Pe scurtPe scurt A efectuat Cazacu A efectuat Cazacu

Andrei cl.-a 10 aAndrei cl.-a 10 a A controlat: Curbet A controlat: Curbet

AlexandruAlexandru Tema : ’’ Sistemul Tema : ’’ Sistemul

solar ’’solar ’’

IntroducereIntroducere

Universul este lumea luata in Universul este lumea luata in totalitatea ei, infinita in timp si in totalitatea ei, infinita in timp si in spatiu, nelimitata prin diversitatea spatiu, nelimitata prin diversitatea formelor pe care le ia materia in formelor pe care le ia materia in procesul ei de continuprocesul ei de continuăă evolu evoluţţie.ie.

ComponenComponenţţaa Sistemului Sistemului solarsolar

Soarele Soarele şşi toate i toate corpurile care se corpurile care se rotesc in jurul srotesc in jurul săău u alcatuiesc sistemul alcatuiesc sistemul solar. Acesta se solar. Acesta se terminterminăă acolo unde acolo unde gravitagravitaţţia Soarelui ia Soarelui este egaleste egalăă cu cea a cu cea a stelelor vecine.stelelor vecine.

Sistemul solar este un Sistemul solar este un format din Soare, 9 format din Soare, 9 planete cu sateliplanete cu sateliţţii ii lorlor ,, asteroiziasteroizi ,, cometecomete ,, meteorimeteoriţţii şi şi materie interplanetară materie interplanetară dispersată dispersată ( ( pulberi, pulberi, molecule , atomi). molecule , atomi).

PlanetelePlanetele 1.Planetele de tip 1.Planetele de tip

terestruterestru ( interioare ) – Mercur , ( interioare ) – Mercur , Venus , PamVenus , Pamîîntnt şi Marte şi Marte . Planetele de tip . Planetele de tip terestru au au terestru au au dimensiuni relativ mici dimensiuni relativ mici şi densitate mare. Ele şi densitate mare. Ele sunt costituite din sunt costituite din elemente şi compuşi elemente şi compuşi chimici mai grei. Au un chimici mai grei. Au un numar mai redus de numar mai redus de sateliţi naturali sateliţi naturali ((sau nu sau nu au in genere)au in genere) şi o viteză şi o viteză relativ mica de rotaţie relativ mica de rotaţie în jurul propriei axe.în jurul propriei axe.

2.Planetele 2.Planetele giganticegigantice sunt sunt plasate pe orbite plasate pe orbite departate de Soare , departate de Soare , au dimensiuni mari au dimensiuni mari cu excepţia planetei cu excepţia planetei Pluto ) şi densitaţi Pluto ) şi densitaţi mici. În componenţa mici. În componenţa lor predomină lor predomină elementele şi elementele şi compuşii chimicimai compuşii chimicimai uşori. Viteza de uşori. Viteza de rotaţie în jurul axei rotaţie în jurul axei este mai mare.este mai mare.

Ipoteză cu privire la Ipoteză cu privire la formarea planetelorformarea planetelor

Ipoteza Kant-LaplaceIpoteza Kant-Laplace.. Immanuel Kant şi Pierre Simon Laplace , independent unul de altul , au formulat ipoteza despre formarea Sistemului solar , pornind de la ideea existenţei unei mase incandescenţe de particule solide şi gaze , antrenată în mişcarea de rotaţie. Această mişcare a determinat concentrarea materiei spre centru, unde s-a format Soarele. Restul materiei din nebuloasa iniţială , acumulată în zona ecuatorială , s-a concetrat ulterior prin răcire , formînd planetele şi sateliţii acestora.

Ipoteza cu privire la Ipoteza cu privire la formarea planetelorformarea planetelor

Ipoteza lui Otto I. Schmidt.Ipoteza lui Otto I. Schmidt. Conform ipotezei Conform ipotezei lui Otto, planetele Sistemului solar s-au lui Otto, planetele Sistemului solar s-au format dintr-unnor cosmic rece de gaze şi format dintr-unnor cosmic rece de gaze şi pulbere de origine meteoritică , cu care pulbere de origine meteoritică , cu care era înconjurat Soarele. În timpul rotirii era înconjurat Soarele. În timpul rotirii norului , particulele solide unindu-se au norului , particulele solide unindu-se au dat naştereunor corpuri mai mari. Treptat dat naştereunor corpuri mai mari. Treptat acestea s-au contopit cu alte corpuri acestea s-au contopit cu alte corpuri meteoritice, transformindu-se în meteoritice, transformindu-se în planete.Mai aproape de Soare s-au format planete.Mai aproape de Soare s-au format planetele mai mici , dar cu densitaţi mari, mai mici , dar cu densitaţi mari, iar la o distanţă mai mare de astru au luat iar la o distanţă mai mare de astru au luat naştere planetele gigantice, de naştere planetele gigantice, de dimensiuni mari şi cu densitaţi mici.dimensiuni mari şi cu densitaţi mici.

Origine Origine şi Evoluţieşi Evoluţie Sistemul solar s-a format îndată dupaă Sistemul solar s-a format îndată dupaă

formarea Soarelui , cînd gazul şi praful formarea Soarelui , cînd gazul şi praful rămas rămas adunat adunat

sub formă de disc în jurul Soareluisub formă de disc în jurul Soarelui , au , au apărut primele condensări de materieapărut primele condensări de materie , , numite planetezimale. numite planetezimale.

Cele mai vechi roci de pe Pamînt au o Cele mai vechi roci de pe Pamînt au o vechime vechime de 3,6 miliarde de ani. Aceste de 3,6 miliarde de ani. Aceste roci sunt foarte rareroci sunt foarte rare , pentru că , pentru că suprafaţa planetei noastre este într-o suprafaţa planetei noastre este într-o continuă transformare. continuă transformare.

Discul de gaz din care s-au Discul de gaz din care s-au format planeteleformat planetele

VIITORUL VIITORUL În cazul în care cataclismele cosmice ocolesc aceasta În cazul în care cataclismele cosmice ocolesc aceasta

parte a galaxiei, sistemul solar va mai exista în starea parte a galaxiei, sistemul solar va mai exista în starea în care se află acum încă 2-3 miliarde de ani. în care se află acum încă 2-3 miliarde de ani.

Apoi, după ce hidrogenul din Soare se va consuma, Apoi, după ce hidrogenul din Soare se va consuma, astrul zilei se va deveni foarte strălucitor. Condiţiile astrul zilei se va deveni foarte strălucitor. Condiţiile de pe Terra vor semăna cu cele de pe Venus. În numai de pe Terra vor semăna cu cele de pe Venus. În numai 3,5 miliarde de ani Terra va deveni de nelocuit iar 3,5 miliarde de ani Terra va deveni de nelocuit iar viaţa va dispăreaviaţa va dispărea. .

În nucleul Soarelui, heliul va începe să se transforme În nucleul Soarelui, heliul va începe să se transforme în oxigen şi va începe să se marăasca. Peste 7,5 în oxigen şi va începe să se marăasca. Peste 7,5 miliarde de ani (de acum înainte) Soarele va deveni o miliarde de ani (de acum înainte) Soarele va deveni o gigantă roşie. Planeta Mercur va fi carbonizată. gigantă roşie. Planeta Mercur va fi carbonizată. Soarele îşi va fi pierdut 28% din masă şi gravitaţia lui Soarele îşi va fi pierdut 28% din masă şi gravitaţia lui va slăbi. Din acest motiv Terra şi Marte vor fi aruncate va slăbi. Din acest motiv Terra şi Marte vor fi aruncate în sistemul solar, sfărsind pe orbite mult mai în sistemul solar, sfărsind pe orbite mult mai îndepartate decât acum. îndepartate decât acum.

Pământul va fi o planetă fără atmosferă, cu supraţata Pământul va fi o planetă fără atmosferă, cu supraţata de consistenţa cleiului, fără pic de apă. de consistenţa cleiului, fără pic de apă.

VIITORULVIITORUL

Soarele va rămâne în faza de Soarele va rămâne în faza de gigantă roşie câteva sute de gigantă roşie câteva sute de milioane de ani. milioane de ani.

Un lucru care să ne liniştească Un lucru care să ne liniştească exista totuşi: pe câţiva dintre exista totuşi: pe câţiva dintre sateliţii îngheţaţi ai planetelor sateliţii îngheţaţi ai planetelor Jupiter şi Saturn, vor apărea Jupiter şi Saturn, vor apărea condiţii propice apariţiei, existenţei condiţii propice apariţiei, existenţei şi dezvoltării vieţii, asemănătoare şi dezvoltării vieţii, asemănătoare cu cele de pe planeta noastră acumcu cele de pe planeta noastră acum ..

Sistemul solar aziSistemul solar azi

Sistemul solar azi. Se Sistemul solar azi. Se observa orbitele observa orbitele planetelor Mercur, Venus, planetelor Mercur, Venus, Terra si Marte. Terra si Marte. Soarele Soarele este punctul portocaliu este punctul portocaliu din centru. din centru. Sistemul solar peste 7,1 Sistemul solar peste 7,1 miliarde de ani. Soarele a miliarde de ani. Soarele a devenit o subgiganta, dar devenit o subgiganta, dar orbitele planetelor sunt la orbitele planetelor sunt la fel. fel. Sistemul solar peste Sistemul solar peste aproximativ 8 miliarde de aproximativ 8 miliarde de ani. Soarele este o stea ani. Soarele este o stea giganta, ce a depasit giganta, ce a depasit orbita lui Mercur. Din orbita lui Mercur. Din cauza masei mici a cauza masei mici a Soarelui, orbitele Soarelui, orbitele planetelor s-au schimbat. planetelor s-au schimbat.

Sistemul solar peste 7,1 Sistemul solar peste 7,1 miliardemiliarde

Sistemul solar Sistemul solar peste 7,1 peste 7,1 miliarde de miliarde de ani. Soarele a ani. Soarele a devenit o devenit o subgiganta, subgiganta, dar orbitele dar orbitele planetelor planetelor sunt la fel. sunt la fel.

Sistemul solar peste 8 Sistemul solar peste 8 miliarde de animiliarde de ani

Sistemul solar Sistemul solar peste aproximativ peste aproximativ 8 miliarde de ani. 8 miliarde de ani. Soarele este o Soarele este o stea giganta, ce a stea giganta, ce a depasit orbita lui depasit orbita lui Mercur. Din cauza Mercur. Din cauza masei mici a masei mici a Soarelui, orbitele Soarelui, orbitele planetelor s-au planetelor s-au schischimbat.mbat.

SOARELESOARELE SOARELE este o masSOARELE este o masăă gazoas gazoasă ă , de m, de măărime medie rime medie

care are ccare are căăldurldurăă şişi lumin luminăă proprie proprie , , şişi care con care conţţine ine 99.9% din toat99.9% din toatăă materia din sistemul solar. Toate materia din sistemul solar. Toate planeteleplanetele , inclusiv P, inclusiv Pămîntul ămîntul , fac o mi, fac o mişşcare de care de revolurevoluţţie in jurul Sie in jurul Soareluioarelui. Cu toate c. Cu toate căă mai pu mai puţţin in de jumde jumăătate din a miliarda parte din energia tate din a miliarda parte din energia SSoareluioarelui ajunge pe P ajunge pe Pămîntămînt îîn fiecare secundn fiecare secundă ă , , este deajuns seste deajuns săă sus susţţininăă via viaţţa. Petele solare, care a. Petele solare, care apar pe suprafaapar pe suprafaţţa Sa Soareluioarelui ca ni ca nişşte pete negrete pete negre , , sunt regiuni mai reci de pe sunt regiuni mai reci de pe SoareSoare. Explozile solare . Explozile solare - erup- erupţţii de gaz particule asociate cu petele solare ii de gaz particule asociate cu petele solare - pot distruge comunica- pot distruge comunicaţţiile iile şi şi sistemul electric de sistemul electric de pe Ppe Pămîntămînt. V. Vîîntul solarntul solar , un , un şşuvoi de particule uvoi de particule electrizateelectrizate , strabat tot sistemul solar, strabat tot sistemul solar , cauz, cauzîînd nd AAuroraurora B Borealăoreală. .

MERCUR MERCUR MERCUR este cea mai apropiatMERCUR este cea mai apropiatăă planet planetăă de de

SSoareoare. De pe suprafa. De pe suprafaţţa uscata uscatăă a planetei a planetei , , SSoareleoarele apare de dou apare de douţţ ori mai mare ca de pe ori mai mare ca de pe PPămîntămînt. Temperaturile de pe suprafa. Temperaturile de pe suprafaţţa a planetei, care variazplanetei, care variazăă cel mai mult din sistemul cel mai mult din sistemul solarsolar , pot ajunge amiaza la 427 de grade , pot ajunge amiaza la 427 de grade ccelsius elsius şişi pot sc pot scăădea noaptea pdea noaptea pîîna la -184 grade na la -184 grade ccelsius. Suprafaelsius. Suprafaţţa lui Ma lui Mercurercur este acoperit este acoperităă de de cratere, provenite din bombardamentele cu cratere, provenite din bombardamentele cu meteorimeteoriţiţi şişi comete. M comete. Mercurercur pare a fi facut pare a fi facutăă îîn n majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cplaneta are cîîmp gravitamp gravitaîîionalional , dar este prea , dar este prea mic mic şişi prea slab pentru a sus prea slab pentru a susţţine mai mult de o ine mai mult de o subsubţţire atmosferire atmosferăă de vapori de sodiu de vapori de sodiu şişi heliu. heliu.

VENUSVENUS

VENUS este a II-a planetVENUS este a II-a planetăă de la S de la Soareoare. Cu . Cu toate ctoate căă distan distanţţa pa pîînnăă la S la Soareoare este de dou este de douăă ori ori mai mare famai mare faţăţă de cea a lui M de cea a lui Mercur ercur , V, Venusenus este este cea mai caldcea mai caldăă planet planetăă din sistemul solar. O din sistemul solar. O atmosferatmosferăă sub subţţire ire şişi noroas noroasăă format formatăă din dioxid din dioxid de carbon, rede carbon, reţţine cine căălduldurra solara solarăă şişi îînvnvăăluie luie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de eruperupţţiile vulcanice. Suprafaiile vulcanice. Suprafaţţa planetei este a planetei este formatformatăă din c din cîîmpii mpii îîntinse ntinse şşi regiuni muntoase i regiuni muntoase modelate de vulcani modelate de vulcani şişi de r de rîîurile de lavurile de lavăă. Se . Se crede ccrede căă vulcanii continu vulcanii continuăă s săă erup erupăă. Deoarece . Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variazcantitatea dioxidului de sulf variază ă , s-au , s-au depistat regiunile calde de pe planeta.depistat regiunile calde de pe planeta.

TerraTerra PPămîntulămîntul eeste a III-a planetste a III-a planetăă de de

la la Soare Soare . Datorit. Datorităă distan distanţţei la ei la care se aflcare se aflăă de S de Soare oare , prezen, prezenţţa a unei atmosfere protectoare unei atmosfere protectoare şişi a a unui amestec corect de unui amestec corect de substansubstanţţe organicee organice , P, Pămîntulămîntul este singura planeteste singura planetăă din din sistemul solar care poate sistemul solar care poate sussusţţine viataine viata.. Este deasemenea Este deasemenea singura planetsingura planetăă pe care o pe care o substansubstanţţa (ca apa) exista (ca apa) existăă îîn n stare gazoasastare gazoasaăă, lichida , lichida şişi solidsolidă ă . P. Pămîntulămîntul este extrem de este extrem de dinamic a carui scoardinamic a carui scoarţăţă se se recicleazrecicleazăă constant, datorit constant, datorităă mimişşccăării continue a platfornelor.rii continue a platfornelor.

Terra are o constituTerra are o constituţţie ie particularparticularăă îîn sistemul solarn sistemul solar . . Este formata din trei inveliEste formata din trei invelişşuri uri specifice : atmosfera, hidrosfera specifice : atmosfera, hidrosfera şşi litosfera, fiecare avi litosfera, fiecare avîînd o nd o structurstructurăă şşi o constitui o constituţţie ie complexcomplexă ă . .

MARTEMARTE MARTE MARTE eeste a IV-a planetste a IV-a planetăă de la S de la Soareoare av avîînd ca nd ca

dimensiune jumdimensiune jumăătate din marimea Ptate din marimea Pămîntului ămîntului . . Deasemenea este Deasemenea este îînclinatnclinatăă pe o ax pe o axăă care are ca care are ca rezultat existenrezultat existenţţa anotimpurilor. Aceste anotimpuri a anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimbschimbăăoare creazoare creazăă pe planet pe planetăă v vîînturi care ating 161 nturi care ating 161 k/h k/h şişi care cauzeaz care cauzeazăă puternice furtuni de praf puternice furtuni de praf . M. Martearte are 2 sateliare 2 sateliţiţi care sunt probabil asteroizi captura care sunt probabil asteroizi capturaţţi. i. Emisfera sudicEmisfera sudicăă a planetei este o suprafa a planetei este o suprafaţăţă stabil stabilăă cu cu multe cratere. multe cratere. ŞŞi totui totuşi şi , pe emisfera nordic, pe emisfera nordicăă se se observobservăă r rîîuri uri îîntinse de lavntinse de lavăă şişi vulcani gigantici vulcani gigantici consideraconsideraţiţi ca fiind cei mai mari din sistemul solar. ca fiind cei mai mari din sistemul solar. O uriaO uriaşăşă deschidere deschidere , numit, numităă Valles Marineris Valles Marineris , este , este de cinci ori mai lungde cinci ori mai lungăă şişi de dou de douăă ori mai lat ori mai latăă fa faţăţă de de Alpi. NenumAlpi. Nenumărateărate canale ramificate str canale ramificate străăbat cbat cîîmpiile mpiile care sunt strinse in apropierea care sunt strinse in apropierea eecuatorului. Aceste cuatorului. Aceste canale se aseamana sistemului de rcanale se aseamana sistemului de rîîuri guri găăsit pe sit pe PPămîntămînt şişi s-ar fi putut forma c s-ar fi putut forma cîînd condind condiţţile de pe ile de pe MMartearte erau foarte diferite de cele de ast erau foarte diferite de cele de astăăzi.zi.

JUPITERJUPITER JUPITER JUPITER aa V-a planet V-a planetăă de la S de la Soare oare , , JJupiterupiter este cea mai este cea mai

mare planetmare planetăă din sistemul solar. Suprafa din sistemul solar. Suprafaţţa lui Ja lui Jupiterupiter este este de doude douăă ori mai mare dec ori mai mare decîît suprafat suprafaţţa totala totalăă a celorlalte a celorlalte planete laolaltplanete laolaltă ă . Inconjurat de 16 sateli. Inconjurat de 16 sateliţiţi, J, Jupiterupiter seaman seamanăă cu un sistem solar in miniaturcu un sistem solar in miniatură ă . La fel ca o stea, este . La fel ca o stea, este compus compus îîn majoritate din gaze n majoritate din gaze şişi îşiîşi genereaz genereazăă propria- propria-ii ccăăldurldură ă . Oamenii de . Oamenii de şştiintiinţăţă speculeaz speculeazăă ca dac ca dacăă J Jupiterupiter ar ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multavea de 70 sau de 100 de ori mai multăă materie, ar fi o materie, ar fi o stea. Atstea. Atmmosfera planetei este facutosfera planetei este facutăă din benzi mi din benzi mişşccăătoare, toare, de gaze. Dominanta "MAREA PATA ROSIE", avind de gaze. Dominanta "MAREA PATA ROSIE", avind diametrul de trei ori mai mare fata de cel al Pdiametrul de trei ori mai mare fata de cel al Pămîntuluiămîntului, , este o furtuneste o furtunăă uria uriaşăşă care a existat cel pu care a existat cel puţţin de cin de cîînd nd telescoapele observa Jtelescoapele observa Jupiterulupiterul. O rota. O rotaţţie foarte rapidie foarte rapidăă - - odata la 10 ore - da lui Jodata la 10 ore - da lui Jupiterupiter cele mai scurte zile din cele mai scurte zile din sistemul solar sistemul solar şişi ajut ajutăă la formarea unui puternic c la formarea unui puternic cîîmp mp magnetic care este de nenumarate ori mai mare famagnetic care este de nenumarate ori mai mare faţăţă de cel de cel al Pal Pămîntuluiămîntului. Noaptea pe J. Noaptea pe Jupiterupiter este departe de a fi este departe de a fi intunecoasintunecoasă ă : cerul este luminat de cei 16 sateli: cerul este luminat de cei 16 sateliţi ţi , o , o auroraurorăă str străălucitoare cauzatlucitoare cauzatăă de c de cîîmpul magnetic mpul magnetic şişi strstrăălucirea fulgerelor gigantice.lucirea fulgerelor gigantice.

SATURN SATURN Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE.

Este inconjurat de nenumarate inele formate din Este inconjurat de nenumarate inele formate din bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost faramitat intr-resturile de la un satelit care a fost faramitat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriasei unor astfel de coliziuni. Densitatea uriasei planete este atit de mica incit poate oluti pe apa, planete este atit de mica incit poate oluti pe apa, un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de hidrogen sI heliu. SATURN isI genereaza propria-hidrogen sI heliu. SATURN isI genereaza propria-I caldura, probabil, deoarece gazele se separa in I caldura, probabil, deoarece gazele se separa in interiorul lui, printr-un proces similar celui de interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de otet. Aceasta separare separare a uleului de otet. Aceasta separare permite gazelor sa transforme o parte din energia permite gazelor sa transforme o parte din energia de miscare, energie cinetica, in caldura. SATURN de miscare, energie cinetica, in caldura. SATURN are un cimp magnetic puternic a carui poli are un cimp magnetic puternic a carui poli coincid cu polii geografici.coincid cu polii geografici.

URANUSURANUS URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea

mai caracteristica particularitate este ca se mai caracteristica particularitate este ca se roteste pe o parte ajungind doar pe un singur roteste pe o parte ajungind doar pe un singur pol lumina solara. O teorie sugereaza ca pol lumina solara. O teorie sugereaza ca URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rasturnat. Obiectul a fost pulverizat iar rasturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apa sI resturile au format nori din vapori de apa sI pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au strins formind cei 15 satelitI sI 11 inele care strins formind cei 15 satelitI sI 11 inele care inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inelele s-au format din resturile create cind inelele s-au format din resturile create cind citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de apa parte URANUS este un ocean murdar de apa sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata din hidrogen sI heliu cu urme de metan da din hidrogen sI heliu cu urme de metan da planetei culoarea albastru-cenusie.planetei culoarea albastru-cenusie.

PLUTOPLUTO PLUTO PLUTO eeste a IX-a planetste a IX-a planetăă de la S de la Soare oare , cu toate , cu toate

ccăă orbita ei eliptic orbita ei elipticăă o aduce mai aproape ca o aduce mai aproape ca NNeptuneptun de S de Soareoare. Mica planet. Mica planetăă (25 de planete ca (25 de planete ca PPlutoluto îîncap ncap îîn Mn Mercur ercur , urmatoarea planeta ca , urmatoarea planeta ca mmăriărime) Pme) Plutoluto pare a fi mai mult un asteroid pare a fi mai mult un asteroid ffăăcut dintr-un amestec decut dintr-un amestec de rocrocă ă , ghia, ghiaţă ţă , , amoniac amoniac şişi metan. P metan. Plutoluto şi şi singurul ei satelit singurul ei satelit funcfuncţţioneazioneazăă ca o planet ca o planetăă dubl dublă ă . C. Charan haran , , satelitul lui Psatelitul lui Pluto luto , este aproape jumatate din , este aproape jumatate din marimea planetei marimea planetei şişi ar p ar păărea de pe cerul lui rea de pe cerul lui PPlutoluto ca fiind aproximativ de ca fiind aproximativ de şşase ori marimea ase ori marimea LLunii unii . Cele dou. Cele două ă corpuri se rotesc in jurul unui corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se aflpunct balansat care se aflăă îîntre ele. Cele dountre ele. Cele douăă corpuri corpuri îîmpart chiar atmosfera submpart chiar atmosfera subţţire de ire de hhitrogen a lui Pitrogen a lui Plutoluto..

Luna, Satelitul Luna, Satelitul PamantuluiPamantului

PrezenPrezenţţa Lunii stabilizeaza Lunii stabilizeazăă mi mişşccăările Prile Păămmîîntului. ntului. Aceasta a dat naAceasta a dat naşştere unui climat mult mai stabil al tere unui climat mult mai stabil al PPăămmîîntului, climat care, ntului, climat care, îîn lipsa Lunii, ar fi evoluat n lipsa Lunii, ar fi evoluat altfel. altfel.

  Cum a apCum a apăărut Lunarut Luna ? Cea mai cunoscuta teorie este ? Cea mai cunoscuta teorie este aceea caceea căă un corp de marimea planetei un corp de marimea planetei MarteMartea a a a lovit lovit PPăămmîîntul ntul şşi au rezultat ri au rezultat răămmîşîşiiţţe ale ambelor corpuri ce e ale ambelor corpuri ce au format Luna. Oamenii de au format Luna. Oamenii de şştiintiinţăţă cred c cred căă Luna a luat Luna a luat nanaşştere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe Ptere acum circa 4,5 miliarde ani. De pe Păămmîînt nt vedem mereu aceeavedem mereu aceeaşşi i faţăfaţă a Lunii din cauz a Lunii din cauzăă c căă Luna se Luna se roteroteşşte o singurte o singurăă dat datăă îîn jurul axei sale n jurul axei sale şşi aproape i aproape îîn n acelaacelaşşi timp cu rotai timp cu rotaţţia sa ia sa îîn jurul Pn jurul Păămmîîntului. Locurile ntului. Locurile de pe Lunde pe Lunăă care se v care se văăd mai luminoase sunt zone d mai luminoase sunt zone îînalte nalte iar cele intunecate sunt bazine de impact. iar cele intunecate sunt bazine de impact.

  FaFaţăţă de P de Păămmîînt, Luna nu are plnt, Luna nu are plăăci tectonice ci tectonice şşi nici i nici vulcani activi. Cu toate acestea astronauvulcani activi. Cu toate acestea astronauţţii misiunii ii misiunii Apollo au Apollo au îînregistrat mici cutremure, la o adnregistrat mici cutremure, la o adîîncime de ncime de ccîîteva sute de kilometri. Acestea provin, probabil, din teva sute de kilometri. Acestea provin, probabil, din cauza forcauza forţţei de atracei de atracţţie a Pamantului.  ie a Pamantului.  

NeptunNeptun   Neptun, cea de a 8-a planeta de la Soare, aflata la 30,06 ua distanta de Neptun, cea de a 8-a planeta de la Soare, aflata la 30,06 ua distanta de

astrul central a fost descoperita in 1846 de catre Johann Gotfried astrul central a fost descoperita in 1846 de catre Johann Gotfried Galle. Neptun este de 17,1 ori mai grea decat Pamantul si are un Galle. Neptun este de 17,1 ori mai grea decat Pamantul si are un diametru echivelent cu 3,88 diametre terestre. Acceleratia diametru echivelent cu 3,88 diametre terestre. Acceleratia gravitationala la ecuator este de 11,0 m/s2, deci oamenii nu ar fi pusi gravitationala la ecuator este de 11,0 m/s2, deci oamenii nu ar fi pusi in dificultate de propria lor greutate. Densitatea sa medie reprezinta in dificultate de propria lor greutate. Densitatea sa medie reprezinta 29,7 % din densitatea medie a Terrei (este cea mai densa planeta 29,7 % din densitatea medie a Terrei (este cea mai densa planeta gigant). gigant).      Atmosfera lui Neptun este alcatuita din hidrogen 85%, heliu 13% si      Atmosfera lui Neptun este alcatuita din hidrogen 85%, heliu 13% si metan 2%. Ca si in cazul lui Uranus prezenta metanului in atmosfera ii metan 2%. Ca si in cazul lui Uranus prezenta metanului in atmosfera ii da planetei o frumoasa culoare albastra.       Din punct de vedere da planetei o frumoasa culoare albastra.       Din punct de vedere meteorologic, Neptun este o planeta foarte agitata, aici intalnindu-se meteorologic, Neptun este o planeta foarte agitata, aici intalnindu-se cele mai intense furtuni din Sistemul Solar. Viteza vantului atinge cele mai intense furtuni din Sistemul Solar. Viteza vantului atinge adesea 2000 km/h. In atmosfera lui Neptun s-a observat de catre adesea 2000 km/h. In atmosfera lui Neptun s-a observat de catre sondele americane din seria Voyager o mare pata intunecata, similara sondele americane din seria Voyager o mare pata intunecata, similara cu Marea Pata Rosie de pe Jupiter, care da un ocol complet planetei in cu Marea Pata Rosie de pe Jupiter, care da un ocol complet planetei in numai 16 ore. Temperatura medie este de -193o C.numai 16 ore. Temperatura medie este de -193o C.     Neptun are 4 inele inguste si foarte putin luminoase. De asemenea,      Neptun are 4 inele inguste si foarte putin luminoase. De asemenea, au fost catalogati si 8 sateliti, dintre care cel mai mare este Triton (cu au fost catalogati si 8 sateliti, dintre care cel mai mare este Triton (cu diametru de 2704 km).diametru de 2704 km).     Ziua neptuniana dureaza cat 0,67 zile terestre iar anul 163,7 ani      Ziua neptuniana dureaza cat 0,67 zile terestre iar anul 163,7 ani trestrii. De pe Neptun la fel ca in cazul celorlalte planete gigant, este trestrii. De pe Neptun la fel ca in cazul celorlalte planete gigant, este greu de plecat, deoarece viteza de evadare este de 23,5 km/s, adica de greu de plecat, deoarece viteza de evadare este de 23,5 km/s, adica de 2,1 mai mare decat de pe Pamant.2,1 mai mare decat de pe Pamant.

Parametrii orbitali

Aphel4,54567 mrd. km

30,385 u.a.

Radiul mediu4,49506 mrd. km

30,047 u.a.

Perihel4,44445 mrd. km

29,709 u.a.

excentricitate 0,0113

Perioadă sidercă 60.266,25 zile

Perioadă sinodică 367,49 zile

viteza pe orbită 5,43 km/s

Înclinaţia orbitei 1,769°

Caracteristici fizice

Diametrul la Ecuator

49248 km

Suprafaţa 7,6195 mrd. km²

Masa1,0243 × 1026 kg

(de 17,147 orimasa Terrei)

Densitatea medie 1,638 g/cm³

Aceleraţiape suprafaţă

11,15 m/s²

Perioada de rotaţie 16 h 6 min 36 sec

Înclinaţia Axe de rotaţie

28,32°

Albedo 0,41

Viteza de eliberare 23,5 km/s