FLOR.lItl STANCIUffi TMNITJM

NEMIRA : tl

PROLOG

- PHIL, cine a trimis Spinul lui Dumnezeu pe PLmtnt?

Dupd o perioadd, ce dura de la clteva milisecunde pAne la mai

multe ore, in'care Philotheos reverifica datele din Arhivtr, *nalizaalgoritmii contextuali gi fecea numeroase proieclii sinepsoidale,

acesta rrspundea invariabil:

- Cunogtinlele dobAndite pAna acum nu sunt suficient€ pentruelaborarea unui rispuns,

1

Bot (2981-3009 pP) - un Bot de Arhiv[ cunos-

cut qi sub numele de Robot Arhirtator, Awto'arbi'

'lator ori, simplu, Bo, * este o Entitate CognitivlAutonomi (ECA) ce etectveazd. activit{i de pre-

lucrare gi optimizare a datelor tntr-o Arhivi. Boliirltleazd sarcini repetitive, indexiri, cornpilalii Ei

interpretdri cu o eficienlx qi o vitezl superioare al-

tor ECA-uri. [Arhiva.SEPZ - arr.efacd. zlerT

Dupi muncI, m-am grlbit si ajung in cabind. Obignuiam sd

reproduc amestecuri de substange nutritive ale ctrror relete, gust,

aromd sau utilitate au fost de mult uitate.

Eram cur{os gi neribditor. De curlnd, primisemun pliant adus

de pe PimAnt. El avea sI fie sursa mea de inspiralie Pentru o nouireproducere - o gustare autumnald, in fapt, o combinalie mixta

de fructe gi produse procesate.

Pliantul era din hinie plastifiati. CAndva, a fost tmplturit intrei, pentru a forma un plic. Pe o fa15 avea imprimati imaginea

unui platou de porEelan plin cu mAncare solid;. Sub platou, cAteva

cuvinte indemnau privitorul sI cilxtoreascr intr-o;egiune de pe

antePdmAnt: ,A taste of Provence". Pe verso, se ofereau cAteva

limuriri: ,in Proven.e, oamenii se bucurd pe deplin de Naturi.

N FLORIN STANCIU

Localnicii primitori, peisajele pitoregti 9i specificul culinar fac dinaceasti regiune, faimoasi, de dtfel, pentnr soiurile de struguri,sortimentel e debr|nzdgi lanurile de Lavandwla angustfoli.a,lacul.

ideal pentru o vacanle in doi..." Ultimele cuvinte se pierdeau sub

o pati de funingine. Un colg a fost ars, iar pe una dintre marginise vedeau urme de degete murdare.

Era un miracol ci rezistase atAta timp.,,Osp[[ul" pentru care mi pregitisem din timp era compus

din smochine, nuci, struguri gi brAnzd. Pentru un maximum de

savoare, aceasti asociere se cerea a fi acompaniatd de un vin roze

demisec Coteaux d'Aix-en-Proilence. PHIL venise cu ideea, dupX

ce a introdus datele primare in Arhivr, corellndu-le mai apoi cu

alte informagii din perioada istorici tn care pliantul afost reahzat.

Philotheos - sau versiuflea sa scurti, PHIL - era custodeleCES al staliei pe care lucram. FIrx aportul lui in a identifica fie-care aliment din imagine, petele de pe brAnzd, ar fi rdmas pentrumine doar niqte acumulxri de mizerie, paharul aqezat in partea

dreapttr a platoului ar fi fost umplut cu un lichid roqiatic, iar pe-

tele de pe margine, in cel mai fericit caz aQ fi considerat cd erau

de rugini, gi nu urmele celui care, cu mult timp in urmd, s-a fo-losit de pliant pentru a-9i aprinde cu el o gigard..

Jocul meu gastronomic a.vea o singurl regul5: vAnam printrelucrurile aduse prin Portal orice semina a deiicatesd, apoi, cu

ajutorul lui PHIL qi al replicatoarelor, materializam cAt mai fidelmAncirurile din irnaginea de la care porneam, iar in final irnitestam rezultatul pe coiegii de pe stalie. Pe scurt, aplicam tehnicide inginerie inversl tn gastronomie anticl gi probabil eram sin-

gurui de pe Tsuba care avea asemenea preocupiri.Nu aveam certitudinea reproducerii fidele a gustului, uneori

a aspectului gi mai ales a aromei, cAnd venea vorba de specialitdlileculinare ale unei lumi apuse. tnsl, daci eram exigent (mai ales cu

mine tnsumi) gi meticulos in colectarea datelor contextuale, printr-unjoc al ganselor, eram convins cI le-aq fi ghicit, le-ag fi dat de cap

ori m-ag fi apropiat cAtugi de pujin de adeviratele lor caracteris-

tici. Aprecierea finale o dedea de obicei Fedora sau un invitat

E OMNIUM 13

care avea obligalia de a compara rezultatul reproducerii mele cu

referinlele gastronomice din Arhivi, ca o condilie a participiriisale la o asemenea degustare.

Prognosticul meu culinar era valabil pine la descoperirea de

noi dovezi printre lucrurile venite de pe postPImXnt, ce il puteau

infirma ori confirma. PHIL jinea o evidengd clarl aacestor apre-

cieri, nu neapirat ca si-mi faci pe plac, ci mai mult pentru a-qi

satisface o curiozitate personali despre modul in care oameniipercepeau gustul, el fiind lipsit de un asemenea simg.

Aga se fdcea cduneori mai aplrea clte o descriere care contra-ziceatoatddocumentalia strinsx pAni atunci qi asdel tmi demontaintreg ralionamentul gustativ, motiv numai bun si iau totul de

la capdt, nou-proaspit-altfel, dAnd unei activitili cAndva fiziolo-gice un caracter aparte.

tn ciuda rezultatelor spectaculoase, pasiunea mea era conside-

rate triviale, intrucAt eravdzutd ca o revenire a unui instinct pri-mitiv cu urmiri nepldcute. Orice mAncare de pe vechiul PamAnt

ar fi putut fi precursorul unui suicid. De cAnd ne adaptasem laspatiu Ei ingeram numai lichide, orice abatere de la norme se lesa

cu dureri abdominale gi alte probleme de naturi metabolici. Eu,unul, mI mulqumeam de obicei cu mirosul, cu degustarea Ei atuncicAnd lucrurile deveneau preaatrdgatoare, cu fragmente alimentare

pe care le dizolvam in soluliile nutritive standard.

Chiar dacd pe cei de pe Tsuba ii revolta crriozitatea mea, se

glseau printre ei;i adepqi ai ideilor mele. Acegtia mi suslineau insecret gi credeau, ca mine, ci hrlnirea lichide era o necesitate tem-poraru a traiului extraplanetar gi nu neaplrat un avantaj evolutiv.iIn anumite circumstanle, hrlnirea cu alimente solide putea face

diferenla dintre viagi qi moarte.

Aveam toate cele necesare agezate in fapa mea.

Cele mai mari bitli de cap mi le didusebrinza cu mucegaialbastru, numitl Roquefort, dupl locul din care gia avut cAndva

originea. Pentru struguri, smochine gi nuci, PHIL a extras dinArhivI informalia genomici a celor mai fertile specii indigene.

H FLORIT{ STANCIU

A sintetizat ADN-ul acestora direct in celule stem totipotente, pe

care le-a multiplicat apoi in mai rnulte culturi celulare. Dupi cltevapasaje de seleqie, tn cuvele de maturare s-au oblinut doar fructele.Pentru diversele tulpini bacteriene implicate in obginerea vinului qi

abrinzei,a folosit un procedeu similar. Latoate acestea, s-a adaugat

o suiti de produEi contextuali, indirecqi, cum ar fi pAinea de secarlpentru brinzd, sau butoaiele de lemn in care era pdstrat vinul, pe

care le-am l*at in sarcina iui PHIL, pentru o mai bunX aproximare.Substratul ceramic l-am obginut folosind replicatoarele.

Toate alimentele au fost ugor de reprodus, cu exceplia brinzei.Acolo lucrurile s-au complicat. Am tncercat cincizeci gi trei de

regete de replicare pAnx ce am nimerit gustul descris in textelesecolului 2I oP:,...se distinge printr-un miez cremos gi bine inche-gat, un gust fin gi pronunlat gi un parfum special, cu un iz ugorde mucegai. BrinzaRoquefort trebuie intotdeauna bine izolat},fie in ambalajul de origine, fie intr-o folie de aluminiu, pentru a

se evita uscarea gi a se pistra caracterul cremos" sau ,,Roqueforteste, cu siguranpl, una dintre cele mai vechi brAnzeturi din lume.In anul 52 i. Hr, Iuliu Cezar amintegte de ea tn comentariile sale

legate de Galia. Gustul de Roquefort este inimitabil ;i inconfun-dabil. Este gustul tradiliei unei personalitxli tipice, iar secretulrezulte in mare parte din contribulia ciupercii Penicillium Roqu-efortii, cultivatl in mod tradilional pe pAinea din secard".

Dtrdearn o atenlie deosebiti ruturor detaliilor. Pe suprafalaplatoului de pr:4elan alb cu motive florale azurn,se regiseau doiciorchini de struguri roqii. Fiecare ciorchine era alcdtuit din apro-ximativ 119 boabe (+/-7), de mlrimi variabile. in dreapta aces-

tora, in plan secundar, se aflau trei smochine coapte, secgionatepa4ial in formi de cruce. tn fala smochinelor, pe acelaEi rlnd, se

aflau patru nuci a cdror coajl a fost crlpatd gi indeplrtarX super-ficial, in urma lovirii cu un obiect dur. Fe un ultim rind, paralelcu cel al nucilor, se glseau cinci buc[1i dreptunghiulare de brAnzi,de un centimetru grosime, ce tnsumau, conform misurdtoriloroptimetrice ,258,55 g. Trei secliuni erau suprapuse longitudinal,iar lAngl ele alte doui se rezemau oblic una peste cealalta. tn fala

I OMNIUM ]5

buctrlilor debr|azl,se reglseau mai multe firimituri desprinse intimpul secliondrii 9i cAteva bucngi rdticite de nuci.

Reproducerea mea avea si fie perfecti.Momentele de acest fel imi gineau mintea ocupate. Erau ale

mele. $i le apreciam chiar daci.pierdeam ore in qir pentru docu-

mentare sau imi corisumam ragiile personale pe reproducerr care

uneori nu puteau fi consumate. De fapt, cred ci le apreciam mai

mult pentru efectele lor secundare gi mai purin pentru rezultatele

finale. Menlinerea tonusului psihic in limite normale pe Tsuba,

un loc deseori etichetat ca fiind,,uiat de lume", era, de la o vreme,

una dintre sarcinile cu adevirat provocatoare.

***

Aveam in fiecare mAnX cAte o penseti ceramici qi mi stridu-iam sI a$ez o smochinl precum era in piiant. lncr mai lucram la

platou, atunci clnd PHIL gi-a anunlat subtil Prezen\a, aplrAn-

du-mi printre glnduri.

- PHIL... mai am cAteva detalii de aranjat. Apoi, egti liber si-1i

dai cu ptrrerea.* tr*trr* d;;mi impirtagi reugita cu cineva, apelam de fiecare

datd la el pentru a stabili gradul de similimdine dintre imaginea

originald Ei copia mea. Aspectul, consistenga, textura, gustul, toate

trebuiau sI fie reproduse cu mare precizie pentru degustarea finala.

- Nu pentru asta te deranjez. Este nevoie de tine in H9.

- Daci iar s-a defectat ecluza aia blestemate... poate si mai

a$tepte, i-am rlspuns vlzAndu-mi in continuare de platou.* Axxe, doar nu crezi cd ag fi intervenit dacx nu era ceva

important.IJitam adesea ci nu vorbesc cu un om, ci cu o maginx ce imita

vocea unui om. De fiecare datl cAnd incercam si-mi imaginez

chipul lui Philotheos, in minte nu-mi apdrea sinepsoidul sdu, ci

imaginea strdbunicului meu pe care nu-l cuno;team decAt dinciteva fotografii gisite in Arhivil.

16 FLORIN STANCIU

* Este nevoie de tine acum in Hangarul 9, continui acesta intimp ce un fior tmi traversl corpul tn lntAmpinarea unei senzaliinecunoscute. Era modul prin care Philotheos slrea peste limbajulverbal gi-mi reproducea teama de necunoscut. Mi-am ridicat pri-virea spre muloperetele din fala mea, unde ap5ru imediat hartaTsubei cu una fintre clefiri pAlpAind ca gi cum ar fi fost deconec-

tati de la releaua principali.- Despre ce e vorbai- Ar fi mai bine si mergi gi si vezi cu ochii tIi.,A merge 9i a vedea cu ochii cuiva" era genul de exprimare

prin care Philotheos incerca s5. pard uman. Ea se traducea, de fapt,prin ,,am dificult5li in a cataloga aceasti situaqie neprevIzutS".

Am inleles imediat cd. era vorba de ceva important ce nu su-

porta amAnare.Eracazul sl mi duc personal si rezolv problema.

Am ajuns la Hangarul 9. tntr-rrna dintre calele de debarcare,mai mulpi operatori echipapi in combinezoanede protecgie se agi-

tau lAngl o capsule cu aspect ciudat, aflatl in spatele unui clmp de

fo4I. In anticamera calei, am dat peste un supervizor palid Ia fa1n.

IJrmxrea cu interes acgiunile subalternilor sdi, proiectate pe unuldintre mulopereli. Releaua locali mi-a furnizattoatedatele de care

aveam nevoie. Supervizorul din fala mea se numea Ivo Gopinata.

- Trebuie sd auzili asta, mI aborda el de indati ce am pdtrunstn incipere. I-am trimis pe biieli si instaleze borne de scanare

bioticl. Am gdsit doar trei in depozit. Pentru dimensiunile capsu-

lei cred cI sunt suficiente.Decizia supervizorului mi s-a pirut puqin ciudati. Pe stagie nu

se mai foloseau de zeci de ani astfel de borne.

- Vreun transport special in seara astal am intrebat eu.

- In afarl de cel de la optsprezece, nu mai era nimic progra-mat. Peregrinul Ista a aperut din senin prin T-gate acum trei sfer-turi de or[.

- A1i incercat sn-l deschideiil

I OMNIUM .7

- Clemele sunt blocate. Senzorii nu rdspund la comenzi. Aaa...

$titi... cAnd am incercat sI le fo45m, capsula a emis un... un fel

de impuls. Toli cei din cala au fost trAntiqi la podea.

- Un ce?!

- Nu ;tiu exact ce s-a intAmplat. Presupun cI a fost o unde de

energie. Eu am simqit doar o vibragie puternicl transmistr prinpodea. Replicatoarele de llngn cale s-au oprit brusc. Au urmat, pe

rAnd, celelalte instrumentele din hangar. Conexiunea cu Philo-theos s-a intrerupt gi ea. Eram total offine.

CAnd am intrat in Cala fV, colegii mei se adunau ame[i[i, fiecare

de pe unde acdzat.Totul s-a petrecut in mai pulin de cinci secunde.

Ini1ial, am crezut ci e o fra4ie reziduah de la trecerea prin 'f'gate.

Dar mai bine vtr arIt, ca sI inlelegeqi exact la ce mtr refer...Supervizorul i9i migci rapid degetele pe suprafaga unui mulo-

perete lateral, pAnx ce po4iunea atinstr se prelungi spre el, luindforma unei console. Continui si-qi migte degetele 9i pe aceasta

dupi tipare cunoscute numai de el. Instrucliunile sale erau multmai rapide decAt comenzile vocale. Le vedeam pe o po4iune dinmuloperetele principal al inclperii, ingirAndu-se in linii de cod. Inclteva clipe terminS. Reugise sd,otaJizeze candtefle impresionante

de date primite de la senzorii calei. Afiql rezultatele sub formaunor grafice: pe care le mdri pe toatxsuprafala muloperetelui.

Amlndoi priveam reprezentarea zgomotelor din calx, {drd a

le putea auzi. Operatorul se apuci si le modeleze. Mai intAi, eli-

minl sunetele fecute de colegii sli, apoi sclpd qi de vibragiile sub-

tile ale aparatelor aflate tn apropiere, reduse zgomotul de fond al

intregului hangar 9i in final depxgi limita de deteclie a simlurilorumane. Pe muloperete a rdmas doar o linie de zgomot a clrui sursfl

nu putea fi definitn.

- Asta se aude din interiorul peregrinului? am intrebat, recu-

nosclnd cu uqurinli prezenta unui ritm.Operatorul observi mirarea de pe chipul meu, insi nu-rni rtrs-

punse. Miri, in schimb, intensitatea sunetului plne ce acesta de-

veni perceptibil pentru urechile noastre.

- lJn semnal debalizd, am incercat eu si ghicesc.

la FLORIN STANCIU

- A$a am crezlrt gi eu la inceput, tns5, dupd ce am inleturatdistorsiunile date de perelii capsulei 9i am recompus semnalul...

Gopinata tastl din nou cAteva comenzi pe consolx, activAnd

rezultarul final al analizelor sale. Linigtea din camerl fu risipitlde o serie de sunete familiare. Atunci am ingeles. Supervizorulincepu sd se foiascl nervos. Teama sa era justificatil Biti.ile ritmicesemdnau izbitor de mult cu zgomofiIl lnfundat al unui puls. Maiexact, a doud pulsuri suprapuse.

Operatorii din interiorul calei se gribeau sI instaleze ultimaborntr. Acestea aveau si scaneze peregrinul printr-o metodi maipugin intAlniti in hangarele statiei. Un tip de ecografie avansatl,in care se foloseau undele Oifa in locul ultrasunetelor, pentnr a

putea penetra obiectele solide. tn .azrrl de fa1i, peretele exterioral capsulei era cel vizat. Dupi normele de construclie a capsule-

lor, acesta putea avea o grosime de unu pAnI la cinci metri.

- Nimic nu supravieguieqte unei asemenea cxlitorii! Trebuie sifie vorba despre altceva, am incercat eu si-l liniqtesc pe supervizo-rul vizibil marcat. Poate dronele de dincolo nu au fixat bine vreuncontainer, 5"1a s-a desprins in tirnpul transportului qi acum scoate

zgomotele astea. Sau poate e vreun mecanism glsit pe postPlmAntpe care dronele l-au pus tn funcliune inainte de a-l trimite aici.

Operatorul aprobe dlnd ugor din cap, degi netncrederea i se

citea pe chip.

- Conexiunea cu refeaua principaln a fost restabilita! arn auzitamAndoi vocea custodelui CES.

- PHIL, preia sunetul detectat in capsuli. Fragmenteazi,-1. Cal-culeaz[ viteza de propagare afiecXrei componente in mediu solid,lichid gi gazos gi compard rezultatele cu Arhiva. Cauti similitu-dini cu alte sunete cunoscutel am ridicat pu[in vocea, ca si miasigur cI auzise gi operatorul supervizor. Speram si parl cd am

situalia sub control, in timp ce tn sinea mea gAndeam cd trebuie sIfiu tare norocos ca si se intAmple asta tocmai in perioada mea de

auditare a activitelii hangarelor.Timpul meu liber se sf3rgise, platoul cu struguri gi brAnzd cu

mucegai albastru devenise irelevant gi, ca un reflex, tn timp ce mi

r OMNIUM t9

glndeam la ce trebuia sdfac mai departe, mi-am amintit de unparagraf din crezul sqrilor: ,,Lastr intrebd"rile sI-1i caltruzeasctr paqii.

Pe drumul mingii se vor ivi idei gi ginduri. Observi-le, testeazd-le.

tnlituraJe pe cele care nu trec testele qi urmeazi dovezile celorcare au rimas, oriunde te-ar conduce ele. tn calatoria ta rimlirnereu sceptic"l.

Peregrinul ardta cao bucattr mare de carne arstr. Ori de cAte

ori mi aflam in preajma lui, mi se pxrea cd aud $oapte. Nu maidormisem de 31 de ore.

Priveam capsula din spatele cimpului de fo4l ce despirleaCala IV de restul hangarului. Era de trei ori mai mare decit cap-

sulele standard qi, in locul unui scut regenerativ, avea un scut cumnu am maivdzutpAnd atunci. La origini, a fost o pastilizolatoarcaplicati in mai multe straturi. Din cauza arderilor suferite in tim-pul trecerii prin gaura de vierme, capsula se innegrise la exteriorgi avea suprafaqa brezdxe,de cripdturi adAnci ;i rogii.

t*i pla"." din cAnd in cAnd si testez cAmpul de fo4I aflatladoar un metru de mine, fiecare atingere lesAndu-se cu mici des-

circdri electrice gi opacizlri locale. Daci nu erau semnele galbene

de avertizare desenate pe podea qi un ugor birziit sesizabil doarcAnd te apropiai, te-ai fi lovit de el ca un fluture atras de o sursd

de lumin5. De data asta, nici bAzlitul gi nici semnele de avertizarenu mai erau suficiente. Simleam ne-voia si-I ating, pentru a mtr

asigura, astfel, cd funcqiona ferx greq. Operatorii au tndeptrrtat pe

o secliune o parte dintre straturile exterioare ale scutului, desco-

perind sub acestea forma unui ochi 9i mai apoi conturul unortraseturi omenegti.

l Crezul scy-ilor is,i are originea intr un documentar televizat, popular intre2015c 6i 2020 aP. Documentarul se numea ,,Cosmos: Odisee in timp 9i spaliu"qi l-a avut ca prezentator pe astrofizicianul Neil deGrasse Tyson (n,Bot).

20 FLORIN STANCIU

tn locul unui cAmp de fo4n transparent, ag fi putut izola cala

de restul hangaruiui cu panouri uriage din duroplex, insl o astfelde abordare ridica unele riscuri, mai cu seami pentru cei care

lucrau in cala. $i mai err- ceva la capsula aia, ceva care te ficea sivrei si o priveqti direct. Poate pentru cd. era altfel, impunitoare,frumoasd qi periculoasi in acelagi timp. Poate pentru cI regre-zeflta o enigmd. Sau poate doar perceplia mea era modificatl. Imidepfiisem de mult fereastra de somn, odihna fiind chiar ultirnamea grijl

Evenimentele luaseri o intorsiturd total nea$teptate. Aveamin faln o capsulX atipici. Sub scut pd.rea ase ascunde un cap diformde om. Un uriaq care urmtrrea ce se petrecea tn jur, prin locul incare straturile scutului au fost indeplrtate.

Scanerele biotice ne-au confirmat agteptdrile. Iar asra nu fxcea

decAt si intensifice qi mai mult surea de tensiune din cala. Lortz,Fraz, Dena gi Praco au fost alegi de Gopinata pentnr indeplrtareascutului superficial. OricAt de curajogi ar fi fost acegtia in altesituaiii gi oriclt de fascinanti plrea tn priml instantrI descoperi-rea, niciunul dintre ei nu era dornic si afle ce congine capsula.

DacI sunetele suprapuse erau semnale veritabile de ritm car-diac, acest lucru ar fi insemnat ci in interiorul peregrinului pu-teau fi doud fiinge distincte (viteza sunerelor era pulin diferite)sau o fiinld cu duble-inimi. Speram sI nu fie vorba de nici unadintre aceste variante, cici o asemenea descoperire nu ar fi avutimplicapii dintre cele mai phcute.

Llmanitatea nu a glsit lncl o modalitate de a tra.nspona fiinle viiprin sistemul de portale. Acesta era gi motivul pentru care noi nutreceam niciodatd prin gaura de vierme. PostPimAntul era exploratdoar de drone inteligente, a ciror principali menire era aceea de acolecta arte{acte de pe.o planettr ce a apa4inut cAndva oarnenilor.

Peregrinul din Cala fV era al nostru. Philotheos a gisit cAtevareferinle vagi despre el in ArhivZ..Era una dintre capsulele cuajutorul cdreia,la inceputuri, s-au fecut reste privind posibilitateacilItoriilor interstelare, prin podurile Einstein-Rosen, cunoscure