7/29/2019 Fituici Lb Romana

1/7

Caracteristicile basmului cult:

-basmul este o specie a genului epic, de obicei in proza, de provenienta culta sau populara, in care se

relateaza intamplarile fantastice ale unor personaje imaginare, care se lupta cu fortele raului pe care le inving

-basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga a aparut in Convorbiri literare in 1877

-titlul indica dubla personalitate:identitate reala, este fiu de imparat si este sluga spanului-contrastul dintre harap,om cu pielea si parul negru si alb sugereaza o falsa identitate

-tema-lupta dintre bine si rau

-Verde Imparat avea doar trei fete si ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe cel mai viteaz dintre fii sai ca

sa-l urmeze la tron; Craiul isi testeaza feciorii, cel mic reusind sa treaca probele; observam ca tattl

stapaneste bine tehnica disimularii, prin crearea unei false identitati

-Sf.Duminica se metamorfozeaza in cersetoare ca sa testeze mila si marinimia fiului cel mic si il sfatuieste

sa-si aleaga calul, armele si hainele pe care le avusese tatal sau cand a fost mire-calul neigrijit se dovedeste a fi nazdravan, vorbeste si merge cu viteza vantului, hainele vechi capata

stralucirea noului, armele ruginite sunt ca noi si foarte ispravnice

-structura basmului:formula tipica initiala-amu cica era odata, formula mediana:cuvantul din poveste,

inainte mult mai este, formula de final:si a tinut veselia zile intregi, si acum mai tine inca

-Harap-Alb demonstreaza calitati deosebite, cu valoare simbolica

-tovarasii lui, creatii fantastice, sunt redusi la cate o singura trasatura fizica sau morala:Gerila-dihanie de

om, care se parpalea pe langa foc, Flamanzila-namila de omcare mancabrazdele de pe urma a douzeci

si patru de pluguri, Setila-o aratare de omcarebause apa de la douzeci si patru de iazuri si o garla,

Ochila-un bot-chilimbot, botit in frunte cu un ochi

-peisajele sunt vag defintie toponimic, lipsesc determinarile geografice precise

-spanul sau omul ros, reprezinta un personaj care este impotriva lui Harap-Alb si al binelui

-in basm apar cifre fatidice:Craiul avea trei fii, Verde-Imparat avea trei fete, Harap-Alb este supus la trei

incercari

-alt element fantastic-apa vie

-gasim o parte din proverbe si zicatori-vorba lunga, saracia omului, interjectii si exclamatii-ia,mai,

forma populare de viitora da el

-elemente ale vietii apar in basm reala sau fantastizate- Harap-Alb in incercarea sa de a indeplini poruncile

spanului, nu ar fi reusit pentru ca acestea presupuneau calitati supranaturale, dar cu ajutorul prietenilor

reuseste

-naratiunea are loc la persoana a treia, autorul isi dezvaluie identitatea printre invitatii de la nunta

7/29/2019 Fituici Lb Romana

2/7

Caracterizare personaj basm cult - Harap-Alb

-Harap Alb este personajul principal al basmului Povestea lui harap Alb scris de Ion Creanga.

-Harap Alb lupta din greu pentru a-si redobandi identitatea si face o multime de fapte bune, putem spune ca

este un personaj pozitiv. De la inceputul pana la sfarsit basmului urmarim evolutia fireasca si maturizarea

personajului, acesta fiind astfel plat si real.-Harap Alb este si un personaj masculin si individual, acesta aparand in basm de unul singur. Harap Alb este

caracterizat in mod direct de catre narator, alte personaje sau prin autocaracterizare si in mod indirect prin

intermediul faptelor, gandurilor si comportamentului sau, prin limbaj si nu in ultimul rand prin relatiile sale

cu alte personaje.

-fiul craiului nu este o persoana matura, ci una naiva, care nu poate lua o decizie de una singura. Atunci cand

spanul incearca sa il convinga sa il ia drept sluga, acesta spune ca din copilaria mea sunt deprins a asculta

de tata. Naiv, el este inca copilul tatalui, pe care incearca sa il asculte si ale carui porunci se teme sa lenesocotasca.

-Celelalte personaje au si ele o contributie importanta in caracterizarea personajului. Cand il intalneste

pentru prima data si ii cere ceva de pomana, Sfanta Duminica il numeste luminate craisor;tot Sfanta

Duminica ii spune atunci cand Harap Alb se plange de greutatea probelor la care il supune spanul ca este

slab de inger si mai slab decat o femeie. -

Naratorul ne spune ca protagonistul este boboc in felul sau;cand acesta pleaca spre imparatia unchiului

sau, porneste nepregatit pentru lumea de afara, nestiutor in foarte multe privinte.-O mare parte din caracteristicile protagonistului sunt redate prin caracterizarea indirecta.

-fiul craiului este un om demn, care se rusineaza atunci cand tatal sau spune lucruri umilitoare la adresa sa si

a fratilor sai: facandu-se rosu cum ii gotca () incepe a plange in inima sa, lovit fiind in adancul

sufletului de apasatoarele cuvinte alea tatalui sau

-Din gandurile sale observam ca Harap Alb este o persoana fara incredere in sine, careia nu ii place sa isi

asume riscuri. Deaorece crede ca nu va fi in stare sa indeplineasca porunca spanului, acesta spune: de-as

muri mai degraba, sa scap odata de zbucium. Harap Alb este o persoana lasa, preferand moartea in locul

zbuciumului.

-Protagonistul este un om milos - Harap Alb prefera sa riste trecerea prin apa decat sa omoare furnicile, dand

astfel dovada de o inima buna si de dragoste fata de lumea inconjuratoare.

-Limbajul personajului - nu este chiar o persoana politicoasa, asa cum se poate vedea din felul in care se

adreseaza la inceput calului si Sfintei Duminici. Primului ii spune ghijoana uracioasa ce esti, iar batranei

tocmai de la una ca dumneata ti-ai gasit sa astept eu ajutor?. Tot de aici putem spune ca fiul craiului este de

asemenea un om care se ia dupa aparente, crezand ca o fiinta poate fi puternica numai daca are si un aspect

satisfacator.

-Titlul basmului - contrastul cromatic alb-negru scoate in evidenta statutul social al printului, evidentiat prin

culoarea alba, in contradictie cu statutul sau ulterior de sluga, reprezentat prin culoarea neagra.

7/29/2019 Fituici Lb Romana

3/7

-Relatiile cu alte personaje joaca un rol deosebit in caracterizarea personajului

-fiul craiului este obsinuit inca de mic copil a asculta pe tatal sau, ale carui ordine si sfaturi incearca sa le

asculte mereu

-relatia sa cu spanul este una mai putin obisnuita, una la care nu te asteptai de la un fiu de crai pacalit si

umilit. Harap Alb este deosebit de respectuos si umil cu stapanul sau, pe care nici nu incearca sa se razbune

sa sa il demaste-o relatie deosebita este si cea dintre erou si calul sau. Desi la inceput nu a crezut ca acesta este calul despre

care auzise, Harap Alb ajunge dupa aceea sa puna pret pe sfaturile acestuia si sa conteze pe ajutorul sau. Mai

mult decat atat, am putea chiar spune ca fara cal protagonistul nu ar fi putut face niciuna din actiunile care il

definesc in text, devenind un om de rand

-fiintele fantastice care il ajuta pe erou au si un rol important si dobandirea fiicei imparatului Ros. El este

astfel o persoana interesata, care si-a dat seama ca singur nu ar avea sanse de izbanda si din acest motiv

incearca sa isi tina camarazii aproape.Caracteristicile povestirii

-Fantana dintre plopi, Mihail Sadoveanu

-povestirea este o specie a genului epic, in versuri sau proza, care relateaza un singur fapt, cu caracter

subiectiv

-relatarea este facuta din unghiul povestitorului, implicat ca narator, ca participant, sau ca mesager al

intamplarii

-Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu este a patra povestire din volumul Hanu Ancutei

-povestirea are dimensiuni mai reduse decta ale nuvelei, dar este mai intinsa decat schita

-in povestire naratorul se implica personal in faptele relatate

-intamplarile narate au fost traite de povestitor, motiv pentru care opera are caracter autobiografic

-naratiunea incepe cu intalnirea, la Hanul Ancutei, dintre comisul Ionita din Draganesti si capitanul de

mazali Neculai Isac care isi piersude un ochi; comisul il roaga sa-i povesteasca ce s-a intamplat;interesul n

use manifesta pe personaj ci mai mult pe situatia narata

-capitanul isi aminteste ca era plecta intr-o toamna cu vinuri in tinutul Sucevei, ajunse la apa Moldovei unde

intalni o multime de tigani si o observa pe Marga; intors din calatorie capitanul o astepta pe fata la fantana

dintre plopi; indragostita de Isac, Marga vine la intalnire si isi arata devotamentul fata de el avertizandu0l ca

tiganii vor sa-l jefuiasca; in lupta care are loc un tigan este omorat, altul ranit, eroul ramane fara un ochi, iar

Marga este pedepsita de ceilalti tigani fiind ucisa si aruncata in fantana; la sfarsit capitanu lspune ca fantana

nu mai este, s-a daramat ca toate ale lumii

-desfasurarea actiunii este destinsa, mai putin tensionata decat in nuvela

7/29/2019 Fituici Lb Romana

4/7

Nuvela istorica

Alexandru Lapusneanu Costache Negruzzi-rezumat

-Nuvela istoric Alexandru Lpuneanul este o lucrare pragmatic in care este evocat figura lui

Alexandru Lpuneanul in cea de-a doua domnie.

-Aparine genului epic, ins compoziional, nuvela respect mai mult cerinele genului dramatic-Distingem 2 planuri: unul ne anun aciunile lui Lpuneanu in vederea nimicirii boierilor, iar cel de-al

doilea ofer desfurarea faptelor.

-Capitolul I Dac voi nu m vrei eu v vreau, se desfoar sub semnul voinei despotice a eroului

principal care ii expune tranant viitoarele msuri ce le va lua mpotriva boierimii (Voi mulgei laptele

rii, dar au venit vremea s v mulg i eu pre voi. Destul, boieri!). Pactul incheiat cu Mooc, boierul

intrigant i duplicitar, relev, de la inceputul nuvelei, arta lui C. Negruzzi de a ptrunde psihologia

personajelor, de a le caracteriza prin mijlocirea aciunii i analizei deopotriv.-Capitolul II cu motto-ul Ai s dai sam doamn!, reprezint un tablou ce pare a fi mai mult rezultatul

fanteziei i inventivitii scriitorului; comportamentul lui Alexandru Lpuneanu fa de doamna Ruxanda

relev i mai convingtor un temperament impulsiv, gata s-i njunghie soia, care i cere ndurare i

stvilirea omorurilor boierilor. Eroul ii afieaz acum dominantele psihice. El se ncrunt i-i fgduiete un

leac fr de fric. Lpuneanu, beat de snge, pune la cale un groaznic mcel al boierilor. El se duce la

biseric i, in faa lor, simuleaz pocin, invitndu-i la un osp de mpcare. Afar de stroici i spancioc,

care fug peste grani, toi ceilali boieri cad in curs, urmnd invitrii. In toiul ospului, lefegii se nustesc

asupra boierilor, mcelarindu-i pe toi.

-Capitolul III Capul lui Mooc vrem anun cea mai dramatic parte a nuvelei. Afland ce s-a petrecut

la palat poporul se revars vocifernd spre curtea domneasc. Lpuneanu ii intreab ce vrea. Dup oarecare

dezorientare, in cele din urm, toi unesc glasurile cernd capul lui Mooc, pe care-l socotesc pricina

rutilor. Vod il pred furiei poporului care-l lineaz.

-Lpuneanu aaz apoi pe o mas in form de piramid capetele celor 47 de boieri, scen ce ia proporiile

unui masacru, este creat nu numai cu nerv, dar i cu o mare for narativ. Dinamica frazei fixeaz in

fiecare clip alt atitudine: Cei btrni murea fcndu-i cruce; muli ins din cei mai juni se aprau cu

turbare; Unii, dei rnii, se ncletau cu furie de gtul ucigailor, i, nesocotind ranele ce primeau, i

strngeau pn i ndueau

-Capitolul IV intitulat De m voi scula, pre muli am s popesc i eu, dei reprezint sfritul unui tiran, nu

se ridic la dramatismul i complexitatea situaiilor sociale i psihologice din cel de-al treilea. Dup scena

fcut lui Ruxandra, Lpuneanul nu mai omoar, dar schingiuiete in mod barbar. De fric s nu fie cclat

de boierii pribegii in Polonia, se mut la Hotin. Aici il apuc frigurile. Vzndu-i aparoape sfritul

obtesc cere s fie tuns clugr i s se rnduiasc de urma fiului su. Pe urm, revine asupra hotrrii (de

m voiu scula, pre muli am s popesc i eu), dar doamna Ruxandra, sftuit de mitropolitul Teofan i

indemnat de boierii pribegi Spancioc i Stroici, ce scpaser de mcel, il otrvete. Lpuneanu inva s

7/29/2019 Fituici Lb Romana

5/7

moar, el care tia numai a omor. Aici eroul principal se manifest natural, mai ales in clipa in care se

trezete din delir, i surprins de situaie, arunc cu potcapul intr-un clugr. In chinuri grozave ii d sufletul.

Caracterizare personaj Alexandru Lapusneanu

-Alexandru Lpusneanu

-proiectie romantic a unei figuri istorice reale, Alexandru Lpusneanu este un personaj static, ncrncenat,pn la sfrsit, n teribila lupt mpotriva boierilor.

-personaj principal a crui voint domin destinele supusilor, acesta reprezint tipul tiranului crud si violent,

care ncalc orice principii religioase si morale, n scopul de a-si pstra puterea.

-cuvintele proprii (caracterizarea indirect) l caracterizeaz ca pe un om hotrt (Dac voi nu m vreti, eu

v vreu...), lucid si prevztor care nu accept s renunte la oastea strin, gndindu-se c boierii l vor

trda din nou

-alteori, felul n care vorbeste i relev viclenia si prefctoria. Asa se ntmpl n scena cuvntrii de lamitropolie, cnd se preface c regret ceea ce a fcut: m-am artat cumplit, ru, vrsnd sngele multora.

Unul Dumnezeu tie de nu mi-a prut ru i de nu m ciesc de aceasta . n aceeasi zi, dup uciderea

boierilor, cnd mul imea cere capul lui Mo oc, acesta sper c Vod l va salva, punnd tunurile s trag n

acea gloat de prosti. Rspunsul lui Lpusneanul (Prosti, dar multi) i atest inteligenta si calittile de

bun psiholog, ntruct astfel scap de boierul intrigant si-si atrage poporul.

-sftuit s fac drumul napoi, cci tara nu-l vrea, Lpusneanul si stpneste impulsivitatea, punnd mna pe

mciuc (pentru a-l lovi pe sol), tot asa cum gestul de a apuca jungherul devine reflex. n aceast scen, ochii

care scteiar ca un fulger, muschii fe ei, care i se suceau si rsul sinistru arat un om violent care-i

ngheat pe cei din jur.

-Cruzimea constituie dominanta trsturilor. Atunci cnd face el nsusi piramida de capete, Lpusneanul nici

nu tresare pe urm se spal pe mini (gest care i arat cinismul) si o cheam pe sotia sa.

-din tipologia romantic, el se ncadreaz n tipologia demonilor. Pentru a-si realiza rzbunarea, demonul are

nevoie de o punere n scen grandioas: arderea cettilor, capetele tiate puse la poarta palatului, mcelul de

la ospt, piramida de capete, sunt tot attea elemente ale recuzitei sale.

Particularitatile nuvelei psihologice

-Moara cu noroc, Ioan Slavici

-nuvela este o specie a genului epic in proza, cu o actiune mai ampla decat a schitei sau a povestirii, cu o

structura mai completa si personaje mai numeroase

-in nuvela psihologica se analizeaza evenimente care influenteaza viata si constiinta individului

-faptele prezentate sunt verosimile; aflam ca Ghita si familia sa se muta la Moara cu noroc pentru a castiga

mai multi bani

-actiunea se desfasoara in spatiul Ardealului, locul fiind asezat intr-o vale, la rascruce de drumuri

7/29/2019 Fituici Lb Romana

6/7

-intriga nuvelei-aparitia lui Lica Samadau, om cu afaceri necurate si nemilos, il face pe Ghita sa i se supuna

-el este cel care schimba destinul intregii familii si strica buna intelegere dintre Ghita si Ana

-nuvela are un singur conflict care vizeaza starea materiala a personajului, dar si nivelul sau existential,

sentimental, evidentiind complexitatea trairilor sale sufletesti

-accentul este pus pe definirea personajului, Ghita este analizat din punct de vedere psihologic

-Ghita depune marturie falsa impotriva Samadaului pentru ca acestuia I se supuneau toti si nu existau probeimpotriva lui

-viziunea textului este realist obiectiva si se acorda mare importanta analizei psihologice;pentru a fi inteleasa

de popor arta trebuie sa-l implice afectiv, obiectivitatea este data de faptu lca actiunea este prezentata

cronologic, naratiunea fiind liniara

-vocea batranei, mama Anei se confunda cu cea a naratorului, iar cuvintele ei au valoare premonitorie,

anticipand destinul tragic al personajului

Caracterizare personaj nuvela psihologica

Ghita din Moara cu noroc, Ioan Slavici

-destinul cizmarului Ghita este relevant pentru a ne da seama de urmarile nefaste ale dorintei de imbogatire

-saracia devine motivul unor puternice framanatri si ii creeaza lui Ghita un complex de inferioritate; el ia in

arenda carciuma de la Moara cu noroc cu intentia de a se imbogati, doar ca sa fie cineva, nu doar sa traiasca

mai bine

-numele moara cu noroc sugereaza destinul favorabil care se afla de partea lui Ghita

-framanatarile sufletesti alei hangiului se ivesc in momentul aparitie lui Lica, o prezenta fatala care

zadarniceste mersul lucrurilor, el se simte fascinat, dar si insapaimantat de taria de caracter a Samadauluisi

treptat se lasa antrenat, direct sau indirect in afacerile necurate ale acestuia

-nu reuseste apoi sa dea in vileag faradelegile lui Lica, dar setea de razbunare a lui Ghita nu poate fi stavilita

-intrat in afaceri cu Lica, Ghita se interiorizeaza, se transforma intr-un om sumbru, constiinta lui devine un

camp de lupta intre doua indemnuri diametral opuse, se afla la cumpana dintre a deveni om onest si tentatia

irezistibila a inavutirii

-banii ii ofera doar o fericire efemera si foarte zbuciumata

-in caracterul sau au loc mutatii fundamentale, tensiunea din interioriul sau ii creeaza senzatia de spaima, il

instraineaza de cei din jur, chiar si de propria familie, intelegerea initiala din familie se risipeste fiind

inlocuita de certuri frecvente, reprosuri, suspiciuni; Ghita devine nedrept si gelos si isi banuieste sotia ca

vrea sa fie cu Lica Samadau; dar Lica spirit rece, criminal si calculat pana la manie, nu iubise niciodata, avea

nevoie de un om liber si ii promite lui Ghita ca il lecuieste de slabiciunea pentru sotia sa

-omorat de unul dintre oamenii lui Lica, dupa ce el insusi, din gelozie, ii luase viata Anei, Ghita incheie un

destin tragic

7/29/2019 Fituici Lb Romana

7/7