cd am cdntat intdi

,,Alouette, gentille alouette" qi apoi, frrdl'ranzitie, dar cu

trei profesoare in loc de una, am inceput s5 invS!6m un

c6ntec nou in care doui versuri au pricinuit mari nedu-

meriri tuturor deopotrivS. Versurile erau urmdtoarele:

,,Pdn'la unu o sd piard./ Duqmanii poporului". Melodia nu

eta grea. Dar ceea ce noi nu in{elegeam qi profesoarele nu

au fost in mdsurd sd ne spund a fost dacd duqmanii popo-

rului urmau sd piard pdnd la ora unu sau pdnd la cel din

urm5. Dupb ce am cdntat cdntecul cel straniu de doud sau

trei ori, directoarea qcolii a intrat din nou in clasd qi ne-a

anuntrat cd qcoala se desfiin{eazd. Nu mai gtiu cum s-au

36)a

Urcuq

Locuiam la etajul al treilea, pe strada Dr. Lister qi

umblam des impreund, sudati parc6, mama, fratele meu

qi cu mine. O familie siamezd. Mergeam pe Lipscani la

cumpirf,turile inlelepte ale anotimpurilor - sandale yara,

pantofi butucdnoqitoamna, ghete grele de iarn5. Ne duceam

la cofetdriile particulare cu cataifuri de pe bulevardul

6 Martie sau la film la grddind. La cdte o conferin{d sau

lec{ie de esperanto la clubul invd{dmdntului. La librf,rie,

in gridina botanicd sau la teatru. Uneori in vizitd. De

cdte ori ne inapoiam, in timp ce urcam de sdrg heptele

multe, inainte de a ajunge la etajul al doilea, mama se

oprea. St5tea nemiqcati, ftrd o vorbd, cu um[rul stdng

ugor l5sat. Noi nu i-o luam inainte. Tdceam. Se auzea,

cdteodati, ajutdtor, zumzetul clar al unei albine, zborul

izbitin geam al unei muqte toropite, zvon de tac6muri gi

de robinete dinspre ferestrele deschise ale bucitdriilordin blocul vecin. Pdrea de acum aproape exclusd urnirea

din loc.

incremeniti pe treapta care-mi revenise md

intrebam, abia simlit, ce se va intdmpla dacd de data asta

40 4"1

Fluviul Alfeu sau despre exil si intoarceri

mama nu va urca pdnd la capdt. Dacd vom fi descoperi(i

pe scard, in jocul apdsdtor de-a statuile, de cdtre vecini.

Minutele treceau lungi. Ne ghiceam qi impdrtdgeam

istoviri amor{ite. Apoi, fdrd o vorbd, fbrd sd ofteze, tot

atdt de neagteptat, mama se incorda gi re?ncepea, ugoard,

urcuqul.

Lupta, l octombrie 1989

Sanda Golopenfia

Fluviul Alfeusau despre exil;i intoarceri

Proze scurte, eseuri, studii

Coleclia Aaa:,go*

SpanArgw,n

Sanda Golopen{ia

Fluviul Alfeusau despre exil

si intoarceriProze scurte, eseuri, studii

Coleclia ena,,g*

Spanlugirw

Editor: Lavinia Spandonide

Revizie: Paul Marinescu

Tehnoredactor: Daniela Gabriela Pascu

Acest volum din seria ,,Distinguo"a Editurii Spandugino, Bucureqti, Romdnia,

a fost tipdrit pe hdrtie biblia culoare ivoire 50g/mp,

la Crescento Grup, Romdnia,inziua de doudzeci qi opt aprilie

a anului doud mii qaptesprezece.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

GOLOPENTIA, SANDAFluviul Alfeu sau despre exil Ei intoarceri / Sanda Golopenlia. -

Bucureqti: Editura Spandugino, 2017

2 vol.ISBN 978-606-8 401 -9 5 -9

Vol.2. - 2017. - ISBN 978-606-8401-97-3

82 t.l 3s.1

Copyright@Span dugino, 2017

Toate drepturile rezervate Editurii Spandugino.

Edilia precedentE a volumului Vdmile grove a fost publicati la Editura

Univers in anul 1999.

Edilia precedent[ a volumului Emigranlii Carler a fost publicatd la

Editura Paideia in anul 2008.

Editura SpanduginoAdresa: Strada Docenlilo4 nr 18, sector I, BucureStiTel: 0040 0737 730 703

ffi c e @ e d i tur a s p an du g i no. rowww. editur as p an dugino. ro

CUPRINS

VAMILE GRAVE

Cuvdnt inainte

Vimile grave............ ........... 15

Teritoriile erorii............ .......22Tdceri .......... ........................ 42

BAtAlii ale ticerii .................48

Derealizare ........................ 103

Mircea Eliade - o noud Renaqtere ..........1nTransformdri atente : manualul $colar ........... .............. 122

Institutul amintirii .............129

Intelectualitatea romaneasct

gi integrarea europeand ..... 138

Vestul sdlbatic sau despre evacuarea

l3

din istorie

Rdzboi qi spectacol..

Moartea diavolului.....

146

151

t57

162Hote I America ................ -.

Cuprins

Ce rdmdne dintr-un an................. ...........334

,,Bilanluri gi deschideri"

dialog cu Leli\iaGuran.....'.... ..'....'........342

EMIGRANTII CARTER

Exil, emigrafie

Cuvintele exilului........ ......375

Exilul emigraliei................' ........'........... 395

Alteritatea ca destin: franco-americanii

din Noua Anglie.............. .........'........'.... 406

Suferinld Ei identitate ....'...422

Exil in trupul scris dinduntru...'.. ............429

Aproape, departe

Romdnii lui Proust ........'...451

Cioran sau despre inseninare .--..............462

Paul Miron sau despre exilul apropiat ..........'...'.... .....4'10

Exil gi autoliteraturS: Cornelia Comorovski ...... - - -. - - -.. 47 8

Poveqti ale inlelegerii: Monica Brdtulescu ..........".'... 490

inceputuri le imigra{iei romdnesti

in Statele Unite: Christina Galilrzi.... ...... 499

Merem la America... ..........525

Emigranlii Carter .......... -...554

,,Aparlin unei generalii de outsideri .......561

Cuprins

Biruinld datorat5........ ........ 596

Viala abstrac td a emigr antilor ..................................... 599

Despre qoaptele qi tdcerile culturii romdne

in Statele Unite............ ...... 610

Post-exil """'656

Reveniri

intoarcerea vorbitorilor risipitori ...........665

Intelectualul qi politica in lard qi in exil ....... ..... '.. '.,.... 670

invifdmdntul universitar rom0nesc

in context internalional .....678

Diplomalia culturald e v6rfu I aisbergului.................'.. 693

Bilan! la Neptun............... ....................'.707

Ghidurile xenofobului. ......721

Cliqee despre Romdnia in Statele Unite

qi in Anglia.. ......................725

Fundafia Culturald Romdnd e o institulie

care a prins ........................767

$ansa electronicd a culturi i romdneqti... ...................... 1 I 2

Maj or, minor, european, provincial..... ........................ 1 1 9

ldentitatea culturald romAneascd qi datoria

de a gdndi globalizarea.. ....784

Repere biobibliografi ce .......................

Vemile grave

10

791