FIZIOLOGIA PLANTELOR LEMNOASE – curs 10

Recapitulare curs 9 – Dezvoltarea (continuare) Polaritatea – corelatii morfogenetice Variatia cresterii in lungime si grosime Starea de repaus a mugurilor si semintelor Germinatia semintelor Rezistenta la stresul termic Inflorirea si fructificatia Miscarile plantelor

Polaritatea – corelatii morfogenetice Polaritate: insusirea

plantelor de a forma la extremitati opuse, organe diferentiate

Pol superior/pol inferior Axa de

polaritate/polaritate stucturala

Lumina Gradienti chimici Auxina - experiment

Dependenta functionala intre organele plantelor

Dominanta apicala Cauze:

Starea de nutritie Auxina / citokinina

Mugurii dorminzi Alte tipuri de corelatii

Variatia cresterii in lungime si grosime Cresterea in inaltime

Lujer anual, crestere liniara

Substante de rezerva Cresterea diurna Cresterea sezoniera Varsta Lujerii de sanziene

Crestere in grosime Variatii sezoniere Variatii diurne Variatii interspecifice Variatii pe tulpina

Cresterea radacinii Perioada cea mai lunga Doua perioade pe sezon Cresterea continua Cresterea radacinii

principale

Starea de repaus a mugurilor Organe in care sunt protejate meristemele

apicale Repaus prealabil (toamna anului 1) Repaus profund (pana la mijlocul iernii) Repaus fortat (pana primavara) Factori externi:lumina, temperatura, seceta Factori interni: acidul abscizic, acumulat in

zilele scurte de toamna

Starea de repaus a semintelor Modificari biochimice adaptative pentru marirea

rezistentei la factorii de mediu Germinatia prematura – viviparie Repaus tegumentar – repausul este indus de catre

caracteristicile tegumentului (fizice si chimice) Repausul embrionar: cauzele repausului sunt in

embrion: imaturitate, inhibitori de crestere- repaus psihrolabil, xerolabil, fotolabil

Formarea semintelor (1) Diferentierea postfecundativa; embrion,

rezerve nutritive si tegument Procesul de maturare

Faza de acumulare Faza de deshidratare

Cinetica germinatiei si formarea plantulei Trecerea unei seminte din repaus la o stare care

aduce embrionul in pragul unei cresteri active si sigure

Faza de imbibitie – hidratarea protoplasmei celulelor

Faza de germinatie propriuzisa se incheie prin emergenta radiculei in afara tegumentului

Faza de crestere si diferentiere, intensificarea absorbtiei apei si consumului de oxigen inceperea fotosintezei

Rezistenta la stresul termic Temperaturi scazute

Defolierea Lignificarea Actiunea frigului: modificari morfologice si biochimice la

nivel celular Actiunea gerului: formarea cristalelor de gheata Calirea plantelor: adaptarea la scaderea progresiva a

temperaturilor Asfixierea Desosarea

Temperaturi ridicate

Formarea florii (anteza) Plante policarpice/monocarpice Maturitatea de inflorire Conditii de mediu specifice Inductia florala si formarea primordiilor florale Microsporogeneza/macrosporogeneza Florigenul, rolul sau in inductia florala Fitohormonii si factorii externi de mediu Vernalizarea

Fotoperiodismul Raspunsul biologic la o schimbare a proportiilor

luminii si intunericului in ciclul diurn de 24 ore Plante de zi lunga/plante de zi scurta –

determinism genetic Reactia fotoperiodica poate fi influentata de factori

externi: temperatura, conditii de nutritie, varsta, intensitatea si compozitia spectrala a luminii

Fitocromul: fotoreceptor care regleaza reactia fotoperiodica ca si germinatia semintelor fotosensibile

Miscarile plantelor Miscari pasve Miscari active

Citoplasmatice De locomotie, tactisme De curbare: nastii si tropisme

Tropismele, actiune unilaterala a anumitor factori excitanti: lumina, gravitatie, temperatura, substante chimice, etc)

Nastiile: miscari a caror directie este determinata de organul plantei, neorientate in raport cu directia de actiune a factorului excitant: epinastiile, nictinastiile, seismonastii

Curs 11 Poluarea si plantele lemnoasePoluarea si plantele lemnoase

Aspecte generale Poluantii principali Actiunea poluantilor Rezistenta la poluare

Poluarea si plantele lemnoase Afectarea capacitatii de suport a

ecosistemelor forestiere Principalii poluanti

Poluanti atmosferici: Gaze: SO2, HF, Nox, ozon, PAN Pulberi: carbune, minereu, ciment, var, gips,

magnezit, azbest, metale grele si usoare

Poluarea solului si a apei prin depunerea poluantilor atmosferici

Actiunea poluantilor Noxele gazoase:

Dioxidul de sulf: cloroza, cadere prematura a frunzelor, uscarea ramurilor;

Compusii fluorurati:cloroze si necroze spre marginea frunzelor

Oxizii de azot: cloroze, necroze foliare, acoperirea frunzelor cu un strat stralucitor, caderea frunzelor

Oxidanti fotochimici: puncte albe cu irizatii cenusii pe frunze, pierderea turgescentei

Gazele de esapament: inhibarea germinatiei semintelor si inhibarea cresterii, leziuni ale celulelor

Actiunea poluantilor Pulberile industriale

Acidul sulfuric si hidroxizii – necrozarea frunzelor Praful de var, combinat cu apa – arsuri ale tesuturilor Praful de ciment: impiedicarea activitatii foliare – defolieri

partiale sau totale Oligoelementele: mai ales metalele grele toleranta se afla

partial sub control genetic

Amestecul de poluanti – efectul cumulat concomitent al mai multor poluanti

Dioxidul de sulf este toxic la concentratii mici daca este cuplat cu fluorul

Poluarea radioactiva

Rezistenta la poluare Nu exista rezistenta absoluta ci toleranta Exista un control genetic al rezistentei la poluare Plantele mai active sunt mai putin rezistente Rasinoasele sunt mai putin rezistente datorita capacitatii mai reduse

de refacere a aparatului foliar Clasificare

Foarte sensibile: Ul, Pi st, Mo, Br, La, Pi s, Ca Sensibile: Pi n, Fa, Me, Te Mijlociu rezistente: St, Pa, Fr, Ju, Sa, Al Rezistente: Go, Ce, Pl ea Foarte rezistente: Sc, Anin negru

Indicatori biologici ai noxelor

Intrebari