Florentina Sâmihăian Sofia Dobra Monica Halaszi Anca … · 2020. 9. 22. · • Procedee...

I. Re

pere

teor

etic

e: N

oută

țile

prog

ram

ei d

e gi

mna

ziu

actu

ale

Clasa a VIII‑a

(extras – Unitatea 1)© Editura Art Klett, 2020

Florentina Sâmihăian Sofia Dobra

Monica HalasziAnca Davidoiu‑Roman

Horia Corcheș

Limba și literatura română

Ghidul profesorului

2

Repe

re m

etod

olog

ice

Planificare calendaristică orientativă

Plan

ifica

re c

alen

daris

tică

pent

ru c

lasa

a V

III-a

(orie

ntat

iv)

Man

ual u

tiliza

t: Li

mba

și l

itera

tura

rom

ână.

Cla

sa a

VIII

-a, F

lore

ntin

a Sâ

mih

ăian

, Sof

ia D

obra

, Mon

ica

Hala

szi, A

nca

David

oiu-

Rom

an, H

oria

Cor

cheș

, Edi

tura

Art

Klet

t

Conf

orm

Ord

inul

ui M

EN N

r. 31

25 d

in 2

9.01

.202

0, s

truct

ura

anul

ui ș

cola

r 202

0 –

2021

pen

tru e

levii

cla

sei a

VIII

-a a

re 3

3 de

săp

tăm

âni d

e cu

rsur

i.Se

mes

trul I

: 17

săpt

ămân

i (cu

rsur

i: 14.

09.2

020

– 29

.01.

2021

, cu

vaca

nță

intra

sem

estri

ală

în p

erio

ada

23.1

2.20

21 –

10.

01.2

021)

x 4

ore

/săp

tăm

ână

= 68

de

ore

Vaca

nță

inte

rsem

estri

ală:

30.

01.2

021

– 7.

02.2

021

Sem

estru

l al I

I-lea

: 16

săpt

ămân

i (cu

rsur

i: 8.

02.2

021

– 11

.06.

202

1 cu

vac

anțe

inte

rsem

estri

ale

în p

erio

adel

e 2.

04.2

021

– 11

.04.

2021

și 3

0.04

.202

1 –

9.05

.202

1) x

4 o

re /

săpt

ămân

ă =

64

de o

reTe

zele

vor f

i pla

nific

ate

cu m

inim

um tr

ei s

ăptă

mân

i înai

nte

de te

rmin

area

fiec

ărui

sem

estru

. În

ace

astă

pla

nific

are,

prog

ram

ul Ș

coal

a al

tfel a

fost

pla

nific

at în

sem

estru

l al I

I-lea

, dar

fiec

are

școa

lă va

ale

ge c

e să

ptăm

ână

dore

ște,

în p

erio

ada

5.10

.202

0 –

4.06

.202

1.

SEM

ESTR

UL I

Unita

tea

de

învă

ţare

CS

Conţ

inut

uri

Nr.

de o

reSă

ptăm

âna

Obs.

Prez

enta

rea

man

ualu

lui ș

i anu

nțar

ea p

roie

ctul

ui d

in U

nita

tea

1.Re

capi

tula

re/e

valu

are

iniți

ală

1 1 I

(2 o

re)

1. C

e în

seam

nă

prie

teni

a?1.

31.

41.

52.

12.

22.

43.

23.

44.

24.

34.

4

• Tex

tul e

pic

Pla

tano

s de

Doi

na R

uști

• Firu

l nar

ativ.

Pla

nuril

e na

rațiu

nii

• Nar

ator

ul ș

i per

sona

jele

• Stru

ctur

i tex

tual

e co

mbi

nate

. Tex

tul d

iscon

tinuu

• Sem

nific

ațiile

text

ului

• Tex

t aux

iliar:

Narc

is ș

i Gur

ă-de

-Aur

(fra

gmen

te) d

e He

rman

n He

sse

6 I

(2 o

re)

II (4

ore

)

• Stra

tegi

i de

ascu

ltare

act

ivă1

III (1

oră

)• P

roie

ct d

e gr

up. C

ărțil

e no

astre

1III

(1 o

ră)

• Cat

egor

ii sem

antic

e (a

ctua

lizar

e)• D

eriva

rea.

Com

pune

rea

(act

ualiz

are)

• C

onve

rsiu

nea.

Fam

ilia d

e cu

vinte

• Î

mpr

umut

urile

• R

egist

rele

limbi

i • F

onet

ica

6III

(2 o

re)

IV (4

ore

)

• Eta

pele

scr

ierii

. Int

egra

rea

feed

back

ului

• I

mpo

rtanț

a el

emen

telo

r de

graf

ică

în p

reze

ntar

ea u

nui t

ext s

cris

2V

(2 o

re)

• Rec

apitu

lare

2V

(2 o

re)

• Eva

luar

e1

VI (1

oră

)

3

Repe

re m

etod

olog

ice

Unita

tea

de

învă

ţare

CS

Conţ

inut

uri

Nr.

de o

reSă

ptăm

âna

Obs.

2. C

um s

unt

ceila

lți?

1.4

1.5

2.1

2.2

2.4

3.1

3.3

3.4

4.1

4.2

4.4

4.5

5.1

• Tex

tul d

ram

atic

Tak

e, Ia

nke

și C

adâr

(fra

gmen

te) d

e Vi

ctor

Ion

Popa

• Tex

tul d

ram

atic

. Stru

ctur

i tex

tual

e • T

impu

l, spa

țiul, a

cțiu

nea,

pers

onaj

ele

• Sem

nific

aţiile

text

ului

• Tex

tul n

onlit

erar

. Cro

nica

de

spec

taco

l Om

enes

cul p

erso

naje

lor d

e Șt

efan

Pop

a• T

ext a

uxilia

r: Na

than

Înțe

lept

ul (f

ragm

ente

) de

Gotth

old

Ephr

aim

Les

sing

6VI

(3 o

ră)

VII (

3 or

e)V

• Val

ori c

ultu

rale

rom

âneș

ti în

lum

e1

VII (

1 or

ă)• A

titud

ini c

omun

icat

ive1

VIII

(1 o

ră)

• Con

stru

cțiile

act

ive. C

onst

rucț

iile p

asive

cu

verb

ul a

fi• P

redi

catu

l (ac

tual

izare

)• C

onst

rucț

iile c

u pr

onum

e re

flexiv

e • C

onst

rucț

iile im

pers

onal

e• S

ubie

ctul

(act

ualiz

are)

• C

onst

rucț

iile in

cide

nte

• Org

aniza

rea

coer

entă

a te

xtul

ui: s

ucce

siune

a id

eilo

r, fol

osire

a co

rect

ă a

timpu

rilor

verb

ale

și a

anaf

orel

or

7VI

II (3

ore

)IX

(4 o

re)

• Cro

nica

de

film

. Red

acta

rea

de m

ână

și co

mpu

teriz

ată.

Etic

a re

dact

ării:

orig

inal

itate

a1

X (1

oră

)• R

ecap

itula

re2

X (2

ore

)• E

valu

are

1X

(1 o

ră)

3. U

nde

găsi

m

frum

useț

ea?

1.1

1.2

1.3

2.2

2.3

3.1

• Tex

tul li

ric. F

rum

useț

ea n

atur

ii: În

tr-un

lac

de T

udor

Arg

hezi

• Lim

baju

l fig

urat

. Alit

eraț

ia• S

emni

ficaț

iile te

xtul

ui• T

extu

l liric

. Fru

mus

ețea

um

ană:

Izvo

rul n

opții

de

Luci

an B

laga

• P

roce

dee

artis

tice.

Hip

erbo

la• S

emni

ficaţ

iile te

xtul

ui

6XI

(4 o

re)

XII (

2 or

e)

Teză

pe

sem

estru

l IPr

egăt

ire p

entru

teză

, sus

ținer

ea te

zei, d

iscut

area

teze

i4

XII (

2 or

e)XI

II (2

ore

)3.

Und

e gă

sim

fru

mus

ețea

?3.

34.

34.

44.

55.

2

• Tex

tul li

ric. F

rum

useț

ea a

rtei: C

ontro

vers

e de

Nin

a Ca

ssia

n• S

emni

ficaţ

iile te

xtul

ui• C

ompa

rare

a te

xtel

or s

ub a

spec

tul c

onțin

utul

ui ș

i al s

truct

urii

• Tex

t aux

iliar:

O pa

săre

înal

tă d

e Da

n Co

man

4XI

II (2

ore

)XI

V (2

ore

)

• Val

ori c

ultu

rale

rom

âneș

ti în

lum

e1

XIV

(1or

ă)• T

extu

l arg

umen

tativ

1XI

V (1

oră)

Vaca

nța

intra

sem

estri

ală

4

Repe

re m

etod

olog

ice

Unita

tea

de

învă

ţare

CS

Conţ

inut

uri

Nr.

de o

reSă

ptăm

âna

Obs.

3. U

nde

găsi

m

frum

useț

ea?

• Fra

za. C

oord

onar

ea

• Fra

za. S

ubor

dona

rea.

Elip

sa

• Atri

butu

l. Ap

oziți

a • A

tribu

tiva

4XV

(4 o

re)

• Tip

are

text

uale

de

stru

ctur

are

a id

eilo

r: co

mpa

rație

, ana

logi

e1

XVI (

1 or

ă)• R

ecap

itula

re2

XVI (

2 or

e)• E

valu

are

1XV

I (1

oră)

Ore

la d

ispo

ziția

pro

feso

rulu

i4

XVII

(4 o

re)

TOTA

L OR

E PE

SEM

ESTR

UL I

6817

săp

t.

SEM

ESTR

UL A

L II-

LEA

Unita

tea

de

învă

ţare

CS

Conţ

inut

uri

Nr.

de o

reSă

ptăm

âna

Obs.

4. C

e es

te

adev

ărul

?1.

3 1.

4 2.

1 2.

22.

4 3.

2 3.

3 4.

1 4.

34.

4 5.

1

• Tex

tul e

pic.

Iapa

lui V

odă

de M

ihai

l Sad

ovea

nu

• Stru

ctur

i tex

tual

e • N

arat

orii ș

i per

sona

jele

. Ant

iteza

• Sem

nific

ațiile

text

ului

• T

extu

l non

liter

ar. T

extu

l mul

timod

al. R

ecla

ma

• Tex

t aux

iliar:

Hain

ele

cele

noi

ale

împă

ratu

lui (

fragm

ente

) de

Hans

Chr

istia

n An

ders

en

6XV

III (4

ore

)XI

X (2

ore

)

• Pro

iect

de

grup

: Rec

lam

a1

XIX

(1 o

ră)

• Com

porta

men

te n

onve

rbal

e și

para

verb

ale

cu e

fect

per

suas

iv1

XIX

(1 o

ră)

• L8.

Com

plem

entu

l dire

ct• L

9. C

ompl

etiva

dire

ctă

• L10

. Com

plem

entu

l indi

rect

• L11

. Com

plet

iva in

dire

ctă

• L12

. Com

plem

entu

l pre

poziț

iona

l• L

13. C

ompl

etiva

pre

poziț

iona

lă

6XX

(4 o

re)

XXI (

2 or

e)

• Tip

are

text

uale

de

stru

ctur

are

a id

eilo

r: pr

o-co

ntra

1XX

I (1

oră)

• Rec

apitu

lare

2XX

I (1

oră)

XXII

(1 o

ră)

• Eva

luar

e1

XXII

(1 o

ră)

5

Repe

re m

etod

olog

ice

Unita

tea

de

învă

ţare

CS

Conţ

inut

uri

Nr.

de o

reSă

ptăm

âna

Obs.

5. În

cotro

se

îndr

eapt

ă lu

mea

?1.

1 1.

2 2.

1 2.

33.

13.

4 4.

1 4.

2 4.

5 5.

2

• Tex

tul e

pic

Fahr

enhe

it 45

1 (fr

agm

ente

) de

Ray B

radb

ury

• Tex

tul e

pic

de m

are

întin

dere

• S

truct

uri t

extu

ale

• Per

sona

jele

. Con

flict

ul• S

emni

ficaț

iile te

xtul

ui

• Tex

tul n

onlit

erar

(tex

tul d

e op

inie

): Câ

nd ve

i fi a

dult,

e p

osib

il să

nu

ai lo

c de

mun

că, d

upă

Yuva

l Noa

h Ha

rari

• Tex

t aux

iliar:

Prim

a le

cție

de

geom

etrie

(fra

gmen

te) d

e Ov

. S. C

rohm

ălni

cean

u

8XX

II (2

ore

)XX

III (4

ore

)XX

IV (2

oră

)

5 să

pt.+

3 o

re

• Mod

ele

com

porta

men

tale

în te

xtel

e lit

erat

urii u

nive

rsal

e: Pr

omet

eu în

lănț

uit (

fragm

ent)

de

Esch

il1

XXIV

(1 o

re)

• Arg

umen

tare

și p

ersu

asiu

ne1

XXIV

(1 o

re)

• Circ

umst

anția

lul d

e lo

c • C

ircum

stan

țiala

de

loc

• Circ

umst

anția

lul d

e tim

p • C

ircum

stan

țiala

de

timp

4XX

V (4

ore

)

Vaca

nța

intra

sem

estri

ală

Teză

pe

sem

estru

l al I

I-lea

Preg

ătire

pen

tru te

ză, s

usțin

erea

teze

i, disc

utar

ea te

zei

4XX

VI (4

ore

)5.

Înco

tro s

e în

drea

ptă

lum

ea?

• Circ

umst

anția

lul d

e m

od

• Circ

umst

anția

la d

e m

od

• Circ

umst

anția

lul d

e ca

uză

• Circ

umst

anția

la d

e ca

uză

• Circ

umst

anția

lul d

e sc

op

• Circ

umst

anția

la d

e sc

op

• Con

stru

cții c

once

sive

• Con

stru

cții c

ondi

ționa

le

8 X

XVII

(4 o

re)

XXVI

II (4

ore

)

Vaca

nța

intra

sem

estri

ală

Săpt

ămân

a „Ș

coal

a Al

tfel”

4XX

IX (4

ore

)5.

Înco

tro s

e în

drea

ptă

lum

ea?

• Mod

alită

ți de

exp

rimar

e a

pref

erin

țelo

r și a

opi

niilo

r1

XXX

(1 o

ră)

• Rec

apitu

lare

2XX

X (2

ore

)• E

valu

are

1XX

X (1

oră

)Re

capi

tula

re fi

nală

2XX

XI (2

ore

)Or

e la

dis

pozi

ția p

rofe

soru

lui

10XX

XI (2

ore

)XX

XII (

4 or

e)XX

XIII

(4 o

re)

TOTA

L OR

E PE

SEM

ESTR

UL II

6416

săp

t.

6

Repe

re m

etod

olog

ice

Proiectarea unităților de învățare

Unitatea I

Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett

UNITATEA I: CE ÎNSEAMNĂ PRIETENIA?

CONȚINUTURI (detaliere)

COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

RESURSE ȘI ORGANIZAREA

CLASEIEVALUARE NR.

ORE

LECT

URĂ

Textul epic:Platanos de Doina Ruști

2.1 – Activități de prelectură– Lectura textului-suport– Discuție privind impresiile elevilor după prima lectură– Explicarea cuvintelor necunoscute

Textul-suport (manual, pp. 10 – 14), resurse digitaleGhidul profesorului Activitate individualăActivitate pe grupe

Observarea sistematică a elevilor

1

Firul narativ. Planurile narațiunii

2.12.4

Activități de lectură:– Selectarea cuvintelor-cheie ale textului– Exerciții de ordonare cronologică a ideilor principale din textul-suport – Rezumarea orală a textului– Identificarea secvențelor retrospective– Propunerea unor titluri pentru fiecare secvență a textului și identificarea etapelor acțiunii– Identificarea și comentarea circumstanțelor în care se petrec întâmplările

Textul-suport, manualul, (pp. 15 – 16), resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului Activitate în grupeActivitate frontalăActivitate în perechi


Bilete de ieșire

1

Naratorul și personajele (1)

2.12.4

Activități de lectură (lucrul cu textul):– Exerciții de identificare a naratorului și a personajelor– Exerciții de identificare a trăsăturilor fizice și morale ale unor personaje

Textul-suport, manualul (pp. 17 – 19), resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului Activitate frontală Activitate pe grupe


Fișe de identitate a personajelor

1

Naratorul și personajele (2)

2.12.4

– Realizarea hărții personajelor– Abordarea personajelor din perspective diverse

Investigație Joc de rolPortofoliu: Caracterizarea unui personaj

1

7

Repe

re m

etod

olog

ice




CLASEIEVALUARE NR.

ORE

LECT

URĂ

Structuri textuale combinate. Textul discontinuu

2.12.2

– Identificarea unor structuri textuale diverse (narativă, descriptivă, explicativă, dialogată, argumentativă)– lectura și analiza unui text discontinuu– realizarea unui text discontinuu

Textul-suport, manualul (pp. 20 – 21), resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului Activitate frontală Activitate pe grupe

Observarea sistematică a elevilorRealizarea unui desenDramatizarea unui fragment din text

1

Semnificațiile textului

2.22.4

Activități de postlectură:– Discuție privind semnificațiile textului-suport– Exerciții de formulare a unei opinii cu privire la semnificația textului și la atitudinile personajelor– Exerciții de formulare a unor răspunsuri personale– Exerciții de formulare a unui răspuns creativ despre mesajul textului

Textul-suport, manualul (p. 22), resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului Activitate frontalăActivitate pe grupe

Transpunerea întâmplărilor din text în lumea lorEseu despre prietenieAutoevaluareMinitest

1

Text auxiliar:Narcis și Gură-de-Aur de Hermann Hesse

2.4 Lectura fragmentului– Discuție privind trăsăturile personajelor și relațiile dintre personaje– Exerciții de formulare a opiniei și de justificare a unor puncte de vedere– Oferirea unor sugestii de lectură

Textul-suport, manualul (pp. 23 – 24), resurse digitaleGhidul profesorului Activitate individuală


1

PROIECT: Cărțile noastre

2.4 – Prezentarea proiectelor– Evaluarea proiectelor

Manualul (p. 25) Activitate pe grupe

Grila de evaluare

COM

UNIC

ARE

ORAL

Ă

Strategii de ascultare activă

1.31.41.5

– Reamintirea, prin exerciții, a strategiilor de ascultare activă învățate

• Vizionarea unor filmulețe și analiza modului în care sunt folosite strategiile de ascultare activă• Discuție în care elevii exersează strategiile de ascultare activă• Evaluarea felului în care au fost folosite strategiile de ascultare activă

Manualul (pp. 26 – 27), resurse digitaleGhidul profesorului Activitate frontală

Activitate în grupe

Joc de rolGrilă de evaluareAutoevaluare

1

8

Repe

re m

etod

olog

ice




CLASEIEVALUARE NR.

ORE

LIM

BĂ R

OMÂN

Ă

Categorii semantice (actualizare)

4.24.34.4

– Actualizare, prin exerciții, a cunoștințelor despre sinonime și antonime– Exerciții de asociere a unor sinonime– Indicarea unor antonime– Precizarea unor sinonime contextuale– Actualizarea, prin exerciții, a cunoștințelor despre omonime și cuvintele polisemantice– Gruparea omonimelor în funcție de tipul lor– Exerciții de diferențiere între omonime totale și parțiale– Exerciții de diferențiere între omografe și omofone– Formularea de enunțuri pentru a evidenția polisemantismul unor cuvinte– Actualizarea, prin exerciții, a cunoștințelor despre paronime– Formularea de enunțuri cu integrarea unor perechi de paronime– Compuneri gramaticale cu categoriile semantice actualizate

Manualul, pp. 28 – 30,resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului, Cartea mea de gramaticăActivitate frontalăActivitate în perechi


Hartă conceptuală a categoriilor semantice învățate

1

Derivarea. Compunerea (actualizare)

4.24.34.4

– Actualizarea, prin exerciții, a cunoștințelor privind derivarea și compunerea– Indicarea unor cuvinte derivate de la un cuvânt dat

• Exerciții cu diferite tipuri de sufixe• Asocierea de prefixe cu anumite cuvinte• Analiza modului în care s-au format unele cuvinte• Indicarea unei serii derivative de la un cuvânt dat• Exerciții de diferențiere între cuvintele compuse prin diferite procedee (alăturare, subordonare, abreviere)

Manualul, pp.136 – 137, resurse digitale

Caietul elevului,Ghidul profesorului,Cartea mea de gramaticăActivitate frontală

Activitate pe grupeActivitate individuală


Compunere gramaticală

1

9

Repe

re m

etod

olog

ice




CLASEIEVALUARE NR.

ORE

LIM

BĂ R

OMÂN

Ă

• Exerciții de identificare a unor elemente savante de compunere• Exerciții de identificare a variantei corecte a unor cuvinte compuse

– Compunere gramaticală în care vor fi integrate cuvinte formate prin derivare și prin compuse

Conversiunea. Familia de cuvinte

4.34.4

– Exerciții de identificare a părților de vorbire diferite ale unui cuvânt

• Descoperirea modului în care se realizează conversiunea• Alcătuirea unei familii de cuvinte• Analiza unor cuvinte formate prin conversiune• Formularea unor enunțuri cu schimbarea categoriei gramaticale a unor cuvinte• Realizarea unei compuneri gramaticale, cu integrarea unor termeni din familia lexicală a unui cuvânt

Manualul, pp. 34 – 35, resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului,Cartea mea de gramaticăActivitate individualăActivitate pe grupe

Observarea sistematică a elevilorCompunere gramaticală

1

Împrumuturile 4.34.4

• Identificarea limbilor din care provin diferite cuvinte în limba română• Descoperirea tipurilor de cuvinte ce alcătuiesc vocabularul limbii române : cuvinte moștenite, cuvinte formate în interiorul limbii, cuvinte împrumutate din alte limbi• Exerciții de identificare a limbii din care au fost împrumutate diferite cuvinte în limba română• Exerciții de diferențiere între cuvintele moștenite și cele împrumutate • Exerciții de identificare a neologismelor

Manualul, pp. 36 – 37, resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului,Cartea mea de gramaticăActivitate frontalăActivitate în perechi


1

10

Repe

re m

etod

olog

ice




CLASEIEVALUARE NR.

ORE

LIM

BĂ R

OMÂN

Ă

• Exerciții de diferențiere între împrumuturi vechi și noi • Identificarea formei corecte a unor împrumuturi neologice

Registrele limbii 4.24.4

• Observarea diferențelor de registru în enunțuri date • Descoperirea celor trei registre ale limbii : solemn, standard, familiar• Identificarea tipului de registru folosint în enunțuri date• Identificarea elementelor de argon și jargon Indicarea sensului unor termeni de argou

Manualul, pp. 38 – 39, resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului,Cartea mea de gramaticăActivitate frontală


1

Fonetica 4.34.4

• Identificarea unor cuvinte ce conțin diftongi, triftongi și vocale în hiat• Indicarea numărului de litere și de sunete din cuvinte date• Observarea modului în care se scriu și se pronunță unele cuvinte de origine străină• Exerciții de discriminare între împrumuturile adaptate și cele neadaptate la limba română• Exerciții de scriere și de pronunție a unor cuvinte de origine străină

Manualul, pp. 40 – 41, resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului,Cartea mea de gramaticăActivitate frontală

Observarea sistematică a elevilorMinitestPortofoliu: gruparea unor cuvinte de origine străină în împrumuturi adaptate și neadaptateMinitest

1

REDA

CTAR

E

Etapele scrierii. Integrarea feedbackului

3.23.4

– Pregătire pentru redactarea unui text ce conține diverse structuri textuale (narativă, descriptivă, explicativă, dialogată)

• Scrierea ciornei• Evaluare reciprocă pe baza grilei oferite în manual• Rescrierea textului, cu integrarea feedbackului primit de la colegi• Revizia textului• Prezentarea textului

Manualul (pp. 42 – 43), resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului Activitate individualăActivitate frontală

Observarea sistematică a elevilorGrilă de evaluarePortofoliuAutoevaluare

1

11

Repe

re m

etod

olog

ice

REDA

CTAR

EImportanța elementelor de grafică în prezentarea unui text scris

3.23.3

– Selectarea unor imagini potrivite pentru textul redactat în lecția anterioară– Analiza unei prezentări care cuprinde și elemente de grafică

• Realizarea unui text cu includerea unor elemente grafice• Prezentarea textuluiEvaluare reciprocă pe baza grilei din manual

Manualul (pp. 44 – 45), resurse digitaleCaietul elevului,Ghidul profesorului Activitate individualăActivitate frontală

Observarea sistematică a elevilorEvaluare reciprocăPortofoliuAutoevaluare

1

RECAPITULARE Toate competențele

specifice vizate în unitate

Exerciții recapitulative Manualul (pp. 46 – 47), resurse digitaleGhidul profesorului

2

EVALUARE 2.12.22.43.23.44.24.34.4

Test Manualul (p. 48)Ghidul profesorului

Evaluare sumativă

1

12

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i

Sugestii de utilizare a manualului

Planurile de lecție pe care vi le propunem sunt doar variante pe care profesorul trebuie să le adapteze la caracte-risticile clasei la care predă. Nu este nevoie ca toate exercițiile din carte să fie rezolvate, putându-se face o selecție în funcție de clasă și de felul în care elevii reacționează la ceea ce le propune profesorul. De asemenea, se pot folosi în predare-învățare și alte tipuri de exerciții.

Recomandăm ca la fiecare oră de curs să existe un dialog real cu elevii, care este bine să fie puși într-o situație de a descoperi singuri anumite conținuturi, evitându-se tipul lecției tradiționale, în care profesorul expune un conținut și elevul trebuie să reproducă ceea ce i s-a predat. De altfel, acest material este gândit ca unul interactiv, creând situații de învățare prin care elevii să înțeleagă conținuturile noi prin activități în care sunt direct implicați.

Ghidul cuprinde soluțiile exercițiilor propuse pentru fiecare lecție. De asemenea, se oferă profesorului informații despre metodele folosite și despre dificultăți pe care le poate întâlni în predare, explicându-se unele elemente de noutate.

13

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Unitatea I. Ce înseamnă prietenia?

14

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett

Domenii Competențe specifice Conținuturi

Lectură

2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonlitera-re, continue, discontinue și multimodale

2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii

2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a ati-tudinilor de lectură

Textul epic. Firul narativ. Planurile nara ți u-nii. Naratorul și personajele. Structuri textu-ale combinate Textul discontinuu Strategii de interpretare: interpretări mul-tiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite Dezbateri pe marginea textelor citite Monitorizarea propriei lecturi: proiectul „Cărțile noastre“

Comunicare orală

1.3. Realizarea unei prezentări orale mul-timodale în fața unui public, corelând elementele verbale, paraverbale și nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare

1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau con-tinuând ideile celorlalți, exprimând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i)

1.5. Corectarea comportamentelor și a ati-tudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de comunicare

Strategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii

Limbă română

4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea și producerea unor texte diverse

4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și semantică prin raportare la limbile moderne

4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, aba-tere și uz în adecvarea strategiilor indi-viduale de comunicare

Categorii semantice (actualizare): sino-nime și antonime, omonime, cuvinte polisemantice Mijloace interne de îmbogățire a vocabula-rului: derivarea, compunerea, conversiunea Mijloace externe de îmbogățire a vocabula-rului: împrumuturi lexicale Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române Variații de registru. Jargonul, argoul. Limbaj colocvial, limbaj cultivat

Redactare

3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi publicate

3.4. Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a atitudinilor ine-ficiente sau inadecvate

Etapele scrierii. Evaluarea feedbackului pri-mit. Integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului sau în textele viitoare Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului

15

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Lecția 1. Textul epic (pp. 10 – 14)

A. Competențe specifice2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și

multimodale B. Conținuturi

Textul epic

În ora anterioară primei lecții din Unitatea 1, oră dedicată prezentării manualului, profesorul le va oferi elevilor informații privind proiectul de grup Cărțile noastre (p. 25 din manual), anunțându-i că acesta va fi evaluat după parcurge-rea celor șase lecții din domeniul „Lectură“ și a lecției de comunicare orală. Profesorul se va asigura că toți elevii au înțeles ce au de făcut, îndrumându-i pe aceștia spre AMII-ul static din varianta digitală, unde este propus un model de tabel pentru planul de lectură.

C. Scenariul didacticEVOCARE – activități de prelecturăEx. 1: Profesorul le propune elevilor să completeze un portret chinezesc. Exercițiul anticipează analogia copil –

plantă pe care elevii o vor descoperi ulterior în textul propus spre studiu. Profesorul îi va încuraja pe elevi să-și explice opțiunile. În eventualitatea desfășurării orelor online, elevii își pot posta răspunsurile pentru a fi văzute de toți colegii. Poate fi folosită și aplicația PADLET, în care elevii își pot posta răspunsurile pe „wall“.

! Portretul chinezesc este un joc literar ce presupune identificarea anumitor aspecte ale personalității cuiva sau a unor gusturi ori preferințe, prin intermediul unui chestionar. De regulă, se completează enunțuri lacunare, sub forma Dacă aș fi un/o ... (animal, plantă, formă de relief etc.), aș fi ...

Ex. 2: Următoarea activitate presupune lucrul în grupe de 4 – 5 elevi. Elevii vor alege dintr-un set de proverbe des-pre prietenie mai întâi trei proverbe pe care le consideră apropiate de felul în care membrii grupei înțeleg prietenia, iar apoi, unul singur, pe care, în urma negocierilor, îl acceptă toți ca fiind reprezentativ pentru ce înțeleg ei prin prietenie. Poate fi folosită și aici aplicația PADLET care permite compararea rapidă a tuturor răspunsurilor.

16

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

CONSTITUIREA SENSULUI – lectura textului și primele impresiiProfesorul va face o prezentare succintă a scriitoarei Doina Ruști, putând apela și la AMII-ul animat din varianta

digitală a manualului, în care scriitoarea răspunde la câteva întrebări puse de autorii manualului.Profesorul va anunța titlul textului și le va oferi elevilor lămuriri privitoare la substantivul platanos (pe baza

explicațiilor din nota 1 de la p. 11). Îi va provoca pe elevi să anticipeze despre ce ar putea fi vorba în text, pornind de la titlu. Discuția poate fi dirijată ca în exemplul de mai jos.

În ce limbă credeți că este cuvântul Platanos? Pe ce vă bazați? Li se poate oferi elevilor pronunția în limba greacă, pentru a-i ajuta să răspundă: https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=el&tl=en&text=platanos Ce înseamnă în limba română? Despre ce credeți că va fi vorba într-un text cu acest titlu? Profesorul va încuraja elevii să răspundă și să-și

explice predicțiile.Profesorul face lectura model a textului. Elevilor li se cere să-și noteze în caiete cuvintele pe care nu le cunosc.

După lectură, se clarifică sensul cuvintelor explicate în subsolul paginilor; se explică, dacă este nevoie, și semnificația altor cuvinte/expresii notate de elevi.

Dacă timpul permite, elevii analizează ilustrațiile din manual prin raportare la text, identifică momentele pe care acestea le surprind și discută despre eventuale detalii pe care nu le-au reținut la prima lectură sau care nu li se par în concordanță cu textul.

REFLECȚIE – discutarea impresiilor după prima lecturăProfesorul va reveni la portretul chinezesc realizat de elevi la începutul orei, întrebându-i dacă au regăsit alegerea

lor între plantele menționate în text. Ex. 1: Elevii lucrează individual, completând în caiet sau pe o fișă pregătită de profesor cele patru cadrane, apoi

profesorul propune o discuție frontală privind primele impresii referitoare la text. Ex. 2: Elevii vor lucra în aceleași grupe în care au fost organizați la începutul orei și vor alege, de data aceasta, pro-

verbul care se potrivește cel mai bine cu finalul textului. Un reprezentant al fiecărei grupe va prezenta proverbul ales întregii clasei și, astfel, își vor confrunta răspunsurile. Elevii vor fi, de asemenea, întrebați, dacă proverbul selectat acum a fost și opțiunea lor inițială, când au ales proverbul cel mai apropiat de ceea ce consideră ei că este prietenia.

Ex. 3: Poate fi propus ca temă pentru acasă, presupunând lectura individuală a textului. Profesorul poate trimite, pe adresa editurii, întrebările sau impresiile elevilor. Acestea vor ajunge la autoare.

Lecția 2. Firul narativ. Planurile narațiunii (pp. 15 – 16)


multimodale 2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi Firul narativ. Planurile narațiunii. Strategii de interpretare: argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite

C. Scenariul didacticEVOCARE Profesorul face o legătură cu lecția anterioară și anticipează tema lecției noi; ar fi utilă identificarea, între răspun-

surile adresate de elevi scriitoarei, câteva care vizează firul narativ, pentru a introduce lecția nouă.

CONSTITUIREA SENSULUI – relectura și explorarea textuluiExplorareEx. 1: Elevii lucrează în grupe și selectează zece cuvinte-cheie ale textului Platanos, urmând să-și confrunte apoi

răspunsurile. Pot fi alese cuvinte-cheie precum: Platanos, tabără, transformare, ființă enigmatică, defect, Cati, Vio, Năsosu, Sisinel, prietenie extremă.

17

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 2: Pentru ordonarea cronologică a acțiunilor, profesorul poate alcătui o fișă de lucru sau poate folosi „timeline“ din aplicația PADLET. Va scrie acțiunile în formatul propus, iar elevii le vor aranja cronologic.

1 În tabără apare un nou-venit, care-i impresionează pe toți.2 Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din lumea de dincolo de râu, stârnindu-le

imaginația.3 Cati le aduce prăjituri celor din tabără.4 Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Platanos.5 Sisinel este fascinat de Platanos și îi cere lui Cati să-l mute lângă acesta, dar Cati refuză.6 După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul

venit.7 Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o singură opțiune și că nu se poate

întoarce la locul lui.8 Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de compania lui Platanos.9 Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi începând să comunice din ce în ce mai greu.10 Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii prieteni, pe Vio și pe Năsosu.

Ex. 3: Rezumatul oral al textului se poate realiza prin metoda ștafetei, astfel încât mai mulți elevi să fie implicați în această activitate.

Ex. 4: Secvențele retrospective se află la p. 11 (paragraful care începe cu: „― Eram bine situat...“ și cel care începe cu: „― Iar seara, continuă el să povestească, cânta orchestra...“), pp.12 – 13 (paragraful care începe cu: „― Știu sigur că e un orar. Era un magazin...“ și secvențele în care Platanos povestește despre perioada când a fost mutat în bibli-otecă și despre cărțile citite).

Profesorul definește firul narativ, pe baza Reperelor de la p. 15. Poate fi valorificat și AMII-ul static despre firul narativ din varianta digitală a manualului.

AplicațiiEx. 1 și 2: Elevii completează tabelul. Pentru a economisi timp, profesorul poate pregăti un hand out cu acest

tabel și cu fâșii corespunzătoare evenimentelor relatate în fiecare parte (cele de la ex. 2, p. 15), pe care elevii le vor lipi în tabel. Dacă activitatea se va desfășura online, elevii vor completa tabelul în caiet și apoi vor posta propunerile lor pentru fiecare parte a textului. Frontal, se vor compara propunerile de titluri pentru cele șase părți ale textului. Iată o exemplificare a modului în care pot fi rezolvate cele două exerciții:

Etapele acțiunii Titlurile celor șase părți ale textului

Evenimentele corespunzătoare fiecărei părți

Situația inițială Acest moment nu este prezentat în text, de aceea nu va fi propus un titlu pentru el.

În tabără apare un nou-venit.

Desfășurarea acțiunii

Misteriosul Platanos Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din lumea de dincolo de râu, stârnindu-le imaginația.

Ultimele prăjituri sau Intrarea în lumea adulților

Cati le aduce prăjituri celor din tabără.

Prietenie extremă Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Platanos.După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul venit.

O alegere riscantă Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o singură opțiune și că nu se poate întoarce la locul lui.

Transformarea Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de compania lui Platanos.Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi înce-pând să comunice din ce în ce mai greu.

Situația finală Regăsirea vechilor prieteni Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii pri-eteni, pe Vio și pe Năsosu.

18

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 3: Situația inițială (sosirea lui Platanos în tabără) nu este prezentată explicit în text, dar poate fi dedusă din context. Textul începe direct cu reacțiile celorlalți locuitori ai taberei față de noul venit.

Ex. 4: Punctul culminant poate fi considerat momentul în care Sisinel este mutat lângă Platanos, ceea ce coincide cu un moment de răscruce, căci viața lui Sisinel este pusă în pericol.

Ex. 5: Evenimentele asociate cu creșterea acțiunii: Sisinel descoperă, cu ajutorul lui Platanos, ce este prietenia extremă și decide să intre într-o aventură pe viață și pe moarte pentru a experimenta și el acest tip de prietenie. Evenimentele asociate cu descreșterea acțiunii: comunicarea dintre Sisinel și Platanos devine din ce în ce mai difi-cilă, iar transformările pe care le suportă cei doi dovedesc incompatibilitatea dintre ei.

Ex. 6: Ajutoarele lui Sisinel sunt Cati, Vio și Năsosu, care îl ajută să redescopere adevărata prietenie, dar și Platanos, care îl stimulează să-și depășească limitele.

Ex. 7: În secvențele retrospective, relatate din perspectiva lui Platanos, predomină timpul imperfect al modului indicativ („Eram bine situat...“; „Seara cânta orchestra...“; „Stăteam la intrare...“; „Citeam orice...“), fiind totuși folosit și timpul prezent al indicativului, pentru a aduce cât mai viu în fața ascultătorilor și a cititorilor orașul („Și n-aveți idee ce gălăgie nebună e în oraș: mașini, sirene, scrâșnete...“; „Vara e atât de aglomerat, încât poți să simți în nas aburii cafe-lei, mirosul de scorțișoară ori parfumurile femeilor. Pe timpul zilei se umple de elevi...“). În prim-planul acțiunii este folosit cu precădere timpul perfect compus al modului indicativ („Am crezut inițial...“; „Într-o dimineață, Cati a venit...“; „Câteva nopți mi-am imaginat...“; „Câteva zile, Cati a uitat de mine...“; „Mutarea mea s-a făcut cu multe precauții...“; „Apoi a venit primăvara...“).

Ex. 8: „Tabăra“ nu pare a fi ceea ce putem crede la început: o tabără de vacanță, în care copiii se relaxează. Este mai degrabă un loc ce poate fi asociat cu un „orfelinat“ (un loc al copiilor abandonați) sau un „sanatoriu“ (un loc în care copiii „defecți“ sunt vindecați și îngrijiți).

Ex. 9: Elevii pot lucra individual sau în perechi pentru a răspunde. Răspunsuri posibile:a. Două tărâmuri se întâlnesc adesea în basme: primul este tărâmul cunoscut, familiar eroului și celălalt este

tărâmul necunoscut, în care protagonistul este supus unor probe pentru a ajunge la capătul călătoriei pe care o întreprinde. În textul Platanos cele două tărâmuri sunt despărțite de un râu.

b. Plantele din „tabără“ (Vio, Năsosu și Sisinel) nu au acces la lumea de „dincolo de râu“, pentru că nu sunt pre-gătite să-i facă față. „Tabăra“ este locul unde sunt îngrijiți și protejați, iar „dincolo de râu“ este orașul, tărâmul necunoscut și interzis, o lume care îi atrage și care îi sperie în egală măsură. („Cred că știa că, dacă a ajuns aici, n-o să mai vadă vreodată orașul.“)

c. Platanos este cel care cunoaște ambele lumi și care le povestește și celorlalți despre oraș. Și Cati cunoaște ambele lumi; ea le aduce, de „dincolo de râu“, prăjituri celor din tabără.

d. Lumea de dincolo de râu ar putea reprezenta: lumea celor sănătoși („Ca și noi, și el se născuse defect“, semn că nu se mai poate întoarce în oraș, printre cei sănătoși; „Dacă am fi putut, am fi trecut râul chiar atunci, dar niciu-nul dintre noi nu-și putea părăsi locul“); lumea plăcerilor („Vara e atât de aglomerat, încât poți să simți în nas aburii cafelei, mirosul de scorțișoară ori parfumurile femeilor. Pe timpul zilei se umple de elevi, care vin pentru înghețată și prăjituri. [...] Iar seara, cânta orchestra. [...]“); lumea cunoașterii („Când se umplea sala, cineva îmi aducea o tabletă plină de cărți și putea să cadă tavanul pe mine, că nu mă mișcam. Citeam orice, dar mai ales romane.“); lumea necunoscută, misterul („Dincolo de râu se vedea, într-adevăr, o minge strălucitoare, era acolo de dinainte de venirea noastră, mare și tot atât de misterioasă cum e Luna. Nu cred că cineva își pusese prea multe întrebări despre ea. Era acolo și gata.“).

Ex. 10: Elevii vor lucra în perechi și apoi își vor confrunta răspunsurile.

Elementele decorului din tabără Elementele decorului din oraș chioșcul aleea râul mocirla/mâlul de lângă râu buruieni

Bila de Aur cafenea orchestră cofetării mall mașini gălăgie biblioteci cărți străzi magazine

Ex. 11: În ultima coloană a tabelului sunt notate anotimpurile în care se petrece acțiunea.

1 În tabără apare un nou-venit, care-i impresionează pe toți. Primăvara („în dimineața de aprilie, mi-l amintesc...“).

2 Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din lumea de dincolo de râu, stârnindu-le imaginația.

primăvara

19

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

3 Cati le aduce prăjituri celor din tabără. Probabil vara: trecuseră „câteva săptămâni“ de când Platanos le ținea atenția trează cu poveștile lui.

4 Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Platanos.

Probabil vara; Sisinel simte „în nări curenții apei și căldurile mâlului“.

5 Sisinel este fascinat de Platanos și îi cere lui Cati să-l mute lângă acesta, dar Cati refuză.

În apropierea toamnei; Platanos îi promite lui Sisinel că îi va ține de urât „pe vreme de ploaie“.

6 După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul venit.

Toamna

7 Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o singură opțiune și că nu se poate întoarce la locul lui.

Toamna

8 Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de compania lui Platanos.

Toamna

9 Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi începând să comunice din ce în ce mai greu.

Toamna

10 Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii prieteni, pe Vio și pe Năsosu.

Primăvara umătoare („Apoi a venit primăvara“).

Ex. 12: Acțiunea se desfășoară pe durata aproximativă a unui an, începând de primăvara (din aprilie) până în pri-măvara următoare.

Ex. 13: Asocierile pot fi următoarele: vara – bucurie, toamna – suferință, iarna – hibernare, primăvara – renaștere. Pentru a veni în sprijinul elevilor, profesorul poate folosi și AMII-ul animat din varianta digitală a manualului.

REFLECȚIA Profesorul îi va ruga pe elevi să scrie pe un post-it/ pe chat o idee pe care au reținut-o din discuția despre text sau

le poate solicita să prezinte oral ideea care i-a surprins cel mai mult în timpul discuțiilor. Profesorul va lipi post-iturile pe o coală de flipchart și le va folosi la începutul lecției următoare.

! Biletele de ieșire pot fi folosite la finalul unei lecții. Elevii răspund la o întrebare pusă de profesor referitor la lecția care tocmai s-a terminat, pentru a formula o întrebare de clarificare sau pentru a nota o idee pe care au reținut-o din lecție. Aceste bilete vor fi citite de profesor, care le poate grupa în funcție de diverse criterii (cele mai bune răspunsuri/întrebări, cele mai ciudate, cele mai sincere etc.). Pot fi folosite la începutul lecției următoare, pen-tru a crea o continuitate a demersului didactic.

Sarcina de la rubrica Provocări poate fi propusă ca temă pentru acasă sau ca proiect pe care elevii îl prezintă în ultima oră a discutării textului. Li se poate recomanda elevilor să plece de la evenimentele ordonate cronologic la ex. 2, urmând să aleagă doar cinci, care li se par cele mai importante. Astfel, vor avea de creat cinci viniete pentru o bandă desenată căreia îi pot da un titlu nou, diferit de titlul textului.

Lecția 3. Naratorul și personajele (1) (pp. 17 – 18)



B. ConținuturiNaratorul. Personajele

20

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

C. Scenariul didacticEVOCARE Profesorul comentează biletele de ieșire completate de elevi, pentru a le reaminti acestora ce au discutat în lecția

anterioară și pentru a-i pregăti, totodată, pentru lecția nouă.

CONSTITUIREA SENSULUI ExplorareEx. 1, 2: Întâmplările sunt narate din perspectiva lui Sisinel, la persoana I, singular.Ex. 3: Răspunsurile elevilor pot evidenția personificarea personajului-plantă; vocea naratorului putea fi asociată

inițial unui copil. Ex. 4: Naratorul deține și rolul de personaj.Profesorul va actualiza definiția naratorului, având în vedere Reperele.Ex. 5: Celelalte personaje sunt Platanos, Vio, Năsosu și Cati. Răspunsurile elevilor privitor la ce fel de plante sunt

Vio și Năsosu pot fi diverse, dar ele trebuie justificate prin raportare la text.Ex. 6: Sisinel, Vio și Năsosu trăiesc în pământul umed de lângă râu, în mlaștină.Ex. 7: Elevii confruntă răspunsurile lor cu mărturia autoarei și comentează ideea că aceste plante „se pot adapta

și pe pământ mai pietros“, care sugerează o adaptabilitate a acestor trei plante la diferite tipuri de sol. Ex. 8: a – Năsosu, b – Platanos, c – Sisinel, d – Vio. Se poate propune și staticul din varianta digitală, din care

elevii pot afla mai multe informații despre cele patru plante.Ex. 9: Cati este cea care îngrijește plantele din „tabără“. Poate fi considerată părintele sau profesorul celor patru

plante, pentru că o ajută pe fiecare să se dezvolte și să ajungă la maturitate.Ex. 10: Trăsăturile fizice și morale ale lui Cati ce rezultă din cele patru fragmente sunt: o persoană veselă, care

știe să le facă daruri plantelor din „tabără“ (primul fragment); Cati are o față simpatică („de gogoașă“), este o per-soană dedicată meseriei, asumându-și responsabilitatea pentru îngrijirea cât mai bună a fiecărei plante (al doilea fragment); Cati este o persoană afectuoasă: ea este mirată de alegerea lui Sisinel de a fi mutat lângă Platanos, pen-tru că îi pasă de acest dedițel, căruia îi oferă toată atenția ei; respectă alegerea lui Sisinel, avertizându-l însă că nu poate reveni asupra deciziei, ceea ce sugerează că este o persoană empatică și atentă la nevoile plantelor pe care le îngrijește (al treilea fragment); Cati este o persoană de încredere, cu o fizionomie plăcută, simpatică, ceea ce suge-rează atât frumusețea fizică, cât și cea interioară a personajului (fragmentul al patrulea).

Ex. 11: Năsosu „împlinise deja 14 ani“; Sisinel, fiind „cel mai mic“ avea probabil 12 sau 13 ani, iar Vio, care stă între ei, are probabil 13 ani sau 13 ani și jumătate.

Ex. 12: Având în vedere experiențele lui și poziția pe care o are față de ceilalți, este posibil ca Platanos să fie puțin mai mare decât cele trei plante.

Ex. 13: Fișa de identitate a celor cinci personaje se realizează în grupe. (Anexa 7)

Trăiește pe aleile grădinii.

distins („luminat de acea clemență interioară“), dar modest („nu era îngâmfat“); misterios („mi se părea cea mai enigmatică ființă din câte văzusem“); fascinant (captează atenția tuturor, prin poveștile despre experiențele lui din lumea de „dincolo de râu“ și prin cunoștințele lui); cititor pasionat disponibil pentru o „prietenie extremă“ („Dacă vii aici, o să-ți țin de urât pe vreme de ploaie.“)

Platanosplatan

„destul de înalt pentru vârsta lui“ „voce încântătoare“ și „jovială“ „avea un fel de luminiță în ochi“ „din umerii lui creșteau crengi groase“ „vocea, altădată catifelată, se făcuse o șoaptă“ „el era acum falnic“

21

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Trăiește în mlaștină.

necioplit („mi se părea necioplit“, „după obiceiul lui detestabil, a scuipat într-o parte“); neîncrezător („rânjea, iar câteva priviri își arătau neîncrederea“); influențabil („Dacă-l muți pe el, atunci va trebui să mă muți și pe mine.“); prieten adevărat („Credeai c-o să te lăsăm singur?“).

Năsosucrin/stânjenel de baltă

După transformare, este descris ca „o tufă bogată“.


„plină de optimism“, uimită și entuziasmată de poveștile lui Platanos ciudată („era și cea mai stranie dintre noi“) volubilă („pălăvrăgea mult“ și „era plină de teorii“) sensibilă („Doar nu vrei să ne părăsești?“) prietenă adevărată (se bucură de recâștigarea prieteniei lui Sisinel, fără să-i facă acestuia vreun reproș)

Vioviorea de baltă

avea „irisul ochilor foarte mic“ „prinsese o culoare de sfeclă“ „îi răsăriseră două frunze înguste“


este atent la tot ce se petrece în jurul lui; odată cu venirea lui Platanos, își pune probleme de identitate („numele meu, care atâta vreme mi se păruse frumos, începea să sune aiurea“); curios și dornic să afle mai multe („Îmi doream să-l ascult, mai ales să-i pun acele întrebări pe care nu îndrăzneam să le pun altcuiva“); nerecunoscător față de vechii prieteni („nu o mai putam suporta pe Vio, Năsosu mi se părea necio-plit, iar de ceilalți mă răcisem, deși multă vreme fuseseră singurii mei prieteni“); hotărât și dornic de a-și asuma alegerile („Dacă nu mă muți lângă el, nu mai vreau să mănânc și nici să vorbesc!“); devotat noului său prieten („Ore în șir l-am ascul-tat cu emoție“).

Sisineldedițel alb

Are muguri „pe la gene“, iar după trasformare, îi apar frunze pe tot corpul și este „plin de flori albe“.

22

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 14: Platanos se deosebește de celelalte plante prin înălțime, prin faptul că aparține unei specii diferite (este un arbust), prin locul în care este de obicei plantat, prin numele savant (față de denumirile populare ale celorlalte plante). De asemenea, experiențele în lumea „de dincolo de râu“ îl fac misterios în ochii celor care nu au pășit pe acel tărâm. Limbajul pe care-l folosește este arată că este cultivat, știe limbi străine (Mais ça, cʼest inacceptable!).

Ex. 15: Citate din care reiese fascinația pe care Platanos o exercită asupra lui Sisinel: „El era un astfel de tip, luminat de acea clemență interioară, care te preface pe loc într-o pisică prinsă în ploaie.“ „Și avea și ceva, un fel de luminiță în ochi, care te făcea să-l iubești.“ „Platanos știa lucruri neobișnuite și câteva săptămâni l-am ascultat înghețați de uimire. [...] Îmi doream să-l

ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir.“ „Prietenie extremă! [...] Iar alături de mine, era mereu el, singurul lângă care mi-ar fi plăcut să trăiesc până la

capătul vieții.“ „Când mi-am revenit am constatat că mă aflam lângă Platanos, iar această fericire nu se compara cu nimic.“

Profesorul definește personajele (Repere, p. 18). Îi va implica pe elevi în construirea definiției, pe baza exercițiilor rezolvate anterior.

REFLECȚIE Profesorul îi va împărți pe elevi în grupe de câte 4 – 5 și le va cere să sintetizeze ce au reținut din lecție în cinci

cuvinte. Profesorul va strânge răspunsurile și va începe lecția următoare cu comentarea acestora.

Lecția 3. Naratorul și personajele (2) (pp. 18 – 19)



B. ConținuturiNaratorul. Personajele

C. Scenariul didacticEVOCARE Profesorul comentează cuvintele notate de fiecare grupă, pentru a le reaminti acestora ce au discutat în lecția

anterioară și pentru a-i pregăti, totodată, pentru lecția nouă.

Trăiește probabil în oraș, dar își petrece multă vreme în „tabără“.

generoasă („a venit încărcată de dulciuri“); veselă („glasul ei ne îndemna să ne bucurăm“); grijulie pentru evoluția fiecărei plante din „tabără“; cititor pasionat empatică (înțelege nevoile fiecăruia)

Cati„supraveghetoarea“ plantelor

„fața ei de gogoașă“ „voce încântătoare“ și „jovială“ „avea un fel de luminiță în ochi“

23

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

CONSTITUIREA SENSULUI AplicațiiEx. 1: Trăsăturile umane ale personajelor-plante se referă la faptul că vorbesc, gândesc, au îndeletniciri umane

(învață, citesc), au sentimente. Elevii vor selecta citate relevante pentru fiecare aspect.Ex. 2: Răspunsurile pot fi diverse, dar este de așteptat ca elevii să asocieze personajele cu niște copii de vârsta

lor.Ex. 3: „Transformarea“ plantelor este echivalentă cu maturizarea.Ex. 4: Harta personajului Sisinel

Ex. 5: Răspunsurile pot fi diverse. Poate fi vorba de inadaptare, de boală chiar.Ex. 6: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, dezvăluind modul în care a reacționat fiecare atunci când a citit

textul.Ex. 7: Și aici răspunsurile vor fi diverse. Platanos îl poate vedea pe Sisinel ca pe cineva în căutare de modele și

poate fi flatat că l-a ales pe el. Poate vedea și naivitățile lui Sisinel, care nu cunoaște viața sau lumea „de dincolo de râu“.

Ex. 8, 9: Se vor realiza în grupe. Profesorul va încuraja elevii să recitească textul pentru a-și susține cât mai bine punctele de vedere specifice lentilei de interpretare a personajului pe care au primit-o.

! Discutarea personajului prin prisma unor lentile diferite este o metodă care încurajează deopotrivă gândirea critică și gândirea creativă, laterală a elevilor. Schimbând perspectivele, elevii vor putea analiza personajul în profun-zime și nuanțat. Profesorul poate alege lentilele în funcție de profilul personajului și de cunoștințele elevilor privind diverse meserii.

Ex. 10: Răspunsurile vor fi diverse, profesorul va aprecia surprinderea cât mai nuanțată a relațiilor dintre perso-naje, așa cum sunt ele sugerate în text.

Ex. 11: Răspunsurile vor fi diverse. Profesorul va insista pe raportarea elevilor la propriile valori în formularea răspunsurilor.

REFLECȚIE Se va realiza jocul de rol propus la Provocări.Ca temă pentru acasă, se poate propune sarcina de la rubrica Portofoliu.

Lecția 4. Structuri textuale combinate. Textul discontiuu (pp. 20 – 21)


multimodale 2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii

SisinelCatiVio și

Năsosu

Platanos

admirație

afecțiune și recunoștințăprietenie, desconsiderare,

recunoștință

24

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

B. ConținuturiStructuri textuale combinateTextul discontinuu

C. Scenariul didacticEVOCARE Profesorul va solicita câtorva elevi să citească tema și va face comentarii privind caracterizările elaborate. Toate

caracterizările elevilor vor fi strânse, pentru a primi feedback de la profesor.Pentru a face legătura cu lecția nouă, le va cere apoi elevilor să identifice, din caracterizările realizate, câte o

secvență în care este descris personajul și câte o secvență în care sunt explicate comportamentele personajului.

CONSTITUIREA SENSULUI Structuri textuale combinateExplorareEx. 1: De exemplu: structuri narative – primul și al doilea paragraf; structuri descriptive: „Cati era o femeie fără

ascunzișuri [...]. avea și-o mutricică simpatică.“; „Vio [...] avea irisul ochilor foarte mic. Când o priveai prima oară, îți făcea impresia că se holbează la tine.“; structuri dialogate: „― Ar putea fi o scrisoare codată.“, „ ― Oh, nicidecum, a zis Platanos. E doar un orar.“; structuri explicative: „Știu sigur că e un orar. Era un magazin la parterul mallului, o cio-colaterie, iar pe ușă stătea agățat un orar exact cum e ăsta.“

Ex. 2. Structura narativă se referă la acțiuni; conține indici de timp și de spațiu; sunt prezente verbe de acțiune („l-am ascultat“, „a venit“); răspunde la întrebări precum „ce/unde/când/cum s-a întâmplat?“. Structura descriptivă conține detalii privitoare la un obiect/personaj; grupul nominal este specific acestei structuri („mutricică simpatică“, „irisul... foarte mic“); răspunde la întrebări precum „ce?“ obiect/personaj este descris?, „cum?“ este obiectul descris. Structura dialogată redă replicile personajelor, introduse prin linie de dialog; poate fi alcătuită din propoziții afirma-tive, interogative sau exclamative; răspunde la întrebările „cine/cu cine vorbește?“, „despre ce vorbește?“. Structura explicativă conține o explicație oferită de narator sau de personaje; răspunde la întrebările „cum?“ și „de ce?“.

Pe baza exercițiilor 1 și 2, profesorul va deduce, împreună cu elevii trăsăturile structurilor textuale menționate în Repere.

Textul discontinuuExplorareEx. 1: Cei trei nu descifrează mesajul de pe cartonaș, pentru că nu știu ce reprezintă prescurtările folosite pentru

fiecare zi (L, M etc.) și nu sunt familiarizați cu texte de acest tip.Ex. 2: Răspunsurile elevilor vor fi diferite.Profesorul poate prezenta un orar al clasei, un dicționar și, pe baza observațiilor elevilor privind structura și

conținutul acestora, va defini textul discontinuu.

AplicațiiEx. 1: Structuri narative în care sunt prezenți indici de timp: „Câteva nopți mi-am imaginat cum străbat și eu stră-

zile.“; „Câteva zile mai târziu mi-a adus cartea.“; „Nimic nu era mai greu, în condiția noastră decât atunci când înce-peau ploile, toamna.“

Ex. 2: Structuri descriptive care conturează portretul lui Platanos: „El era un astfel de tip, luminat de acea clemență interioară“; „Și avea și ceva, un fel de luminiță în ochi“. Structuri descriptive care conturează spațiul: „Ca să nu mai vorbim de priveliște! Ce frumos se vede orașul și cât de lin curge râul!“; „În jurul lui, în afară de buruieni, nu se vedea nimeni. Chioșcul, aleea, iar pe marginea ei, bine înfipți în marginea râului, stăteam noi.“

Ex. 3: a. Dialog între Platanos și Sisinel: „― Ei? Cum ți se pare romanul?― Suflețel mi se pare simpatic, am încercat eu.― Asta-i tot ce-mi poți spune? Hai, prietene, poți mai mult.“b. Dialog între Cati și Sisinel:„― Cati, i-am cerut eu supraveghetoarei noastre, vreau să mă mut lângă Platanos! [...]― Lângă Platanos! Ce vezi tu pe lângă Platanos, mă rog? Uită-te bine! [...]― Tocmai de aceea, că nu e nimeni, mută-mă lângă el! [...]― Nu e bine, a repetat Cati. Crede-mă: locul tău e aici!“

25

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 4. Penultima parte a textului combină structura narativă cu cea explicativă pentru a evidenția transformările prin care trece peste iarnă, până la înflorirea din primăvară, dedițelul alb, Sisinel. Structurile explicative sunt inserate în structura mai amplă, cea narativă: „Eram prea aproape de el, mi se părea chiar mai înalt, deasupra lumii în care trăiam.“; Și pe urmă nu l-am mai auzit nici așa. El era acum falnic și sus, iar eu aproape mă uscasem. Poate Cati avu-sese dreptate, la umbra pomilor falnici nu cresc decât buruieni.“

Ex. 5: Replica lui Cati conține o structură argumentativă, în care supraveghetoarea încearcă să-l convingă pe Sisinel că decizia lui nu este bună, oferindu-i un singur argument. Profesorul poate corela felul în care este introdus argumentul și tonul pe care este rostit („Crede-mă: locul tău e aici!“) cu părerea lui Sisinel despre Cati („era o femeie fără ascunzișuri, puteai să ai încredere în cuvintele ei“), pentru a evidenția modul în care se poate realiza persuasiu-nea în structurile argumentative.

Ex. 6: b. Profesorul le poate propune elevilor și AMII-ul interactiv din varianta digitală, care propune verificarea modului în care elevii au înțeles structurile textuale.

Ex. 7: Răspunsurile elevilor vor fi diferite, dar este important ca ele să evidențieze ideea de combinare a fire-lor țesăturii/structurilor textuale, astfel încât să se creeze un continuum și nu o fragmentare a țesăturii/ a textului. Profesorul le poate explica elevilor că în limba latină, cuvintele textus și textum au ca sens denotativ țesătură, întoc-mire, iar ca sens conotativ, în cazul substantivului textum apare semnificația de țesătura stilului, compoziție stilistică (cf. Gheorghe Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p.1221). Așadar, textul poate fi considerat o țesătură de cuvinte, propoziții și fraze, o întrețesere de idei, percepții, personaje etc.

Ex. 8: Diagrama prezintă un calendar al vânzărilor pe care le fac firmele ce comercializează produse pentru gră-dină. Astfel, sunt corelate lunile anului cu tipul de vânzări pe care le oferă aceste firme. Bulbii se pot cumpăra și planta de la jumătatea lunii septembrie până la jumătatea lui octombrie, semințele – de la jumătatea lui februarie până în aprilie, florile – între iunie și august , iar arborii și arbuștii se pot achiziționa și planta în două perioade: fie în aprilie – mai, fie în octombrie – noiembrie.

Ex. 9: În ghidul lor, elevii se vor referi la modul în care se citește o diagramă (identificarea elementelor compo-nente, lectura legendei, pentru identificarea codurilor de culori sau/și a simbolurilor folosite, modul în care trebuie corelate informațiile din diagramă etc.).

Ex. 10, 11: Elevii vor construi o diagramă, având în vedere structura paragrafelor din a doua parte a textului. Pentru ca activitatea să poată fi realizată în timpul avut la dispoziție, profesorul poate împărți clasa în șase grupe, fiecare primind câte șase paragrafe din cele douăzeci și patru câte conține această parte a textului.

Dacă nivelul clasei este foarte ridicat, elevii pot construi o diagramă în care să evidențieze și modul în care se combină structurile textuale în fiecare paragraf. După rezolvarea sarcinii, fiecare grupă își prezintă rezultatele, iar profesorul face adăugirile sau corecturile necesare.

În exemplul de mai jos, numărul paragrafelor este notat pe axa orizontală, iar ponderea fiecărei structuri textuale într-un paragraf este indicată pe axa verticală. Pentru fiecare tip de structură textuală este alocată o culoare (albas-tru, pentru structura narativă, roșu pentru cea descriptivă, verde pentru structura dialogată și mov pentru structura explicativă).

Astfel, pentru primul paragraf, am indicat predominanța secvenței narative, în care sunt inserate și explicații („Dacă am fi putut, am fi trecut râul chiar atunci, dar niciunul dintre noi nu-și putea părăsi locul“; „considerându-l pri-vilegiat ori în tot cazul mai bun decât noi“).

Al doilea paragraf este și el predominant narativ, adăugându-se două scurte secvențe descriptive („niște prăjituri pufoase cu trei straturi de cremă“; „Cati era veselă“).

Al treilea paragraf este o structură dialogată (adresarea lui Cati către locuitorii din „tabără“), care conține și o explicație a gestului pe care îl face Cati („În curând o să treceți în rândul adulților.“).

Al patrulea paragraf are la început o structură narativă și continuă cu o structură descriptivă („Cati era o femeie fără ascunzișuri...“).

Al cincilea paragraf este o structură narativă.Al șaselea paragraf conține o structură descriptivă privitoare la așezarea în spațiu a plantelor, în funcție de vârsta

lor.Al șaptelea paragraf este constituit dintr-o structură narativă inițială („Un timp s-a auzit doar zgomotul lingurițelor.

Apoi am văzut cartonașul.“), continuă cu o descriere a cartonașului („Era de un gri-alburiu...“) și se încheie cu o struc-tură combinată – narativă și explicativă – privitor la felul în care au dobândit anumite cunoștințe cei din tabără.Textul discontinuu a fost considerat parte a acestui paragraf.

Al optulea paragraf conține o structură narativă (referitoare la reacția lui Vio) și o structură descriptivă privitoare la Vio („Era și cea mai stranie dintre noi...“).

26

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Al nouălea paragraf este o replică ce aparține unei structuri dialogate. La fel, paragrafele 11, 13, 15, 18, 20, 21, 22 și 24.

Al zecelea paragraf conține o explicație oferită din perspectiva lui Năsosu („Năsosu credea că este un fel de parolă, pe care Cati o folosea ca să poată plăti pe la magazine.“).

Al doisprezecelea paragraf conține o structură narativă.Al paisprezecelea paragraf conține o structură combinată: narativă (reacția lui Năsosu) și explicativă (precizarea

motivului pentru care Năsosu era supărat).Al cincisprezecelea paragraf combină secvența dialogată cu o explicație („Probabil l-a luat din greșeală de la

cofetărie.“).Al șaisprezecelea paragraf este o structură ce descrie comportamentul lui Platanos.Al șaptesprezecelea paragraf conține o structură narativă.Al optsprezecelea paragraf combină secvența dialogată cu una explicativă („Știu sigur că e un orar. Era un maga-

zin..., iar pe ușă stătea agățat un orar exact cum e ăsta.“).Al nouăsprezecelea paragraf conține o structură narativă, combinată cu o structură descriptivă („mi-l imaginam

înalt, întinzând gâtul“).Al douăzeci și unulea paragraf combină structura dialogată cu o structură narativă („A fost o perioadă, când m-au

mutat în bibliotecă. Stăteam la intrare...“).Al douăzeci și treilea paragraf conține o structură narativă combinată cu una descriptivă („Ochii lui Platanos

străluceau.“).Ultimul paragraf conține, pe lângă structura dialogată, o structură narativă (relatarea lui Platanos despre acțiunea

din cartea Singur pe lume), combinată cu o structură descriptivă („E o carte despre prietenie extremă...“).

REFLECȚIE Profesorul discută frontal cu elevii. Îi întreabă care dintre structurile textuale învățate li se pare cel mai dificil de

identificat și care dintre ele li se pare cel mai simplu de identificat. Dacă nu este timp pentru a realiza ex. 2 de la rubrica Provocări, profesorul îi roagă pe elevi să formuleze totuși o

opinie privitor la structurile textuale ce pot fi valorificate cu ușurință sau mai greu într-o dramatizare. Ca temă pentru acasă, elevii vor realiza ex.1 de la rubrica Provocări.

27

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Lecția 5. Semnificațiile textului (p. 22)



B. ConținuturiStrategii de interpretare: interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.

C. Scenariul didacticEVOCARE Profesorul va ruga elevii să realizeze un tur al galeriei cu desenele realizate ca temă pentru acasă. Elevii vor vota

desenul/desenele care ilustrează cel mai bine conținutul și atmosfera textului. Plecând de la desenele elevilor, profesorul va lansa o dezbatere despre semnificațiile textului. Îi va întreba pe

elevi dacă decizia lui Sisinel de a fi mutat lângă Platanos li se pare bună. Dezbaterea poate fi realizată prin metoda Linia valorică.

! Linia valorică este un exercițiu de exprimare a opiniilor elevilor și de investigație independentă a unei pro-bleme, a cărui aplicare presupune respectarea următorilor pași:

a. Profesorul pune o întrebare care permite răspunsuri diferite. b. Elevii se aliniază, alegând poziția care reflectă cel mai bine punctul lor de vedere. Este important să discute cu

alți elevi pentru a vedea care este poziția acestora. c. Elevii continuă să discute despre problema pusă în discuție cu colegii din stânga și din dreapta.

CONSTITUIREA SENSULUI Ex. 1: Alegerile elevilor pot fi diferite. Este important ca profesorul să-i încurajeze să își motiveze răspunsul.Ex. 2: Mutarea lui Sisinel implică o schimbare a tipului de sol în care trăise până atunci. De aceea, adaptarea este

dificilă. La fel ca Sisinel, oamenii „dezrădăcinați“ sunt cei care aleg sau sunt nevoiți să se mute în alte regiuni/țări.Ex. 3, 4, 5: Profesorul va încuraja răspunsul personal al elevilor prin aceste exerciții și va observa că fiecare poate

avea o altă perspectivă. Va aprecia și modul în care elevii au înțeles personajele și în care se raportează la ele.Ex. 6: Cărțile simbolizează cunoașterea; de aceea elevii pot trage concluzia că Platanos îi deschide lui Sisinel inte-

resul pentru cunoaștere și autocunoaștere.Ex. 7: Răspunsurile elevilor vor fi diferite. Ei pot discuta în grupe de câte 4 – 5 pe marginea întrebării. Pentru a

le oferi și perspectiva autoarei asupra cărților menționate în textul Platanos, profesorul poate recurge și la AMII-ul interactiv din varianta digitală a manualului.

Ex. 8: Răspunsurile pot fi diferite. Este important ca elevii să-și justifice opțiunea. Probabil că vor fi mai multe răspunsuri ce vor înclina spre un răspuns afirmativ, pentru că Sisinel pare dispus să sacrifice totul pentru prietenia lui Platanos.

Ex. 9: Alegerile elevilor vor fi diferite. Citatele care sunt cele mai potrivite pentru textul studiat sunt cel al lui Cicero (Sisinel mărturisește: „Îmi doream să-l ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir, mai ales să-i pun acele întrebări pe care nu îndrăzneam să le pun altcuiva.“) și cel al lui Gabriel Garcia Marquez (în sprijinul acestei alegeri poate fi citat din nou Sisinel: „Eram fâstâcit. Mă numise pe mine, care tremuram lângă Vio [...], el, marele Platanos, mă numise prietenul lui.“; Când mi-am revenit am constatat că mă aflam lângă Platanos, iar această fericire nu se compara cu nimic.“).

Ex. 10: Sisinel află, la finalul drumului, ce înseamnă prietenia adevărată. Ea poate avea culori și nuanțe diferite, în funcție de prietenii pe care ni-i alegem. Există și aspecte comune (sinceritatea, solidaritatea, acceptarea celui-lalt) care sunt evidențiate atât în cazul prieteniei lui Sisinel cu Platanos, cât și al prieteniei cu plantele asemănătoare lui, cu Vio și cu Năsosu. Față de Platanos, Sisinel se situează în poziția unui novice, a unui învățăcel, fiind fascinat de prietenul său sosit din altă lume, de la care are numai de învățat. În schimb, între Sisinel, Vio și Năsosu există o relație de camaraderie, toți trei făcând parte din aceeași lume și având același tip de experiențe. Dar ambele situații dezvăluie fațete ale prieteniei.

28

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 11: „La umbra pomilor falnici nu cresc decât buruieni“ poate fi înțeles, în plan uman, ca un avertisment pentru aceia care se lasă influențați de cei cu o personalitate puternică, nereușind să-și dezvolte o personalitate proprie și să se afirme.

Ex. 12: Replica lui Năsosu sugerează că prieten adevărat este cel care înțelege „rătăcirile“ celuilalt și care îl acceptă fără a-i reproșa vreodată ceva.

Ex. 13: Răspunsurile elevilor vor fi diferite și vor ilustra felul/gradul de profunzime în care au înțeles textul.Profesorul va încuraja elevii să realizeze sarcina de la rubrica Provocări, pentru că în acest fel aceștia pot demon-

stra măsura în care pot duce povestea în lumea lor.

REFLECȚIE Elevii vor rezolva Minitestul din varianta digitală a manualului (vezi Anexa 1; pentru barem, vezi Anexa 2).• Timp de lucru: 10 minute• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica Portofoliu.

Lecția 6. Noi pagini – alte idei (pp. 23 – 24)


multimodale 2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii 2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. ConținuturiStrategii de interpretare: interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite

Având în vedere timpul limitat și faptul că am alocat o oră în plus pentru textul Platanos (lecția 3 va avea două ore), recomandăm ca lectura textului și sarcinile propuse pentru această lecție să fie realizate de elevi, individual, acasă. Răspunsurile pot fi consemnate într-un jurnal de lectură, pentru care profesorul poate oferi feedback la finalul unității de învățare.

Răspunsuri posibile:Ex. 1: Rolul abatelui Daniel este oarecum similar cu rolul pe care îl are Platanos pentru Sisinel, pentru că abatele îi des-

chide tânărului Narcis perspective noi în domeniul cunoașterii lumii și a sinelui. Abatele Daniel îl provoacă să reflecteze asupra propriilor însușiri și asupra viitorului său.

Ex. 2: Gură-de-Aur este fascinat de tinerețea, frumusețea, distincția și seriozitatea lui Narcis. Primul simțea „admirație, dragoste și respect“ față de Narcis. La rândul său, Narcis cel singuratic este atras de Gură-de-Aur tocmai pentru că era atât de diferit de el.

Ex. 3: Fragmentul care ilustrează sensibilitatea lui Gură-de-Aur pentru natură este cel în care băiatul observă castanul din curtea mânăstirii: „Un astfel de copac, zise el, n-am mai văzut până acum. Un copac frumos și ciudat.“

Ex. 4: Narcis este tipul cărturarului prin aplecarea sa spre studiu, prin faptul că era un „gânditor și un analist“. Gură-de-Aur este tipul artistului, fiind un „visător și un suflet copilăresc“, care are un interes deosebit pentru natură.

Ex. 5: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, putând opta pentru un răspuns afirmativ sau negativ privitor la posibilita-tea ca o prietenie să se înfiripeze între persoane de vârste diferite.

Ex. 6: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, putând opta pentru un răspuns afirmativ sau negativ privitor la trăinicia prieteniei dintre cei doi.

Ex. 7, 8: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, fiind raportate la experiențele și pasiunile individuale.

29

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Proiect de grup. Cărțile noastre (p. 25)

A. Competențe specifice2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. ConținuturiMonitorizarea propriilor lecturi

Proiectul a fost anunțat anterior (în prima oră a semestrului), pentru a le oferi elevilor timpul necesar pentru realizarea lui.Profesorul va discuta cu elevii pe parcurs despre stadiul în care se află proiectul lor, despre modul în care lucrează în

echipă, oferindu-le sprijin sau sugestii dacă acestea sunt solicitate. Prezentarea proiectului se poate face, așa cum am recomandat și în planificare, după ora de comunicare orală, fiind o

ocazie potrivită de a exersa și aprofunda achizițiile privind ascultarea activă.

Lecția 7. Strategii de ascultare activă (pp. 26 – 27)

A. Competențe specifice1.3. Realizarea unei prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elementele verbale, paraverbale și

nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți, expri-

mând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i)1.5. Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de

comunicare

B. ConținuturiStrategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor spuse de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii

C. Scenariul didacticEVOCARE Ex. 1: Două perechi de prieteni fac testul prieteniei în fața colegilor. În funcție de cât de bine cunoaște elevii, profe-

sorul poate numi cele două perechi. În caz contrar, colegii vor numi perechile de prieteni care vor face testul. Pentru a le da câteva sugestii elevilor, profesorul poate prezenta AMII-ul animat din varianta digitală a manualului.

Ex. 2: Colegii vor vota cel mai bun prieten, cel care a răspuns corect la cele mai bune întrebări.Ex. 3: În grupe, elevii discută despre utilitatea testului prieteniei. Înainte de a începe discuția în grupe, profesorul

le reamintește câteva strategii ale ascultării active și le atrage atenția elevilor să le respecte.

CONSTITUIREA SENSULUI Explorare Ex. 1, 2: Fiecare elev va reformula punctele de vedere ale colegilor din grupa lor, pentru a constata dacă au înțeles

bine ce au spus aceștia. Ex. 3: Fiecare elev își prezintă opinia privitor la ideile colegilor despre testul prieteniei.Pe baza activităților anterioare și a Reperelor, profesorul prezintă ascultarea activă. Poate fi folosit și un scurt

video animat despre ascultarea activă, dacă elevii știu limba engleză (de exemplu, https://www.youtube.com/watch?v=rzsVh8YwZEQ)

AplicațiiEx. 1: În grupe, elevii aleg una dintre temele de discuție propuse, apoi își prezintă opiniile privitor la tema aleasă.

Profesorul va trece pe la fiecare grupă pentru a vedea dacă elevii respectă recomandările din manual referitoare la desfășurarea activității. Dacă este timp, profesorul poate pune, înainte de activitatea pe grupe, un video cu o discuție între copii (o secvență dintr-un film, de exemplu) sau un video, pe baza căruia elevii să comenteze în ce măsură sunt

30

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

respectate strategiile ascultării active. Dacă elevii știu limba engleză, poate fi folosit filmulețul de la adresa https://www.youtube.com/watch?v=3_dAkDsBQyk.

Ex. 2: Evaluatorul fiecărei grupe prezintă concluziile privind punctele tari și punctele slabe ale comportamentului de ascultător activ, pe baza explicațiilor din grila de la p. 27.

Ex. 3: Colegii din celelalte grupe vor oferi soluții pentru îmbunătățirea unor aspecte ale comportamentului de ascultător activ semnalate de evaluatori.

REFLECȚIE Provocări: Elevii sunt rugați să-și evalueze comportamentul de ascultător activ și să schițeze, ca temă pentru

acasă, un plan de îmbunătățire a acestuia.

Lecția 8. Categorii semantice (actualizare) (pp. 28 – 30)

A. Competențe specifice4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea și producerea unor texte diverse 4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și

semantică prin raportare la limbile moderne 4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

B. ConținuturiCategorii semantice: sinonimele și antonimele, omonimele, cuvintele polisemantice

C. Scenariul didacticEVOCARE Elevii vor rezolva rebusul propus. Acolo unde apar greșeli, profesorul va solicita răspunsul altor elevi din clasă

până ce obține răspunsul corect.

A1 P A R O N I M E2 O M O N I M E3 A N T O N I M E4 P O L I S E M A N T I C E5 S I N O N I M E

B

CONSTITUIREA SENSULUI

Sinonimele și antonimeleExplorare Ex. 1: Perechile de sinonime sunt următoarele: abătut – supărat, autor – scriitor, bizar – ciudat, cale – drum,

competent – priceput, drăguț – frumușel, imprevizibil – neașteptat, intimidat – timorat, murmura – șopti, publica – tipări.

Ex. 2: Adjectivele antonime potrivite imaginilor: vesel – trist sau bucuros – supărat. Profesorul poate propune și rezolvarea AMII-ului interactiv din varianta digitală, ce presupune un exercițiu de tip asociere a unor antonime date.

Ex. 3: Antonime formate de la cuvintele date: nearticulat, neclar, descoase, necredință, descompune, descoji, nemărginit, nesigur, neștiințific, a devirusa, nevrednic.

Ex. 4: Sinonime pentru sensurile adjectivului deschis: ușă deschisă – neîncuiată, crăpată; băiat deschis – sincer, franc; păr deschis – luminos, blond; rană deschisă – sângerândă, nevindecată.

Profesorul definește, cu ajutorul elevilor și pe baza Reperelor de la p. 28, sinonimele și antonimele. Poate folosi și AMII-ul static din varianta digitală a manualului.

31

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Omonimele. Cuvintele polisemanticeExplorareEx. 1: În imagini apar două perechi de omonime: liliac – „mamifer“ și „arbore“ sau „arbust“; coș – „bubiță“, „horn“,

„obiect în care se pun provizii“. Elevii vor preciza că omonimele au aceeași formă și sensuri complet diferite.Ex. 2: a – omonime lexico-gramaticale (substantiv și verb); b – gramaticale (forme identice ale verbului „a mânca“

pentru persoana a III-a singular și plural, modul indicativ, timpul prezent); c – lexicale (banc – „grup mare de pești“, „tejghea de lucru“, „îngrămădire de nisip“ și „anecdotă“; d – gramaticale (forme identice pentru cazurile genitiv și dativ al substantivului „fată“); e – lexico-gramaticale (substantiv și adverb); f – lexicale (leu – „mamifer carnivor“ și „unitate monetară“).

Ex. 3: exemplele de la punctele a, c – omonime parțiale; exemplele de la punctele b, d – omonime totale. Ex. 4: Exemplele de la punctul b nu sunt omonime, deoarece se pronunță diferit; în primul caz accentul este pus

pe prima silabă (tór-turi), iar în al doilea caz accentul este pus pe a doua silabă (tor-túri).Profesorul va actualiza definiția omonimelor și a polisemiei. Pentru polisemie, poate folosi și staticul din varianta

digitală a manualului, care prezintă, pe baza unor exemple, diferența dintre omonimie și polisemie.

ParonimeleExplorareEx. 1: Răspunsuri posibile: Am verificat în atlas unde este situată țara despre care mi-ai povestit. Mama a cumpărat o față de plapumă nouă,

din atlaz.Ana și-a uitat geanta în cabina de probă. Am intrat cu bicicleta într-o bordură și a trebuit să-i schimb janta.În fiecare sâmbătă avem o reuniune familială. A folosit o exprimare familiară, nepotrivită într-o lucrare academică.Elevii au făcut fișe de lectură pentru romanul citit în vacanță. Nu am fise de 50 de bani pentru căruciorul de la

supermarket.Narațiunea Platanos este o operă literară. A făcut o traducere literală, din care nu se înțelege mare lucru.A fost învestit director de școală. În perioada crizei, mulți oameni au investit în imobiliare.Ai mei sunt originari din Ardeal. Prietenii lui sunt originali în tot ce fac.Exercițiul de reflecție m-a ajutat să înțeleg mai bine ce am învățat astăzi. Fenomenul de reflexie apare atunci

când lumina, sunetul sau radiațiile se reîntorc parțial în mediul din care au venit atunci când întâlnesc o suprafață de separare a două medii.

Când era mic, frățiorul meu era sașiu. Am aflat că șasiul mașinii a fost deteriorat în accident.Mi-ar plăcea să fiu un virtuoz al pianului. Prietenul meu își dorește să fie un om virtuos. Profesorul va defini paronimele, cu ajutorul elevilor și pe baza Reperelor de la p. 30.

AplicațiiEx. 1: distins – deosebit, ales, fin, nobil; mult – frecvent; mare – vast, încăpător.Ex. 2: schimbare, modificare – folosite în vorbirea curentă; prefacere, metamorfozare, înnoire, transfigurare –

folosite mai ales în scris.Ex. 3: În compunerea lor, elevii pot folosi antonime precum: alb – negru, (ochi) închiși – deschiși, (poziție) așezată

– ridicată, (atitudine) relaxată – încordată etc.Ex. 4: Răspunsuri posibile: Au reușit să descifreze codul. Au gătit codul la cuptor, cu roșii și cu legume.Mi-aș dori o casă lângă lac. Dușumelele au fost date cu lac.Părul nostru are multe roade anul acesta. Părul ei este ondulat.Ex. 5: Răspunsuri posibile: Am fost la chioșc să-mi cumpăr ceva. În parcul Cișmigiu este un chioșc unde cântă orchestra. Este un cuvânt

polisemantic, pentru că există o anumită legătură semantică între ele („construcție“).Irișii au înflorit și arată minunat. Irișii ei au culori ușor diferite: unul e verzui, iar altul mai degrabă albastru. Relația

este de omonimie, pentru că, deși forma cuvintelor este identică, sensul lor este total diferit („floare, stânjenel“ și „membrană a ochiului“).

Ex. 6: Răspunsuri posibile:Acest artist este modest, în ciuda faimei sale. Prietena mea este modestă, nu are atâtea pretenții ca sora ei. Are

o casă modestă, plasată în mijlocul naturii. Lucrarea ta este modestă. Apariția vedetei a fost modestă de această dată. Această familie are un venit modest.

32

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 7: De exemplu: Un șoricel a atacat șoarecele calculatorului meu și mi-a stricat documentul la care lucram. Profesorul poate folosi și AMII-ul animat din varianta digitală, pentru a le oferi elevilor mai multe exemple de acest tip.

Ex. 8: Paronim pentru orar – oral. Exemplu: Prefer evaluarea orală, pentru că profesorul te poate ajuta să te corectezi.

Ex. 9: a. remunerat, b. arbitrar, c. dentar, d. indiciile. Profesorul dă ca temă pentru acasă AMII-ul interactiv din vari-anta digitală, care solicită alegerea variantei corecte a unor paronime în funcție de context.

REFLECȚIE Profesorul le va cere elevilor să facă o schemă cu toate categoriile semantice învățate, incluzând câte un exem-

plu pentru fiecare. Dacă activitatea se desfășoară on-line, elevii pot folosi aplicațiile Bubble.us sau Coggle. Elevii pot lucra în perechi sau în grupe de câte patru. Profesorul le va oferi feedback, corectând sau făcând adăugirile necesare.

Lecția 9. Derivarea. Compunerea (actualizare) (pp. 31 – 33)



B. ConținuturiDerivarea. Compunerea

C. Scenariul didactic

EVOCARE Profesorul le poate prezenta elevilor câteva exemple de cuvinte formate prin derivare și prin compunere, selec-

tate din textul Platanos de Doina Ruști. Le va solicita elevilor să le grupeze în funcție de mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului pe care îl identifică.

De exemplu, câteva cuvinte din primul paragraf al textului: sus-pus, străvechi, a călători, luxos, îngăduitor, astfel, preface. În situația în care cursurile se vor desfășura on-line, profesorul poate folosi aplicația Kahoot pentru acest exercițiu.

CONSTITUIREA SENSULUI DerivareaExplorareEx. 1: florar, florărie, florăreasă, înflori, reînflori, floricea, floricică, florișoară. Diminutivele au fost obținute din

ultima serie de rotițe. Din prima serie, au fost obținute substantive, iar din a doua serie, au fost obținute verbe, atât cu ajutorul unor sufixe, cât și cu ajutorul unor prefixe.

Ex. 2: Rădăcina cuvintelor obținute la ex. 1 este flor-. Serii derivative: floare → florar → florărie florăreasă floare → înflori → reînfloriEx. 3: cuvânt format cu ajutorul unor sufixe gramaticale (sufixul se pentru timpul mai-mult-ca-perfectul și sufixul

m care indică persoana și numărul): vorbisem.Ex. 4: îngrijire – substantiv format de la verbul a îngriji; vorbi – verb format de la substantivul vorbă; lucrat – adjec-

tiv participial format de la verbul a lucra.Ex. 5: fierar, gornist, judecător, luntraș, pietrar (substantive); auriu, fricos, fugar, mâncăcios, iubitor (adjective);

aluniș, brădet, frunziș, prostime, stejăriș, țărănime (substantive); alfabetar, schimbător, spărgător, storcător (sub-stantive); agerime, cerință, îndoială, onestitate, prietenie, seninătate (substantive); bărbătește, fățiș, furiș, vitejește (adverbe); benzinărie, frizerie (substantive); african, moldovean (substantive); coșuleț, jucărioară, lănțișor (substan-tive), ușurel (adjectiv); băiețandru, furcoi, linguroi (substantive), lungan (adjectiv).

→

33

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 6: a reapărea, a reaprinde, a reașeza, a descalifica, a răsciti, a decodifica, a răscumpăra, a desfereca, a desăra (verbe), incorectitudine, nepotrivire, neadevăr (substantive), nepriceput (adjectiv), nefiresc (adjectiv), negreșit (adverb).

Ex. 7: a împăduri este format din prefixul în- + pădure + sufixul -i; a înnoda este format din prefixul în- + nod + sufi-xul -a; a închipui este format din prefixul în- + chip + sufixul -ui; a întineri este format din prefixul în- + tânăr + sufixul -i.

Ex. 8: Serii derivative alcătuită pe baza substantivului grădină: grădină → grădinar → grădinăriegrădină → grădinar → grădinăreasă/grădinărițăgrădină → grădinar → a grădinărigrădină → grădinar → grădinărescProfesorul prezintă Reperele, putând oferi și alte serii derivative, incluse în AMII-ul static din varianta digitală a

manualului.

CompunereaExplorareEx. 1: dinainte – compus prin alăturare; Bila de Aur – compus prin subordonareEx. 2: Completarea tabelului

Cuvinte compuse prin alăturare Cuvinte compuse prin subordonare Cuvinte compuse prin abreviereanglo-american, câteșipatru, dedesubt, încât, Lacul Tei, orișicine, oriunde, pește-ciocan

alb-ivoriu, Albă-ca-Zăpada, astfel, bine-crescut, a binevoi, bună-credință, bunăstare, Câmpulung, coate-goale, dumneaei, floarea-reginei, Izvorul Mureșului, Mihai Viteazul, nouăzeci și nouă, papă-lapte, răufăcător, Ursa-Mare

BCR, Rompetrol

Ex. 3: BRD = Banca Română de Dezvoltare, MNAR = Muzeul Național de Artă a României, Rompres = Rom, prescurtare pentru „română“ + pres, prescurtare pentru „presă“ (agenție română de presă), Romgaz = Rom + gaz (Societatea Națională de Gaze Naturale), Rom + Silva, cuvânt în limba latină care înseamnă „pădure“ (Regia Națională a Pădurilor).

Ex. 4: alb-ivoriu – adjectiv, Albă-ca-Zăpada – substantiv, anglo-american – adjectiv, astfel – adverb, bine-crescut – adjectiv, BCR – substantiv, a binevoi – verb, bună-credință – substantiv, bunăstare – substantiv, Câmpulung – sub-stantiv, câteșipatru – pronume nehotărât, coate-goale – substantiv, dedesubt – prepoziție, dumneaei – pronume, floarea-reginei – substantiv, încât – conjuncție, Izvorul Mureșului – substantiv, Lacul Tei – substantiv, Mihai Viteazul – substantiv, nouăzeci și nouă – numeral, orișicine – pronume nehotărât, oriunde – adverb, papă-lapte – substantiv, pește-ciocan – substantiv, răufăcător – adjectiv, Ursa-Mare – substantiv.

Ex. 5: hidrobicicletă, intracarpatic, microclimă, teleconferință, biocurent, intradental, filofrancez, multifuncțional, aerogară, pseudoliterat.

Ex. 6: claustrofob – persoană care se simte inconfortabil în spații închise; cinefil – iubitor de film; democrație – formă de guvernare bazată pe supremația poporului; insecticid – substanță ce ucide insectele dăunătoare; politolog – specialist în politologie.

Profesorul va prezenta Reperele privind compunerea, p. 33 din manual. Poate folosi AMII-ul animat din varianta digitală a manualului, care oferă mai multe exemple de compunere prin subordonare. De asemenea, pentru ilustrarea unui element de compunere savantă care apare atât ca prefixoid, cât și ca sufixoid poate fi folosit AMII-ul static din varianta digitală a manualului.

Aplicații Ex. 1: a. totuși (adverb), oarecum (adverb), auriu-violet (adjectiv), cineva (pronume nehotărât);b. niciunul (pronume negativ), dintre (prepoziție), de la (prepoziție), rareori (adverb), altcineva (pronume nehotărât).Ex. 2: germanofil („iubitor al culturii/poporului german“), autobiografie („biografie privitoare la propria persoană“),

biotehnologie („utilizarea în tehnică a microorganismelor“), hidromasaj („masaj realizat cu ajutorul apei“), microor-ganism („organism vegetal sau animal microscopic“), pluridisciplinar („transfer de metodologie și de concepte din

34

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

diferite discipline“), pseudoartist („fals artist“), vicepreședinte („locțiitor de președinte“), zoofob („persoană care se teme de animale“).

Ex. 3: bine-crescut, bine-cunoscut, bine-venit, binedispus.

REFLECȚIE Elevii vor lucra în grupe de câte patru, timp de 2 – 3 minute. Vor redacta un test cu două întrebări privitor la ele-

mentele pe care le consideră mai dificile/mai de detaliu privind derivarea și compunerea, pentru a vedea dacă au fost reținute de colegii lor. Elevii din celelalte grupe vor rezolva testele propuse.

Sarcina de la rubrica Portofoliu se poate propune ca temă pentru acasă.

Lecția 10. Conversiunea. Familia de cuvinte (pp. 34 – 35)

A. Competențe specifice4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și


B. ConținuturiConversiuneaFamilia de cuvinte

C. Scenariul didacticEVOCARE Ex. 1: De exemplu: Adi este un băiat cinstit. (adjectiv) → Cinstitului (substantiv) i se cuvin laude.Am priceput (verb la participiu) repede. → Luca este un pianist priceput (adjectiv). Dimineața de ieri a fost minunată. → Pisicuța mea e agitată dimineața.

CONSTITUIREA SENSULUI Conversiunea ExplorareEx. 2: – a. negru – adjectiv, un negru – substantiv; b. grație – substantiv, grație – prepoziție.Ex. 3: – a. Nu își modifică forma. b. Cuvintele formate prin derivare și compunere își schimbă forma față de cuvintele de bază, adăugându-se

ceva, un sufix sau un alt cuvânt.Ex. 4, 5: – Răspunsuri:înalt – adjectiv; substantivul înaltul are funcția sintactică de complement prepozițional;rătăcit – verb la participiu; substantivul rătăciții are funcția sintactică de subiect;de cântat – verb la supin; substantivul cântatul are funcția sintactică de subiect;suferind – verb la gerunziu; substantivul suferindul are funcția sintactică de subiect;aproape – adverb; substantivul aproapelui are funcția sintactică de complement indirect;nimeni – pronume negativ; substantivul un nimeni are funcția sintactică de nume predicativ;of – interjecție; substantivul un of are funcția sintactică de complement direct.Ex. 6: Adjectivele strecurat și liniștit provin din verbe la participiu; adjectivul surâzând provine din verb la gerunziu;

adjectivul asemenea provine din adverb.Ex. 7: adverb.Ex. 8: strecurat – atribut adjectival; liniștită – nume predicativ; surâzânde – atribut adjectival; asemenea – atribut adjectival.Ex. 9: frumos – adjectiv, șoptit – verb la participiu, seara – substantiv.Ex. 10: frumos – circumstanțial de mod; șoptit – circumstanțial de mod; seara – circumstanțial de timp.Ex. 11: împrejur – adverb; grație – substantiv; mulțumit – verb la participiu.Ex. 12: Grație și mulțumită provin din părți de vorbire flexibile (substantiv și verb).

35

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Profesorul prezintă Reperele de la p. 35 și se asigură că elevii au înțeles felul în care se realizează conversiu-nea. Profesorul poate da ca temă pentru acasă AMII-ul interactiv din varianta digitală a manualului, unde este un alt exercițiu ce le solicită elevilor răspunsuri corecte privind conversiunea.

Familia de cuvinteExplorareFamilia de cuvinte a substantivului frunză cuprinde:substantive comune și proprii obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: frunziș, frunzică, frunzuliță,

frunzișoară, frunzoi, frunzăraie; Frunzescu, Frunzilă, Frunzoiu etc.;adjective obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: înfrunzit, desfrunzit, reînfrunzit, frunzărit; verbe obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: înfrunzi, desfrunzi, reînfrunzi, frunzări etc.;substantive compuse: legumă-frunză, frunza-cerei, frunză-lată, frunză-de-potcă, frunza-voinicului etc.adjective obținute prin conversiune de la participiul unor verbe: înfrunzit, desfrunzit, reînfrunzit, frunzăritPe baza răspunsurilor la exercițiul anterior, profesorul prezintă Reperele și definește familia de cuvinte. Poate fi folosit

și AMII-ul static din varianta digitală a manualului, unde se oferă un exemplu pentru familia lexicală a cuvântului piatră.

AplicațiiEx. 1: a. (lucru) vopsit, adjectiv obținut din verb la participiu; (îl vopsea) periodic, adverb obținut din adjectiv; (noul)

venit, substantiv obținut din verb la participiu; (gura) căscată, adjectiv, obținut din verb la participiu;b. (el), singurul, substantiv obținut din adjectiv; (pălăvrăgea) mult, adverb obținut din adjectiv;c. înfiorată, adjectiv obținut din verb la participiu.

Ex. 2: Răspunsuri posibile:Movul rochiei s-a decolorat la spălat. Galbenul este culoarea mea preferată. M-am plictisit de atâta alb, aș vrea

să văd și altceva decât zăpadă. Deocamdată e un nimeni, dar are tot timpul să se afirme.Necioplitul ăsta m-a jignit.S-a obișnuit să învețe noaptea, ceea ce nu e bine.A surâs enigmatic când am întrebat-o despre prietena ei.Ex. 3: substantive formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: pădurar, pădurăriță, pădurean, pădurice,

păduriște, pădurărit, Pădureanu, Păduraru, Păduroiu etc.Adjective formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: pădureț, păduros, pădurăresc.Verbe formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: împăduri, despăduri, reîmpăduri etc.Compuse formate de la cuvântul de bază pădure: crin-de-pădure, ghebe-de-pădure, Pădurea Neagră, Pădurea

Letea etc.

REFLECȚIE Profesorul le cere elevilor să spună ce au învățat în această lecție, ce fel de exerciții au rezolvat, ce neclarități au

în privința conversiunii sau a familiei de cuvinte. Dacă apar întrebări, profesorul va oferi explicațiile necesare sau va apela la ceilalți elevi ai clasei să răspundă.

Ca temă pentru acasă, elevii pot primi sarcina de lucru de la rubrica Portofoliu.

Lecția 11. Împrumuturile (pp. 36 – 37)



B. Conținuturi Împrumuturile Tipuri de împrumuturi Neologismele

36

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

C. Scenariul didacticEVOCAREEx. 1: Fiecare elev va scrie, în caiet, un cuvânt precum weekend, feedback, smartphone, computer etc., pe care îl

consideră preluat dintr-una dintre limbile studiate de el. Toți elevii citesc ce au scris, profesorul, evidențiind din ce limbă sunt luate cuvintele și subliniind dacă dacă ele sunt sau nu adaptate la limba română.

Profesorul anunță titlul lecției și îl scrie pe tablă, arătând că împrumuturile sunt astfel de cuvinte preluate din alte limbi.

CONSTITUIREA SENSULUIExplorare – Ce sunt împrumuturile

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:Seria a cuprinde cuvinte moștenite din limba latină.Seria b cuprinde cuvinte împrumutate din alte limbi. Seria c cuprinde cuvinte formate în limba română. Profesorul poate să le ceară elevilor să explice oral cum sunt

formate cuvintele:„astfel“ – adjectiv obținut prin conversiune din adverbul „astfel“, format prin compunere prin subordonare din

adjectivul demonstrativ „ăsta“ + substantivul „fel“;„luminat“ – adjectiv obținut prin conversiune din participiul verbului „a lumina“; „preface“ – format prin derivare cu prefixul „pre-“ de la verbul „a face“;„pisică“ – format prin derivare cu sufixul „-ică“ de la interjecția „pis“; „prinsă“ – adjectiv obținut prin conversiune din participiul verbului „a prinde“.Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții. De asemenea, pot fi

folosite informațiile din staticul din varianta digitală a manualului.

Explorare – Tipuri de împrumuturi. Neologismele

Ex. 1: Răspunsuri așteptate:În desenul A apar obiecte denumite de cuvintele: baston, catifea, ciorap, pantof, sacou, vizitiu.În desenul B apar obiecte denumite de cuvintele: blugi, buzunar, ceas, sneakers, șofer, tricou.

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:Împrumuturi vechi sunt cele din slavă, turcă, maghiară, greacă.Împrumuturi noi sunt cele din franceză, engleză, italiană, germană.

Ex. 3: Răspuns așteptat:Adjectivul drept este moștenit, având o formă mai îndepărtată de cuvântul latinesc din care este obținut, pe când

adjectivul direct este împrumut nou, fiind mai apropiat de cuvântul din latină.

Ex. 4: Răspuns așteptat:Seria care conține numai împrumuturi noi este a.

Ex. 5: Răspunsuri așteptate:În seria b este format în interiorul limbii cuvântul prietenos, care este derivat cu sufixul adjectival „-os“ de la sub-

stantivul „prieten“. În seria c este format în interiorul limbii cuvântul niciunul, care este obținut prin compunere prin alăturare din

adverbul „nici“ + pronumele nehotărât „unul“.

Ex. 6: Răspunsuri așteptate:apă oxigenată – format prin compunere prin subordonare din substantivul apă și adjectivul oxigenată (obținut

prin conversiune de la verbul a oxigena care este un împrumut nou);electric – împrumut din franceză;nefavorabil – format prin derivare cu prefixul ne- de la adjectivul favorabil, împrumut nou din franceză și din latină;

37

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

neogrecesc – format prin compunere prin alăturare din elementul savant (prefixoid) neo- + adjectivul grecesc, format la rândul lui prin derivare cu sufixul -esc de la substantivul grec;

sămănătorism – format prin derivare cu sufixul nou -ism de la substantivul Sămănătorul (revistă literară româ-nească de la începutul secolului XX) al cărei nume vine de la substantivul semănător, format prin derivare cu sufixul -tor de la verbul a semăna.

Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții. De asemenea, pot fi folosite informațiile din animația din varianta digitală a manualului.

Aplicații Ex. 1: Răspunsuri așteptate:Împrumuturi vechi: arvună, baclava, belșug, chioșc, cojoc, dovleac, halva, plug, veac, vreme. Împrumuturi noi: altitudine, cocs, computer, contabil, important, interviu, opinie, paradis, succes, supermarket.

Ex. 2: Răspuns așteptat: extremă, am imaginat, străzile, magazine, biblioteci.

Ex. 3: Răspuns așteptat: b, c. Profesorul poate explica sensul verbului a servi: „a aduce mâncarea la masă“. Este corect ultimul enunț, construit după modelul limbii franceze, pentru că pronumele reflexiv arată că persoana însăși face acțiunea de servire. În enunțul b, verbul a servi este folosit greșit în locul verbelor luăm (masa), prânzim, cinăm, mâncăm. În enunțul c, trebuie folosit verbul a bea.

Ex. 4: Răspuns așteptat: asterisc, bleumarin, casierie, erbivor, genuflexiune, itinerar, inopinat, jurisconsult, prerie, președinție, repercusiune, tangou.

REFLECȚIEElevii vor da răspuns la problema ridicată la rubrica Provocări. Ei trebuie să observe diferența de formă a cuvinte-

lor, trăgând concluzia că substantivul paltin este moștenit, având și o variantă populară palten, pe când substantivul platan este un împrumut neologic pe filieră franceză. Profesorul poate explica și fenomenul care duce la apariția în limba română a două cuvinte care își au originea în același cuvânt latin, pentru că unul este moștenit și are, de obicei, o formă mai îndepărtată de cuvântul latinesc, și unul este împrumutat pe cale savantă, având forma mai apropiată de cuvântul latinesc.

Profesorul le poate cere elevilor să scrie fiecare în caiet câte o întrebare pe care și-au pus-o cu privire la ceea ce au învățat în această lecție. Va nota apoi pe un poster sau pe tablă întrebările, încercând ca în lecția următoare să răspundă la nelămuririle elevilor.

TEMĂSe pot da exercițiile 1 și 7 de la paginile 28 – 29 din Caietul elevului.

Lecția 12. Registrele limbii (pp. 38 – 39)


semantică prin raportare la limbile moderne

B. Conținuturi Variații de registru Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare) Argoul Jargonul

38

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

C. Scenariul didacticEVOCAREProfesorul poate folosi un ghid de învățare pentru a orienta elevii spre tema abordată în lecție. Elevii trebuie să

rezolve individual fișa din Anexa 3 în 3 – 4 minute. Apoi, vor forma grupe de 4 – 6 membri pentru a stabili răspunsuri finale la întrebările formulate în fișă. Un raportor va prezenta în fața clasei concluziile grupei.

Soluțiile posibile la prima întrebare din fișă sunt următoarele: caiet, condică, sistem de fișe sau de foi volante în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter admi-

nistrativ, comercial etc.; condică ce se ține obligatoriu de fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică, încasările și

plățile făcute de aceasta; condică în care sunt transcrise unele acte de stare civilă referitoare la naștere, căsătorie, deces etc.; instituție care se ocupă cu înregistrarea firmelor comerciale; întindere a scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai

de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă fără schimbarea timbrului.Pentru a dinamiza metoda și a scurta timpul de lucru, profesorul poate stabili ca raportorul unei grupe să răs-

pundă numai la un punct dintre cele cinci din fișă, ajutându-i pe elevi să stabilească exact sensul cuvântului în fie-care exemplu.

La a doua întrebare răspunsurile vor fi deschise, elevii putând observa că limba se adaptează în folosire la per-soanele care participă la comunicare, la locul sau la timpul în care se face comunicarea. Deci poate avea, ca registrul muzical, varietăți care se adaptează la situații solemne, situate în partea de sus a relațiilor sociale sau la situații obișnuite, situate în partea de jos a relațiilor sociale. De asemenea, înregistrează, ca într-o condică, mai multe varietăți.

La a treia întrebare, pot fi date exemple diferite. Cum se cere cu împrumut unui coleg o carte și cum se cere unei bibliotecare același lucru.

Profesorul anunță titlul lecției și îl scrie pe tablă, făcând legătura cu exercițiul de dezgheț.

! Ghidurile de învățare constituie o metodă de învățare semidirijată. Aceasta presupune ghidarea atenției elevi-lor spre o anumită problemă. Pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor, ghidurile sunt mai eficiente dacă:

presupun efectuarea unor operații de gândire, precum analiză, comparare, evaluare;ajută la sesizarea unor legături mai subtile între diferite aspecte, pe care altfel le-ar observa mai greu;sunt un punct de plecare pentru discuțiile legate de tema ce trebuie tratată.Întrebările trebuie să solicite atât informații concrete (de exemplu, ce sunt cuvintele polisemantice), cât și operații

de gândire (compararea sensurilor cuvântului și sesizarea asemănărilor cu un alt sens), de reflecție asupra subiec-tului (cum trebuie folosite registrele limbii în diferite situații de comunicare).

Pentru că elevii pot avea puncte de vedere diferite, pot face confuzii sau pot interpreta greșit anumite aspecte este nevoie ca aceste ghiduri de învățare să fie revizuite, încât profesorul să ofere soluțiile corecte.

Metoda poate fi folosită și în orele de lectură, comunicare sau redactare și poate să apară și în secvența de con-stituire a sensului unei lecții.

CONSTITUIREA SENSULUIExplorare – Variații de registru

Ex. 1: Răspuns așteptat: Prima asemănare dintre enunțurile din cele trei desene este aceea că toate aparțin lim-bii vorbite. A doua asemănare se poate observa la nivelul vocabularului. Sunt folosite cuvinte cu sensurile lor din dicționare, putându-se considera că vocabularul aparține limbii standard. A treia asemănare este cea privitoare la regulile gramaticale, care sunt respectate în toate cele trei enunțuri din desene.

Diferențele sunt mai multe. În privința vocabularului, se poate observa că în primul desen se folosesc multe cuvinte care exprimă respectul: dumneavoastră, stimate domnule ministru, domnilor parlamentari și o formulă

39

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

respectuoasă, vă rog, pentru că este vorba de o situație oficială în care se folosește un limbaj mai pretențios. În al doilea desen, apare un singur cuvânt care exprimă respectul, doamnă și formula respectuoasă vă rog. În al treilea desen, cuvântul domne nu exprimă respectul, ci are o valoare afectivă și devine prin conversiune interjecție. Apare o interjecție, sst!, care are valoare imperativă.

Există, de asemenea, deosebiri morfo-sintactice între enunțurile din cele trei desene. În primul desen, se folosește persoana a II-a, plural la un verb în adresarea către o singură persoană pentru a exprima un grad înalt de respect. În al doilea desen, verbul este la persoana a II-a, singular, pentru că respectul este la un grad mai scăzut. În al treilea desen, apare doar persoana a II-a, singular. De asemenea, se folosește forma de adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere specializată pentru limbă vorbită.

La nivel fonetic, deosebirile sunt evidente. În primul desen, pronunția este foarte îngrijită, neexistând căderi de sunete. În al doilea desen, de asemenea, pronunția este îngrijită, fără căderi de sunete. În al treilea desen, pronunția este neîngrijită. Cuvântul domne are o formă prescurtată. Cade vocala ă de la finala conjuncției să. În substantivul comunicatul nu se pronunță articolul hotărât.

Ex. 2: Răspuns așteptat: Primul enunț apare în limbaj familiar, pentru că folosește forma de limbă vorbită de indicativ, viitor (am să iau) și forma de limbă vorbită a adjectivului pronominal demonstrativ de apropiere (asta). În frază s-a selectat conjuncția că, folosită mai ales în vorbire ca sinonimă pentru fiindcă, deoarece, căci, întrucât. Se observă, de asemenea, căderi de sunete: acu’, n-am. În al doilea enunț, se folosește un limbaj standard în care se selectează forme de limbă specifice scrisului sau limbajului solemn și nu există căderi de sunete.

Ex. 3: Răspuns așteptat: Limbajul cultivat (literar) poate să apară atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală, în cea scrisă fiind obligatoriu. De asemenea, este obligatoriu în situații oficiale, pe când în comunicarea curentă pot să apară elemente care se îndepărtează de la limba standard. Informațiile pot fi completate cu cele din staticul de la acest exercițiu care se referă la limbajul familiar, popular și regional.

Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții.

Explorare – Argoul. Jargonul

Ex. 1: Răspuns așteptat: diriga – diriginta; bestial – formidabil, excelent, grozav; epic – tare, grozav; beton – solid, formidabil; nașpa – urât, neplăcut, rău.

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:Cuvintele care vin din altă limbă: bestial vine din engleză de la best (foarte bun), epic vine tot din engleză cu sen-

sul strong.Cuvântul obținut printr-o metaforă este beton, trimițând la ideea solidității acestui material de construcție.Cuvântul obținut prin îndepărtarea unei părți din cuvânt este diriga.Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la argou.

Ex. 3: Răspuns posibil: desktop – imagine care apare la deschiderea calculatorului și pe care se văd simbolurile programelor ce pot fi activate; fereastră – zonă dreptunghiulară care delimitează o aplicație și dispune de elemente specifice pentru executarea unor operații și pentru manipularea ei, precum bara de titlu, butonul de închidere, butonul de maximizare, butonul de minimizare; click – apăsare scurtă a unuia dintre butoanele mouse-ului; mouse – dispo-zitiv periferic de intrare care permite utilizatorului introducerea de informații în calculator prin acționarea butoanelor de pe carcasa lui; scurtătură (shortcut) – aducerea unui fișier sau director pe desktop; tastatură – dispozitiv periferic de intrare ce permite utilizatorului să introducă informații în calculator prin acționarea tastelor.

Ex. 4: Răspuns așteptat: parol (franceză) – pe cuvânt de onoare.Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la jargon.

AplicațiiEx. 1: Răspuns așteptat: a – registrul standard; b – registrul familiar; c – registrul solemn; d – argou.

Ex. 2: Răspuns așteptat:

40

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Registru solemn Registru standard Registru familiarextenuatepuizat

obosittruditvlăguit

frântruptprăpăditsfârșitsleitstorszdrobit

Ex. 3: Răspuns așteptat: curcan – polițist; șobolan – persoană care trebuie disprețuită; papagal – om naiv, credul.

Ex. 4: Răspuns așteptat: haios – amuzant, nostim; mișto – frumos, bun, bine; caft – bătaie, încăierare; a căpăci – a lovi; gioale – picioare, glezne; a se prinde – a-și da seama, a înțelege; sanchi – aiurea; aschimodie – persoană urâtă prin slăbiciune exagerată, de statură mică; a trăsni – a lovi puternic; flit – gură; felinar – ochi; nasol – rău, caraghios, ridicol; a gini – a vedea, a privi, a se uita (la); moacă – cap, figură; a avea cărămidă – a fi bogat; a se lăsa de cioace – a deveni serios, a fi sobru.

REFLECȚIESă noteze două cunoștințe dobândite în lecție și pe care le va folosi în comunicarea viitoare cu ceilalți. Profesorul

poate să le noteze pe un poster sau pe tablă. În sistem on-line se poate folosi aplicația PADLET.

TEMĂSe pot da exercițiile 1, 2 și 8 de la paginile 30 – 31 din Caietul elevului.

Lecția 13. Fonetica (pp. 40 – 41)



B. Conținuturi Sunetele și literele limbii române Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române

C. Scenariul didacticEVOCARELi se poate propune elevilor un joc. Profesorul împarte o fișă cu enunțul de mai jos (Anexa nr. 4), cerându-le ele-

vilor să încercuiască literele care transcriu vocale și să indice apoi, pe foaie, numărul de vocale. Câștigă elevul care termină primul corect. Acesta va citi în fața clasei enunțul care are dificultăți de pronunție, profesorul explicând cât de importantă este dicția pentru înțelegerea a ceea ce transmite cineva.

Uite-n iarbă rouăȘi-o găină nouăOuă nouă ouăDintre care douăVi le dau chiar vouă.

În enunț sunt 30 de vocale, scrise cu bold. Literele i și u transcriu semivocale. Profesorul poate cere elevilor să indice și câteva consoane, anunțând apoi că subiectul lecției sunt aspectele de fonetică. Scrie apoi pe tablă titlul lecției.

41

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

CONSTITUIREA SENSULUIExplorare – Sunetele și literele limbii române

Ex. 1: Răspunsuri așteptate:stăteau – triftong;noul – două vocale în hiat;părea – diftong ascedent;mai – diftong descedent;ființă – două vocale în hiat;părea – diftong ascedent;iar – diftong ascedent;Vio – două vocale în hiat;uluire – două vocale în hiat;mai – diftong descedent;uitau – diftong descedent;el care se citește iel – diftong ascedent;mai – diftong descedent;admirație – două vocale în hiat.

Ex. 2: Răspuns așteptat: Cuvintele terminate în „i“ șoptit sunt: toți, ceilalți, nimeni.

Ex. 3: Răspunsuri așteptate:ochii – cinci litere, trei sunete;cea – trei litere, două sunete;ceilalți – opt litere, șapte sunete.Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exercițiile de mai sus.

Explorare – Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină

Ex. 1: Răspuns așteptat: Accentul pe antepenultima silabă a numelui Platanos este accentul din limba greacă, de unde a fost împrumutat de limba latină. Această pronunție sugerează dorința personajului de a sublinia originea sa nobilă, cu o genealogie cu vechime.

Ex. 2: Răspuns așteptat: Substantivul se pronunță mol. Cuvântul este un neologism neadaptat la limba română și se scrie ca în limba engleză, de unde a fost împrumutat.

Ex. 3: Răspuns așteptat:Împrumuturi adaptate la limba română Împrumuturi neadaptate la limba românăaisbergapropofotballidermitingvizavi

countryliedlookmake-upmarketingplay-back

Ex. 4: Răspuns așteptat:alură se pronunță alüră; u transcrie sunetul ü;business se pronunță biznis; u transcrie sunetul i;chewing-gum se pronunță čuingam; u transcrie sunetul a;ketchup se pronunță chečap; u transcrie sunetul a.

Ex. 5: Răspuns așteptat: Cuvântul loess se pronunță lös.

42

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 6: Răspuns așteptat: În toate cele patru situații vocalele sau consoanele duble se pronunță ca vocale sau con-soane simple. Se pronunță: Achăn, Aron, Brüsel, Otaua.

Ex. 7: Răspuns așteptat: Cuvintele se citesc intermețo, pianisimo, pița, wat. Dublu zz se citește ț în cuvintele de origine italiană.

Ex. 8: Răspuns așteptat: În cuvintele date nu se citește litera h, pronunțându-se: ganez, om, tailandez.

Ex. 9: Răspunsuri așteptate:bleu-ul; clickul; gadgetul; party-ul; trendul; show-ul. Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere, paralel cu rezolvarea exercițiilor și folosește și staticul din varianta

digitală.

AplicațiiEx. 1: Răspuns așteptat: Sunetele corespunzătoare literelor scrise colorat sunt v în cuvântul watt (pronunțat vat); u în cuvântul westeern (pronunțat uestern);u în cuvântul weekend (pronunțat uikend);c în cuvântul kosovar (pronunțat cosovar);che în cuvântul ketchup (pronunțat checap).

Ex. 2: Răspuns așteptat: Împrumuturile neadaptate sugerate de imaginea din manual sunt: smartphone, skateboard, jeans, sneakers, selfie.Aceste substantive se pronunță astfel:smartphone – smartfon; skateboard – scheitbord;jeans – gins; sneakers – snicărs; selfie – selfi.

Ex. 3: Răspuns așteptat:Intrușii din cele trei serii sunta. șezlong; b. ofsaid;c. meci.Acestea sunt împrumuturi adaptate la limba română spre deosebire de restul împrumuturilor din serie care sunt

împrumuturi neadaptate.

Ex. 4: Răspuns așteptat:Împrumutul neadaptat de la exercițiul precedent căruia i se atașează articolul hotărât cu ajutorul cratimei este:

ciné-vérité-ul.

Ex. 5: Răspuns așteptat: a – B; b – A; c – D; d – C.

Ex. 6: Răspunsuri așteptate:putea – diftong ascedent; prieten – două vocale în hiat; noastră – diftong ascedent;

43

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

era care se citește iera – diftog ascedent;băiat – diftong ascedent;foarte – diftong ascedent;roșie – două vocale în hiat;seara – diftong ascedent;târziu – diftong descedent;nimereau – triftong;suiau – triftong;clasei – diftong descedent;strângeau – diftong descedent.

Ex. 7: Răspuns așteptat:Cuvintele terminate în „i“ șoptit în textul de la exercițiul precedent sunt: își, gajuri.

Ex. 8: Răspunsuri așteptate:pereche – șapte litere, șase sunete;strângeau – nouă litere, opt sunete;gingășia – opt litere, opt sunete;inexistente – 11 litere, 12 sunete.

ProvocăriContele de Monte Cristo este un roman scris de Alexandre Dumas-père (tatăl) și publicat în 1844. Numele auto-

rului, care este francez, se pronunță Alecsandr Düma-per.Comoara din insulă este un roman scris de Robert Louis Stevenson și publicat în 1883. Numele autorului, care

este englez, se pronunță Robert Luis Stivănsăn.Singur pe lume este un roman scris de Hector Malot și publicat în 1878. Numele autorului, care este francez, se

pronunță Ector Malo.Mihail, câine de circ este un roman scris de Jack London și este publicat în 1917. Numele autorului, care este

englez, se pronunță Gec Landăn.

REFLECȚIENumește două pronunții de cuvinte de origine străină pe care le-ai învățat în această lecție. Profesorul poate face,

pe un poster, o listă de cuvinte spuse de fiecare elev care poate fi afișată în clasă și completată de elevi pe măsură ce consideră că au mai aflat o pronunție nouă.

Elevii rezolvă minitestul din varianta digitală a manualului (vezi Anexa 5 și, pentru barem, Anexa 6).

TEMĂSe rezolvă sarcina de la rubrica Portofoliu. Fiecare elev se poate consulta cu alte persoane și poate îmbogăți

această listă.

Lecția 14. Etapele scrierii. Integrarea feedbackului (pp. 42 – 43)

A. Competențe specifice3.2 Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi

publicate3.4 Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a atitudinilor

ineficiente sau inadecvate

B. ConținuturiEtapele scrierii. Evaluarea feedbackului primit. Integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului sau în textele

viitoare.

44

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

C. Scenariul didacticEVOCARE Se desfășoară exercițiul propus la rubrica Pentru început, folosind metoda Exploziei stelare.Pentru a-și putea expune răspunsurile, elevii pot folosi o coală A4 sau aplicația Padlet.

CONSTITUIREA SENSULUI ExplorareEx. 1: Elevii vor scrie cele patru pasaje, iar profesorul va acorda sprijin elevilor care nu se descurcă singuri.Ex. 2, 3: Elevii ordonează cele patru pasaje pentru a obține un text narativ și vor propune un titlu. Ex. 4: Colegii de bancă își vor da feedback reciproc, pe baza grilei de evaluare de la pp. 42 – 43. Profesorul prezintă Reperele de la p. 43.

AplicațiiEx. 1, 2: Elevii realizează revizia și editarea textului.Ex. 3: Câțiva elevi își citesc textul în fața clasei. Profesorul le oferă feedback. Celelalte texte vor fi strânse sau

postate pe grupul clasei, iar profesorul va oferi feedback scris. În acest fel, pot și ceilalți elevi să vadă ce au scris colegii lor, dar și feedbackul profesorului, din care pot deduce punctele tari și pe cele slabe ale unui text de acest tip.

REFLECȚIE Profesorul va iniția o discuție, pe baza următoarelor întrebări: Care au fost etapele pe care le-ați urmat pentru redactarea textului vostru? Cum ați procedat când ați primit feedbackul? În ce măsură feedbackul oferit de coleg/profesor a fost util? Cum ați procedat pentru a integra feedbackul colegilor? Cum v-ați simțit când ați citit tex-tul în fața colegilor?

Ca temă pentru acasă, elevii își vor include textele în portofoliu și vor completa apoi o fișă de autoevaluare, pe baza aceleiași grile utilizate în clasă.

Lecția 15. Importanța elementelor de grafică în prezentarea unui text scris (pp. 44 – 45)

A. Competențe specifice3.2 Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi

publicate3.4 Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a atitudinilor

ineficiente sau inadecvate

B. ConținuturiPrezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului

C. Scenariul didacticEVOCARE Ex. 1, 2 și 3: se realizează oral. Ex. 2 se realizează cu ajutorul metodei Gândiți – lucrați în perechi – comunicați.

! Gândiți – lucrați în perechi – comunicați este o metodă ce presupune participarea activă a elevilor la propria învățare. După ce profesorul lansează o întrebare privitoare la tema lecției, elevii se gândesc pentru câteva minute la un răspuns, apoi se grupează în perechi sau în echipe de 4 – 5 pentru a-și împărtăși răspunsurile și a ajunge la o concluzie comună. În final, fiecare grupă își prezintă concluziile în fața clasei, printr-un raportor.

CONSTITUIREA SENSULUI Ex. 4: Elevii lucrează în perechi pentru a analiza prezentarea romanului Avioane de hârtie de Dawn OʼPorter. Elevii vor putea observa că fiecare slide conține deopotrivă text și imagini. Astfel, textul din primul slide indică tipul prezentării (prezentare de carte) și numele celei care a realizat-o, iar

imaginea reprezintă coperta cărții, anunțând astfel de la început tipul și tema prezentării. Al doilea slide conține informații despre autoare și o fotografie a acesteia. Următoarele slide-uri prezintă temele cărții (adolescența, familia, conflictul dintre generații, prietenia, prima iubire, grupul), toate fiind însoțite de imagini sau de citate relevante. De

45

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

remarcat că majoritatea slide-urilor conțin doar cuvinte-cheie, nu propoziții sau fraze, ideile urmând să fie dezvoltate oral în momentul prezentării. Excepție fac slide-urile care includ informații despre autoare și despre tema principală a cărții. Ultimul slide conține întrebările asupra cărora este invitat să reflecteze cititorul pe parcurs sau după ce a citit romanul.

Imaginile folosite sunt: fotografii, grafică (slide-urile 3 și 7), reproduceri de artă (ultimul slide). Există o legătură logică între slide-uri, prezentarea având câteva puncte clare: autoarea cărții, temele cărții,

impactul asupra cititorului.Prezentarea este atractivă, tocmai pentru că textul și imaginea sunt combinate în cadrul fiecărui slide. Ex. 2: Punctele tari: varietatea imaginilor și adecvarea lor la temă; puncte slabe: un text prea amplu (cum este cel

de pe slide-ul 3) îngreunează receptarea. Profesorul prezintă Reperele de la p. 45.

AplicațiiEx. 1: Elevii vor schița harta pentru „țara prieteniei“ și vor scrie un text în care vor explica elementele pe care le-au

inclus.Ex. 2: Își vor prezenta hărțile în Turul galeriei.Ex. 3: Elevii vor primi feedback de la colegi și de la profesor, pe baza grilei de la p. 45.Este recomandabil ca prezentarea să se facă într-o oră ulterioară, dintre cele aflate la dispoziția profesorului în

planificare, pentru a le lăsa elevilor timp suficient să-și elaboreze hărțile și textul și pentru a avea, de asemenea, timp pentru fiecare prezentare și pentru oferirea feedbackului.

REFLECȚIE Profesorul le va cere elevilor să spună ce au reținut ei din această experiență și ce înseamnă pentru ei o prezen-

tare bună. Ca temă pentru acasă, elevii vor realiza o fișă de autoevaluare, pe baza aceleiași grile. Vor include harta și textul

lor în portofoliu.

Recapitulare (pp. 46 – 47)

Ex. 1: Elevii citesc textul.Ex. 2: Elevii rezumă oral textul, prin metoda ștafetei. Ex. 3: Structura textuală care predomină este cea narativă, pentru că este prezentat un șir de evenimente: întâlnirea

micului prinț cu vulpea, discuția lor, reacția micului prinț față de cele aflate de la vulpe, concretizată în discuția dintre micul prinț și trandafiri, reîntâlnirea cu vulpea, în care vulpea îi destăinuie taina ei, despărțirea celor doi.

Ex. 4: Vulpea nu se poate juca cu micul prinț, pentru că nu este „îmblânzită.Ex. 5: „Îmblânzirea“ înseamnă crearea unei legături bazate pe cunoașterea celuilalt și pe nevoia de a fi împreună, de a

se înțelege și de a se ajuta reciproc. Această explicație apare în paragraful care începe cu „― Desigur, zise vulpea.“Ex. 6: Micul prinț caută prieteni și este doritor să cunoască mai mult despre lumea în care se află.Ex. 7: „Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut.“ Vulpea îl învață ce este prietenia adevărată, care se

bazează pe afecțiune. Câteva dintre vorbele vulpii relevante în acest sens sunt: „Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.“; „Devii răspunzător de-a pururi pentru ce ai îmblânzit.“

Ex. 8: Vulpea dobândește un prieten.Ex. 9: Micul prinț a înțeles că floarea lui este unică, pentru că a reușit să vadă în ea ceea ce nu văd ceilalți. Grija și

afecțiunea pe care i le-a dăruit florii, l-au făcut pe micul prinț să înțeleagă de ce are nevoie aceasta și cât de frumoasă poate să fie. Paragraful în care micul prinț își dezvăluie aceste gânduri începe cu replica adresată florilor de trandafir: „― Sunteți frumoase, dar sunteți deșarte.“ Structura textuală este explicativă; micul prinț oferă o explicație despre cum și-a apropiat floarea, cum și-a făcut-o prietenă.

Ex. 10: Pasajul reprezintă o secvență retrospectivă, pentru că se referă la evenimente anterioare momentului în care se desfășoară acțiunea din prim-planul narațiunii.

Ex.11: Cele trei sfaturi sunt: să privească tot ce îl înconjoară cu inima, nu doar cu ochii; să le dăruiască prietenilor tim-pul și afecțiunea lui; să fie conștient că este răspunzător pentru prietenii săi.

46

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

Ex. 12: Cei doi sunt ascultători activi, pentru că se urmăresc cu atenție și reflectează fiecare la ceea ce spune celălalt. În finalul pasajului, micul prinț chiar repetă vorbele vulpii, pentru a le reține și a le înțelege mai bine.

Ex. 13: Sinonimul este, în acest context, „a se împrieteni“. În alte contexte, verbul „a îmblânzi“ poate fi sinonim cu „a domestici“, „a supune“ sau cu „a domoli“, „a calma“, „a liniști“, „a potoli“.

Ex. 14: a dobândi – a câștiga; frământat – neliniștit; taină – secret; veșnicie – eternitate. Ex. 15: adevăr – neadevăr, cuviincios – necuviincios, îmblânzit – neîmblânzit.Ex. 16: „Pas“ are, în contextul dat, sensul de „mișcare făcută de cineva care pune un picior înaintea celuilalt, pentru a

se deplasa“. Exemple cu omonimele substantivului „pas“: În pasul Tihuța se află complexul Dracula. („trecătoare“). Când i-a venit

rândul, a spus „pas“, pentru că nu avea ce carte să dea jos. („cuvânt rostit de un jucător pentru a arăta că nu vrea sau că nu poate să deschidă sau să continue jocul“).

Ex. 17: Sensul din text al substantivului „inimă“ este „suflet“. Alte sensuri ale acestuia sunt: „cupă, semn la cărțile de joc“ (A scăpat de popa de inimă roșie.); „stomac, burtă“ (popular: Nu poți lucra pe inima goală.); „partea din interior a unui fruct, a unei legume“ (Inima pepenelui era roșie ca focul.); „partea cea mai importantă a unui lucru“ (Am ajuns, în fine, la inima problemei.) etc.

Ex. 18: Relația pe care se bazează titlul Micul print este paronimia între print (tipăritură) și prinț și face trimitere la titlul cărții lui Antoine de Saint-Exupéry.

Ex. 19: Cuvinte formate prin derivare: auriu (aur + -iu), băiețaș (băiat + -aș), bucuros (bucura + -os), a îmblânzi (în- + blând + i), a prețui (preț + -ui), răspunzător (răspunde + -ător), stropitoare (stropi + -toare); cuvinte formate prin compunere: câteodată (câte + o + dată), dânsa (de + însa), desigur (de + sigur), laolaltă (la + o + alta), nicidecum (nici + de + cum), undeva (unde + va); cuvinte formate prin conversiune: îmblânzită (adjectiv provenit din participiul verbului a îmblânzi), lim-pede (adverb provenit din adjectiv), un trecător (substantiv provenit din adjectiv).

Ex. 20: a. cuvintele glas, prieten, a pofti provin din slavă; cuvintele a plictisi și trandafir provin din greacă.b. Substantivul melodie provine are etimologie multiplă, adică provine din mai multe limbi: din neogreacă, din italiană și din franceză, iar substantivul prinț provine din franceză și din germană. Ambele sunt împrumuturi recente.c. CD – compact disc, DJ – disc jockey, IT – information technology, SF – science fiction, SOS – save our souls.

Ex. 21: Personajele folosesc registrul standard. Ex. 22: Pentru pronunția numelui autorului se poate accesa linkul https://ro.forvo.com/word/antoine_de_saint_exu-

pery/ Sunetul e (din de) și sunetul u din Exupéry sunt specifice limbii franceze.Ex. 23: Răspunsurile vor fi diferite.Ex. 24: Elevii își oferă feedback, pe baza grilei de la p. 47.

EVALUARE (p. 48)

Barem de corectare și notare a testului A. 60 de puncte1. Exemple de sinonime contextuale: a grămădi – „a strânge“, strășnicie – „asprime“, „severitate“, a mâhni – „a întrista“

(3 x 2 p.) 6 puncte2. Abu-Hasan, compus prin alăturare („Abu“ + „Hasan“); altfel, compus prin subordonare („alt“ + „fel“); avuție, format prin

derivare („avut“ + sufixul „-ie“); nerecunoștință, format prin derivare (previxul „ne-“ + „recunoștință“); sunător, format prin derivare („a suna“ + sufixul „-ător“); treizeci, compus prin subordonare („trei“ + „zeci“) (6 x 1 p.) 6 puncte

3. Toate cuvintele menționate sunt obținute prin conversiune: strălucitului – adjectiv provenit din participiul verbului a străluci; suferite – adjectiv provenit din participiul verbului a suferi; împrejur – prepoziție provenită din adverb.

(3 x 2 p.) 6 puncte4. a. 6 puncte 5. c. 6 puncte6. De exemplu: Un neguțător bogat din Bagdad își crește fiul, pe Abu-Hasan, în austeritate și cu severitate. După moar-

tea neguțătorului, Abu-Hasan moștenește averea tatălui său și decide să ducă o altfel de viață decât până atunci. Își cum-pără cu o parte din bani cele trebuitoare pentru un trai îndestulat, iar cu banii rămași se pune pe petreceri, la care invită tineri de vârsta lui. După un an de huzur, Abu-Hasan rămâne fără bani și, ca urmare, așa-zișii prieteni îl părăsesc. Întristat de nerecunoștința acestora, el le cere ajutorul, dar niciunul dintre ei nu îi oferă sprijin. (Rezumat clar, cu inserarea tuturor

47

III.

Suge

stii

de u

tiliz

are

a m

anua

lulu

i. Un

itate

a I

ideilor principale și a unor idei secundare și cu evidențierea legăturilor dintre ele, – 6 p.; rezumat ce cuprinde ideile princi-pale și unele idei secundare, fără a marca de fiecare dată legăturile dintre ele – 3 p.; rezumat ce cuprinde exclusiv ideile principale, fără indicarea unor legături clare între ele – 1 p.) 6 puncte

7. Narator omniscient, care relatează la persoana a III-a; cunoaște totul despre personaj (experiențele prin care a tre-cut, gândurile și sentimentele acestuia). Exemple: „Abu-Hasan, crescut până la vreo treizeci de ani strâns de aproape în toate privințele.“; „Acum a pus de gând să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta.“; „S-a întors acasă, amărât până în fundul sufletului.“ 6 puncte

8. Secvența este explicativă, menționând cum a procedat Abu-Hasan pentru a-și petrece vremea în mod plăcut. 6 puncte

9. Abu-Hasan hotărăște să-și ducă viața altfel decât tatăl său, pentru că restricțiile impuse de acesta i s-au părut prea aspre și dorește să se bucure de privilegiile oferite de bogăție petrecând cu prietenii. Explicație clară, nuanțată– 6 puncte; explicație ezitantă – 3 p., încercare de prezentare – 1 p. 6 puncte

10. c. 6 puncte

B. 30 de puncte• existența introducerii, a cuprinsului și a încheierii (2 p. + 2 p. + 2 p. ) 6 puncte• organizarea logică a ideilor (organizare logică, cu argumente pertinente – 6 p.; organizare logică, cu unele argumente

nerelevante – 3 p.; organizare nesigură a ideilor – 1 p.) 6 puncte• prezentarea unor exemple din text (prezentarea unor exemple în totalitate relevante – 6 p.; prezentarea unor exemple

parțial relevante – 3 p.; este prezentat un singur exemplu: 1 p.) 6 puncte• respectarea normelor ortografice și de punctuație (în totalitate: 6 puncte; parțial: 3 puncte) 6 puncte• așezarea în pagină și lizibilitate (3 p. + 3 p.) 6 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

48

III.

Anex

a 1.

MIN

ITES

T –

LECT

URĂ

(p. 2

2)

Anexe

Anexa 1. MINITEST – LECTURĂ (p. 22)

Timp de lucru: 10 minuteSe acordă 10 puncte din oficiu.

Citește fragmentul de mai jos. Răspunde apoi la cerințele date.

De când, într-o nefericită împrejurare, părinții lui Matei Iliescu părăsiseră Bucureștii, așezându-se în N., obscur orășel de provincie, Tudor nu îl mai văzuse pe vărul său, de care îl legau amintiri de neuitat și sentimente adânci. Fu deci grozav de bucuros când tatăl său avu niște treburi în N. și, cunoscându-i sufletul, îl invită să-l însoțească. Dar ce surpriză când, împingând poarta de lemn și intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși în scoarța cărora vântul mișca ușor mătănii de praf, se află față în față cu un băiat ca de vreo paisprezece ani, slab, cu ochii întunecați și răi, cu picioarele prea subțiri ieșind din pantaloni rămași scurți și care ședea pe vine, cu capul pe jumătate ascuns în pledul cu desene pătrate de pe spate, și lovea cu nuiaua în flori, azvârlind în sus petalele lor albe, roșii, zdrobite și sfâșiate, în timp ce striga cu o voce subțire și particular neplăcută. Așa! Când îi zări se făcu alb la față, le întoarse spatele și porni în sus pe alee.

— Strigă-l, șopti tatăl lui Tudor, ciupindu-l violent de brațul drept pe care i-l ținea. Acesta e Matei.Alergă după vărul său și îl cuprinse pe la spate în brațe, mai degrabă speriat de a nu fi recunoscut în el niciuna dintre

trăsăturile iubite, decât emoționat de această întâlnire atât de dorită.Radu Petrescu, Matei Iliescu

I. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect. 40 de puncte1. Locul în care se petrece acțiunea este:

a. Bucureștiul;b. orașul în care locuiește Tudor;c. orașul în care locuiește Matei.

2. Cei doi copii sunt:a. frați;b. verișori;c. colegi.

3. Tudor este surprins, descoperind că Matei:a. a crescut mult de când nu s-au văzut;b. nu se bucură de sosirea lui;c. este schimbat, are un comportament ciudat.

4. Naratorul relatează întâmplările:a. la persoana I, fiind unul dintre personaje;b. la persoana a III-a, nefiind implicat în acțiune;c. la persoana a III-a, fiind în același timp și personaj.

II. Numește structura textuală prezentă în exemplul următor: „intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși în scoarța cărora vântul mișca ușor mătănii de praf“. 20 de puncte

III. Explică de ce este Tudor atât de surprins atunci când vede cum arată și cum se poartă Matei. Precizează ce i se pare lui Tudor neplăcut în comportamentul și înfățișarea lui Matei. 30 de puncte

49

III.

Anex

a 2.

Răs

puns

uri ș

i sug

estii

de

răsp

uns

pent

ru m

inite

st (p

. 22)

Anexa 2. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 22)

I. 40 de puncte (4 x 10 p.)1. c. 10 puncte2. b. 10 puncte3. c. 10 puncte4. b. 10 puncteII. Structura textuală selectată este descriptivă. 20 de puncteIII. Tudor este surprins, pentru că și-l amintea pe Matei foarte diferit de băiatul pe care îl descoperă acum, care i se pare un

străin. Tudor observă la Matei mai multe lucruri care i se par neplăcute: are „ochii întunecați și răi”, are picioarele subțiri și este îmbrăcat neglijent, cu niște pantaloni care i-au rămas scurți, lovește florile cu nuiaua, are o voce subțire, le întoarce spatele.

(15 p. + 15 p.) 30 de puncte

Elevii vor completa, de asemenea, fișa de autoevaluare (p. 22). Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica Portofoliu.

50

III.

Anex

a 3.

Fiș

ă

Anexa 3. Fișă - sensul cuvântului registru

1. Ce sens are cuvântul polisemantic registru în enunțurile de mai jos?

a. Secretara mi-a dat numărul cererii mele din registrul de documente al școlii.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Contabila completează zilnic registrul de casă.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Căsătoria a fost trecută în registrul de stare civilă.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Firma a fost înregistrată la Registrul Comerțului.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Registrul cântăreței era amplu.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. La ce crezi că se referă registrele limbii, plecând de la sensurile stabilite mai sus?..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Sunt situații în care folosești limba în mod diferit pentru a transmite același lucru? Explică...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

51

III.

Anex

a 4.

Fiș

ă

Anexa 4. Fișă – fonetică

Încercuiește vocalele din textul de mai jos.


În enunț sunt de vocale.







52

III.

Anex

a 5.

MIN

ITES

T –

LIM

BĂ R

OMÂN

Ă (p

. 41)

Anexa 5. MINITEST – LIMBĂ ROMÂNĂ (p. 41)

Timp de lucru: 10 minuteSe acordă 10 puncte din oficiu.

Citește fragmentul de mai jos. Răspunde apoi la cerințele date.

Era o liniște și o pace, cât lui Ioniță îi părea că aude fâșâitul fulgilor de nea, care cădeau tot mai deși și se roteau uneori ca un potop de fluturi.

Se silea să-și amintească prin câte hudițe trebuia să treacă până la prăvălie. Prin vro patru, ba parcă prin vro cinci, căci în vana satului ulițele erau scurte și se încrucișau mereu. Dar încă nu ajunsese până acolo. Mai avea, ulița lor era tare lungă.

Înaintea unei portițe văzu un câne mare, ciobănesc, unul alb, mițos, și își strânse bine bâta în mână. Dar cânele nu-i avu grija, părea că nici nu-l văzuse. Ședea liniștit în coadă și se uita și el cum ninge. Părea că pacea și liniștea din văzduh intrase și în el.

Ion Agârbiceanu, Întâiul drum

I. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date. 10 punctea. se silea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;b. văzduh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;

II. Identifică două cuvinte antonime din al doilea alineat al textului dat. 10 puncte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

III. Bifează caseta corespunzătoare mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care au fost obținute cuvintele de mai jos, extrase din textul dat. 30 de puncte

Derivare Compunerea. uneori ❏ ❏b. portiță ❏ ❏c. ciobănesc ❏ ❏

IV. Menționează mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele înaintea și liniștit, preci-zând ce parte de vorbire sunt în textul dat. 20 de puncte

a. uneori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. portiță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

V. Subliniază împrumuturile noi din enunțul de mai jos. 10 puncte Fulgii parcă valsau în atmosfera rece.

VI. Notează termenii argotici din enunțul de mai jos. 10 puncte Barosanul a dat un tun și a plecat apoi în străinătate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

53

III.

Anex

a 6.

Răs

puns

uri ș

i sug

estii

de

răsp

uns

pent

ru m

inite

st (p

. 41)

Anexa 6. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 41)

I. a. a se sili – a se strădui; b. văzduh – aer, atmosferă, cer; 2 x 5 p. = 10 p.II. scurte – lung; 2 x 5 p. = 10 p.III. a. compunere; b. derivare; c. derivare; 3 x 10 p. = 30 p.IV. înaintea – prepoziție obținută prin conversiune; liniștit – adjectiv obținut prin conversiune; 2 x 10 p. = 20 p.V. valsau; atmosferă; 2 x 5 p. = 10 p.VI. barosanul; tun. 2 x 5 p. = 10 p.Notă: 10 puncte se oferă din oficiu.

54

Anexa 7. Fișe de lucru – naratorul și personajele (1) (Unitatea I)

Anex

a 7.

Fiș

e de

lucr

u –

nara

toru

l și p

erso

naje

le (1

) (Un

itate

a I)

55

Anex

a 7.

Fiș

e de

lucr

u –

nara

toru

l și p

erso

naje

le (1

) (Un

itate

a I)

56

Anex

a 7.

Fiș

e de

lucr

u –

nara

toru

l și p

erso

naje

le (1

) (Un

itate

a I)

Florentina Sâmihăian Sofia Dobra Monica Halaszi Anca … · 2020. 9. 22. · • Procedee...

Documents

Transcript of Florentina Sâmihăian Sofia Dobra Monica Halaszi Anca … · 2020. 9. 22. · • Procedee...