FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV

SECRESECREŢIILE DIGESTIVEŢIILE DIGESTIVE

SALIVASALIVA SUC GASTRICSUC GASTRIC SUC PANCREATICSUC PANCREATIC BILABILA SUC INTESTINALSUC INTESTINAL

SECREŢIA SALIVARĂ

Structura glandelor salivare Glandele salivare sunt reprezentate de glandele parotide,

submaxilare şi sublinguale, precum şi de glandele salivare mici diseminate la nivelul mucoasei bucale. Au o structură tubulo-acinoasă. Fiecare lobul este alcătuit din acini, ducte intercalate şi ducte striate.

Celulele acinare secretoare sunt de două tipuri: seroase şi mucoase.

Glandele parotide - seroase Glandele submaxilare - mixte Glandele sublinguale - mixte Glandele micile glande - mucoase.

Proprietăţi Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi Aspectul salivei este opalescent pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)

Compoziţia chimică a salivei Saliva conţine apă 99,5% reziduu uscat 0,5% (substanţe anorganice 0,2% şi substanţe organice

0,3%) Componente: Amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat până la maltoză

trecând prin stadii intermediare de dextrine. Mucinele salivare au rol în formarea bolului alimentar, asigură

masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon salivare. Alţi constituenţi:

Imunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor; Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,

virusurilor şi micoplasmelor. Natriul şi clorul

Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu, fluor.

Rol digestiv protectiv antibacterian de stimulare a receptorilor gustativi în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-

bazic. excretor pentru: metaboliţi (uree, amoniac), substanţe

toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină)

Mecanismul elaborării salivei

Saliva se formează în două etape: acinii elaborează saliva primară ductele salivare au loc procese de secreţie şi

reabsorbţie. Funcţiile acinilor glandelor salivare

Saliva primară se formează prin mecanism predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin mecanism activ pentru unii ioni.

Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină într-o soluţie ionică cu concentraţie asemănătoare cu cea a lichidului extracelular. Celulele acinare conţin granulaţii de zimogen, localizate la polul apical.

Saliva primară este izotonă are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia K+ este mai mare decât în plasmă.

Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică

- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII - gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX

IInervaţia simpaticănervaţia simpatică - origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl.

salivare

Rol stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasă stimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,

bogată în mucină + lizozim

REGLAREA SECREŢIEREGLAREA SECREŢIE

Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe1. NECONDIŢIONATE

•contactul cu mucoasa gustativă a limbii

•contactul cu mucoasa bucală şi dinţii

•contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag

2. CONDIŢIONATE

vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară si

INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei

SECREŢIA GASTRICĂ

Proprietăţi lichid incolor, limpede sau uşor opalescent pH foarte acid datorită conţinutului în HCl. Volum mediu zilnic = 1,2-1,5 l.

Compoziţie

Sucul gastric

apă (99%)

substanţe solide (1%): organice si anorganice.

Mucoasa gastrică – Mucoasa gastrică – glande gastriceglande gastrice

1.1. Celule producătoare de mucusCelule producătoare de mucus(zona gâtului glandelor)(zona gâtului glandelor)

2.2. Celule parietale (oxintice) Celule parietale (oxintice) HCl HCl(glande fundice)(glande fundice)

3.3. Celule zimogene (principale) Celule zimogene (principale) pepsină pepsină

4.4. Celule endocrine Celule endocrine (ex. în zona antrală: celule G (ex. în zona antrală: celule G gastrină ) gastrină )