CURENŢII DE JOASĂ FRECVENŢĂ - CURENŢII CU IMPULSURI

Întreruperea curentului electric continuu realizează impulsuri electrice succedate ritmic (singulare sau în serie).

Ele au efecte fiziologice specifice, diferite de ale curentului continuu. În componenţa acestei categorii terapeutice intră variate tipologii de semnale. Frecvenţa joasă = < 1000 Hz În practică folosim frecvenţe între 1 - 500 Hz Caracteristici:

- Forma impulsurilor (dreptunghiulare, triunghiulare, trapezoidale, exponenţiale, sinusoidale etc) - Amplitudine - Frecvenţa (nr. de impulsuri/secundă) = Hz - Durata impulsului, respectiv a pauzei = milisec. (msec) - Modulaţie (trenuri de impulsuri) în frecvenţă, în amplitudine

Tipuri de curenţi

Curentul faradic = succesiune de impulsuri cu formă particulară (impuls bifazic amortizat) – denumit după modul iniţial în care a fost obţinut.

C. neofaradic = succesiune de impulsuri triunghiulare cu frecv. de 50 Hz

C.Träbert (c. de ultrastimulare) = succesiune de impulsuri de formă dreptunghiulară cu frecvenţă de 140 Hz

C. exponential, trapezoidal, dreptunghiular, triunghiular - sunt folosiţi sub formă de: - impuls unitar - succesiuni continue - trenuri de impulsuri - modulate (în frecvenţă sau amplitudine) - nemodulate

C.diadinamici = derivaţi din curentul sinusoidal - frecvenţe de 50 - 100 Hz

1

- creaţi de Pierre Bernard

C.modulaţi = prin variaţia unuia dintre parametrii lor: - amplitudine (intensitate) = variaţia progresiv crescândă şi descrescândă a amplitudinii maxime a a impulsurilor - ritmicitate - durată = creşterea progresivă a duratei impulsului până la valoare maximă şi revenire progresivă la durata iniţială

Scopurile terapiei: 1. Analgetic 2. Electrodiagnostic neuromuscular (determinarea reobazei, cronaxiei, curbei I/t) 3. Stimularea musculaturii striate normoinervate 4. Stimularea musculaturii striate denervate (pareze, paralizii periferice) 5. Terapia musculaturii spastice (pareze, paralizii de cauză centrală) 6. Stimularea musculaturii netede

APLICAŢIA ÎN SCOP ANALGETIC

Explicaţia cea mai adecvată a acţiunii analgetice a stimulilor electrici este dată de Teoria controlului de poartă (Gate control) a lui Melzack şi Wall.

Tipuri de curenţi: 1. Curenţi diadinamici 2. Curentul Träbert 3. TENS 4. Electropunctura

CURENŢII DIADINAMICI

Derivaţi din curentul alternativ sinusoidal de reţea, care e redresat şi modulat, obţinându-se 2 frecvenţe de bază: 50 Hz şi 100 Hz.

Efecte principale (variază în funcţie de intensitate, forma curentului, modul de aplicare al electrozilor) :

- analgetic - hiperemiant - dinamogen

Tipuri principale: 1.MF = monofazat fix = constituit dintr-o succesiune de impulsuri redresate monoalternant (50 Hz) ale frecvenţei de reţea.

2

- efecte: - excitator, crescând tonusul muscular - vasoconstrictor (creşte tonusul musculaturii pereţilor arteriali) - evidentiază zonele dureroase din cadrul neuro - mialgiilor reflexe

2. DF = difazat fix = succesiune continuă de impulsuri redresate bialternant (100 Hz) ale frecvenţei de reţea.

- efecte: - cel mai analgetic (creşte pragul la durere); se foloseşte ca formă de introducere în aplicaţiile cu scop primordial analgetic - spasmolitic (în contracturi musculare) - inhibă SNV simpatic → stimulează circulaţia arterială

3. PS = perioada scurtă = trenuri de impulsuri MF (1 sec.) urmate de trenuri de impulsuri DF (1 sec.)

- efecte: - excitator, tonicizant, ca un masaj profund mai intens - resorbtiv – componenta vasoconstrictoare (MF), cu acţiune bună în sufuziuni, hematoame, edeme posttraumatice - analgetic

4.PL = perioada lungă = trenuri de impulsuri MF (3 – 7 sec.) urmate de trenuri de impulsuri DF (5 – 10 sec.). Raportul MF/DF > 1/2.

- efecte: - analgetic - anticongestiv - miorelaxant 5. RS = ritm sincopat = trenuri de impulsuri MF = 50 Hz (1 sec.) urmate de o pauză de 1 sec., apoi reluare.

3

- efecte: - excitomotor (cel mai pronunţat dintre CDD) → în hipotrofiile musculare (musculatura normoinervată)

Tehnica de aplicare: - mărimea şi forma electrozilor → în funcţie de regiuni. - între electrozi şi tegument → strat hidrofil de protectie. - fixare cu benzi elastice/săculeţi cu nisip. - pt. scop analgetic – se recomandă începerea şedinţei cu DF 30 - 60 sec. - intensitatea curentului = 1-15 mA (senz. de vibraţie bine tolerată); se creşte progresiv intensitatea la o doză corespunzătoare efectului dorit (analgetic, dinamogen), fără atingerea pragului dureros). Intensitatea se creşte pe parcursul şedinţei (intervine acomodarea). - electrodul activ este cel negativ; se aplică pe punctul dureros - electrozii pot fi egali/inegali ca dimensiuni (cel mai mic se pune la polaritate negativă) - aplicaţia electrozilor poate fi: - longitudinală (de-a-lungul vaselor şi nervilor) → electrodul mare (+) la emergenţă, iar electrodul mic, activ (-), distal, pe zona afectată - transversală, pe articulaţii, membre, trunchi (electrozii = paralel) - paravertebrală - mioenergetică (tonifiere musculară): un electrod mare, indiferent, la locul de emergenţă a nervilor motori (în dreptul coloanei cervicale sau lombare) şi un electrod mic, activ pe punctele motorii ale muşchilor respectivi - durata unei şedinţe: - maxim 12 min.; în general, 4 - 8 min. - dacă se fac aplicaţii pe mai multe zone în aceeaşi şedinţă, se scade durata de la o zonă la alta cu câte 1 minut. - dacă scopul tratamentului este hiperemiant, vasculotrop, durata este de 20 - 30` - ritmul şedinţelor: - std. acute: 1-2 ori/zi, zilnic - scop analgetic: 6-10 şed. - scop dinamogen, hiperemiant > 10 şed.

Indicaţii:

1. Boli reumatismale - artroze activate: DF 2-4‘ PS 2-4‘ PL 2-4' - artrite: DF 2-4‘ PL 2-4' - reumatism de ţesut moale: DF 2‘ PS 2‘ PL 4‘

4

2. Afecţiuni posttraumatice - contuzii, entorse, luxaţii, hematoame, edeme: DF 2-3‘ PS 2-3‘ PL 4' - contracturi musculare: DF 2‘ PL 4' - hipotrofii, redori postimobilizare, atonii postoperatorii: aplicaţie longitudinală; diverse formule: MF, PL, RS sau DF, PS sau DF, MF etc

3. Afecţiuni circulatorii periferice: boala Raynaud, acrocianoza, degerături, boala varicoasă, arteriopatii obliterante - se aplică longitudinal, de-a-lungul vasului sau gangliotrop (inhibare) - DF 2-4‘ PS 2-3‘ PL 2-4‘

4. Afecţiuni neurologice periferice: - lombalgii: DF 2‘ PS 2‘ PL 4'- paravertebral - sciatalgii: idem, longitudinal, pe punctele Valleix, descendent pe coapsă şi pe gambă - nevralgii diverse (trigemen, facial, Arnold, brahiale): DF 2‘ PL 4'; el. (+) la emergenţă, el. (-) distal

CURENTUL TRÄBERT

Definiţie: curent cu impulsuri dreptunghiulare cu durata de 2 msec., pauză de 7 msec.→ frecvenţa de 140 Hz.

Germană = curent de ultrastimulare

Acţiune: analgezică Aplicaţie:

- bipolară = electrozi de aceleaşi dimensiuni - strat hidrofil - electrodul (-) pe locul dureros, electrodul (+) la mică distanţă (3-5 cm) - transversal/longitudinal - intensitatea se creşte progresiv până la senzaţia de vibraţie (se creşte pe parcursul şedinţei deoarece apare acomodarea) -durata şedinţei = 15 - 20 min. -efectul apare din prima şed.; dacă nu apare după 3 şed., se schimbă terapia - nr. şed.: 6-8, 1-2/zi, zilnic

Indicaţie: tratamentul durerii de diferite cauze - artroze, artrite, reumatism abarticular, stări posttraumatice etc

5

T E N S

TENS = SNET = stimulare nervoasa electrică transcutanată Metodă netraumatizantă de combatere a stărilor algice acute dar şi cronice de

diferite cauze, utilizând curenţi cu impulsuri dreptunghiulare de joasă frecvenţă, furnizaţi de aparate mici (cu baterie sau adaptate la priză), cu unul/două canale de ieşire, prin intermediul electrozilor aplicaţi pe tegumentul bolnavului.

Stimulii electrici utilizaţi la TENS se apropie prin forma lor de stimulii biologici naturali elaboraţi de celula nervoasă

Se folosesc 2 tipuri de impulsuri: - monofazic - de formă dreptunghiulară - bifazic - 2 variante: - de formă dreptunghiulară, identic în ambele polarităţi - de polaritate pozitivă dreptunghiular ,urmat de un impuls negativ exponenţial

Stimularea bifazică are avantajul că sarcinile electrice injectate într-un sens în timpul unei polarităţi, sunt egale cu sarcinile electrice injectate în sens opus; astfel nu are loc acumularea de sarcini electrice în ţesut (se compensează potenţialele de polarizare ale electrozilor)

Frecvenţa: între 15 - 500 Hz, variabilă pe parcursul terapiei → adevărate “programe”→ trenuri de impulsuri modulate în frecv., amplitudine

Mecanism de actiune:

Senzaţia dureroasă este transmisă din diferite zone ale corpului prin nervii somatici şi nervii vegetativi spre cornul posterior medular, unde se formează aşa-numita substanţă “P” – mediatorul durerii.

Prin TENS, e stimulată în organism secreţia unor opiacee endogene (endorfine). TENS înlătură durerea dar fără să înlăture cauza care a provocat-o (tratament pur

simptomatic), faţă de alţi curenţi de joasă şi medie frecvenţă care au şi un rol facilitator trofic pe verigile circulatorii sanguine şi metabolice.

Aplicare: Poziţionare electrozi:

- direct pe suprafaţa dureroasă sau în imediata vecinatate - cu acţiune asupra rădăcinii nervoase principale a nervului ce străbate zona - pe zonele de durere referită a punctelor trigger din miogelozele dureroase (în sindromul miofascial)

Intensitatea - senzaţia de vibraţie - furnicătură, la limita tolerată pe locul de tratat Durata şedintei - minim 20 min., chiar 60 min.

6

Intervalul dintre şedinţe: în funcţie de rezultate; la unii efectul analgezic = numai pe parcursul şedinţei; la alţii se păstrează ore sau zile. Durata efectului creşte odată cu progresia seriei de tratamente.

Indicatii:-afectiuni reumatice-stări dureroase posttraumatice-dureri în afecţiuni neurologice periferice-nevralgii-dureri fantomă după amputaţii de membre-stări dureroase acute şi cronice postoperatorii-cicatrici dureroase postoperatorii-dureri din cancere (!!!singura formă de electroterapie acceptată în cancere)

Contraindicaţii:- pacemaker (electrostimulator cardiac)- dureri psihogene (nevrotici)- sarcina- regiuni cutanate anesteziate- zone de iritaţie cutanată- dureri tratabile prin mijloace terapeutice etiologice

ELECTROPUNCTURA

Din punct de vedere energetic avem: 12 meridiane principale convenţionale 2 canale pe faţa anterioară şi posterioară a corpului 361 de puncte pe meridiane (309 bilaterale) → nr. total de puncte = 670 1 punct are o suprafaţă de 2-3 mm² În practică se folosesc aprox. 120 puncte Stimularea acestor puncte (prin ace, căldură, plăcuţe, curent electric) determină

diferite reacţii.

ELECTROPUNCTURA

Se aplică în scop analgetic Face parte din metodele de reflexo-terapie, având ca loc de acţiune punctele

(zonele) dureroase reflexe, care sunt identice cu punctele de acupunctură în proporţie de 80%.

Constă din aplicaţii simultane pe 6-10 puncte a unor electrozi punctiformi speciali prin intermediul cărora se aplică forma de semnal electric cerută de terapie.

Curenţi folositi: - curent continuu - curenţi cu impulsuri (cel mai frecvent unda pozitivă dreptunghiulară urmată de o undă negativă exponenţială)

7

Frecvenţa: 1-50Hz Durata: secunde-minute, până la scăderea acuzelor dureroase sau a contracturii

locale Se pot stimula mai multe puncte concomitent sau succesiv Ritm de aplicare: zilnic/2 zile Nr.şed.: acut = 2-6, cronic = 10-20 Mecanism de actiune: explicat prin teoria controlului de poartă Contraindicaţii: idem celelalte forme de terapie prin curenţi cu impulsuri

8