1

FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Institutia de invatamint superior Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca 1.2 Facultatea Instalatii 1.3 Departamentul Ingineria instalatiilor 1.4 Domeniul de studii Ingineria instalatiilor 1.5 Ciclul de studii Licenta 1.6 Programul de studii/Calificarea Instalatii pentru constructii/Inginer 1.7 Forma de invatamant IF- învăţământ cu frecvenţă 1.8 Codul disciplinei HL1141

2. Date despre disciplina

2.1 Denumirea disciplinei Tehnologia si montajul instalatiilor I 2.2 Aria tematica (subject area) Tehnologia si montajul instalatiilor 2.3 Responsabili de curs Conf.dr.ing. Eugen Vitan 2.4 Titularul disciplinei Conf.dr.ing. Eugen Vitan 2.5 Anul de studii 2 2.6 Semestrul 2 2.7 Evaluarea Examen 2.8 Regimul disciplinei O/

DID

3. Timpul total estimat An/ Sem

Denumirea disciplinei

Nr. sapt.

Curs Aplicaţii

Curs Aplicaţii

Stud. Ind.

TOTA

L

Cre

dit

[ore/săpt.] [ore/sem.] S L P S L P

II/2 Tehnologia si montajul instalatiilor I

14 2 1 28 14 36 78 3

3.1 Numar de ore pe saptamana 3 3.2 din care curs 2 3.3 aplicatii 1 3.4 Total ore din planul de inv. 42 3.5 din care curs 28 3.6 aplicatii 14 Studiul individual Ore Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 7 Documentara suplimentara in biblioteca, pe platformele electronice si pe teren 7 Pregatire seminarii/laboratore, teme, referate, portofolii, eseuri 14 Tutoriat - Examinari 8 Alte activitati - 3.7 Total ore studiul individual 36 3.8 Total ore pe semestru 78 3.9 Numar de credite 3

4. Preconditii (acolo unde este cazul)

4.1 De curriculum - 4.2 De competente Promovarea disciplinei Legislatie in instalatii si

constructii

5. Conditii (acolo unde este cazul) 5.1 De desfasurare a cursului Aula, B-dul 21 Decembrie 128-130, Cluj-Napoca 5.2 De desfasurare a aplicatiilor I203, B-dul 21 Decembrie 128-130, Cluj-Napoca

2

6. Competente specifice acumulate C

ompe

tent

e pr

ofes

iona

le

Cun

oştin

ţe te

oret

ice,

(C

e tre

buie

sa

cuno

ască

)

Proiecte şi documentaţii speciale (PATN,PATJ,PUG,PUZ,PUD,RLU). Studiul de prefezabilitate Studiului de fezabilitate.Documentatii pentru avize. Indicatorii tehnico-economici.Indicatori financiari.Proiectul pentru autorizatia de construire. Proiectul tehnic.Continut.Piese scrise. Piese desenate. Predarea lucrărilor de proiectare, remedieri şi urmărirea execuţiei. Urmărirea execuţiei . Verificarea proiectelor si expertizarea instalatiilor.

Dep

rinde

ri do

bând

ite:

(Ce

ştie

să

facă

)

Sa identifice etapele realizarii unui proiect de investitii Sa identifice tipurile de proiecte de urbanism si amenajare a teritoriului Sa intocmeasca o tema de proiectare Sa stie redacta oferta tehnica pentru proiectare Sa cunoasca documentele principale ale procesului de autorizare a

lucrarilor de constructii Sa acceseze informatii legate de autorizari si avize de la autoritati publice

locale, detinatori de utilitati si autoritatile statului Sa stie care este continutul cadru pentru fiecare etapa a proiectelor pentru

investitii Sa stie care sunt exigentele pentru verificarea proiectelor si expertizarea

instalatiilor Introducere in stabilirea parametrilor de performanta pentru instalatii

Abilit

ăţi d

obân

dite

:

(C

e in

stru

men

te ş

tie s

ă m

ânui

ască

)

Utilizarea calculatorului pentru editarea de texte, tabele de calcul si prezentari in format pst

Utilizarea calculatorului pentru accesarea bazelor de date pentru standarde, normative, regulamente si prescriptii tehnice ISCIR, ANRE

Utilizarea calculatorului pentru accesarea informatiilor necesare pentru realizarea documentatiilor tehnice pentru obtinerea Certificatului de urbanism si a Autorizatiei de construire

Utilizarea calculatorului pentru accesarea informatiilor necesare pentru obtinerea avizelor de la detinatorii de utilitati si de la institutiile statului

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

CT3 Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba româna cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specific acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei C3.5. Elaborarea documentelor tehnice şi de evaluare

financiară privind programarea, lansarea şi urmărirea lucrărilor de proiectare a sistemelor de instalaţii aferente

7.2 Obiectivele specifice C1.1. Identificarea şi definirea fiecărei categorii de instalaţii pentru echiparea construcţiilor C1.5. Identificarea conţinutului şi gradului de detaliere a documentaţiilor tehnice pe faze de promovare a investiţiei C4.5. Elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru execuţia şi exploatarea instalaţiilor C5.1 Identificarea reglementărilor tehnice specifice sistemelor de instalaţii C5.4 Utilizarea adecvată a legislaţiei în vederea respectării exigenţelor esenţiale conform normelor de calitate, energie şi mediu pentru elemente şi sisteme de instalaţii C5.5 Elaborarea unor documente tehnice vizând gradul de satisfacere a cerinţelor şi eventuale neconformităţi în proiectarea, execuţia şi exploatarea elementelor şi

3

sistemelor de instalaţii 8. Continuturi 8.1. Curs (programa analitica) Metode de

predare Observatii

1 Scurt istoric. Introducere in tematica cursului

Ora

l, cu

sup

ort d

e cu

rs d

ispo

nibi

l onl

ine

si

prez

enta

ri de

caz

cu

imag

ini

2 Specialitati ale domeniului ingineria instalatiilor. Proiectare, executie, exploatare.

3 Asociatii profesionale Autorizari. 4 SCC, Normative, standarde-dimensionari si referinte, ghiduri, detalii

tip, specificatii tehnice 5 Tehnologia elaborarii proiectelor. Tema de proiectare. Selectia

proiectantului. Elaborarea ofertei 6 Proiecte de urbanism si amenajarea teritoriului. 7 Documentatii pentru avize şi documentaţii speciale 8 Studiul de prefezabilitate Studiului de fezabilitate. Documentatia de

avizare a lucrarilor de interventie. 9 Proiectul pentru autorizatia de construire. PAD, POE. 10 Proiectul tehnic. Detalii de executie 11 Predarea lucrărilor de proiectare. Receptia cantitativa si calitativa 12 Verificarea proiectelor si expertizarea instalatiilor 13 Prezenta la faze determinante. Dispozitii de santier. Receptia

lucrarilor de executie si Raportul privind executia lucrarilor. 14 Curs recapitulativ 8.2. Aplicatii (seminar/lucrari/proiect) Metode de

predare Observatii

1 Terminologie in instalatii pentru constructii si armonizarea termenilor in limba engleza

Ora

l cu

tem

e si

in

stru

ctiu

ni

disp

onib

ile o

nlin

e,

proi

ectii

pen

tru

prez

enta

ri

2 Continutul cadru al proiectelor 3 Tema de proiectare 4 Certificatul de urbanism si Autorizatia de construire 5 Utilizarea aparatelor de masura in instalatii pentru constructii 6 Utilizarea materialelor de instalatii pentru constructii 7 Produse software utilizate in unstalatii pentru constructii

Bibliografie 1. Vitan, E., Badea, Ghe.,Tehnologia lucrarilor de instalatii pentru constructii, Editura Risoprint,

Cluj-Napoca, 2003 2. D. Bownass, Building Services Design Methodology, Spon Press, 2001 3. R. Barry, The Construction of buildings-vol.5 Building Services, Butterworth-Heinemann,1998 4. Alan S. Morris, Measurement and Instrumentation Principles, Butterworth-Heinemann, 2001 5. HVAC Assessment Handbook, TSI Incorporated, 2003 6. HGR 925/1995 Verificarea proiectelor si expertizare 7. HGR 525/1996 Aprobarea Regulamentului general de urbanism 8. Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii 9. Legea 10/1995 privind calitatea in constructii HG 28/2006 si Ord. MDRT 863/2007 Continutul cadrul al proiectelor

9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor, profesionale si angajatori din domeniul aferent programului Utilizarea reglementarilor specifice domeniului si a legislatiei privind realizarea documentatiilor tehnico-economice actuale elaborate si cu concursul AIIR

10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderea din nota finala

Curs Cunoasterea continutului suportului de curs

Scris si oral cu utilizarea

70%

4

calculatorului conectat online

Aplicatii Rezolvarea corecta si predarea la timp a aplicatiilor

Predarea in format electronic urmata de sustinerea orala a lucrarii

30%

10.4 Standard minim de performanta Efectuarea în totalitate a lucrărilor de laborator condiţionează intrare la examen. T = 0,7 L = 0,3 se calculează L≥5; T≥5

Data completarii

Titularul de Disciplina Responsabil de curs

09.04.2012 Conf.dr.ing. Eugen Vitan Conf.dr.ing. Eugen Vitan Data avizarii in departament Director departament 15.04.2012 Conf.dr.ing.Carmen MARZA

CAPITOLUL 4 Tehnologia lucrărilor de proiectare 4.1 Rolul şi responsabilităţile proiectantului 4.2 Dreptul de a proiecta

4.2.1 Elemente generale 4.2.2 Autorizări pentru proiectare, execuţie şi exploatare

4.2.2.1 Autorizarea pentru obţinerea autorizaţiei pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de gaze naturale 4.2.2.2 Autorizarea pentru obţinerea calităţii de electrician 4.2.2.3 Autorizarea ISCIR

4.3 Selecţia proiectantului 4.4 Contractul de proiectare, tema de proiectare şi tarifarea lucrărilor de proiectare

4.4.1 Contractul de proiectare şi tema de proiectare 4.4.2 Tarifarea lucrărilor de proiectare

4.5 Proiecte şi documentaţii speciale 4.5.1 Proiecte de echipare edilitară a localităţilor 4.5.2 Certificatul de urbanism si autorizatia de construire 4.5.3 Acordul şi autorizaţia de mediu 4.5.4 Avizul de prevenire şi stingere a incendiilor 4.5.5 Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor 4.5.6 Avizul tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie

4.6 Proiectele de investiţii 4.6.1 Generalităţi 4.6.2 Studiul de prefezabilitate

4.6.2.1 Partea scrisă 4.6.2.2 Partea desenată

4.6.3 Studiului de fezabilitate 4.6.3.1 Partea scrisă 4.6.3.2 Partea desenată 4.6.3.3 Evaluarea financiara si economica a proiectelor de investiţii

4.6.4 Proiectul tehnic 4.6.4.1 Descrierea generală a lucrărilor 4.6.4.2 Breviarele de calcul 4.6.4.3 Caietele de sarcini pe specialităţi 4.6.4.4 Listele de cantităţi 4.6.4.5 Graficul general de realizare a lucrării 4.6.4.6 Planul calităţii si graficul de control al calităţii pe faze

determinante 4.6.4.7 Partea desenată a proiectului tehnic

4.7 Predarea lucrărilor de proiectare, remedieri şi urmărirea execuţiei 4.8 Urmărirea execuţiei (UE)

4. Tehnologia lucrărilor de proiectare 4.1 Rolul şi responsabilităţile proiectantului Rolul proiectantului este de a transpune în termeni tehnici specifici voinţa investitorului de aşa manieră încât investiţia prevăzuta să poată fi realizată de un antreprenor calificat pentru domeniul lucrărilor proiectate. Proiectul trebuie conceput în aşa fel încât:

- sa respecte cerintele specifice destinatiei stabilite de investitor; - efortul investitional, costurile de exploatare, costurile de reabilitare,

modernizare si post utilizare sa fie minime; - sa ofere maximum de siguranţă pentru sănătatea oamenilor şi a mediului

înconjurător; - sa respecte cerinţelor impuse de autorităţile publice şi de reglementările

tehnice cu caracter obligatoriu. Proiectantul răspunde, conform Legii 10 din 1995, pentru viciile ascunse ale construcţiei si instalatiilor aferente, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării proiectate, daca acestea nu sunt legate de stabilitatea şi rezistenta clădirii (in acest caz responsabilitatea se întinde pe toata perioada de viata a construcţiei). Viciile de proiectare pot fi depistate la terminarea lucrărilor de proiectare de verificatorul de proiecte (care raspunde solitar cu proiectantul pentru pentru nerespectarea exigentelor impuse prin Legea 10/1995 – Legea calitatii in constructii) şi de antreprenor apoi de specialişti în exploatarea investiţiei realizate. Pe parcursul execuţiei sau a exploatării investiţiei proiectate diferendele dintre proiectant şi alţi participanţi la procesul investiţional sunt de competenta experţilor MLPAT care pot realiza in urma expertizarii lucrarilor un arbitraj (nu are legatura cu institutia arbitrajului comercial sau cu instanta de judecata). Daca proiectul realizat şi apoi pus în operă nu îndeplineşte cerinţele de performanta impuse de investitor, prin tema de proiectare sau prin caietele de sarcini de la selecţia proiectantului, proiectantul şi antreprenorul răspund în fata investitorului potrivit competenţelor fiecăruia. Acesta poate solicita prin instanta competenta despagubiri (daune-interese) care uneori pot avea valori uriaşe.

Dacă proiectul realizat conţine vicii care au creat pagube unui tert (neparticipant la procesul realizarii investitiei), în urma unei acţiuni în instanţă a părţii vătămate, proiectantul, verificatorul de proiecte, antreprenorul şi investitorul răspund potrivit competentelor fiecăruia. Diferendele care ajung în instanţa şi au o conotaţie tehnică sunt de competenta expertului tehnic judiciar, care, la solicitarea unei parti, cu acordul completului de judecata şi după ce a fost agreat de cealalta parte, întocmeşte un raport, în problema tehnică disputată, ce este pus la dispoziţia instanţei. Expertul tehnic judiciar poate fi recuzat sau expertiza lui poate fi contestata, solicitandu-se o contra-expertiza. Din punct de vedere a calităţii construcţiilor proiectanţii răspund pentru urmatoarele:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importantă a constructiei; b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate în fată specialistilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum si soluţionarea neconformităţilor si neconcordanţelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind executia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea si reparatiile, precum si, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor (documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului); e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinante pentru lucrări aferente cerintelor si participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzător cerintelor, precum si urmărirea aplicării pe şantier a solutiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului; g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei si la recepţia lucrărilor executate.

Proiectanţii pot fi amendaţi contravenţional de către Inspecţia în construcţii pentru următoarele fapte:

- întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomã universitarã;

- neprecizarea în proiect a categoriei de importanţã a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii;

- elaborarea de proiecte incomplete sau conţinând neconcordante între diferitele secţiuni ale acestora, care pot determina

nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor, corespunzător cerinţelor esenţiale stabilite prin Legea 10 din 1995, precum şi imposibilitatea însuşirii acestora de către specialişti verificatorii de proiecte atestaţi;

- neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinţe;

- prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu existã agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor.

4.2 Dreptul de a proiecta 4.2.1 Elemente generale Tendinţa reglementărilor specifice este de a introduce autorizări pentru proiectare in toate domeniile instalaţiilor pentru construcţii. Astfel, fata de cunoscutele autorizări, în domeniul instalaţiilor de gaze naturale combustibile şi a instalaţiilor electrice, se prevăd autorizări, în ultima ediţie a normativului I 13, pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire şi există intenţia de a introduce asemenea prevederi şi în domeniul instalaţiilor sanitare prin Normativul I 9. Intenţia este lăudabila şi trebuie să duca la un proces de selecţie obligatoriu pentru un domeniu extrem de important cum este cel al concepţiei instalaţiilor pentru construcţii. Aceasta nu înseamnă ca absolventul învăţământului superior de lunga durata în domeniul instalaţiilor pentru construcţii nu poate proiecta în nici unul din domeniile în care s-a pregătit, ci numai că, pentru a-şi urma cursul normal, proiectul rezultat trebuie însuşit de către un proiectant autorizat. Considerăm necesar şi benefic sistemul de autorizare atât pentru proiectare cât şi pentru execuţie sau exploatare atâta timp cât aceste autorizări obligă inginerul de instalaţii pentru construcţii la o formare continua, dar consideram că acest proces este extrem de dăunător daca în acest mod se ocoleşte învăţământul superior de instalaţii pentru construcţii acordându-se drepturi necuvenite şi ilegale, aşa cum vom vedea mai jos, absolvenţilor de învăţământ superior din alte domenii. Astfel conform reglementărilor actuale lucrările de proiectare în domeniul construcţiilor pot fi executate numai de persoane cu pregătire superioară atestată prin diplomă universitară. Legislaţia specifică acestui domeniu fiind extrem de clară şi de severă. Conform prevederilor art. 62 alin. (1) din Legea nr. 453/2001 care modifică şi completează Legea nr. 50/1991 “Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi proiectele tehnice pe baza cărora se întocmesc acestea se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioarã numai în domeniul arhitecturii şi construcţiilor, astfel:

a) de arhitect cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru proiectarea părţii de arhitecturã pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţã a construcţiilor supraterane şi a celor subterane; b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importantã a construcţiilor şi la instalaţiile aferente acestora; c) de conductor arhitect şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru clădiri de importantã redusã şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii. (2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi pentru documentaţia de execuţie. (3) Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condiţiile legii." Iar Legea nr. 50 /1991 republicată prevede la art. 21: “ (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b); b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control; c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomã universitarã, în condiţiile prevăzute la art. 62. (2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei. (Articol modificat prin art. I, pct. 21 din L. nr. 453/2001)” Iar la art. 22. prevede că “ În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 21, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate sã sesizeze organele de urmărire penalã”. 4.2.2 Autorizări necesare pentru proiectarea, executia şi exploatarea instalatiilor pentru constructii Domeniile de activitate pentru inginerul de instalatii sunt cele clasice:

- cercetarea; - proiectarea; - executia; - exploatarea.

Fiecare din aceste domenii are propriile reglementari dar si propriile cutume care nu pot fi deprinse decat prin practica in colective specializate. Rolul invatamantul superior este de oferii un fundament necesar tuturor activitatilor enumerate mai sus si nu de specializa viitorii ingineri pentru unul sau altul din aceste domenii. De aici rezulta necesitatea unui stagiu, intr-o firma specializata, inaintea conducerii unor procese in domeniile amintite. In Romania sistemul de autorizare in vigoare se adreseaza atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice, responsabile fiind ministerele care prin Ordine specifice reglementeaza, oarecum anarhic consideram noi, activitatea inginerilor de instalatii pentru specialitatile de instalatii electrice, instalatii de gaze naturale combustibile si mai nou al instalatiilor de incalzire. Spunem anarhic intrucat prin sistemul de autorizare pentru proiectare, executie si exploatare sau prin sistemul de acreditare al verficatorilor si expertilor in instalatii pentru constructii patrund in acest domeniu persoane care nu au absolvit invatamant superior in domeniul instalatii pentru constructii, lucru care contravine Legii 50/1991 si Legii 453/2001. Consideram ca dreptul de a realiza asemenea activitati trebuie acordat, de catre asociatii profesionale, care functioneaza in baza unei legi specifice, numai firmelor specializate si nu persoanelor fizice intrucat toate aceste activitati se desfasoara ca un sistem si nu pot fi rodul activitatii unei singure persoane, indiferent de capacitatea acesteia. Numai o persoana juridica poate organiza un sistem de lucru care sa garanteze calitatii activitatii pe care o desfasoara, vezi si ISO 9001. Mai jos sunt prezentate procedurile de autorizare asa cum sunt ele in vigoare la data elaborarii lucrarii. Atentionam inginerii de instalatii ca acestea fiind in continua schimbare, pentru a beneficia de ultima varianta legala, se pot adresa AIIR (Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania). 4.2.2.1 Autorizarea pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de gaze naturale Reglementarea in vigoare este Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor nr. 440 din 23 septembrie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale. Potrivit acestei reglementări autorizarea este realizata de ANRGN (Autoritatea Naţională pentru Reglementare in domeniul Gazelor Naturale) conform prevederilor.

Tipuri de autorizaţii, competenţe şi obligaţii pentru instalatorii autorizaţi

Autorizarea se acordă pentru următoarele tipuri de activităţi:

- proiectarea, execuţia şi exploatarea obiectivelor sau sistemelor de transport, producţie şi înmagazinare sau stocare care au regimul de presiune mai mare de 6 bari (gradul I T, gradul II T şi gradul III T);

- proiectarea, execuţia şi exploatarea obiectivelor sau sistemelor de distribuţie care au regimul de presiune mai mic sau egal cu 6 bari (gradul I D, gradul II DA, gradul II DB şi gradul III D).

În domeniul proiectării, execuţiei şi exploatării sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale personalul autorizat are următoarele competenţe:

- pentru gradul I D – proiectarea, avizarea, execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;

- pentru gradul II DA – proiectarea instalaţiilor de utilizare, execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;

- pentru gradul II DB – execuţia şi exploatarea sistemelor de distribuţie, a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, precum şi avizarea acestor categorii de lucrări;

- pentru gradul III D – execuţia şi exploatarea sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.

În domeniul proiectării, execuţiei şi/sau exploatării instalaţiilor tehnologice de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale, care funcţionează în regim de presiune mai mare de 6 bari, personalul autorizat are următoarele competenţe:

- pentru gradul I T – proiectarea, avizarea, execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale;

- pentru gradul II T – execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale, precum şi avizarea acestor categorii de lucrări;

- pentru gradul III T – execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale.

Instalatorii care au proiectat, au executat sau au supravegheat în execuţie instalaţiile de producţie, de transport, de înmagazinare şi de distribuţie a gazelor naturale sunt obligaţi să participe la recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei respective la data stabilită de executant, de comun acord cu beneficiarul.

Condiţii, proceduri şi termene de acordare a autorizaţiilor Condiţiile de studii şi practică în sectorul gazelor naturale pentru proiectare, execuţie şi exploatarea obiectivelor sau sistemelor de transport, producţie şi înmagazinare sau stocare (având regimul de presiune mai mare de 6 bari), care trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt prezentate mai jos. Pentru gradul I T:

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au lucrat ca instalatori autorizaţi gradul II T minimum 6 ani;

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au o practică în acest domeniu de minimum 12 ani;

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au obţinut gradul I D şi au o vechime în acest grad de minimum 6 ani;

Pentru gradul II T: - ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, care

au o practică în domeniu de minimum 5 ani; - ingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale

sau politehnică, care au o practică în domeniu de minimum 6 ani; - subingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii,

care au o practică în domeniu de minimum 6 ani; - subingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi

industriale sau politehnică, care au o practică în domeniu de minimum 8 ani;

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, care au o practică în domeniu de minimum 7 ani;

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au o practică în domeniu de minimum 9 ani;

- personal autorizat care a obţinut gradul I D şi are o vechime în acest grad de minimum 3 ani;

- personal autorizat care a obţinut gradul II DA şi are o vechime în acest grad de minimum 6 ani;

Pentru gradul III T: - tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau

instalaţii, care au o practică în domeniu de minimum 1 an; - tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi

industriale, mecanică, electromecanică, automatizări sau metrologie, care au o practică în domeniu de minimum 2 ani;

- lucrători calificaţi având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, cu o practică în domeniu de minimum 2 ani;

- lucrători calificaţi având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale, mecanică, electromecanică, automatizări sau metrologie, cu o practică în domeniu de minimum 4 ani;

- personal autorizat care a obţinut gradul II DA şi are o vechime în acest grad de minimum 1 an;

- personal autorizat care a obţinut gradul II DB şi are o vechime în acest grad de minimum 2 ani.

Condiţiile de studii şi practică în proiectare, execuţie şi exploatare a obiectivelor sau sistemelor de distribuţie (având regimul de presiune mai mică sau egală cu 6 bari), respectiv în proiectare şi execuţia instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, care trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt prezenatate mai jos. Pentru gradul I D:

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au lucrat efectiv ca instalator autorizat

- gradul II DA minimum 3 ani; - subingineri având una dintre specialităţile petrol-gaze, instalaţii,

construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au lucrat efectiv ca instalator

- autorizat gradul II DA minimum 6 ani; - ingineri care sunt autorizaţi gradul I T, indiferent de vechime.

Pentru gradul II DA:

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, indiferent de vechime;

- ingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au vechime minimum 2 ani;

- subingineri care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul II DB minimum 2 ani;

- ingineri sau subingineri autorizaţi gradul II T, care au lucrat minimum 1 an în domeniu.

Pentru gradul II DB: - subingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii,

indiferent de vechime; - subingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi

industriale sau politehnică, care au vechime minimum 1 an; - tehnicieni şi maiştri care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul

III D minimum 1 an; - lucrători calificaţi care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul III

D minimum 2 ani; Pentru gradul III D:

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, indiferent de vechime;

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale, mecanică, electromecanică, automatizări sau metrologie, care au lucrat efectiv în sectorul gazelor naturale minimum 1 an sau au absolvit un curs de calificare de specialitate;

- lucrători calificaţi în domeniile petrol-gaze sau instalaţii, indiferent de vechime;

- lucrători calificaţi în domeniile construcţii civile şi industriale, mecanic, electromecanic, automatizări sau metrologie, care au lucrat efectiv în sectorul gazelor naturale minimum 2 ani sau au absolvit un curs de calificare de specialitate.

Autorizarea agentilor economici Agentii economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie si exploatare a unor obiective sau sisteme de producţie, de înmagazinare sau stocare, de transport, de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale trebuie, de asemenea, autorizati de ANRGN. Autorizarea se refera si la lucrările de modificare, modernizare sau extindere a obiectivelor sau sistemelor. Reglementarea in vigoare este Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor nr. 440 din 23 septembrie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale. Documentaţiile pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cadrul activităţilor de producţie, de transport, de înmagazinare, de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale trebuie să fie întocmite şi semnate numai de instalatori autorizaţi de ANRGN, angajaţi ai unui agent economic autorizat. . Documentaţia pentru obţinerea acordului de racordare la sistemul de transport, de distribuţie sau la conducte colectoare, pentru înfiinţarea de noi distribuţii sau mărirea capacităţii celor existente se întocmeşte de către un agent economic autorizat. Avizarea şi verificarea proiectelor de execuţie se efectuează de către operatorii licenţiaţi pentru transportul şi/sau distribuţia gazelor naturale, după caz. Autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare sau execuţie în domeniul producţiei, înmagazinării sau stocării, transportului, distribuţiei şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se fac de ANRGN pentru următoarele categorii de lucrări:

- instalaţii tehnologice de suprafaţă, staţii de comprimare a gazelor naturale, conducte de colectare şi racorduri aferente producţiei şi înmagazinării/stocării gazelor naturale;

- conducte de transport al gazelor naturale şi staţii de comprimare aferente Sistemului naţional de transport;

- racorduri de înaltă presiune şi staţii de reglare-măsurare aferente Sistemului naţional de transport;

- sisteme de distribuţie a gazelor naturale, executate din oţel şi/sau polietilenă;

- instalaţii de utilizare a gazelor naturale industriale şi neindustriale. Urmărirea modului de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj, în vederea respectării proiectelor şi normelor de calitate impuse, se va face de către beneficiar, prin responsabilul tehnic cu execuţia (atestat MLPAT). Conditia esentiala pentru autorizare este ca in componenta personalului detinut de agentul economic sa existe instalatori autorizati de ANRGN pentru domeniul solicitat. Pentru domeniul proiectarii instalaţiilor tehnologice de producţie, de transport şi de înmagazinare a gazelor naturale se solicita, pe langa autorizarea personalului certificarea sistemului de management al calitatii conform seriei de standarde ISO 9000. Pentru domeniul execuţiei şi exploatării instalaţiilor tehnologice de producţie, de transport şi de înmagazinare a gazelor naturale se solicita, pe langa autorizarea personalului se solicita autorizare ISCIR si certificarea sistemului de management al calitatii ( conform seriei de standarde ISO 9000 si ISO 14000 ). Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face de către verificatori atestaţi de ANRGN. 4.2.2.2 Autorizare pentru proiectarea, conducerea, supravegherea, executarea şi verificarea lucrărilor de instalaţii de alimentare şi de utilizare a energiei electrice şi de a întocmi documentaţiile necesare pentru aceste lucrări – calitatea de electrician autorizat Autorizarea este realizata de asociatii profesionale conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500V c.c. indicativ NP-I7-2002 (aceasta prevedere nu este inca operationala, SC Electrica SA prin sucursalele si filialele sale continuand sa practice propriul sistem de autorizare) . Prin electrician autorizat se înţelege persoana care, în urma susţinerii şi promovării examenului, a obţinut autorizarea de a proiecta, conduce, supraveghea, executa şi verifica lucrări de instalaţii de alimentare şi de utilizare a energiei electrice şi de a întocmi documentaţiile necesare pentru aceste lucrări.

Obţinerea şi menţinerea calităţii de electrician autorizat impun parcurgerea următoarelor etape: - autorizarea provizorie; - autorizarea definitivă, după doi ani; - vizarea periodică, din doi în doi ani, a carnetului de electrician autorizat. Condiţii de studii şi practică impuse pentru obtinerea autorizarii În funcţie de studiile absolvite şi de activitatea de practică desfăşurată se pot înscrie la examenul pentru obţinerea calităţii de electrician autorizat următoarele categorii de personal:

a) inginerii cu diplomă ai facultăţilor care au avut în program cursuri în care s-au tratat probleme privind reţelele (linii şi staţii) de transport de energie electrică sub înaltă tensiune şi care au practică de cel puţin un an în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

b) inginerii cu diplomă ai facultăţilor cu specialitatea instalaţii electrice, care au o practică de cel puţin doi ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

c) inginerii cu diplomă de inginer instalator, cu o practică de cel puţin un an în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

d) inginerii cu alte diplome menţionate la literele a), b) şi c) cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau utilizare a energiei electrice;

e) absolvenţii facultăţilor care au avut în program cursuri în care s-au tratat şi dezvoltat probleme privind reţelele de transport de energie electrică de înaltă tensiune, care au o practică de cel puţin doi ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

f) absolvenţii facultăţilor de instalaţii electrice, care au o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

g) absolvenţii facultăţilor de ingineri instalatori cu o practică de cel puţin doi ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

h) absolvenţii facultăţilor de inginerie de alte specialităţi decât cele menţionate la literele e), f) şi g), cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

i) absolvenţii facultăţilor sau colegiilor de subingineri şi ai şcolilor analoage, ai liceelor industriale, ai şcolilor medii tehnice de maiştri şi ai şcolilor tehnice de maiştri, cu specialitatea reţele şi staţii electrice, cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

j) absolvenţii facultăţilor sau colegiilor de subingineri şi ai şcolilor analoage, ai liceelor industriale, ai şcolilor medii tehnice de maiştri şi ai şcolilor tehnice de maiştri, cu specialitatea maşini şi aparate electrice, cu o practică de cel puţin patru ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

k) absolvenţii facultăţilor sau colegiilor de subingineri şi ai şcolilor analoage, ai liceelor industriale, ai şcolilor medii tehnice de maiştri şi ai şcolilor tehnice de maiştri, de alte specialităţi decât cele prevăzute la literele i) şi j), cu o practică de cel puţin cinci ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

l) absolvenţii şcolilor profesionale de reţele şi staţii electrice, cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

m) absolvenţii şcolilor profesionale cu specializarea de electrician, cu o practică de cel puţin cinci ani în construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie şi utilizare a energiei electrice;

n) absolvenţii liceelor teoretice, cu o practică de cel puţin cinci ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice şi care au totodată şi calitatea de tehnician.

Cunoştinţele necesare pe grade de autorizare Pentru gradul I

- Mărimi şi unităţi de măsură în sistemele internaţionale – S.I. - Noţiuni de electrostatică: sarcini electrice, câmp electrostatic, inducţia

electrică, potenţialul electrostatic, capacitate electrică, condensatoare electrice

- Electrocinetică: curentul continuu, curentul alternativ, mărimi caracteristice - Materiale electrotehnice: conductoare, izolatoare, cabluri şi alte materiale

folosite în instalaţiile electrice - Circuite electrice cu elemente legate în serie, în paralel şi în mixt - Inducţia electromagnetică: legea inducţiei electromagnetice - Motoare electrice: tipuri şi metode de pornire - Dimensionarea şi executarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune

având receptoare cu putere instalată până la 10 kW inclusiv - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrotehnice cu

tensiunea până la 1000 V în curent alternativ şi 1500 V în curent continuu I7-91 s

- Norme de securitate a muncii în instalaţiile electrice de joasă tensiune - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor - Exerciţii şi probleme

Pentru gradul II La cunoştinţele prevăzute pentru gradul I se adaugă cele de mai jos.

- Transformatoare electrice: construcţie, tipuri, caracteristici funcţionale, funcţionarea în paralel a transformatoarelor

- Încălzirea conductoarelor. Calculul termic - Parametrii elementelor reţelelor electrice - Dimensionarea şi execuţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune având

receptoare cu puterea instalată până la 200 kW inclusiv - Echipamentul de măsurare a mărimilor electrice, extinderea domeniului de

măsurare - Baterii de condensatoare statice, compensarea puterii reactive la

consumatori şi în reţelele electrice - Aparate electrice - Contractul de furnizare a energiei electrice: tipuri, elemente, caracteristici - Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice în vigoare.

Dosarul instalaţiei electrice; părţile componente - Exerciţii şi probleme

Pentru gradul III La cunoştinţele prevăzute pentru gradele I şi II se adaugă cele de mai jos.

- Determinarea circulaţiilor de puteri în reţelele electrice de joasă şi medie tensiune

- Calculul pierderilor de tensiune şi al pierderilor de putere în reţelele electrice de joasă şi medie tensiune

- Dimensionarea reţelelor electrice radiale de joasă şi medie tensiune cu putere nelimitată. Ipoteze de calcul

- Reglarea tensiunii în reţelele electrice - Tratarea neutrului în reţelele electrice - Aparate de protecţie în instalaţiile electrice. Sisteme de protecţie folosite

în reţelele electrice - Stabilitatea statică a reţelelor electrice - Supratensiuni atmosferice şi de comutaţie. Măsuri de protecţie împotriva

supratensiunii - Norme de securitatea muncii în instalaţiile electrice de medie tensiune - Exerciţii şi probleme

Pentru gradul IV La cunoştinţele menţionate pentru gradul I, II şi III se adaugă cele de mai jos.

- Tipuri de scheme de reţele electrice de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Ipoteze de calcul

- Scurtcircuitul în reţelele electrice. Calculul curenţilor de scurtcircuit - Calculul liniilor electrice alimentate la două capete - Dimensionarea reţelelor electrice buclate - Tarifarea energiei electrice. Tipuri de tarife şi rolul acestora - Stabilitatea dinamică a reţelelor electrice

- Bilanţul energetic, tipuri de bilanţuri, metodologia de întocmire. Măsuri de economisire a energiei electrice

- Calculul consumului propriu tehnologic în reţelele electrice - Norme de securitate a muncii în reţelele electrice de înaltă şi foarte înaltă

tensiune - Exerciţii şi probleme

Gradul autorizaţiei şi modul de eliberare Calitatea de electrician autorizat are la bază principiul competenţei şi este organizată pe patru grade, după cum urmează:

a) gradul I – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice de joasă tensiune cu puteri instalate până la 10 kW inclusiv;

b) gradul II – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice de joasă tensiune cu puteri instalate până la 200 kW inclusiv;

c) gradul III – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice de joasă şi medie tensiune cu putere nelimitată;

d) gradul IV – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice la toate tensiunile şi de putere nelimitată.

Gradelor de autorizare se acorda in urmatoarele conditii de studii si dupa promovarea examenului specific:

- gradele I şi II se acordă tuturor electricienilor care se încadrează în una din condiţiile de studii şi practică precizate de la litera “a” până la litera “n” inclusiv;

- gradul III se acordă numai persoanelor care îndeplinesc condiţiile de studiu necesare pentru înscrierea la examenul de electrician autorizat prevăzute la literele a-j şi care au o practică în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor electrice, de minimum 1 an, pentru persoanele cu calificarea precizată la literele “a” şi “c”; 2 ani, pentru persoanele cu calificarea precizată la literele “b” şi “g”; 3 ani pentru persoanele cu calificarea precizată la literele “d”, “f”, “h” şi “i”; 4 ani, pentru persoanele cu calificarea precizată la litera “j”.

- gradul IV se acordă numai persoanelor care îndeplinesc condiţiile de studii necesare pentru înscrierea la examenul de electrician autorizat precizate la litera “a” şi care au o practică în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor electrice cu o tensiune de cel puţin 10 kV.

Candidaţii reuşiţi primesc carnetul de electrician autorizat de la filiala de reţele electrice furnizoare de energie electrică la care au susţinut şi promovat examenul. Unitatea emitentă completează carnetele de electrician autorizat cu toate datele necesare şi-l eliberează cu semnătura directorului filialei de reţele electrice unde a fost organizat examenul.

În aceste carnete unitatea emitentă notează pe parcursul desfăşurării activităţii de electrician autorizat şi eventualele sancţiuni aplicate pentru abateri profesionale. Proiectele de instalatii electrice se verifica de catre verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. Lucrarile de proiectare, executie, exploatare care privesc instalatiile electrice in cladiri se executa de catre electricieni autorizati iar lucrarile care privesc bransamentele, reţele electrice, staţiile şi posturile de transformare pot fi executate numai de catre firme atestate. Atestarea agentilor economici Agentii economici care desfăşoară activităţi de furnizare de servicii in domeniul instalatiilor electrice trebuie sa fie atestate de catre SC Electrica SA conform metologiei expuse in instructiunile aprobate cu Decizia S.C. Electrica S.A. nr. 1150 din 23.10.2002. Instrucţiunile se refera numai furnizorii ale căror servicii sau livrări de produse se vor utiliza sau achiziţiona pentru reţelele electrice şi instalaţiile tehnologice de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, precum şi pentru activităţi sau construcţii conexe acestora. Pentru furnizorii care îşi asumă calitatea de antreprenor general sau de furnizor general şi sunt acceptaţi de S.C. Electrica S.A. şi filialele/sucursalele sale, este obligatoriu ca şi principalii lor subcontractanţi să fie furnizori acceptaţi de către S.C. Electrica S.A. şi filialele/sucursalele sale. Atestarea agenţilor economici si obtinerea de catre acestia a autorizatiei de comercializare a produselor se face pentru următoarele domenii:

- execuţia, repararea sau modernizarea de branşamente aeriene şi/sau subterane de 0,4 kV ;

- proiectarea şi/sau execuţia, repararea sau modernizarea de LEA şi/sau LES de joasa tensiune;

- execuţia, repararea sau modernizarea de reţele electrice, staţii şi posturi electrice de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 20 kV;

- execuţia, repararea sau modernizarea de reţele electrice, staţii şi posturi electrice de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 110 kV;

- proiectarea de reţele electrice, staţii şi posturi de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 20 kV;

- proiectarea de reţele electrice, staţii şi posturi de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 110 kV;

- curăţirea/defrişarea vegetaţiei pe traseele LEA 0,4 110 kV - vopsirea stâlpilor metalici şi a elementelor metalice din instalaţii

electrice de 0,4 ÷ 110 kV. Conditia esentiala pentru autorizare este ca in componenta personalului detinut de agentul economic sa existe electricieni autorizati pentru domeniul solicitat.

Pentru toti furnizorii, pe langa autorizarea personalului, se solicita:

- să aibă un sistem al calităţii certificat1 sau în curs de certificare de către un organism de certificare acreditat de către Asociaţia Reţelei Naţionale de Acreditare din România (RENAR) sau ( pentru persoane juridice straine) de către un membru EA (European Co-operation for Accreditation)

- sistemul calităţii, capabilitatea tehnico-profesională şi capabilitatea financiară să corespundă exigenţelor S.C. Electrica S.A., urmare constatării prin audit extern (de secundă parte), efectuat, la ofertantul respectiv, de către S.C. Electrica S.A., o filială sau o sucursală a sa;

- să obţină autorizaţie de comercializare, emisă de S.C. Electrica S.A., pentru produsele sau grupele de produse oferite.

Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face de către verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. Urmărirea modului de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj, în vederea respectării proiectelor şi normelor de calitate impuse, se va face de către beneficiar, prin responsabilul tehnic cu execuţia (atestat MLPAT). Am prezentat in Anexa XII cerintele in vigoare pentru atestarea firmelor in domeniul execuţiei, reparării sau modernizării de branşamente aeriene şi subterane cu tensiunea de 0,4 kV. 4.2.2.3 Autorizarea ISCIR Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (in continuare ISCIR) este organismul de specialitate, cu personalitate juridica, din subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, care are ca obiect principal de activitate, asigurarea in numele statului, a protectiei utilizatorilor si sigurantei in functionare pentru instalatiile si aparatele in categoria carora se integreaza si aparatele consumatoare de combustibili gazoşi.

1 * Se exceptează de la această cerinţă (certificarea de terta parte) furnizorii de servicii din domeniul execuţiei,

reparării sau modernizării de branşamente aeriene şi/sau subterane pentru tensiuni de 0,4 kV;

Autorizarile ISCIR sunt diverse, dar importante pentru inginerul cu profil de instalatii pentru constructii sunt urmatoarele:

- pentru proiectarea, construirea si siguranta in functionare a cazanelor si recipientelor sub presiune (aceasta autorizare priveste producatorii de asemenea aparate si fac obiectul prescriptiilor din caietele ISCIR C1, C30, C31, C37, C38 si C4);

- pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea si verificarea conductelor de abur cu presiunea mai mare de 0,7 bar si a celor de apa fierbinte ( fac obiectul prescriptiilor din caietul C15);

- pentru montarea, instalarea, punerea in functiune, exploatarea, verificarea tehnica periodica, repararea, service-ul, garantia si siguranta in exploatare a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi (fac obiectul Prescripţiei Tehnice PT A1-2002 din 22 august 2002, ”Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi" emis de Ministerul Industriilor şi Resurselor)

Detaliem mai jos autorizarea ISCIR pentru montarea/instalarea, punerea in functiune, exploatarea, verificarea tehnica periodica, repararea, service-ul, garantia si siguranta in exploatare a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi conform prevederilor Prescripţiei Tehnice PT A1-2002 din 22 august 2002, ”Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi" emis de Ministerul Industriilor şi Resurselor. Obiective şi prevederi generale Pentru o mai mare siguranta in executia si exploatarea lucrarilor legate de alimentarea cu gaze naturale combustibile a aparatelor care utilizeaza acest combustibil ISCIR introduce urmatoarele cerinte:

- autorizarea pentru funcţionare a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face la prima punere în funcţiune şi periodic cel puţin o dată la 2 ani;

- furnizarea combustibilului gazos se va face numai la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi care îndeplinesc condiţiile de funcţionare în siguranţa şi care au verificarea tehnica periodică efectuată, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

- furnizorul de combustibil gazos va sista livrarea combustibilului la utilizatorul final care nu face dovada îndeplinirii condiţiilor cuprinse în această prescripţie tehnică privind funcţionarea în condiţii de siguranţa a aparatului pe care îl deţine;

- utilizatorul final are obligaţia să supună aparatele unor verificări tehnice periodice cel puţin o data la 2 ani din momentul încetării garanţiei asigurate de vânzător;

- aparatele instalate şi puse în funcţiune la utilizatorii finali din România vor fi înregistrate, luate în evidenţă şi supuse verificărilor tehnice iniţiale (la prima punere în funcţiune) şi verificărilor tehnice periodice de către ISCIR direct sau prin intermediul prestatorilor de specialitate autorizaţi de ISCIR şi împuterniciţi în acest scop;

- prestatorii de specialitate autorizaţi de ISCIR pentru punere în funcţiune, service, reparare şi pentru efectuarea verificărilor tehnice periodice trebuie să facă dovada cunoştinţelor tehnice şi de specialitate.

Autorizarea agentilor economici Orice agent economic/prestator de specialitate, înregistrat în registrul comerţului şi având în statut ca obiect de activitate (specificat prin codul CAEN corespunzător) una sau mai multe activităţi asociate montării/instalării, punerii în funcţiune, service-ului şi verificării tehnice periodice a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, poate solicita autorizarea din partea ISCIR daca:

- este specializat în domeniul respectiv şi poate atesta dovezile de capabilitate tehnica în acest sens;

- îşi desfăşoară activităţile pentru care solicită autorizarea din partea ISCIR în regim de asigurare a calităţii şi garantare a siguranţei în funcţionare pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;

- cunoaşte şi respecta în derularea activităţilor desfăşurate prevederile prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR aplicabile;

- deţine prescripţiile tehnice aplicabile în domeniul pentru care solicită autorizarea;

- cunoaşte cerinţele esenţiale cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 761/2001 şi deţine standardele specifice aplicabile domeniului pentru care solicită autorizarea din partea ISCIR;

- deţine documentaţiile tehnice specifice în limba romana (documentaţiile tehnice de identificare a aparatelor şi manualele de service redactate sau traduse în limba romana) pentru toate tipurile de aparate la care execută lucrările pentru care solicită autorizarea;

- dispune de mijloacele tehnico-materiale proprii adecvate, personal propriu calificat şi specializat în domeniu pentru execuţie, personal tehnic propriu cu pregătire tehnică superioară, investit cu responsabilităţile de supraveghere tehnică şi de avizare a conformităţii lucrărilor efectuate, care poate fi propus pentru nominalizare în autorizaţia solicitată;

- deţine proceduri proprii referitoare la lucrările pe care le execută în regim de asigurare a calităţii si a siguranţei în funcţionare;

- deţine, după caz, atestat de specializare de la producător; - înaintează la ISCIR un dosar de solicitare a autorizării.

Eliberarea autorizaţiei

După analizarea dosarului, în cazul în care se constată îndeplinirea tuturor condiţiilor (vezi si Anexa XIII), agentul economic va susţine un examen organizat de departamentul ISCIR-INSPECT, care se va desfăşura în doua etape:

- proba de evaluare a cunoştinţelor teoretice ale personalului tehnic propus pentru autorizare, prin lucrări scrise şi interviuri;

- proba practica.

În cazul promovării examenului ISCIR-INSPECT va elibera acestuia o autorizaţie în care se va preciza domeniul de activitate, iar termenul de valabilitate a autorizaţiei va fi de 2 ani. 4.3 Selecţia proiectantului Selecţia proiectantului este realizata de investitor. Indiferent de tipul investitorului selecţia are la bază criterii de calificare minimale care se referă la capacitatea tehnică şi cea financiară, după care sunt analizate propunerile tehnice ale proiectantului şi preţul lucrărilor de proiectare. Selectia poate fi organizata in patru forme:

- licitatia publica (cu publicitate pentru intentia de achizitie); - selectia de oferte (cu publicitate si/sau invitatii catre ofertantii

doriti); - negocierea directa (cu invitatii catre ofertantul sau ofertantii

doriti); - atribuirea directa ( si in acest caz exista o selectie dar are la baza

criterii care au dus catre un singur ofertant). Atunci când investitorul este o autoritate publică, direct sau indirect (adică se utilizează intr-o forma sau alta bani publici), procesul de achiziţie a lucrărilor de proiectare este reglementat prin prevederi cu caracter obligatoriu. In prezent acestea sunt cuprinse în Ordonanţa de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, în Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanţei de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 şi în Ordinul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei nr.1013 si 873 din 2001 pentru achiziţia publică de servicii. In aceste reglementari sunt prezentate reguli stricte privind întreg procesul de achiziţie începând cu anunţarea intenţiei de achizitie a lucrarilor de proiectare, cu documentele care trebuie puse la dispoziţia ofertanţilor, pană la procedura de analiză a ofertelor şi atribuirea contractului de proiectare (pentru care se indica un contract tip).

Oferta de proiectare se face ca răspuns la Documentaţia de selecţie pe care investitorul o pune la dispoziţia ofertanţilor. Oferta trebuie să respecte cu stricteţe atât conţinutul cât şi forma indicata de investitor în Documentaţia de selecţie. Documentatia de selectie a proiectantului contine, de regula, urmatoarele capitole:

- descrierea generala a investitiei, a obiectivului sau a lucrarilor ce urmeaza a fi realizate;

- tema de proiectare; - documente solicitate pentru demonstrarea capabilitatii tehnice si

financiare; - reguli legate de forma in care va fi prezentata oferta; - reguli legate de ierahizarea ofertelor si atribuirea contractului; - proiectul de contract de proiectare.

Prin Documentaţia de selecţie investitorul solicita, de regula, prezentarea ofertelor în trei secţiuni distincte (la cele destinate selecţiilor pentru achiziţii publice păstrând prin forma lor şi prin regulile de deschidere a acestora confidenţialitatea ofertantului până după atribuirea punctelor la capitolele tehnic şi financiar): oferta sau propunerea tehnica, oferta sau propunerea financiara şi capabilitatea ofertantului. În secţiunea destinata propunerii tehnice ofertantul trebuie să propună investitorului soluţii tehnice care:

- acopera toate solicitările din tema de proiectare; - duc la economii de energie şi resurse; - respectarea normelor specifice domeniului - protejeaza sanatatea oamenilor si a mediului; - asigura dezvoltarea durabila.

În secţiunea financiară a ofertei, ofertantul anunţa preţul pentru care este dispus să realizeze lucrările de proiectare. În secţiunea destinata capabilităţii ofertantul trebuie să demonstreze investitorului atât capabilitatea sa tehnică cât şi cea financiară. Pentru demonstrarea capabilităţii tehnice ofertantul trebuie să prezinte dovezi (în forma solicitată de investitor) că are experienţă şi dotarea cu personal calificat şi echipamente necesare execuţiei lucrărilor. În ce priveşte capabilitatea financiară aceasta se referă la o serie de documente (certificat de onorabilitate de la Camera de Comerţ şi Industrie, Certificate de plata a impozitelor către stat şi autorităţile publice locale, etc.) care trebuie să convingă investitorul că ofertantul poate derula financiar întreaga lucrare fără a ajunge în situaţii de blocaj financiar. Odată cu depunerea efertei trebuie depusa (daca s-a solicitat in Documentatia de selectie) şi garanţia de participare la licitaţie care este o suma ce se returnează ofertanţilor care nu au câştigat selecţia, dar care poate fi pierdută de

ofertantul câştigător, dacă după adjudecare, din cauze care îl privesc, nu semnează contractul de proiectare. Dupa eliminarea ofertelor care nu au indeplinit conditiile de capabilitate se trece la ierarhizarea acestora după regula explicitată în documentaţia de selecţie, de obicei oferindu-se o pondere mai mare ofertei tehnice (circa 70% din total) şi unul mai mic ofertei financiare. 4.4. Contractul de proiectare, tema de proiectare şi tarifarea lucrărilor de proiectare Contractul de proiectare este legatura juridica intre proiectant si beneficiarul lucrarilor de proiectare care face posibila responsabilizarea partilor in legatura cu obligatiile asumate. In anexa acestuia de obicei este prezentata tema de proiectare si tarifarea lucrarilor de proiectare care prezinta detaliat fundamentarea si defalcarea tarifelor pe faze si categorii de lucrari de proiectare. 4.4.1 Contractul de proiectare şi tema de proiectare Forma reglementata, in vigoare la data elaborarii prezentei lucrari, pentru contracte de proiectare care au regimul achizitiilor publice se gaseste in anexa la Ordinul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţe numerele 1013 şi 873 din 2001 pentru achiziţia publica de servicii si este prezentat in Anexa IV. Pentru contracte de proiectare care nu se refera la achizitii publice recomandam aceiasi forma de contract, intrucat este apropiata de forma contractelor recomandate de FIDIC (Federation Internationale des Ingenieurs-Conseils), recunoscute in intrega Comunitate Europeana. Anexele contractului de proiectare sunt de regula tema de proiectare, tarifarea lucrarilor de proiectare si, in cazul achizitiilor publice, intrega oferta care a stat la baza selectiei. Contractul şi reglementările obligatorii specifice domeniului de proiectare guvernează activitatea proiectantului pana la sfârşitul perioadei de responsabilitate a acestuia.

Tema de proiectare, din Documentaţia de selecţie, completata cu precizări ale parţilor după incheierea procesului de selecţie, este documentul în care investitorul şi proiectantul selectat stabilesc în termeni precişi:

- datele de identificare ale investiţiei (de exemplu “Sistem de alimentare cu energie termică în regim centralizat cu cogenerare”) ale obiectivelor (de exemplu ”centrala de cogenerare numărul 2” ) şi obiectelor acesteia (de exemplu “staţia de tratare a apei brute”);

- exigentele care rezulta din încadrarea în planul urbanistic sau de amenajare a teritoriului, în baza certificatului de urbanism;

- date privitoare la amplasament, zona seismicã, zona climaticã, elemente geotehnice, hidrogeologie, topometrie şi de nivelment (însoţite de planuri de situaţii explicite);

- servituti şi date tehnologice strict necesare pentru dimensionarea obiectelor lucrării;

- informaţii privind posibilităţile de asigurare a utilităţilor. - parametrii şi valori de intrare (inclusiv materiale şi utilaje solicitate

expres de către beneficiar); - solutiile tehnice care vor fi aplicate si standardele sau metodele de

dimensionare de referinta; - rezultate (valori de referinţa) aşteptate de beneficiar în urma finalizării

lucrărilor proiectate; - documente care vor fi puse la dispoziţia proiectantului şi care formează

baza de date primare pentru acesta (se notează şi data la care vor fi puse la dispoziţie);

- firmele sau persoanele cu care trebuie să existe corelări pe parcursul executării proiectului;

- persoana împuternicita de beneficiar pentru a solicita modificări ale temei de proiectare.

In Anexa VI prezentam un conţinut cadru pentru tema de proiectare care desigur trebuie adaptat la condiţiile specifice lucrărilor de proiectare.

4.4.2 Tarifarea lucrărilor de proiectare În tarifarea lucrărilor de proiectare recomandam respectarea Ordinul MLPAT nr. 11/N din 01.06.2001. „Metodologia de calcul a onorariilor şi preturilor pentru proiectarea investiţiilor şi studiilor din domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului” intrucat, desi prevederile acestei metodologii nu au caracter obligatoriu, sunt singurele repere în activitatea de tarifare. De asemenea aceasta metodologie a fost însuşita şi recomandata de mai multe asociaţii profesionale. Metodologia este organizata în doua secţiuni, A si B. În secţiunea A sunt prezentate o serie întreagă de consideraţii privind relaţiile de piaţă intre proiectanţi şi beneficiari, iar în secţiunea B sunt indicate regulile procesului de tarifare pentru diverse domenii.

O prima metoda de tarifare a lucrărilor de proiectare este cea bazata pe cote care se aplica valorii de investiţie. Sunt prezentate tabele, pe categorii de lucrări de proiectare, în care pe măsura creşterii valorii investiţiei cota de proiectare aferenta, scade. De exemplu, pentru proiectarea centralelor termice este indicata o cota din valoarea investiţiei cuprinsa între 4,4 şi 9 %, funcţie de valoarea investiţiei. A doua categorie de metode de tarifare sunt cele care au la baza unităţile CCP (unitate capacitiva de concept pentru proiectare, care include toate cheltuielile aferente unei firme de proiectare). Aceste tarifări se aplica numai la proiecte anterioare proiectelor de investiţii (de exemplu la planurile urbanistice). Sunt prezentate şi metode de tarifare pe baza numărului de ore afectat activităţii şi a tarifului orar. Aceste metode se recomanda pentru tarifarea lucrarilor de consultanta. Metodologia recomandata cuprinde şi o serie de elemente de deontologie profesionala care fac legătura între inginerii proiectanti sau arhitectii din perioada interbelica şi cei din zilele noastre. Recomandam utilizarea metodologiei prezentate mai sus ca un îndrumător important în calculul tarifelor de proiectare, fără de care aceasta activitate îşi poate pierde din valoare aducand prejudicii importante atât inginerilor proiectanţi şi arhitecţilor, cât şi beneficiarilor sau firmelor de antrepriză generala. 4.5 Proiecte şi documentaţii speciale În aceasta categorie am inclus proiectele de echiparea edilitara a localităţilor si documentatiile pentru avize cu un caracter mai special, necesare proiectelor de investitii. Am spus cu un caracter mai special pentru ca uneori aceste documentatii sunt extrem de complexe iar realizarea lor trebuie incredintata unor firme sau persoane atestate sau autorizate. Caracterul special al acestor documentatii rezulta si din specificul lor de a face obiectul unor reglementari cu caracter obligatoriu. In acest sens, cele prezentate mai jos nu fac altceva decat sa atraga atentia inginerilor de instalatii, ca aceste documentatii exista sau trebuie intocmite, ca sunt reglementate si ca in elaborarea proiectelor de investitii trebuie sa se tina seama conditiile pe care aceste documentatii le impun. Documentatiile pentru avize descrise mai jos sunt:

- studiile pentru Acordul de mediu şi autorizaţia de mediu; - Scenariul de siguranţă la foc si documentatiile pentru obtinerea

Avizului de prevenire şi stingere a incendiilor; - documentatiile pentru obtinerea Avizului şi autorizaţiei de

gospodărire a apelor;

- documentatiile pentru obtinerea Avizului tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie.

Inginerii de instalaţii pentru construcţii pot realiza, pot colabora pentru realizarea unor asemenea proiecte sau sunt obligaţi să tină cont de rezultatele lor în întocmirea proiectelor de investiţii (vezi subcapitolul 4.6). 4.5.1 Proiecte de echipare edilitara a localităţilor Proiectele de echipare edilitară a localităţilor sunt proiecte anterioare proiectelor de investiţii, ele oferind cadrul necesar pentru realizarea acestora. Aceste proiecte conţin elemente strategice privind dezvoltarea teritoriului national sau al unei unei zone din acesta pornind de la principii politice acceptate de cetateni, de regula prin reprezentantii lor alesi. Functie de zona pentru care se realizeaza proiectul acesta poate fi:

- Plan de Amenajare al Teritoriului Naţional ( PATN); - Plan de Amenajare al Teritoriului Judeţului ( PATJ ); - Plan Urbanistic General ( PUG ); - Plan Urnanistic Zonal (PUZ); - Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).

PUG-ul, PUZ-ul si PUD-ul se refera la teritoriul unei localitati, la zone din acesta sau la pozitia unui obiectiv si a vecinatatilor acestuia. Realizarea unor asemenea proiecte revine unor colective interdisciplinare (arhitecţi, ingineri constructori, sociologi, medici specializaţi în igienă, economişti, etc.) din care pot face parte şi ingineri de instalaţii pentru construcţii. Pentru sectiuni ale proiectelor care au un impact major asupra populatiei ce ocupa zona respectiva, consultarea acesteia, prin referendum, este obligatorie. Echiparea edilitara este ansamblul format din construcţii , instalaţii şi amenajări care asigură în teritoriul localităţilor funcţionarea permanenta a tuturor construcţiilor şi amenajărilor, indiferent de poziţia acestora fata de sursele de apa, energie, trasee majore de transport rutier, feroviar, aerian sau naval, cu respectarea protecţiei mediului ambiant (Conform "Ghid pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism" MLPAT martie 2000). Sistemele care asigură echiparea edilitara sunt cele de:

- gospodărirea apelor; - alimentare cu apa; - canalizare şi staţii de epurare; - alimentare cu energie electrica; - telefonie şi televiziune prin cablu; - alimentare cu energie termica;

- alimentare cu gaze naturale; - sortarea, colectarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor.

PATN, PATJ si PUG sunt lucrări care conţin studii de specialitate pentru echiparea cu utilităţi a localităţilor urbane. PUG (cu un conţinut cadru reglementat prin “Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General” indicativ GP038/99) asigura soluţii strategice pentru modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare, fundamentează investiţiile de utilitate publica, direcţionează dezvoltarea localităţii (din punct de vedere al amenajării teritoriului) şi enunţă priorităţile în acest domeniu. PUG şi RLU (regulamentul local de urbanism) sunt acte de autoritate ale administraţiei publice locale iar nerespectarea lor se sanctioneaza. În cadrul PUG studiile privind echiparea edilitară trebuie să aibă un conţinut cadru de tipul:

- stabilirea obiectivelor ţintă pentru echiparea edilitară; - analiza critică a stadiului echipării edilitare; - studiu privind cererea consumatorilor şi tendinţele acesteia; - scenarii pentru atingerea obiectivelor; - analiza scenariilor prin prisma planurilor de dezvoltare a

localităţii; - consultarea populaţiei; - clasarea financiara a soluţiilor tehnice prevăzute în scenarii.

Toate proiectele de investiţii trebuie să se supună regulilor din planurile urbanistice şi din regulamentele de aplicare ale acestora. Responsabile pentru aceasta sunt autorităţile publice locale care eliberează certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. Autorităţile publice locale controlează în teritoriul de competenta aplicarea acestor reguli prin inspectori ai departamentelor de urbanism şi amenajarea teritoriului. 4.5.2 Certificatul de urbanism si autorizatia de construire Regimul acestor acte ale autoritatii publice locale este reglementat. Reglementarea actuala este cuprinsa in Legea 50 din 1991 modificata si completata. 4.5.2.1 Certificatul de urbanism Certificatul de urbanism este actul emis de autoritatea publica competenta (cea care detine competenta asupra teritoriului in care este cuprins amplasamentul propus de investitor pentru realizarea investitiei) , la solicitarea investitorului, prin care acesta este informat asupra:

- regimului juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitãrii în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupã caz, avizate si aprobate potrivit legii;

- cerintelor urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite de noua investitie în functie de specificul amplasamentului;

- avizelor si acordurilor legale, necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie.

În vederea eliberãrii certificatului de urbanism solicitantul – orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã – se va adresa autoritãtilor competente cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului (plan de situatie) pentru care se solicitã certificatul de urbanism, cât si elementele care definesc scopul solicitãrii (prima parte a datelor tehnice din studiul de prefezabilitate) . Certificatul de urbanism se emite si în vederea concesionãrii de terenuri, a adjudecãrii prin licitatie a proiectãrii lucrãrilor publice în faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri în justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliarã. Certificatul de urbanism nu conferã solicitantului dreptul de a executa lucrãri de constructii. 4.5.2.2 Autorizatia de construire sau de desfintare Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza cãruia se asigurã aplicarea măsurilor prevãzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului in vigoare. Executarea lucrărilor de construcţii este permisã numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite numai la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate asupra imobilului (teren sau construcţie) la care se refera cererea de autorizare (si in lipsa oricarui litigiu privind proprietatea asupra imobilului). Autorizaţia de construire se eliberează pentru urmatoarele tipuri de lucrări: - lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere,

schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora (exista si excepţii in reglementările in vigoare);

- lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã sã fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii;

- lucrãri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare, privind cãi de comunicaţie, reţele şi dotãri tehnico-edilitare, noi capacitãţi de producere, de transport, de distribuþie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi de retehnologizare a celor existente;

- împrejmuiri şi mobilier urban, amenajãri de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrãri de amenajare a spaţiilor publice;

- lucrãri de foraje şi excavãri necesare în vederea efectuãrii studiilor geotehnice, prospecţiunilor geologice, exploatãrilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatãri;

- lucrãri, amenajãri şi construcþii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii execuţiei lucrãrilor de bazã, dacã nu au fost autorizate o datã cu acestea;

- organizarea de tabere de corturi, cãsuţe sau de rulote; - lucrãri de construcţii cu caracter provizoriu (chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de

expunere situate pe căile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, precum şi anexele gospodãreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan);

- cimitire – noi şi extinderi. Se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modificã structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor şi ale instalaţiilor aferente sau aspectul arhitectural al acestora, dupa cum urmeaza: - reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se

schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate; - reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează

forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei; - reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; - zugrăveli şi vopsitorii interioare; - zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi

culorile clădirilor situate pe arterele principale de circulaţie; - reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de

orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;

- reparaţii şi înlocuiri la pardoseli; - reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele

asemenea – la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii şi a aspectului elementelor constructive;

- lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;

- lucrări de investigare, cercetare şi expertizare la construcţiile cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autoritãţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;

- lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţã normalã sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;

- lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.

Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, pe baza documentaţiei depuse la autoritãţile competente, care va cuprinde: - certificatul de urbanism; - dovada de proprietate asupra terenului si/sau construcţiilor; - proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construţii; - avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; - dovada privind achitarea taxelor legale.

Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este extras din proiectul tehnic si se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordanţã cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta, si se întocmeste, se semneazã si se verifică, potrivit legii. În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrãrii, cu menţionarea în scris a elementelor necesare în vederea completării acesteia. Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările care se vor derula conform esalonarii propuse de proiectant, acceptate de beneficiar si de executant in contractul de antrepriza. În cazul în care lucrările de construcţii nu au fost începute ori nu au fost executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni. Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitătii autorizaţiei, fiind necesarã emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbã faţã de autorizaţia iniţialã, se va putea emite o nouã autorizaţie de construire, fãrã a fi necesar un nou certificat de urbanism. Investitorul are obligaţia să anunţe in scris autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la

care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrărilor se considerã ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei. Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de cãtre autoritatea administraţiei publice abilitatã, conform legii, urmând ca documentaţia legalã necesarã sã fie definitivatã pe parcursul sau la încheierea executãrii lucrãrilor, cu respectarea avizelor legale. Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea – parţialã sau totalã – a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, precum şi a oricãror amenajãri se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil. Autorizaţia de desfiinţare se emite în acelea şi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora. 4.5.3 Acordul şi autorizaţia de mediu Acordul de mediu şi autorizaţia de mediu Procedura de solicitare şi de obţinere a autorizaţie şi acordului de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului înconjurător este reglementata, cea actuala fiind descrisa în Ordinul 860 din 2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (in vigoare la data elaborarii prezentei lucrari). Pentru proiectele care se supun evaluării impactului asupra mediului, autorităţile publice pentru protecţia mediului emit, după caz, acord de mediu sau acord integrat de mediu. Pentru proiectele de investiţii aferente activităţilor care nu sunt supuse evaluării impactului asupra mediului, autorităţile publice pentru protecţia mediului aplicã proceduri simplificate de avizare de mediu în vederea obţinerii acordului unic pentru aceste activităţi, emiţându-se doar autorizaţie de mediu, cu excepţia activităţilor de import-export aflate sub incidenţa unor convenţii internaţionale la care România este parte, precizate ca atare în procedurile specifice. Dacă pentru obţinerea acordului de mediu se solicită bilanţuri de mediu sau studii de evaluare a impactului de mediu, pentru întocmirea acestor documentaţii, daca ele fac obiectul contractului de proiectare, firma de proiectare trebuie autorizată de ministerul Apelor şi Mediului.

Activităţile şi instalaţiile cu impact asupra mediului, precum şi proiectele de investiţii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente unor astfel de activităţi şi instalaţii, sunt încadrate după impactul acestora asupra mediului potrivit Hotărârii Guvernului nr. 918/2002 privind procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Astfel, conform HG 918/2002, din punct de vedere al impactului asupra mediului proiectele noi de investiţii (vezi si 4.6) precum şi activităţile şi instalaţiile existente se împart în:

- activităţi cu impact nesemnificativ ; - activităţi cu impact redus; - activităţi şi instalaţii cu impact semnificativ;

Activităţile cu impact nesemnificativ asupra mediului sunt activităţi rezidenţiale, din gospodãrii individuale sau dependinţe ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitaţilor locuinţei şi gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie, precum şi acele activităţi pentru care, conform prevederilor legale în vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, nu se emit autorizaţii de mediu. Pentru acest tip de activităţi, inclusiv proiecte de investiţii noi şi modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu. Activităţile cu impact redus asupra mediului sunt:

- cele menţionate în anexa nr. I.2 (din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002);

- cele pentru care în urma parcurgerii etapei de încadrare, s-a stabilit cã nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;

- alte activităţi supuse prevederilor legale în vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, care nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Pentru aceste activităţi se emit doar autorizaţii de mediu, iar proiectele aferente acestor activităţi, care vizează investiţii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu. Activităţile considerate cu impact semnificativ asupra mediului sunt menţionate în anexa nr. I.1 (din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002), in aceiasi categorie se incadreaza si cele menţionate în anexa nr. I.2 (din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002) daca în urma parcurgerii etapei de încadrare rezulta ca trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investiţii noi sau modificarea substanţială a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activităţi, se

emit acorduri de mediu sau, după caz, acorduri integrate de mediu. Documentaţia depusă pentru obţinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizaţiei sau autorizaţiei integrate de mediu, înainte de punerea în funcţiune a obiectivului. Conţinutul cadru pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului de mediu sau acordului integrat de mediu Documentaţia care trebuie întocmită de proiectant în acest caz este destul de complexă, iar procedura actuală este cuprinsă în anexa II.2 la Ordinul 860 din 2002 a Ministerului Apelor şi Mediului sub forma unui Normativ de conţinut pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului de mediu sau acordului integrat de mediu. Conţinutul cuprinde şase capitole şi se referă la:

- date generale despre proiectul de investiţii (denumire, amplasament, proiectant, beneficiar, valoarea estimativă a lucrărilor şi perioada de execuţie propusă);

- date specifice proiectului (oportunitatea investiţiei şi descrierea proiectului);

- surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu (protecţia calităţii apelor, aerului, împotriva zgomotului şi vibraţiilor, împotriva radiaţiilor, a solului şi a subsolului, ecosistemelor terestre şi acvatice, a aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public, gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament, gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase);

- lucrări de refacere şi restaurare a amplasamentului; - prevederi pentru monitorizarea mediului; - anexe şi piese desenate (plan de încadrare în zonă, schemele flux

pentru procesul tehnologic şi pentru procesele de reţinere ale poluanţilor).

4.5.4 Avizul de prevenire şi stingere a incendiilor Toate proiectele de constructii si instalatii pentru constructii trebuie să respecte prescripţiile specifice din P 118, Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului şi Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. Pentru obţinerea acestui aviz trebuie prezentată o documentaţie cu conţinut reglementat. Procedura actuală şi conţinutul cadru reglementat se găsesc în Ordinul Ministerului de Interne nr. 791 din 1998. Avizele de prevenire şi stingere a incendiilor (P.S.I.) sunt actele emise, în baza legii, de către brigăzile şi grupurile de pompieri militari, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de

proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei de calitate - siguranţa la foc - a construcţiilor şi pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor şi ale colectivităţilor. Autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor (P.S.I.) sunt actele emise, în baza legii, de către brigăzile şi grupurile de pompieri militari, prin care se certifică, în urma verificării în teren, realizarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, cuprinse în documentaţiile tehnice de execuţie a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi ale altor amenajări, pentru îndeplinirea cerinţei de calitate - siguranţa la foc - a construcţiilor şi pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor. Avizele şi autorizaţiile P.S.I. se solicită în scris de către persoane fizice sau juridice, direct sau prin reprezentanţi legali, la brigăzile sau grupurile de pompieri militari în a căror zonă de competenţă sunt amplasate sau în care urmează să fie realizate construcţiile, instalaţiile tehnologice sau amenajările respective. Pentru soluţionarea cererilor de avizare sau autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor se vor primi numai documentaţii tehnice elaborate şi verificate conform prevederilor legale în vigoare (elaborate conform conditiilor cuprinse in Legea 50/1991 cu modificarile ulterioare si verificate de verificatori autorizati conform Legii 10/1995 pentru exigenta protectie la foc) . Dacă documentele prezentate sunt incomplete sau nu conţin toate datele prevăzute în prezentele norme metodologice, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii se vor menţiona în opis lipsurile constatate şi data aducerii la cunoştinţă solicitantului, cu semnătura de confirmare a acestuia în aceste situaţii, termenul legal de eliberare a avizului sau a autorizaţiei P.S.I. curge de la data completării documentaţiei. Termenul maxim de soluţionare a cererilor este de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Avizele şi autorizaţiile P.S.I. se întocmesc în două exemplare.

Conţinutul cadru al documentaţiei prin care se solicită avizul cuprinde:

- memoriu justificativ; - măsuri tehnice pe linie PSI; - dotări PSI; - anexe (cererea tip pentru obţinerea avizului şi documentele

necesare conform prevederilor Ordinului); - piese desenate (plan de situaţie, plan de amplasare a

utilajelor şi scheme funcţionale).

Scenariul de siguranţa la foc Scenariul de siguranţă la foc estimează, în principal, condiţiile tehnice asigurate conform reglementărilor şi acţiunile ce trebuie întreprinse în caz de incendiu, fiind

structurat potrivit Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 (reglementarea in vigoare la data elaborarii prezentei lucrari). Scenariile de siguranţă la foc se elaborează de către proiectanţi sau persoane calificate şi atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupaţionale (Legile 50/1991 si 453/2001). Scenariile de siguranţă la foc se pot elabora şi de către personalul anume desemnat din unităţile Corpului Pompierilor Militari. Scenariile de siguranţă la foc se includ în documentaţiile tehnice şi se păstrează de către utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.) pe toată durata de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a altor amenajări, actualizându-se periodic în funcţie de modificările intervenite. Scenariile de siguranţă la foc îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund situaţiei pentru care au fost întocmite. Metodologia pentru întocmirea scenariilor de siguranţă la foc este reglementată, procedura actuală fiind cuprinsă în Ordinul Ministerului de Interne nr. 84 din 2001 şi constituie cadrul orientativ pentru factorii implicaţi în proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea şi expertizarea construcţiilor, instalaţiilor şi a altor amenajări, precum şi pentru stabilirea măsurilor compensatorii la lucrările de amenajări ale construcţiilor existente, în cazul în care în mod justificat nu pot fi îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice în vigoare privind cerinţa de calitate a siguranţei la foc. Structura scenariului de siguranţă la foc Structura scenariului de siguranţă la foc este organizată pe cinci secţiuni, după cum urmează:

- secţiunea 1, caracteristicile construcţiei sau ale instalaţiei tehnologice (datele de identificare, destinaţia, categoria şi clasa de importanţă stabilită de proiectant, potrivit Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 şi în conformitate cu metodologia specifică, particularităţi specifice construcţiei sau instalaţiilor tehnologice);

- secţiunea a 2-a, nivelurile criteriilor de performanţă şi timpii de siguranţă la foc asiguraţi conform reglementărilor tehnice (riscul de incendiu, rezistenţa la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, căi de acces, evacuare şi intervenţie);

- secţiunea a 3-a, echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor

- secţiunea a 4-a, condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu (sursele de alimentare cu apa, substanţele de stingere şi rezervele aferente, poziţionarea racordurilor de

alimentare cu energie electrică, gaze şi, după caz, alte utilităţi, asigurarea serviciului propriu de pompieri civili, specificându-se categoria serviciului, dotarea cu mijloace de intervenţie şi salvare, timpii operativi de intervenţie asiguraţi pentru alarmare şi alertare, zonele, încăperile, spaţiile în care se găsesc materiale periculoase şi pentru care sunt necesare produse de stingere şi echipamente speciale precum şi tipul echipamentului individual de protecţie a personalului);

- secţiunea a 5-a, concluzii şi măsuri tehnico-organizatorice (se evidenţiază unele condiţii sau recomandări care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente construcţiei sau instalaţiei tehnologice respective).

4.5.5 Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor Solicitarea şi emiterea acestor avize şi autorizaţii este reglementată, iar prevederile actuale sunt cuprinse în Ordinul Ministerului Apelor şi Mediului nr. 1141 din 2002. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului introduce obligaţia utilizatorului de apă de a solicita şi a obţine, la faza de proiectare studiu de fezabilitate, un "Aviz de gospodărire a apelor" ce reglementează atât regimul lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, cât şi activităţile social-economice, cu efecte potenţial negative asupra componenţei hidraulice a mediului. Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza "Autorizaţiei de gospodărire a apelor". În vederea încadrării în mod unitar a lucrărilor ce se propun a fi executate pe ape sau în legătură cu apele, în schema-cadru de amenajare a bazinului hidrografic respectiv, precum şi în ansamblul amenajărilor existente sau care se prevăd a se realiza în zona de amplasare a obiectivului de investiţii, beneficiarul sau titularul de investiţie poate solicita Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi direcţiilor de ape bazinale consultaţii tehnice cu privire la: inundabilitatea amplasamentelor, schemele funcţionale ale lucrărilor, alegerea soluţiilor tehnice, corelarea cu lucrările de gospodărire a apelor existente sau prevăzute, condiţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, precum şi orice alte aspecte referitoare la gospodărirea apelor. Consultanţa tehnică se poate solicita şi la întocmirea documentaţiilor tehnice transmise spre avizare pentru lucrări de investiţii de amploare sau lucrări complexe, care necesită un grad de detaliere ridicat. Consultanţa tehnică se plăteşte.

Avizul de gospodărire a apelor se solicită de către beneficiarul sau titularul de investiţie, la faza de proiectare studiu de fezabilitate pe baza unei documentaţii

tehnice elaborate conform prevederilor legale (cu referire la continut si la certificarea firmelor care intocmesc documentatia – reglementarea in vigoare fiind Ordinul 706/27.07.2001 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului completat si modificat prin Odinul 1100/28.12.2001). El este aviz conform şi trebuie respectat ca atare de beneficiar, titularul de investiţie, de proiectant şi constructor, la aprobarea şi execuţia investiţiei. Certificarea firmelor pentru elaborarea de studii, proiecte, în execuţie, consultanţă în domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de gospodărire a apelor se realizeaza pe trei nivele dupa cum urmeaza:

- nivelul 1 pentru unităţile specializate, care pot desfăşura activităţile definite mai sus, indiferent de amploarea şi complexitatea tehnică a acestora (pentru valori de investiţie estimate la peste 1.000.000 euro, valoare echivalentă în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României);

- nivelul 2 pentru unităţile specializate, care pot desfăşura activităţile definite mai sus (pentru valori de investiţie estimate între 300.000 şi 1.000.000 euro, valoare echivalentă în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României);

- nivelul 3 pentru unităţile specializate, care pot desfăşura activităţile definite mai sus (pentru valori de investiţie estimate sub 300.000 euro, valoare echivalentă în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României).

Trecerea de la un nivel la altul se poate face numai printr-o nouă solicitare de certificare. Avizul de gospodărire a apelor reprezintă actul ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic urmatoarele procese:

- finanţarea şi execuţia obiectivelor noi de investiţie ce urmează să fie construite pe ape sau care au legătură cu apele de suprafaţă subterane, inclusiv construcţiile şi instalaţiile ce se execută pe litoralul Mării Negre, pe faleza şi pe plaja mării, precum şi pe fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;

- dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente ale utilizatorilor de apă, pentru situaţii în care, până la promovarea lucrărilor propuse, nu au intervenit modificări ale prevederilor avizului de gospodărire a apelor obţinut anterior.

Emitentul avizului de gospodărire a apelor impune condiţii pentru:

- respectarea limitelor impuse prin actele normative şi standarde; - asigurarea conservării şi dezvoltării resursei de apă; - contorizarea prelevărilor de apă; - asigurarea scurgerii salubre pe cursurile de apă; - evitarea risipei de apă; - asigurarea monitorizarii calităţii apelor uzate evacuate;

- asigurarea sistemului de alarmare-avertizare a localităţilor amplasate în aval de o lucrare de barare, precum şi a altor condiţii ce conduc la protejarea interesului public în acest domeniu.

Posesorul avizului de gospodărire a apelor are obligaţia să anunţe în scris direcţiile de ape bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" despre data de începere a execuţiei lucrărilor, cu 10 zile înainte de aceasta. 4.5.6 Avizul tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie Condiţiile de racordare sunt reglementate, iar cele in vigoare sunt prevăzute în Codul tehnic ale reţelelor electrice de distribuţie aprobat prin Decizia 101 din 2001 a ANRE şi în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la RED (retele electrice de distributie). Scopul Codului este de a promova şi impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora. Codul are ca obiective:

- stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

- stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor Operatorilor de Distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie;

- stabilirea standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice;

- stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

- stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie;

- stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre Operatorii de Distribuţie şi Operatorul de Transport, Operatorul de Sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie.

Etapele procesului de racordare la reţelele electrice de distribuţie La cererea făcută de orice solicitant (producător de energie electrică, alt Operator de Distribuţie, alt titular de licenţă de furnizare decât Operatorul de Distribuţie pe zona respectivă, consumator) cu privire la realizarea unui nou racord sau modificarea unui racord existent la RED, Operatorul de Distribuţie realizează, după caz, următoarele operaţiuni principale:

- analizează cererea de racordare şi documentaţia tehnică anexată ; - emite Avizul tehnic de racordare ; - propune contractul de racordare (pe baza contractului cadru de

racordare elaborat de Autoritatea competentă, a Avizului tehnic de racordare eliberat de Operatorul de Distribuţie, a proiectului tehnic,

elaborat prin grija solicitantului şi avizat de Operatorul de Distribuţie şi după caz, a autorizaţiei emise de Autoritatea competentă);

- propune solicitantului, în regim concurenţial, un contract de execuţie.

Contractul de racordare conţine:

- lucrările ce trebuie efectuate pentru realizarea racordului la RED; - lucrările ce trebuie efectuate pentru extinderea sau întărirea RED

impuse de realizarea sau modificarea racordului respectiv; - variante de eşalonare pentru lucrările de racordare; - condiţiile privind accesul şi desfaşurarea lucrărilor de realizare sau

modificare a racordului şi, atunci când se impune, condiţiile necesare desfăşurării lucrărilor de extindere sau întărire a RED, pentru cazul în care solicitantul va încredinţa unui terţ execuţia lucrărilor.

- serviciile asigurate de către Operatorul de Distribuţie în exploatarea racordului şi, respectiv, tariful de racordare reglementat, calculat pe baza metodologiei emise de Autoritatea Competentă.

Cererea de racordare impune specificarea cel puţin a următoarelor informaţii:

- numele, adresa şi telefon,faxul sau e-mail-ul solicitantului; - obiectul solicitării de racordare (grupuri generatoare, instalaţii de

distribuţie, instalaţii consumatoare etc., inclusiv amplasamentul); - angajamentul solicitantului de a respecta Codul; - lista documentaţiilor anexate cererii de racordare.

Documentaţia tehnică aferentă cererii de racordare va cuprinde după caz, următoarele:

- avizul de amplasament ; - studiul de soluţie pentru racordarea la RED ; - pentru instalaţii de distribuţie, instalaţii consumatoare la 110 kV:

datele standard de planificare (notate cu S) cuprinse în Anexa nr. 2 (Tabelul 2 şi Tabelul 3);

- pentru instalaţii consumatoare racordate la tensiuni sub 110 kV: datele prevăzute în formularele cadru de chestionar din Anexa nr.2 ( Chestionar 1 - mici consumatori respectiv Chestionar 2 – mari consumatori) şi în conformitate cu Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la RED, emis de Autoritatea Competentă;

- pentru instalaţii de compensare a puterii reactive: datele standard de planificare (notate cu S) cuprinse în Anexa nr. 2 (Tabelul 4 şi Tabelul 3);

- pentru toate categoriile de instalaţii valoarea daunelor pe care solicitantul racordării le solicită în cazul întreruperii funcţionării datorită indisponibilităţilor din RED.

4.6. Conţinutul cadru al proiectelor de investiţii

4.6.1 Generalităţi In vederea eliminării unor cheltuieli importante înainte de a exista toate asigurările că investiţia dorită poate fi executată, lucrările de proiectare, pentru proiectele de investiţii, se contractează şi se execută, interactiv, în mai multe etape (faze). După selecţia proiectantului (uneori investitorul solicită proiectanţi specializaţi numai în etapa a doua), începe prima etapă (studiul de prefezabilitate - SPF), în care investitorul trebuie să studieze soluţiile tehnice posibile pentru realizarea investiţiei conforme cu strategia zonală (cuprinsă în planurile de amenajare a teritoriului) şi să evalueze costul estimativ al acestora. Tot în această fază investitorul poate solicita autorităţii publice locale Certificatul de urbanism prin care autoritatea publică locală îl informează asupra condiţiilor în care îi va fi eliberată Autorizaţia de construire. În etapa a doua, pe baza unui proiect cu un conţinut financiar important (studiul de fezabilitate – SF, pentru continutul cadru al proiectelor vezi noua reglementare HG 28 din 2008 si Ordinul MDRL 863 din 2008, ambele se gasesc pe http://www.tproiect.ro/instalatii/Legislatie%20-%20Multiplicari%20in%20scop%20didactic/ ), se adoptă decizia de finanţare a proiectului. Studiul de fezabilitate trebuie să fie un proiect „bancabil”, adică trebuie să fie realizat de către firme agreate de finanţatori (care pot fi alţii decât investitorii) şi conform cerinţelor acestora. Tot în această etapă trebuie obţinute avizele solicitate în Certificatul de urbanism pe baza unor documentaţii realizate de proiectant. După adoptarea deciziei de finanţare a proiectului investitorul comandă proiectantului faza a treia de proiectare, (proiectul tehnic – PT, caietele de sarcini - CS şi proiectele pentru autorizarea lucrărilor de construire - PAC, de organizare a execuţiei lucrărilor - POE şi pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare – PAD), ultimele două dacă este cazul sau dacă sunt solicitate în Certificatul de urbanism. Contractul de proiectare poate inceta după derularea etapei a treia şi atunci următoarea faza de proiectare, care se numeşte detalii de execuţie - DE, este realizată, de regulă, de executantul (antreprenorul), desemnat de investitor, care îşi adaptează oferta la cerinţele din proiectul tehnic solicitand avizul proiectantului de la faza anterioară pentru punerea în operă a proiectului realizat. Desemnarea executantului se poate face printr-un procedeu de selecţie (vezi capitolul 5) sau prin încredinţare directă. Procedeele de selecţie pot avea la bază o documentaţie de selecţie (licitaţie) care este contractată cu proiectantul, este realizată de investitor sau de un consultant desemnat de investitor şi finanţator (acesta este cazul investiţiilor finanţate din fonduri ale Comunităţii Europene).

Atunci când proiectul se aplică la o construcţie existentă şi se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare partială, precum şi la lucrări de reparaţii, acesta trebuie avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau trebuie să aibă la bază o expertiză tehnică întocmită de un expert tehnic atestat (in vigoare este atestarea MLPAT), acest lucru urmând să fie consemnat obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei. Conţinutul cadru al proiectelor, pentru toate fazele de proiectare, este reglementat (reglementarea nu are caracter obligatoriu decat pentru achizitii publice) în Ordinul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei nr. 1013 din 6 iunie 2001 şi nr. 873 din 12 iunie 2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii. Inainte de începerea unui proiect, indiferent de faza de proiectare, proiectantul trebuie să cunoască toate prevederile legate de condiţiile impuse de amplasament şi de corelare cu alte lucrări care pot afecta lucrările contractate. De exemplu la faza de proiectare studiu de fezabilitate trebuie cunoscute toate avizele emise de instituţiile şi firmele implicate în procesul de avizare şi care pot avea implicaţii în procesul de proiectare. Avizele importante în proiectarea instalaţiilor pentru construcţii sunt în special cele legate de utilităţi (apa şi canal, energie termică, gaze naturale, energie electrică, salubritate, telefonie, televiziune, radio şi reţele de calculatoare), PSI (cele care rezultă din avizul PSI şi din scenariul de siguranţa la foc), sănătatea oamenilor (microclimate speciale sau nivele maxime admise pentru diverşi poluanţi), protecţia mediului (pentru proiectele de investiţii se pot solicita studii de evaluare a impactului asupra mediului) şi apărarea civilă (în măsura în care se solicită instalaţii pentru adăposturile ALA). 4.6.2 Studiul de prefezabilitate Studiul de prefezabilitate este documentaţia care ofera investitorului prima imagine corecta asupra solutiilor tehnice, a resurselor care trebuie utilizate pentru realizarea investitiei si a necesitatii si oportunitatii realizarii acesteia. Studiul de prefezabilitate are caracter intern, pe baza lui se pot lua decizii, in interiorul organizatiei investitorului, legate de solutiile tehnice propuse si de modalitatile de finantare posibile. Chiar si neaprobarea studiului de prefezabilitate este benefica pentru virtualul investitor pentru ca aceasta duce la economisirea unor fonduri importante legate de realizarea fazelor urmatoare de proiectare. Un studiu de prefezabilitate aprobat ofera investitorului posibilitatea organizarii selectiilor si contractarii etapelor umatoare de proiectare.

Parţi din studiul de prefezabilitate pot fi utilizate pentru solicitarea certificatului de urbanism si chiar a avizele de principiu (pentru acordul unic) urmand ca la realizarea studiul de fezabilitate sa fie cunoscute conditiile impuse, prin avize, pentru realizarea investitiei. 4.6.2.1 Partea scrisă Partea scrisă a unui studiu de prefezabilitate trebuie să cuprindă următoarele capitole:

- Date generale; - Evaluări; - Date tehnice; - Variante de finanţare a investiţiei.

In capitolul Date generale trebuie cuprinse elemente ca:

- denumirea investiţiei; - proiectantul studiului de prefezabilitate; - finanţatorii posibili (ordonatorul principal de credite, pentru

finanţări de la bugetul statului); - beneficiarul (sau autoritatea contractantă); - amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); - tema de proiectare; - fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei.

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii in aceasta faza trebuie sa convinga investitorul dar in studiul de fezabilitate ea poate îmbrăca forme diverse funcţie de tipul investiţiei şi de cerinţele finanţatorului. Uneori această parte a proiectului poate fi extrem de consistentă cuprinzând la rândul ei elemente din studii de politică economică şi socială, de marketing, de mediu sau legate de sănătatea oamenilor. Astfel pot fi solicitate:

- prezentarea obiectivelor proiectului (obiectivul principal şi obiectivele specifice) si indicatorii specifici pentru atingerea obiectivelor;

- rezultatele aşteptate (care trebuie să fie SMART-specifice, măsurabile, acceptate, realistice şi dependente de timp);

- descrierea situaţiei actuale, a cererii şi a evoluţiei acesteia în perioada de viaţă economică a investiţiei;

- analiza unor alte opţiuni având în vedere compararea acestora cu opţiunea de bază (care este de a nu întreprinde nimic din ce s-a prevăzut în proiect);

- analiza socio-economică (geografia şi populaţia, situaţia economică şi socială din zona interes, din zone vecine sau din zone în care investiţia are impact).

Capitolul de evaluări trebuie să conţină:

- valoarea totală estimată a investiţiei; - cheltuieli pentru proiectarea studiului de prefezabilitate; - cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate; - cheltuieli pentru obţinerea avizelor legale necesare elaborării studiilor

de prefezabilitate şi fezabilitate; - cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii

pentru atribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii pentru membrii comisiei de selecţie şi cheltuieli de deplasare etc.).

Evaluarea investiţiei se face utilizând indici economici, cum ar fi: lei/m2 de suprafaţa încălzită, răcită sau iluminată (pentru instalaţii interioare de încălzire, răcire şi iluminat), în lei/Kw (pentru instalaţii electrice de forţă şi protecţie sau pentru centrale termice şi frigorifice), în lei/m3 de apă epurată sau tratată (pentru staţii de epurare a apelor uzate sau pentru staţii de tratare a apei), în lei/m3, Km pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale, etc. Utilizarea unor asemenea indici este extrem de delicată şi nu poate fi făcută decât de firme de proiectare care au o bază de date formată din proiecte de acelaşi tip. De asemenea sunt necesare o serie de corecţii şi adaptări conforme cu noua situaţie (date climatice noi, concentraţii ale poluanţilor, microclimat interior specific, etc.) de aceea recomandăm ca asemenea evaluări să fie realizate doar atunci când exista suficienta experienţa de proiectare, baze de date disponibile şi o cunoaştere detaliata a particularităţilor noii investiţii. O altă variantă prin care poate fi determinată valoarea investiţiei este dimensionarea acesteia pe baza unor indici tehnici, determinarea unor liste de cantităţi comasate pe categorii de lucrări şi aplicarea unor preţuri medii de piaţa la aceste cantităţi (uneori beneficiarul solicită proiectantului justificarea acestor valori prin oferte de la furnizori). Deşi utilizarea indicilor tehnici pentru predimensionarea instalatiilor necesită mai multă muncă, noi recomandăm adoptarea acestei metode în faza studiu de prefezabilitate. Indicii tehnici ce pot fi utilizaţi în dimensionarea instalaţiilor pentru construcţii sunt indicaţi, uneori, în reglementări tehnice sau pot fi determinati in cadrul firmei de proiectare, avizati intern si utilizati conform deciziei prin care se impune utilizarea lor. De exemplu, în Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare (indicativ I 5) se indică pentru determinarea debitului de aer la ventilarea generală a încăperilor cu degajări de noxe metoda numărului de schimburi de aer (volume pe oră), acestea fiind indicate în anexa 2 a Normativului, specificându-se în acelasi timp la art.19.17 ca această metodă nu

poate fi utilizată decât “în faza iniţială a proiectelor”, noi spunem în faza de prefezabilitate. Pentru determinarea pe bază de indici a necesarului de căldură la clădirile de locuit se pot utiliza prevederile Normativului privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit (indicativ C 107/1 din 1997) unde în anexa 2 se indică coeficienţi globali normaţi de izolare termică în w/(m3K). Capitolul Date tehnice ale lucrării trebuie să conţină:

- suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat de lucrare;

- caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul şi perioada de colţ; natura terenului de fundare şi presiunea convenţională; nivelul maxim al apelor freatice);

- caracteristicile principale ale construcţiilor (pentru clădiri trebuie indicate ariile construită si aria desfăşurată precum si numărul de niveluri, iar pentru reţele se vor indica lungimile si diametrele acestora);

- principalele utilaje precum si dotarea construcţiilor (cazane de abur sau apă fierbinte, hidrofoare, ascensoare, dotari P.S.I. etc.);

- utilităţi (modul de asigurare a acestora şi soluţiile avute în vedere).

Modul de finanţare al investiţiei Din valoarea estimată a investiţiei se evidenţiază care este proporţia de finanţare din surse proprii, din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local, din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate direct de stat. Pentru credite se specifica finantatorii posibili si se face trimitere la normele acestora pentru realizarea studiului de fezabilitate, daca este cazul. 4.6.2.2 Partea desenată Partea desenată a studiului de prefezabilitate este formată din planul de amplasare în zonă (1:25.000–1:5.000), planul general (1:5.000–1:1.000) si schemele de principiu pentru instalatii. 4.6.3 Studiul de fezabilitate Studiul de fezabilitate este etapa de proiectare care are rolul de a convinge investitorul, eventual si pe finanţatorul acestuia, de eficienţa utilizării fondurilor solicitate. De regula investitorii privaţi iau decizia de a investii având in vedere rezultatele analizei financiare a proiectului.

Statul, administratiile publice locale sau instituţiile financiare internaţionale iau decizia de a investii (si se recomanda acest lucru şi finanţatorilor privaţi) pe baza analizelor economice si financiare pentru a determina corect impactul proiectului atât asupra celor care participa la realizarea lui cât si asupra economiei in ansamblu. Daca investiţia are o conotaţie economico-sociala puternica atunci pe lângă eficienţa financiară, coborâtă de regula la acest gen de investiţii, trebuie realizată o analiză economica care poate oferii argumente privind necesitatea si oportunitatea investitiei. Din punct de vedere tehnic studiul de fezabilitate prezinta soluţii la nivel de predimensionare ca si studiul prefezabilitate dar din punct de vedere economic si financiar are o consistenta deosebita. Partea financiara a studiului de fezabilitate cuprinde evaluari ale vanzarilor si cheltuielilor pe durata de viata economica a investitiei precum si indicatorii economici si financiari considerati relevanti pentru analiza eficientei investitiei. De asemenea de cele mai multe ori finantatorii solicita si analiza de risc si sensibilitivitate aferenta a cel putin trei scenarii posibile in evolutia economica a investitiei propuse. Investitorul (atunci când acesta nu este finanţator) dar si proiectantul, trebuie sa verifice inaintea contractării lucrarii de proiectare, daca finantatorul agreaza firma de proiectare care va realiza studiul de fezabilitate. 4.6.3.1 Partea scrisa Partea scrisa a unui studiu de fezabilitate trebuie să conţină următoarele capitole:

- Date generale; - Date tehnice; - Date privind forţa de muncă care va deservi investiţia după realizarea

acesteia; - Devizul general estimativ al investiţiei; - Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei; - Modul de finanţare al investiţiei; - Avize şi acorduri.

In capitolul Date generale trebuie prezentate:

- denumirea investiţiei; - proiectantul general şi subproiectanţii de specialitate dacă este cazul; - finanţatorul (sau ordonatorul principal de credite pentru finanţări de la

bugetul statului); - beneficiarul; - amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

- tema de proiectare; - fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei; - descrierea funcţională şi tehnologică a instalaţiilor proiectate cu

trimiteri la alte proiecte, pentru corelare, dacă este cazul, inclusiv memorii tehnice, pe specialităţi.

In aceasta etapa, functie de cerintele finantatorului, fundamentarea si oportunităţii investiţiei poate fi extrem de consistentă cuprinzând la rândul ei elemente din studii de politică economică şi socială, de marketing, de mediu sau legate de sănătatea oamenilor. Astfel pot fi solicitate urmatoarele:

- prezentarea obiectivelor proiectului (obiectivul principal şi obiectivele specifice) si indicatorii specifici pentru atingerea obiectivelor;

- rezultatele aşteptate (care trebuie să fie SMART-specifice, măsurabile, acceptate, realistice şi dependente de timp);

- descrierea situaţiei actuale, a cererii şi a evoluţiei acesteia în perioada de viaţă economică a investiţiei;

- analiza unor alte opţiuni având în vedere compararea acestora cu opţiunea de bază (care este de a nu întreprinde nimic din ce s-a prevăzut în proiect);

- analiza socio-economică (geografia şi populaţia, situaţia economică şi socială din zona interes, din zone vecine sau din zone în care investiţia are impact).

Datele tehnice ale lucrării trebuie să cuprindă minimum:

- suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitiv sau temporar) de lucrare;

- caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul, natura terenului de fundare şi presiunea convenţională, nivelul maxim al apelor freatice);

- caracteristicile principale ale clădirilor1 (deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit) si ale reţelelor (lungimi, diametre, materiale, condiţii de pozare, alte informatii considerate relevante);

- structura constructivă (pentru clădiri1 şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu descrierea tehnologiilor de realizare şi a condiţiilor de exploatare ale fiecărui obiect - pe scurt);

- utilajele principale vor fi descrise pe scurt prezentandu-se parametri functionali definitorii (cazane, schimbătoare de căldură, recipiente, generatoare de apă rece, staţii de ridicare a presiunii, tablouri electrice, centrale de ventilare şi climatizare, eventual ventiloconvectoare, unităţi exterioare şi interioare pentru instalaţiile de aer condiţionat în sistem split sau multisplit, etc.);

1 Sunt completate de arhitecti sau ingineri constructori

- instalaţii interioare (se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile interioare de încălzire, ventilare şi climatizare, iluminat, forţă, curenţi slabi, apă, canalizare etc.);

- modul de asigurare a utilităţilor (conform cu avizele obtinute). In capitolul Date privind forţa de muncă care va deservi investiţia după realizarea acesteia trebuie indicat numărul personalului care va deservi viitoarea investiţie evidenţiindu-se numărul personalului de execuţie şi locurile de muncă nou-create.

Devizul general estimativ al investiţiei trebuie să cuprindă valoarea totală a investiţiei, cu detalierea ei pe o structura cadru, care, pentru investiţiile finanţate de la bugetul statului, este reglementată prin Hotararea de Guvern nr. 1 179 din 2002 şi este prezentată în anexa XXI. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei sunt:

- valoarea totală (în preţuri – luna, anul sau cursul de schimb pentru valuta în care are loc finanţarea), din care trebuie evidenţiată valoarea lucrărilor de construcţii-montaj (C+M);

- eşalonarea pe ani a cheltuielilor de capital (TOTAL/C + M); - durata de realizare a investiţiei (în luni); - capacităţi de producţie (în unităţi fizice); - condiţiile financiare de realizare a obiectivului1 (analiza cash-flow, rata

internă de rentabilitate, analiza raportului cost–profit, rata impozitului pe profit, perioada de scutire de impozit pe profit, influenţa variaţiei în timp a preţurilor, rata dobânzii la credite bancare, rata de schimb valutar etc.), în cazul proiectelor cu finanţare externă acest capitol este foarte important şi se prezintă sub forma unui proiect economic care cuprinde analiza financiară, analiza economică şi analiza de risc şi senzitivitate;

- producţia şi desfacerea1 (lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică anuală, pe produse, durata proiectată pentru funcţionarea capacităţii, pentru fiecare produs şi preţul unitar pe fiecare produs);

- materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru fiecare produs şi preţurile de procurare a acestora1;

- manopera (cu detalierea pe structura de personal)1; - cheltuieli generale ale unităţii1 (taxe, comisioane, impozite, instruire

personal, chirii şi amortismente, cheltuieli de administraţie şi marketing etc.).

Modul de finanţare al investiţiei

1 Numai daca se solicita prin tema de proiectare

Din valoarea totală estimativă a investiţiei se evidenţiază care este proporţia de finanţare din surse proprii ale investitorului, din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau ale bugetelor autoritatilor publice locale, din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate direct de stat. Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:

- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei (numai pentru investiţii finanţate de la bugetul statului);

- certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat;

- avizele privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaze naturale combustibile sau alti combustibili, apă, canal, telecomunicaţii etc.);

- acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi a apelor; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, prin

certificatul de urbanism, funcţie de tipul lucrărilor proiectate. 4.6.3.2 Partea desenată Partea desenată a studiului de fezabilitate trebuie să conţină:

- planul de amplasare în zonă (realizat la scara 1:25 000 până la 1:5 000 funcţie de suprafaţa ocupată de investiţie şi vecinătăţile afectate de realizarea acesteia);

- planul general sau de situatie (prezentat la scara 1:5.000 până la 1:500) cu retelele existente si cu cele propuse;

- planuri de arhitectură – planurile nivelelor cu distributii pentru toate categoriile de instalatii (sanitare, gaze naturale combustibile, electrice, termice, ventilare), faţade, vederi, secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii;

- scheme funcţionale. 4.6.3.3 Evaluarea financiara si economica a proiectelor de investiţii Evaluarea financiară relevă avantajul proiectului pentru firma care realizează investiţia iar evaluarea economică releva avantajele pentru economie in ansamblu (pentru întreaga colectivitate). Analiza financiara este o parte importantă a studiului de fezabilitate, întrucât indicatorii calculaţi sunt utilizati atat in procesul de selectie a unor variante posibile pentru aceiasi investitie cat si pentru ierarhizarea sau clasarea unor investitii diferite dar care au acelasi investitor.

Indicatorii financiari consideraţi relevanţi de cea mai mare parte a investitorilor sunt rata internă a rentabilităţii RIR („Internal rate of return”- IRR), valoarea netă actualizată VNA sau VAN („Net present value”- NPV) şi termenul de recuperare a investiţiei actualizat („discounted payback period”). Pentru determinarea NPV (VNA) si IRR (RIR), se calculeaza fluxul de numerar net actualizat, pentru durata de viaţă economică a obiectivului (calculată conform H.G. 964/30.12.1998 dacă nu există alte reguli impuse de finanţator). După determinarea fluxurilor nete actualizate cei doi indicatori pot fi calculaţi cu ajutorul funcţiilor NPV (VAN) si IRR (RIR) din Excel. Fluxul de numerar net este diferenta dintre incasari si plati la o perioada luata ca unitate (de obicei o luna) si pentru o durata egala, de regula, cu durata economica de viata a investitiei. Actualizarea este procesul prin care se determina valoarea prezenta a unui flux de numerar viitor. Astfel o suma castigat in viitor este adusa in prezent prin diminuarea ei de la data castigarii ei pana in prezent cu o rata a dobanzii pentru plasamente cu risc minim. In acest fel plasamentul cu risc minim este limita fata de care se evalueaza oportunitatea de a investi. Costuri operaţionale anuale, costuri directe, costuri cu forţa de muncă sunt preluate din fişa de calcul a preţului pentru produsele care asigură venituri (de exemplu: apa potabilă vândută, apa uzată preluată, energie termică vândută, gaze naturale combustibile vândute, energie electrică vândută, apa răcită vândută, etc.). Platile pentru realizarea investitiei sunt introduse in fluxul de numerar pentru valoarea din devizul general repartizata pe durata prevazuta in indicatorii tehnico-economici. Pentru realizarea lucrarilor de analiza financiara recomandam consultarea lucrarilor [1] si [4] In evaluarea economică a proiectului criteriu sintetic este rentabilitatea nationala a acestuia calculată pe baza valorii nete actualizate si a ratei de rentabilitate interna (determinate dupa principiul de la analiza financiara) dar diferentele care apar intre cele doua metode de analiza sunt determinate de nivelul costurilor si beneficiilor considerate. Astfel evaluarea economica nu considera costuri impozitele, taxele, dobânzile şi alte sume care sunt costuri pentru firma investitoare dar la nivelul economiei naţionale sunt doar transferuri utilizate pentru crearea unor noi valori. Exista doua nivele de evaluare economica. In prima faza se procedează la o analiza sumara in care se realizează calculele de la analiza financiară cu diferenţa ca toate costurile sunt afectate de coeficienti de creştere sau de

diminuare (taxele si impozitele fiind eliminate) a valorii de piata utilizate in analiza financiară. Coeficienţii utilizaţi ţin cont de impactul activitaţii respective asupra economiei naţionale. Analiza economică detaliată a proiectului se bazeaza pe evaluarea efectelor proiectului asupra economiei utilizăndu-se preturi de piaţă pentru cuantificarea lor. Se consideră trei categorii de efecte: directe (avantajele generate de proiect pentru cei care participă la realizarea acestuia), indirecte (pe orizontala economică) sau induse (generate de utilizarea taxelor si impozitelor obţinute prin realizarea proiectului). Estimarea riscului individual a unui proiect Exista trei metode consacrate pentru analiza riscului individual al unui proiect: analiza de sensibilitate, analiza scenariilor si simularea Monte Carlo (denumita astfel pentru ca s-a dezvoltat din matematica jocurilor de noroc). Analiza de sensibilitate (senzitivity analysis) se dezvolta in jurul unei variante de baza fata de care este analizata evolutia unui indicator financiar important (de exemplu VAN) ca raspuns la modificarea unei singure variabile de intrare. Variabila de intrare se modifica cu cateva procente peste si sub valoarea prevazuta pentru varianta de baza, calculandu-se VAN in aceste ipoteze. In final evolutia indicatorul relevant ( in cazul nostru VAN) este reprezentata grafic in functie de variabila de intrare modificata. Cu cat panta indicatorului financiar este mai mare cu atat proiectul este mai riscant. In cadrul analizei scenariilor se recalculează indicatorii financiari consideraţi relevanţi având în vedere una sau mai multe variabile care pot să dea o evoluţie defavorabilă (scenariul pesimist) investiţiei pe o anumită perioadă. Investitia este considerata fezabila daca si in aceste conditii indicatorii financiari au valori care pot fi aceptate de finantator. De exemplu, daca in prognoza vanzarilor de apa potabila am avut in vedere consumul mediu normat în STAS 1478 din 1990, sa zicem 280 l/persoana şi zi, putem estima (in scenariu pesimist) că în perioda următoare, în România, acesta va scădea până la circa 150 l/persoana şi zi, valoare medie pentru acelaşi tip de consumatori in Comunitatea Europeană ). In previziunea fluxurilor de numerar de regulă se consideră ca variabile preţul produsului (la noi in tara mai ales datorita cresterii pretului energiei si a cheltuielilor cu forta de munca) şi producţia (uneori si cresterea valorii investitiilor propuse).

Simularea Monte Carlo este metoda de analiza a riscului care leaga sensibilitatea si distributiile de probabilitate pentru variabilele de intrare (deci cele doua metode prezentate anterior). Simularea ofera date mai corecte decat metodele descrise mai sus dar aplicarea ei necesita un computer relativ puternic si un pachet eficient de programe pentru planificare financiara.

4.6.5 Proiectul tehnic

Proiectul tehnic verificat, avizat şi aprobat potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia scrisă şi desenată de baza pentru executia lucrarilor. Proiectul tehnic trebuie să asigure suficiente informaţii beneficiarului încât acesta sa se poata convinge ca lucrarea raspunde cerinţelor sale tehnice, economice şi tehnologice. De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic să fie complet şi suficient de clar, încât să se poată elabora pe baza lui detaliile de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă, dar cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări respective şi fără a se depăşi costul lucrării, stabilit în faza de ofertă pentru execuţia lucrărilor. Partea scrisă a unui proiect tehnic trebuie să cuprindă următoarele capitole:

- Descrierea generală a lucrărilor; - Breviarele de calcul; - Caietele de sarcini pe specialităţi; - Listele de cantităţi; - Graficul general de realizare a lucrării şi programul calităţii.

4.6.4.1 Descrierea generală a lucrărilor În descrierea generală a lucrărilor care fac obiectul proiectului tehnic se vor preciza următoarelor elemente:

- amplasamentul; - categoria de importanta a cladirii si gradul de rezistenta la foc; - topografia; - clima şi fenomenele naturale specifice zonei; - geologia, seismicitatea; - descrierea prezentarii proiectului (volume, broşuri, capitole); - organizarea de şantier, descriere sumară, demolări, devieri de

reţele etc.; - sursele de utilitati (apă, energie electrică, gaze, telefon etc.) pentru

organizarea de şantier şi cele definitive; - căile de acces, căile de comunicaţii, căile de acces provizorii;

- programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, programul de recepţie;

- trasarea lucrărilor; - protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier; - măsurarea lucrărilor; - dotarea minima cu laboratoare, ceruta contractantului (ofertantului)

şi testele care cad în sarcina acestuia; - curăţenia în şantier; - serviciile sanitare; - relaţiile dintre contractant (ofertant), consultant şi persoana juridică

achizitoare (investitor); - memoriile tehnice, pe specialităţi (aici se prezinta descrierea

solutiilor tehnice adoptate in proiect).

4.6.4.2 Breviarele de calcul În acest capitol se prezintă explicit metodele de dimensionare şi rezultatele acestora. În breviarele de calcul de la faza proiect tehnic este interzisă utilizarea unor metode de dimensionare care utilizează indici recomandaţi de normative pentru calcule de evaluare, este interzisă de asemenea aplicarea unor metode care nu asigură respectarea exigentelor esenţiale cuprinse în Legea 10 din 1995 pentru domeniului în care se face dimensionarea. Recomandam utilizarea standardelor care se referă la dimensionarea instalaţiilor pentru construcţii chiar daca aplicarea lor nu este obligatorie. Trebuie ştiut că aplicarea unei metode de dimensionare prevăzuta într-un standard român, nu exonerează proiectantul de responsabilităţile ce-i revin privind dimensionarea instalaţiilor, fata de beneficiar, decât daca în tema de proiectare sau in contract s-a făcut precizarea ca dimensionarea se va face conform cu acel standard. Caracteristicile de material utilizate în breviarele de calcul la faza proiect tehnic sunt orientative. De exemplu, rugozitatea (unei ţevi pentru alimentarea cu apă), utilizată în calculul pierderilor de sarcină, se preia la faza proiect tehnic ca o valoarea medie pentru cel puţin doi producători, iar la faza de proiectare detalii de execuţie se vor recalcula pierderile de presiune funcţie de caracteristicile materialului care a fost oferit de antreprenorul selectat de beneficiar. Aceste caracteristici se preiau din anexele agrementului tehnic, din anexele procesului verbal de omologare al produsului sau din documente legate de calitate (buletine de calitate) eliberate de producători. De asemenea gabaritul utilajelor, pierderea de presiune pe circuitele acestora (apă, aer, agent frigorific, alte fluide) şi alte caracteristici specifice vor fi preluate la faza proiect tehnic ca valori medii pentru utilajele comercializate in Romania, urmând ca la faza detalii de execuţie proiectantul de la faza proiectul tehnic să avizeze calculele realizate de proiectantul de la detalii de execuţie sau să refacă

el însuşi aceste calcule având în vedere caracteristicile din cartea tehnică a utilajului. Atenţie, nu se preiau date tehnice din prospecte comerciale (majoritatea au înscris un mesaj din partea producătorului prin care orice caracteristică indicată în aceste prospecte poate fi schimbată fără anunţuri prealabile). Atunci când sunt utilizate pentru dimensionare programe de calcul care nu au fost realizate de executantul proiectului acesta va indica autorul programului, numarul licenţei precum si numarul si data eliberarii agrementului tehnic pentru program. 4.6.4.3 Specificatii tehnice (breviare de calcul, caiete de sarcini pe specialităţi si fise tehnice ale utilajelor, sistemul de management al calitatii si graficul de control al calităţii pe faze determinante) Caietele de sarcini dezvoltă în scris elementele tehnice menţionate în planşe şi prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor. Caietele de sarcini se prezintă, de regulă, în volume distincte, pe specialităţi. Planşele, breviarele de calcul şi caietele de sarcini sunt complementare iar modul în care unul din aceste documente prevalează asupra altora este detaliat în documentaţia de selecţie a antreprenorului şi apoi în contractul de antrepriză. Caietele de sarcini conţin: - performantele de referinta pentru utilaje, echipamente, materiale si lucrari; - descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite, care asigura

performantele de referinta si exigenţele de calitate minim admise; - detaliază notele din planşe şi cuprind caracteristicile şi calităţile materialelor

folosite, testele şi probele acestora; - descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele,

verificările şi probele acestor lucrări, ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final.

Împreună cu planşele, trebuie să fie astfel concepute încât pe baza lor să se poată determina cantităţile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor, forţa de muncă şi dotarea necesară în vederea execuţiei lucrărilor. Să definească calitatea materialelor si execuţiei cu trimitere la standarde, normative şi prescripţiile tehnice impuse pentru realizarea lucrarilor precum si pentru teste, verificări şi probe. În acelaşi timp prevederile caietelor de sarcini nu trebuie să fie restrictive, indicând procedurile, materialele, utilajele sau echipamentele numai din punct de vedere al performantei acestora fără să indice denumiri comerciale sau furnizori.

Trebuie indicat şi modul de urmărire a comportării în timp a lucrării, măsurile şi acţiunile de demontare, de demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural al deşeurilor), după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea). Tipuri şi forme de caiete de sarcini În funcţie de destinaţie caietele de sarcini pot fi:

– caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor; – caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri

în funcţiune, urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii tehnice a construcţiei;

– caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente şi confecţii diverse.

Caietele de sarcini pentru utilaje şi echipamente se completează cu fise tehnice în care sunt înscrise caracteristicile şi performantele minime solicitate de proiectant. În funcţie de domeniul la care se referă caietele de sarcini pot fi:

– caiete de sarcini generale care se referă la lucrări curente în domeniul instalaţiilor pentru construcţii şi care acoperă majoritatea categoriilor de lucrări; acestea se pot sistematiza pe categorii şi capitole de lucrări (pot fi utilizate la mai multe lucrări datorita formei şi cuprinsului cu grad ridicat de generalitate);

– caiete de sarcini speciale care se referă la lucrări specifice şi care sunt elaborate independent pentru fiecare lucrare.

Fisele tehnice ale utilajelor Fisele tehnice ale utilajelor exprima sintetic caracteristicile principale si performantele utilajelor respective (vezi anexa..).

Sistemul de management al calitatii si graficul de control al calităţii pe faze determinante La solicitarea investitorului proiectantul stabileşte categoria de importanţă a construcţiei. Funcţie de categoria de importanţă a construcţiei proiectantul, în acord cu investitorul, indica un sistem de asigurarea al calităţii minim necesar pentru realizarea lucrărilor. Categoriile de importanţă pentru construcţii sunt reglementate. Reglementarea actuală este Hotarârea Guvernului nr.766 din 1997. Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru construcţii sunt: - construcţii de importanţă excepţională (A); - construcţii de importanţă deosebită (B); - construcţii de importanţă normală (C);

- construcţii de importanţă redusă (D).

Între categoria de importanţă a construcţiilor şi modelele de asigurare a calităţii se recomandă respectarea corespondenţei din tabelul de mai jos. TABELUL 1 Corespondenţa dintre categoria de importanţă a clădirii si sistemele de asigurare

(management) a calităţii

Categoria de importanţă a construcţiei Modelul de asigurare a calităţii

excepţională (A) specială

ISO 9001 / 2000 modulul H

deosebită (B) ISO 9001 / 2000 modul H sau modul D

normală (C) ISO 9001 / 2000 modul D sau E

redusă (D) Plan al calitaţii vizat de specialist acreditat MLPTL sau ISO 9001 / 2000 modul E

In afară de indicarea sistemului de asigurare (management) al calităţii proiectantul trebuie să realizeze si să impună pe parcursul execuţiei respectarea unui programul de control al calităţii pe şantier pe faze determinante aşa cum rezultă acestea prin transpunerea exigentelor esenţiale activităţilor specifice categoriilor de lucrări proiectate. 4.6.4.4 Listele de cantităţi Elaborarea acestora se face pe baza breviarelor de calcul, a planşelor şi a caietelor de sarcini pentru fiecare categorie de lucrare. Listele de cantităţi trebuie să conţină toate elementele necesare în vederea cuantificării valorice precum şi a determinarii duratei de execuţie a lucrărilor. Listele de cantitati contin:

- centralizatorul obiectelor, pe obiectiv; - centralizatorul categoriilor de lucrări, pe obiecte; - listele cuprinzând cantităţile de lucrări pe capitole de lucrări, aferente

categoriilor de lucrări, cu descrierea în detaliu a acestora; - listele cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice,

inclusiv dotările (după caz); - specificaţiile tehnice.

4.6.4.5 Graficul general de realizare a lucrării Graficul general de realizare a lucrării propus antreprenorului va indica cel puţin următoarele:

- secvenţele activităţilor principale;

- procentajul cumulat al lucrărilor estimate a fi efectuate pentru activităţile principale la sfârşitul fiecărei perioade determinante (functie de amploarea lucrării aceasta poate fi luna, trimestru sau semestru);

- datele propuse pentru achiziţionarea materialelor, utilajelor si echipamentelor.

Graficul poate fi prezentat cu o Specificaţie Metodica care cuprinde următoarele: - anexa resurselor, arătând numărul activităţilor şi timpii alocaţi pentru fiecare,

cu orele de lucru propuse la amplasament pentru personalul antreprenorului; - numărul şi categoriile personalului tehnic şi de control, precum şi muncitorii

calificaţi şi necalificaţi ce vor fi angajaţi la lucrări; - dotarea cu mijloace de mecanizare necesare antreprenorului pentru

executarea lucrărilor; - sistemul de acces şi drumuri de lucru ale antreprenorului propus; - activităţi specifice terminării lucrărilor.

În programul calităţii propus de proiectant la faza PT acesta trebuie să indice toate etapele determinante conform reglementarilor legale şi pe cele care le considera determinante pentru a se asigura ca proiectul conceput este pus în opera corespunzător si cu respectarea exigentelor esentiale (vezi exemplul din anexa XII). 4.6.4.6 Partea desenată a proiectului tehnic trebuie să conţină următoarele secţiuni:

– Planurile generale; – Planşele principale ale obiectelor; – Arhitectura; – Structura; – Instalaţii pentru construcţii; – Dotări şi instalaţii tehnologice; – Dotări de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecţia

muncii etc. Planurile generale trebuie să conţină:

– planurile de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice; – planurile topografice principale; – planurile de amplasare a forajelor, profilurilor geotehnice, inclusiv cu

înscrierea în acestea a condiţiilor şi a recomandărilor privind lucrările de pământ şi de fundare;

– planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distanţe de amplasare, orientări, coordonate, axe, repere de nivelment şi planimetrice, cotele +/- 0,00, cotele trotuarelor, cotele şi distanţele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor etc.;

– planurile principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, inclusiv înscrierea în acestea a volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent şi deficit), lucrările privind stratul vegetal, precum şi precizări privind utilajele şi echipamentele de lucru, completări şi alte date şi elemente tehnice şi tehnologice;

– planurile principale privind construcţiile subterane, amplasarea lor, secţiuni, profiluri longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare, ariile şi marca secţiunilor din oţel, marca betoanelor, protecţii şi izolaţii hidrofuge, protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii etc.;

– planurile de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare. Planşele principale ale obiectelor Se recomandă ca fiecare obiect subteran sau suprateran să aibă un număr sau un cod şi o denumire proprii, iar planşele să fie organizate într-un volum propriu, independent pentru fiecare obiect. În cazul în care proiectul este voluminos planşele se vor organiza în volume şi broşuri pentru fiecare specialitate. Arhitectura Va cuprinde planşe principale privind arhitectura fiecărui obiect, cum ar fi:

– planul individual de amplasare; – planurile de arhitectură ale nivelurilor subterane şi supraterane, ale

teraselor, acoperişurilor etc., inclusiv cote, dimensiuni, suprafeţe, funcţiuni tehnologice, cu precizări privind materialele, confecţiile etc.;

– secţiuni, faţade, detalii importante, cotate etc.; – tablouri de prefabricate, confecţii; – tablouri de tâmplării şi tablouri de finisaje interioare şi exterioare.

Planşele vor conţine cote, dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele şi calitatea acestora etc. Structura Va cuprinde planşele principale privind alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă, pentru fiecare obiect, şi anume:

– planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate; – planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate; – descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de

execuţie şi montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea şi montajul, care se vor înscrie pe planşele principale.

Instalaţiile pentru construcţii

Vor cuprinde planşele principale privind execuţia instalaţiilor fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe etc., şi anume:

– planurile principale de amplasare a utilajelor; – scheme principale ale instalaţiilor (scheme funcţionale, în plan,

desfăşurate, izometrice atunci când este cazul, scheme ale coloanelor pentru instalaţiile interioare de încălzire, eventual răcire, scheme monofilare, etc.);

– secţiuni, vederi, detalii principale (cu valabilitate generală pentru procedura, instrucţiunea sau utilajul la care se refera.

Planşele vor conţine cote, dimensiuni, calităţile materialelor, verificările şi probele necesare, izolaţii termice, acustice, protecţii anticorosive şi parametrii principali ai instalaţiilor. Instalaţiile tehnologice şi dotările aferente Vor cuprinde planurile principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj etc., şi anume:

– desenele de ansamblu; – schemele tehnologice ale fluxului tehnologic; – schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri; – schemele instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare,

comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat etc., ale instalaţiilor tehnologice;

– planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaţii, sarcini etc., inclusiv schemele tehnologice de montaj;

– diagramele, nomogramele, calculele inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării;

– listele cu utilajele şi echipamentele din componenţa planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile.

Dotările de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecţia muncii vor cuprinde:

– planurile principale de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secţiuni, vederi, tablouri de dotări etc.;

– listele cu dotări, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.

4.7 Predarea lucrărilor de proiectare şi remedieri

Predarea lucrărilor de proiectare şi remedieri Predarea lucrărilor de proiectare contractate este un proces cu conotaţie juridica, prin el beneficiarul certificând că obiectul contractului de proiectare a fost îndeplinit cantitativ şi după trecerea perioadei în care beneficiarul poate cere

refaceri se considera şi îndeplinirea calitativa a acestuia trecându-se la plata lucrărilor contractate (mai puţin garanţia de buna execuţie care se returnează în condiţiile prevăzute în contractul de proiectare). Predările pot fi:

- parţiale în forma draft (ciorna); - parţiale în forma finala; - finale.

Predările parţiale în forma draft sunt des utilizate in Comunitatea Europeana unde procesul de proiectare este unul interactiv, beneficiarul fiind consultat pe tot parcursul realizării proiectului. Recomandam şi noi acest mod de lucru de câte ori este posibil şi îl consideram strict necesar în cazul finanţărilor private. Predările parţiale în forma finală se utilizează atunci când beneficiarul proiectului doreşte suprapunerea unor faze în derularea investiţiei, de regula, atunci când se doreşte o selecţie rapidă a antreprenorului. Se vor întocmi procese verbale de predare şi în cazul predărilor parţiale. Predarea finala se realizează numai după avizarea interna a proiectului şi juridic este certificată prin procesul verbal de predare a lucrărilor de proiectare (vezi anexa…) Pentru toate predările, conform prevederilor contractului de proiectare, beneficiarul are la dispoziţie un termen în care poate solicita completări, remedieri sau refaceri ale unor părţi din lucrările predate, lucrările suplimentare, de orice natura trebuie plătite proiectantului dacă acestea nu sunt rezultatul unor erori imputabile acestuia. Proiectantul este obligat de asemenea să remedieze sau să completeze proiectul realizat conform cu cerinţele verificatorilor atestaţi mandataţi de beneficiar să verifice proiectul. În cazul unor divergente cu verificatorii de proiecte se poate apela la arbitrajul unui expert tehnic autorizat MLPAT. Urmărirea execuţiei (UE) Contractele de urmărire a execuţiei iau naştere atunci când proiectul conţine tehnologii noi, atunci când beneficiarul nu are un personal calificat care să răspundă de ansamblul lucrărilor, sau când beneficiarul solicită acest lucru. Cheltuielile cu urmărirea execuţiei reprezintă circa 5-15 %, din total valoare de proiectare. Activitatea de urmărire a execuţiei consta în:

verificarea proiectului la faza DE ;

verificarea documentaţiei care însoţeşte materialele şi utilajele;

verificarea corespondenţei tipului de material şi utilaj cu caracteristicile din proiect şi din oferta;

stabilirea sau avizarea de soluţii tehnice la faza DE;

urmărirea execuţiei lucrărilor în şantier;

consultantă pentru întocmirea actelor pentru execuţia lucrărilor;

consultantă pentru întocmirea actelor pentru recepţia lucrărilor;

consultantă pentru întocmirea actelor pentru întocmirea cărţii tehnice a construcţiei.

Pentru decontarea lucrărilor de urmărire a execuţiei, proiectantul va întocmi:

rapoarte periodice (săptămânale, la doua săptămâni sau lunare după caz);

raport de activitate (centralizator al rapoartelor periodice) cu concluzii legate de execuţie si de punerile in funcţiune;

factura.

COMPLETARI LA SUPORTUL DE CURS

Rezumatul cerintelor pentru executia proiectelor

Proiectarea se executa conform cu seturile de cerinte de mai jos

A. Conform cu cerintele beneficiarului B. Conform cu cerintele legislatiei si reglementarilor specifice domeniului C. Conform cu cerintele privind economia de energie:

- Randamente minime acceptate pentru cazane - COP si EER scazute pentru masinile frigorifice - Eficienta sporita pentru termoizolatie - Rezistenta termice sporite pentru elementele de constructie - Calculul puntilor termice prin metode numerice

D. Mai nou proiectarea verde (proiectarea sustenabila/verde LCA-LCD) care include cerinte privind :

- economia de energie; - amprenta de carbon redusa – eq CO2 conform Kyoto; - embodied energy cat mai mic.

Alegerea materialelor

Alegerea materialelor trebuie sa satisfaca de regula cerintele enumerate mai jos.

Cerinte care rezulta din amplasament

- Actiuni corozive sau incompatibilitati chimice fata de fluidele transportate sau fata de mediul de pozare

- Materiale existente sau recomandate de operatorul sistemului - Materiale produse in vecinatatea amplasamentului - Tehnologia de exploatare - Prevederi ale unor PATJ, PUG sau alte studii de specialitate existente la beneficiar sau

autoritatile locale competente

Cerinte care rezulta din ipotezele de calcul

- Viteza minima si viteza maxima in tuburi

- Temperatura maxima admisa - Dilatarea maxima admisa - Variatia proprietatilor mecanice in timp

Cerinte din proiectiile financiare

- Cheltuieli de exploatare minime - Cheltuieli de executie minime in conditii de siguranta - Durata de viata cat mai mare, pe cat posibil dovedita in situ - Cheltuieli minime cu postutilizarea sau reconversia

Cerinte conforme cu legislatia de mediu

- amprenta de carbon redusa – eq CO2 conform Kyoto - embodied energy cat mai mic

Aceste categorii de cerinte trebuie agregate si ierarhizate conform unor ponderi stabilite de cei interesati in selectia materialului. Metodele utilizate sunt uneori foarte simple, de tipul unui tabel cu ponderi ce se rezolva prin operatii aritmetice, sau complicate si atunci se utilizeaza algortimi specializati ca analiza multicriteriala ( ex. ELECTRE) sau retele neuronale artificiale (ANN) cu algoritmi genetici (GAs).

Trebuie retinut ca alegerea materialelor nu trebuie sa fie dependenta numai de inspiratia celor care participa la luarea deciziilor de proiectare, ci face obiectul unor procese decizionale care au metode de rezolvare deja clasice ( cu baze in anii ‘90).

Alegerea materialelor face parte din sistemul de decizii pentru eficientizarea economica a proiectelor iar metodele decizionale se studiaza la disciplina Management si resurse umane din anul IV.

Terminologie utilizata in domeniul energiei elecrice si al energiei termice

Index A

Termen Definitie Sursa

A efectua o investitie si efectuarea unei investitii

Crearea de noi investitii, achizitionarea totalã sau partialã a unor investitii existente sau trecerea în alte domenii a activitãtii investitiei

ANRE

Abur de inalta presiune Abur folosit ca agent termic, avand presiunea mai mare de 17*10 5 Pa STAS 4369-81

Abur de joasa presiune Abur folosit ca agent termic, avand presiunea intre 1*10 5 Pa si 17*10 5 Pa

STAS 4369-81

Abur de medie presiune Abur folosit ca agent termic, avand presiunea intre 1,7*10 5 Pa si 17*10 5 Pa

STAS 4369-81

Abur de subpresiune Abur folosit ca agent termic, avand presiunea sub 1*10 5 Pa STAS 4369-81

Abur saturat Abur a carui parametri de temperatura si presiune corespund starii de saturatie STAS 4369-81

Abur supraincalzit Abur a carui temperatura este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care se afla STAS 4369-81

Acces la retea Dreptul agentilor economici care produc si furnizeaza energie electrica sau termica, precum si al consumatorilor de energie electrica sau termica de a se racorda si de a folosi, in conditiile legii, retelele de transport si distributie

ANRE

Acord de confidentialitate Documentul semnat in comun de catre S.C.(se trece numele societatii comerciale) si solicitantul de acces la retea in privinta obligatiilor reciproce pe care si le asuma de a respecta confidentialitatea unor date si informatii.

ANRE

Acord de furnizare de energie termica

Acord scris emis de catre producator in legatura cu posibilitatile de livrare din instalatiile sale de energie termica sub forma de abur, apa fierbinte sau apa calda unui furnizor sau direct unui consumator.

ANRE

Actiune corectiva Actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte sau a altor situatii nedorite, existente, in scopul prevenirii repetarii acestora

ANRE

Actiune preventiva Actiune intreprinsa pentru eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte sau a altor situatii nedorite, posibile, in scopul prevenirii repetarii acestora.

ANRE

Adjuvant de coagulare Substanta care, folosita impreuna cu un reactiv de coagulare, creste eficienta procesului de loculare-coagulare a suspensilor din apa. STAS 10808-85

Aductiune de apa (Apeduct) Ansamblul constructiilor si instalatiilor care asigura transportul apei intre obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apa situate in amonte de rezervor. STAS 10808-85

Aer infiltrat Aer patruns in incaperi prin neetanseitatile constructiei, ca urmare a diferentei de presiune existente intre exterior si interior.

STAS 4369-81

Aer înconjurãtor Aerul troposferic, ventilate cel din locurile de muncã. ANRE

Aer nociv Aer viciat peste limitele maxime admise ale concentratiei de noxe STAS 4369-81

Aer primar Aer preparat centralizat in vederea introducerii lui in incaperi, pentru a fi amestecat local cu aer secundar sau recirculat, tratat in suplimentar cu ajutorul aparatelor locale

STAS 4369-81

Aer proaspat Aer din atmosfera, conventional curat, ce urmeaza a fi introdus intr-o incapere ventilate, ca atare sau dupa o trateare prealabila

STAS 4369-81

Aer recirculat Aer preluat dintr-o incapere ventilata sau climatizata pentru a fi reintrodus in incapere dupa o tratare prealabila amestecat sau nu cu aer proaspat

STAS 4369-81

Aer secundar Aer din interioarul unei incaperi, antrenat prin efectul de depresiune intr-un agregat local de climatizare unde se amsteca cu aer primar

STAS 4369-81

Aer umed Amestec de aer uscat si vapori de aapa, utilizat ca agent de lucru in instalatiile de ventilare si climatizare STAS 4369-81

Aer uscat Aer care nu contine vapori de apa STAS 4369-81

Aer viciat Aer ale carui calitati igienico-sanitare s-au alterat ca urmare a preluarilor noxelor degajate intr-o incapere STAS 4369-81

Aerarea apei Procedeu ethnic prin care se asigura marirea suprafetei de contact intre apa si aer, in vederea eliminarii gazelor continute in apa, asigurarii oxigenului necesar oxidarii substantelor organice sau compusilor biovalenti de Fe si Mn prin dizolvarea si dispersia aerului in apa, precum si in vederea asigurarii calitatii de apa proaspata.

STAS 10808-85

Aerlift (pompa mamut) Instalatie pentru ridicarea apei cu suspensii, a carei functionare se bazeaza pe diferente de greutate specifica intre apa si emulsia de aer in apa; emulsia se obtine prin injectarea aerului sub presiune.

STAS 10808-85

Aeroterm Agregat local alcatuit dintr-o baterie de incalzire si un ventilator, folosit pentru incalzirea cu aer cald a incaperilor STAS 4369-81

Acreditare consumator eligibil Acordarea dreptului unui consumator de a contracta direct cu un furnizor energia necesara, in baza Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili.

ANRE

Agent caloric Agent termic utilizat pentru incalzirea unui mediu printr-o transformare termodinamica, cu sau fara scimbare de stare STAS 4369-81

Agenti economici din sectorul energiei

Persoane juridice care isi desfasoara activitatea in sectorul energiei electrice si termice, asigurand activitatile de producere, transport, distributie, furnizare si consum a energiei electrice si termice.

ANRE

Agent termic sau purtator de energie termica

Fluid utilizat pentru a acumula, a transporta si a ceda energie termica. Agentul termic poate fi:

o primar, respectiv cu presiunea si temperatura apropiate de cele de la plecarea din centralele sistemului de alimentare cu energie termica;

o secundar, rezultat dintr-un schimbator de caldura prin preluarea caldurii de la agentul termic primar.

STAS 4369-81

Agent termic primar Fluidul care circulă în instalaţiile de producere şi transport al energiei termice. STAS 4369-81

Agent termic secundar Fluidul care circulă în instalaţiile de distribuţie şi de utilizare a energiei termice STAS 4369-81

Agent termic cu parametrii ridicati

Agent termic cu temperatura si presiune ridicate: apa fierbinte, abur de medie si de inalta presiune. STAS 4369-81

Agent termic cu parametrii scazuti

Agent termic cu temperatura si presiune scazute: apa calda, abur de subpresiune si de joasa presiune.

STAS 4369-81

Aglomerare Zonã cu o populatie care depãseste 250.000 de locuitori sau zonã în care populatia este egalã sau mai micã de 250.000 de locuitori, dar densitatea populatiei/km2 justificã necesitatea evaluãrii si gestionãrii calitãtii aerului înconjurãtor.

ANRE

Agregat central de ventilare (climatizare)

Ansamblu de aparate, utilaje, dispozitive si accesorii, care realizeazatratarea centralizata a aerului, utilizat in instalatii de ventilare (climatizare)

STAS 4369-81

Agregat local de ventilare (climatizare)

Ansamblu de aparate, utilaje, dispozitive si accesorii, montate intr-o carcasa, care realizeazatratarea aerului necesar ventilarii (climatizarii), la locul de utilizare al acestuia

STAS 4369-81

Alimentare centralizata cu caldura

Sistem de incalzire prin care se realizeaza alimentarea cu caldura dintr-o sursa unica a unui numar mare de cladiri (un ansamblu, cvartal, o localitate)

STAS 4369-81

Amorsarea pompei Ansamblu operatiiunilor prin care o pompa centrifuga cu axul orizontal siuat deasupra nivelului apei din bazinul de aspiratie, este umpluta cu apa, in vederea punerii ei in functiune.

STAS 10808-85

Amorsarea sifonului Operatie de evacuare a aerului dintr-o conducta de sifonare, in scopul realizarii unui mediu continuu de apa intre capetele acesteia.

STAS 10808-85

Amortizor de zgomot Dispozitiv prevazut pe canalele de aer ale unei instalatii de ventilare (climatizare), in scopul micsorarii nivelului de zgomot din acesta

STAS 4369-81

Analiza apei Ansamblu de determinari in vederea stabilirii unora dintre caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, radiochimice, bacteriologice si biologice ale unei surse de apa.

STAS 10808-85

Anemostat Gura de introducere a aerului intr-o incapere ventilata, formata din difuzoare paralele sau concentrice, care realizeaza imprasierea jetului de aer si ca urmare, o amortizare rapida a vitezelor si diferentelor de temperatura

STAS 4369-81

Apa bruta Apa preluata dintr-o sursa inainte de a fi supusa procesului de tratare sau folosire. STAS 10808-85

Apa de canalizare Ape uzate, ape meteorice, ape de suprafata sau de infiltratie evacuate prin reteaua de canalizare, separate ssau in amestec.

STAS 10808-85

Apa de evacuare Cantitatea de apa rezultata din procesul de folosire, care trebuie indepartata intr-un receptaor natural sau canale amenajate.

STAS 10808-85

Apa degradata Apa puternic inpurificata, care nu mai poate fi folositain nici un scop fara tratare prealabila. STAS 10808-85

Apa de namol Apa rezultata din separarea fazelor lichid-solid la preluarea namolului. STAS 10808-85

Apa de racire Apa folosita in procesul de productie pentru racirea unor agregate tehnologice. STAS 10808-85

Apa de spalare a filtrelor Apa tehnologica pentru spalarea stratului filtrant in cuvele filtrelor rapide. STAS 10808-85

Apa de siroire Apa din precipitatii care se scurge superficial spre depresiuni naturale, canale de coasta, rigole sau alte sisteme constructive prevazute pentru evacuare.

STAS 10808-85

Apa din surse de suprafata Apa provenita din cursuri de apa, lacuri, balti etc. STAS 10808-85

Apa impurificata (poluata) Apa improprie pentru utilizarea normala ca urmare a alterarii direct sau indirect din activitati umane a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau microbiologice.

STAS 10808-85

Apa meteorica Apa provenita din precipitatii atmosferice, colectata la locul de cadere. STAS 10808-85

Apa pntru combaterea incendiilor

Apa necesara pentru stingerea, limitarea propagarii incendiilor si racirea suprafetelor expuse radiatiei termice. STAS 10808-85

Apa potabila Apa care poate fi consumata de om, direct sau indirect, timp indelungat, fara a-i prejudicia sanatatea, indeplinind conditiile STAS 1342-84.

STAS 10808-85

Apa recirculata Cantitaea de apa rezultata din procesele de folosire care este efectiv introdusa in aceste procese, cu sau fara prelucrarea calitatii ei.

STAS 10808-85

Apa subterana Apa provenind dintr-un strat acvifer. STAS 10808-85

Apa tehnologica Apa necesara asigurarii unui proces tehnologic (industrial, agricol), care indeplineste conditiile de calitate specifice. STAS 10808-85

Apa uzata 1 Orice apa care a facut obiectul unei folosiri si careia, in procesul de utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice si radioactivitatea. 2 apa de mina sau de zacamant evacuata prin sisteme amenajate.

STAS 10808-85

Apa uzata agrozootehnica Apa uzata provenind din procesele de productie ale unitatiilor agrozootehnice. STAS 10808-85

Apa uzata de incendiu Apa uzata provenita din activitatea de stingere a incendiilor. STAS 10808-85

Apa uzata industriala Apa uzata provenita din procesele de productie industriale. STAS 10808-85

Apa uzata menajera Apa uzata rezultata din folosirea apei potabile in scopuri gospodaresti, in cadrul unitatiilor cu caracter social public, ale industriei locale, stropitul spatiilor circulabile si al spaatiilor verzi, sau cu caracter economic, pentru nevoile igenico-sanitare lae cladiriilor social administrative si atelierelor, stropitul si spalarea spatiilorde circulatie si spatiilor verzi etc.

STAS 10808-85

Apa uzata oraseneasca Apa uzata proovenind din amestecul apei uzate menajere, cu apa uzata industriala si agrozootehnica, preepurata sau nu, astfel sa aiba caracteristici fizice, chimice, biologice, bacteriologice comform reglemantarilortehnice normative.

STAS 10808-85

Apa uzata tehnologica proprie Apa uzata proprie statiilor de tratare a apei de alimentare (apa de spalarea filtrelor, primul filtrat etc.), apa de spalare a retelelor de canalizare, a obiectelor statiilor de epurare.

STAS 10808-85

Aparat de inductie (Climaconvector)

Aparat de tratare locala a aerului, in care aerul primar este introdus prin duze cu viteza mare, astfel incat antreneaza prin injectie aer secundar

STAS 4369-81

ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei. ANRE

Apa calda Apa folosita ca agent termic in instalatii de incalzire, avind o temperatura de max. 115 °C. STAS 4369-81

Apă caldă de consum Apă caldă care îndeplineşte condiţii de potabilitate, utilizată în circuit deschis în scopuri gospodăreşti sau igienico-sanitare. STAS 4369-81

Apa fierbinte Apa folosita ca agent termic in instalatii de incalzire, avand temperatura peste 115 °C si presiunea mai mare decit presiunea de saturatie corespunzatoare temperaturii respective

STAS 4369-81

Aport de caldura (de vapori) Flux termic (de vapori) ce patrunde intr-o incapere prin STAS 4369-81

intr-o incapere elemente de constructie delimitatoare.

Armatura Dispozitiv folosit in sistemele de alimentare cu apa si canalizare pentru reglarea, controlul, verificarea, comanda si siguranta in functiune a fluxului tehnologic.

STAS 10808-85

Artera de apa Conducta din reteaua de distributie care primeste apa de la rezervor, statia de punere sub presiune a retelei sau de la o alta artera si o transporta pana in zona de utilizare, unde este distribuita prin conducte de serviciu.

STAS 10808-85

Asigurarea instalatiei de incalzire

Complex de masuri privind conceptia si dotarea cu aparatura a instalatiei in scopul evitarii producerii accidentelor in cazul depasirii parametrilor nominali de functionare (presiune si temperatura).

STAS 4369-81

Aspiratia aerului Operatie de preluare fortata a aerului din spatiile de ventilare sau din atmosfera STAS 4369-81

Aspiratie laterala (de bord) Dispozitiv de aspiratie locala de amplasat pe conturul utilajelor deschise unde se produc degajari de substante nocive

STAS 4369-81

Aspiratie locala Aspiratia aerului la locul de producere a substantelor nocive STAS 4369-81

Atmosferã Masã de aer care înconjoarã suprafata terestrã, incluzând stratul de ozon. ANRE

Autoproducator de energie electrica si/sau termica

Agent economic care, in afara activitatilor sale de baza, produce: (1) singur sau (2) cu un alt producator din apropiere, in intregime sau in parte, energia electrica si/sau termica necesara consumului sau. {n cazul (2) agentul economic consumator detine o cota de minimum 10 % din capitalul social al agentului economic producator si trebuie sa consume cel putin 50 % din productia anuala de energie electrica si/sau termica a agentului economic producator. Autoproducatorul poate sa livreze surplusul de energie electrica si/sau termica in retelele publice de transport / distributie si sa primeasca energie electrica in cazuri de necesitate.

ANRE

Audit energetic Operatiune prin care se stabilesc, din punct de vedere tehnic si economic solutiile de reabilitare si/sau modernizare termo-energetica a constructiei si a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acesteia.

ANRE

Automatizare Modificare a unei instalatii in scopul reducerii interventiei omului, prin utilizarea unui sistem de comanda, in conditii de functionare specificate.

ANRE

Autoritate de conducere operativa

Ansamblul atributelor cu care este investita o treapta de conducere prin dispecer, in scopul realizarii conducerii operative.

ANRE

Autorităţi de reglementare competente

ANRSC şi ANRE – instituţii publice de interes naţional, cu personalitate juridică, autonome, aflate în coordonarea Ministerului Administraţiei Publice, respectiv a Ministerului Industriei şi Resurselor.

ANRE

Autorizatie Act tehnic si juridic, emis de autoritatea competenta prin care ANRE

se acorda o permisiune unei persoane juridice, romana sau straina, pentru a construi, a pune si mentine in functiune sau a modifica o instalatie de producere, transport, dispecerizare si distributie a energiei electrice si termice.

Avarie Inrautatirea sub un anumit nivel reglementat a parametrilor regimului de functionare al unei instalatii electrice sau termmice datorita unui incident sau unei exploatari defectuoase.

ANRE

Avarie de sistem electroenergetic

Pierderea unor surse de alimentare sau a unor instalatii importante ale retelei de transport, caracterizata prin valori ale parametrilor de regim in afara limitelor admisibile sau prin oscilatii de mare amplitudine, care pot periclita functionarea in sincronism.

ANRE

Avarie extinsa de sistem electroenergetic

Avarie de sistem electroenergetic care are ca efect intreruperea alimentarii consumatorilor dintr-o zona de sistem sau din intreg sistemul.

ANRE

Aviz de amplasament Comunicare scrisa care se da de catre Operatorul de Distributie la cererea unui solicitant si care precizeaza acordul distribuitorului cu propunerea de amplasament a obiectivului solicitantului si eventualele lucrari de eliberare de amplasament sau propune schimbarea amplasamentului obiectivului in cazul in care nu se poate elibera terenul.

ANRE

Aviz de racordare Avizul scris care se dă de către furnizor în legătură cu posibilităţile şi condiţiile de alimentare cu energie termica sub formă de abur, condensat, apă fierbinte sau apă caldă unui utilizator, din instalaţiile sale.

ANRE

Index B

Termen Definitie Sursa

Banda primara de reglaj a tensiunii

Zona din diagrama putere activa - putere reactiva de functionare a unui generator sincron in care energia reactiva produsa/absorbita nu se plateste.

ANRE

Banda secundara de reglaj a tensiunii

Zonele din diagrama putere activa - putere reactiva de functionare a unui generator sincron in care producerea/absorbtia energiei reactive se face cu costuri ridicate si solicitari mari ale acestuia si in care se plateste energia reactiva produsa.

ANRE

Barbacana Oficiu amenajat special in elemente de constructie pentru a permite trecerea apei fara aport de material din strat STAS 10808-85

Basa Adancitura locala amenajata in radierul unei constructii, in scopul evacuarii apei colectate. STAS 10808-85

Baterie de incalzire (racire) Schimbator de caldura pri suprafata folosit pentru incalzirea (racirea) aerului STAS 4369-81

Bataia jetului Distanta masurata din axa jetului de la gura de refulare a aerului pana in punctul de care viteza axiala a jetului atinge o valoare limita, stabilita din considerente de comfort termic

STAS 4369-81

Bazin de aerare a namolului activ

Bazin cu instalatii hidraulice anexa, in care se realizeaza reducere, in principal, a continutului de substante organice din apa uzata, prin aerare artificiala in prezenta namolului activ

STAS 10808-85

Bazin de amestec Spatiu special amenajat in care se realizeaza amestecul intim intre apa si reactiv adaugati. STAS 10808-85

Bazin de aspiratie Spatiu special amenajatpentru amplasarea sorbului pompei. STAS 10808-85

Bazin de canalizare Suprafata de teren de pe care, apele de canalizare colectate trec prin sectiunea de calcul cosiderata a colectorului de canalizare.

STAS 10808-85

Bazin de contact Sptiu special amenajat in care au loc reactii chimice prevazute STAS 10808-85

Bazin de uniformizare a debitelor si a calitatii apei

Bazin tampon amplasat in incinta folosintei sau inaintea statiei de epurare, care realizeaza in timp uniformizarea cantitatii si calitatii apei de canalizare.

STAS 10808-85

Biogaz Amestec combustibil de gaze rezultate din procesul de fermentare anaeroba catalitica a substantelor biodegradabile continute in namolul din instalatiile de epurare sau in alte tipuri de reziduuri solide organice,rezultate din activitatea menajera, agrozootehnica, industriala etc.

STAS 10808-85

Biomasa Cantitaea totala de organisme vii aftate intr-un lac, sector de rau sau instalatie de epurare biologica. STAS 10808-85

Boiler Schimbator de caldura prin suprafata ci acumulare folosit pentru prepararea apei calde de consum STAS 4369-81

Beneficiar Titular de contract si destinatar pentru o lucrare (serviciu, produs), livrat de furnizor. ANRE

Bransament termic Legatura dintre o retea de distributie din circuitul secundar si un consumator de energie termica. STAS 4369-81

Bretea Tronson de conducta sau canal, prevazut cu dispozittive de inchidere, care permite interconectarea a doua conducte sau canale, in scopul maririi sigurantei in functionare a acestora.

STAS 10808-85

Index C

Termen Definitie Sursa

Cabina putului Constructie care adaposteste capatul coloanei, instalatia hidraulica si cea electrica a unui put, permitand si efectuarea de interventii.

STAS 10808-85

CAE Cazan de abur energetic (de inalta presiune). ANRE

CAF Cazan de apa fierbinte. ANRE

CAI Cazan de abur industrial. ANRE

Caiet de sarcini Document stabilit de beneficiar (client), prin care se definesc clauzele tehnice, clauzele de calitate si clauzele administrative aplicabile furniturilor cautate (produse, servicii, lucrari) si care serveste ca baza pentru oferta furnizorului, putand face obiectul unui contract.

ANRE

Calitate Ansamblu de caracteristici ale unei entitati care ii confera aptitudinea de a satisface trebuinte exprimate sau implicite. ANRE

Camera de amestec Partea componenta a unui agregat de ventilare (climatizare), in care are loc amestecul de aer STAS 4369-81

Camera de deversare Constructie anexa pe reteaua de canalizare care permite evacuarea controlata a unei parti din apa de canalizare intr-un receptor invecinat.

STAS 10808-85

Camera de intersectie Constructie in care se realizeaza racordarea canalelor colectoare. STAS 10808-85

Camera de presiune (depresiune)

Spatiu inchis realizat in amonte sau in aval de o incapere ventilata, care, datorita dimensiunilor mari pe directia transversala a curentului de aer, realizeaza miscarea importanta a vitezelor si uniformizarea presiunii in sensul curentului

STAS 4369-81

Camera de pulverizare Camera de tratare a aerului in care aerul este pus in contact cu un lichid pulverizat cu ajutorul unor duze STAS 4369-81

Camera de repartitie Constructie amplasata, de regula, in statia de tratare sau in statia de epurare, in care se realizeaza distributia apei, in proportia ceruta, in cel putin doua unitati de prelucrare, functionand cu nivel liber.

STAS 10808-85

Camera de tratare a aerului Aparat de tratar in care are loc schimbul de caldura si umiditate intre aer si un lichid sub forma de picaturi sau de pelicula

STAS 4369-81

Canal Constructie hidrotehnica executata la nivelul terenului sau in subteran, in scopul transportarii apei cu nivel liber (la presiunea atmosferica.)

STAS 10808-85

Canal colector Canal care transporta apa de canalizare colectata prin intermediul altor canale. STAS 10808-85

Canal de ocolire Canal prevazut cu elemente de inchidere, ce permite scoaterea din functiune a unui obiect din fluxul tehnologic prin devierea apei.

STAS 10808-85

Canal de serviciu Canal care preia apa de canalizare la locul de colectare (recipient, racord, gura de scurgere, etc.) pentru a o transporta la un canal colector, statie de pompare, statie de epurare sau receptor.

STAS 10808-85

Capacitate de distributie a RED (retea electrica de distributie)

Incarcarea maxima in conditii de dimensionare si functionare date, cu satisfacerea parametrilor de calitate ai energiei electrice in punctele de delimitare.

ANRE

Cantitate de energie electrica efectiv schim-bata

Cantitatea de energie electrica introdusa in retele, de catre un grup sau portofoliu de capacitati, intr-un interval baza de decontare.

ANRE

Capacitate de epurare Indicator specific al unei statii de epurare exprimat prin debitul de apa epurata, cantitatea de substanta retinuta. STAS 10808-85

Capacitate de productie contractata

Puterea electrica neta disponibila maxima contractata. ANRE

Capacitatea inchiriata a statiei electrice

Cota medie anuala din puterea nominala a statiei pusa la dispozitia beneficiarului serviciilor de transformare si/sau conexiune, determinata conform “Metodologiei de stabilire a tarifului reglementat pentru serviciile de transformare si/sau conexiune ale statiilor electrice de inalta si foarte inalta tensiune”.

ANRE

Capacitatea nominala a statiei electrice

Puterea nominala ce poate fi tranzitata prin statia electrica, in MVA. ANRE

Captare de apa Ansamblu de constructii si instalatii care servesc la preluarea apei dintr-o sursa naturala, in vederea satisfacerii necesarului unei folosinte.

STAS 10808-85

Captator solar Dispozitiv conceput pentru a retine cea mai mare parte din radiatia solara ce cade pe suprafata acesteia STAS 4369-81

Canal de aer Conducta in carecircula aerul STAS 4369-81

Canal de fum Parte componenta a instalatiei de evacuare a gazelor de ardere, care face legatura intre gura de evacuare a cazanului si cosul de fum.

STAS 4369-81

Canal termic Constructie subterana pentru pozarea conductelor de agenti termici, asigurind protectia mecanica si hidrofuga a acestora. STAS 4369-81

Canal termic circulabil Canal termic in care este posibila circulatia normala a unui om. STAS 4369-81

Canal termic nevizitabil Canal termic in care accesul la conducte nu este posibil decit prin spargerea elementelor de acoperire ale canalului. STAS 4369-81

Canal termic semicirculabil Canal termic ale carui dimensiuni transversale permit circulatia in pozitia aplecat a unui om. STAS 4369-81

Canal termic vizitabil Canal termic la care accesul la conducte este posibil prin demontarea elementelor de acoperire ale canalului. STAS 4369-81

Castel de apa Rezervor amplasat pe o suprastructura deasupra terenului, racordat la reteaua de distributie in vederea asigurarii presiunii si debitului de apa la folosinta.

STAS 10808-85

Cazan Aparat in care are loc transformarea energiei chimice a combustibililor in energie termica. STAS 4369-81

Caciula de ventilare Dispozitiv de protectie prevazut la capatul superior al unui cos de ventilare sau de fum pentru a impiedica patrunderea corpurilor straine in interiorul acestora

STAS 4369-81

Camin Contructie anexa, vizitabila, destinata accesului la retele STAS 10808-85

subterane.

Camin de rupere de panta Camin de vizitare amplasat in punctele de adancime ale profilului longitudinal al unui canal colector, amenajat pentru disiparea energiei si impiedicarea depunerii suspensiilor.

STAS 10808-85

Camin de spalare Camin de vizitare amplasat pe traseul retelei de canalizare, amenajat pentru a permite o spalare periodica a portiunilor din retea unde viteza apei nu asigura autocuratirea.

STAS 10808-85

Caracteristici tehnice Totalitatea datelor si elementelor de natura tehnica, caracteristice unui …( ex.: echipament energetic). ANRE

Celula de filtrare Element demontabil al unui filtru de aer, care contine material filtrant STAS 4369-81

Centrala de climatizare (conditionare)

Centrala de ventilare in care se realizeaza tratarea complexa a aerului necesar instalatiilor de climatizare STAS 4369-81

Centrala de ventilare Ansamblu de masini, aparate, canale si armaturi, care realizeaza tratarea aerului si asigura transportul lui in instalatia de ventilare

STAS 4369-81

Centrala electrica Ansamblu de instalatii, constructii si de echipamente necesare pentru conversia unei forme de energie in energie electrica.

ANRE

Centrala electrica de termoficare

Ansamblul de instalatii energetice in care se realizeaza procesul combinat de producere simultana a energiei electrice si a energie termice.

STAS 4369-81

Centrală termică Ansamblu de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru conversia unei forme de energie în energie termică. STAS 4369-81

Centrala termica de apa calda

Ansamblul de masini, aparate, conducte si armaturi, servind la prepararea agentului termic, avand temperatura nominala la iesire din cazan de max. 115 °C (de ex. 85, 90, 95 °C), pentru incalzire sau scopuri tehnologice si la asigurarea vehicularii lui in instalatie.

ANRE

Centru de Management Energetic

Structura organizatorica la producatorii de energie electrica cu portofoliu complex de capacitati de producere care colecteaza, prelucreaza si transmite zilnic Operatorului comercial oferta de producere la nivel de producator.

ANRE

Cerere de racordare Documentul prin care se solicita accesul la reteaua electrica sau termica de transport sau distributie, conform prevederilor din Coduri, pentru acordarea Avizului tehnic de racordare la reteaua electrica sau termica de transport, respectiv distributie.

ANRE

Cerinta (exigenta, conditie) Prevedere care formuleaza criterii ce trebuie indeplinite (SR 10000-1). ANRE

Cerinta de apa Cantitatea de apa ce trebuie preluata din sursa pentru a acoperii necesarul de apa in mod rational, cu reutilizarea sau recircularea interna optima, fara diminuarea productiei, precumsi pentru acoperirea pierderilor de apa in aductiune si in rateaua de distributie, nevoilor tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare (spalatul aductiinilor,

STAS 10808-85

retelei de distributie, retelei de canalizare, a statilor de tratare si eputrare, pentru evacuarea zapezii etc.)

Cerinta de apa cu restrictii Cantitatea de apa ce trebuie preluata din sursa pentru a acoperii necesarul de apa in mod rational, cu reutilizarea sau recircularea interna maxima, cu micsorarea sau oprirea unor activitati auxiliare sau de productie pe perioade scurte de timp, precum si pentru acoperirea pierderilor de apa in aductiune si in reteaua de distributie si a nevoilor tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare.

STAS 10808-85

Cerinta de apa specifica Cerinta de apa – considerata ca valoare medie – raportata la marimea sau capacitatea caracteristica a folosintei (locuitor, produs, capacitate de productie, materie prima, utilaj tehnologic, incediu, suprafata irigata etc.)

STAS 10808-85

Certificat energetic Document oficial care contine, intr-o forma sintetica unitara, principalele caracteristici termo-energetice ale constructiei si ale instalatiilor de incalzire si preparare a apei de calde de consum aferente acesteia, rezultate din activitatile de expertiza si diagnoza energetica.

ANRE

CET Centrala lectrica echipata cu turbine de cogenerare. ANRE

Centrala electrica cu ciclu combinat

Centrala electrica echipata cu una sau mai multe turbine cu gaze si cel putin o turbina cu abur, functionand impreuna prin intermediul unui cazan de abur recuperator de caldura.

ANRE

Ciclon Separator de praf care functioneaza pe principiul fortei centrifuge produse la introducerea tangentiala a curentului de aer incarcat cu praf, intr-o camera cilindrica sau conica

STAS 4369-81

Ciclu de filtrare Ansamblu de operatii tehnologice care se repeta periodic pentru exploatarea unui filtru. STAS 10808-85

Circuitul apei Fazele prin care trece apa in cadrul unei folosinte de apa prin sistemul de alimentare cu apa si canalizare (preluare, pompare, tratare, transport, inmagazinare, utilizare, recirculare, repompare, distributie, colectare, epuare, evacuare).

STAS 10808-85

Circulatie fortata Circulatia unui fluid dintr-o instalatie sub actiunea unei masini de forta: pompa, ventilator. STAS 4369-81

Cladire de referinta Cladire avand in principiu aceleasi caracteristici de alcatuire ca si cladirea reala si in care se asigura utilizarea rationala a energiei termice.

ANRE

Cladire eficienta Cladire avand in principiu aceleasi caracteristici de alcatuire ca si cladirea reala si in care se asigura utilizarea eficienta a energiei termice.

ANRE

Clapeta antifoc Clapeta folosita in canalele de aer a instalatiilor de ventilare, pentru blocarea acestora in vederea evitarii propagarii focului STAS 4369-81

Clapeta de reglare Dipozitiv alcatuit dintr-o placa ce se roteste in jurul unui ax din planul sau, utilizat pentru reglarea debitului de aer in instalatiile de ventilare

STAS 4369-81

Climatizare Conditionarea aerului intr-o incapere in scopul realizarii STAS 4369-81

conditiilor necesare de microclima necesara omului

Coagularea suspensilor in apa

Procedeu tehnologic prin care, cu ajutorul reactivilor, particulele coloidale din apa sunt aglomerate sub forma de flocoane, in vederea separarii celor doua faze.

STAS 10808-85

Cod Colectie de reglementari pentru un domeniu specific de activitati sau instalatii din cadrul sectorului energiei electrice si termice.

ANRE

Cod comercial al pietei Angro de energie electrica

Colectia de reglementari referitoare la relatiile comerciale pe Piata angro de energie electrica (definirea participantilor si a regulilor pietei: inregistrare, ofertare, efectuare plati, incheiere de tranzactii, constituire garantii, regularizari, penalitati financiare).

ANRE

Codul tehnic al retelelor/ retelei electrice de distributie/ transport

Colectia de reglementari cu caracter tehnic prin care se stabilesc reguli si proceduri obligatorii pentru toti participantii la piata energiei, pentru planificarea, dezvoltarea, exploatarea, administrarea si intretinerea retelelor/retelei electrice de distributie/transport.

ANRE

Coeficient de neuniformitate a debitului orar

Raportul dintre debitul orar maxim si debitul orar mediu de apa. STAS 10808-85

Coeficient de preluare a caldurii (umiditatii) a zonei de lucru

Raportul dintre debitul de caldura (umiditate) preluat de aerul de ventilare din zona de lucru si debitul preluat din intreaga incapere

STAS 4369-81

Coeficient de scurgere Coeficient adimensional care exprima raportul dintre cantitatea de precipitatii ajunsa in reteaua de canalizare si cantitatea totala de precipitatii cazuta pe suprafata bazinului de canalizare.

STAS 10808-85

Coeficient de sectiune libera a gurilor de aer

Raportul dintre aria sectiunii libere efective de trecere a aerului si aria sectiunii totale a gurilor de aer STAS 4369-81

Coeficient de stropire Cantitatea de lichid pulverizat intr-o camera de pulverizare utilizat pentru tratarea unui kilogram de aer STAS 4369-81

Cogenerare Producere combinata si simultana de energie electrica si termica in instalatii special realizate pentru aceasta. ANRE

Colector principal Canal – amplasat de regula, in partea cea mai de jos a bazinului de canalizare – care colecteaza intreaga cantitatea de apa de canalaizare si o transporta la statia de epurare, la un receptor sau la alt sistem de canalizare.

STAS 10808-85

Colector secundar Canal care asigura transportul apei de canalizare de la canalele de serviciu la colectorul principal. STAS 10808-85

Colmatarea putului Proces de opturare treptata a orificiilor coloanei filtrului putului si a materialului granular din vecinatate, ca urmare a depunerii de saruri precipitate si de produse de coroziune, precum si a aglomerarii unor particule fine.

STAS 10808-85

Comanda 1. Ansamblul de operatii care au ca efect stabilirea unei dependente, dupa o lege prestabilita pentru valoarea unei marimi dintr-un proces in raport cu marimi independente de

ANRE

acesta.

2. Actiune intentionata asupra unui sistem sau cu un sistem in vederea atingerii unor scopuri specificate.

OBSERVATIE. Comanda poate cuprinde supravegherea, reglarea si protectia, pe langa comanda propriu-zisa.

Comanda automata Se realizeaza in mod automat, prin elemente de automatizare prevazute in acest scop. ANRE

Comanda cu program Se realizeaza conform unui program prestabilit. ANRE

Comanda manuala Se realizeaza prin initierea zii de catre operatorul uman. ANRE

Comanda secventiala Se realizeaza dupa un program ce fixeaza apriori succesiunea actiunii asupra unui sistem, unele actiuni depinzind de executarea actiunilor precedente sau de indeplinirea in prealabil a unor conditii.

ANRE

Comanda Operativa a RED Componenta a conducerii prin dispecer a RED, care consta in comanda exercitata ierarhizat, in timp real de catre Operatorul de distributie, referitoare la actiunile asupra echipamentelor si instalatiilor din RED, in scopul coordonarii acestora si mentinerii RED in stare normala de functionare.

ANRE

Comanda Operativa a SEN Componenta a conducerii prin dispecer a SEN, care consta in comanda exercitata ierarhizat, in timp real de catre Operatorul de Sistem, referitoare la actiunile asupra echipamentelor si instalatiilor din SEN in scopul coordonarii acestora si mentinerii SEN in stare normala de functionare.

ANRE

Compresor cu presgarnitura

Compresor de dilatare de tip axial, alcatuit astfel incat un capat al conductei se deplaseaza liber in interiorul unei conducte de diametru mai mare, etanseitatea intre cele doua conducte fiind asigurata de o garnitura presata sau o presgarnitura

STAS 4369-81

Compresor de dilatare Dipozitiv montat pe conducta intre doua reazame fixe, in scopul preluarii deformatiilor produse date de temperatura si reducerii eforturilor in peretii conductei

STAS 4369-81

Compresor lenticular Compensator de dilatare a carui functionare se bazeaza pe elasticitatea placilor curbe, realizat din piese metalice, in forma de lentile.

STAS 4369-81

Compresor natural Compensator de dilatare realizat ca urmare a configuratiei conductelor cu schimbari de directie, asigurand elasticitatea sistemului intre doua reazame fixe

STAS 4369-81

Compresor U(L, Z) Compensator de dilatare realizat din teava, in forma de U (L, Z) STAS 4369-81

Concentrator de namol 1 Constructie prevazuta in cadrul instalatiei de prelucrare a namolului, in scopul reducrii volumului namolului prin eliminarea unei parti din apa continuta de acesta

2 Compartiment amenajat intr-un decantor suspensional pentru concentrarea namolului retinut, in vederea eliminarii lui cu o cantitate de apa cat mai mica.

STAS 10808-85

Condensat Apă obţinută prin condensarea aburului utilizat. ANRE

Conditionare Asigurarea- in interiorul unor spatii inchise- a unor parametrii prescrisi ai aerului si mentinerea acestora in limite stabile STAS 4369-81

Conditii referitoare la calitati

Exprimare a necesitatilor sau transpunerea acestora intr-un ansamblu de conditii exprimate calitativ sau cantitativ, referitoare la caracteristicile unei entitati in scopul de a permite realizarea si examinarea acesteia.

ANRE

Conducerea prin dispecer Activitatea tehnica specifica sectorului energiei electrice, care este efectuata de unitati specializate ce au relatii de autoritate asupra participantilor la piata energiei electrice, in scopul exploatarii coordonate a instalatiilor si echipamentelor componente ale SEN care necesita o comanda unitara.

ANRE

Conducta de condensate inecata

Conducta orizontala de colectare a condensului plasata sub nivelul apei din cazan. STAS 4369-81

Conducta de condens neinecata

Conducta orizontala de colectare a condensului plasata deasupra nivelului apei din cazan. STAS 4369-81

Conducta de ducere Conducta a unei instalatii bitubulare de apa calda sau fierbinte, in care agentul termic circula de la sursa de caldura la consummator.

STAS 4369-81

Conducta de intoarcere Conducta a unei instalatii bitubulare de apa calda sau fierbinte, in care fluidul circula de la consumator la sursa de caldura.

STAS 4369-81

Conducta de legatura Conducta scurta prin care corpul de incalzire este racordat la instalatie. STAS 4369-81

Conducta de ocolire Conducta montata in paralel cu o portiune din circuitul principal, care permite circulatia fluidului in conditiile blocarii circuitului principal.

STAS 4369-81

Conducta de serviciu Conducta din cadrul retelei de distributie prin care apa preluata de la conductele principale, se repartizeaza in punctele de utilizare (racord de apa, hiodranti).

STAS 10808-85

Conducta de siguranta Conducta de legatura intre cazan si organul de siguranta (vas de expansiune sau armatura de siguranta). STAS 4369-81

Confirmare Consemnarea constatarii ca o entitate (lucrare, serviciu, document, etc.) indeplineste cerintele (exigentele) specificate.

ANRE

Conformitate Satisfacerea conditiilor specificate (SR ISO 8402). ANRE

Confort termic Stare de echilibru termic al corpului omenesc in procesul schimbului permanent de caldura dintre acesta si mediul inconjurator.

STAS 4369-81

Confuzor Piesa speciala montata pe o conducta sau canal de aer, pentru micsorarea continua a sectiunii de trecere a fluidului, in sensul ei de curgere.

STAS 4369-81

Contingenta simpla Iesirea din functiune ca urmare a unei perturbatii a unui singur element din SEN, care poate fi un circuit de linie, o ANRE

unitate de transformare dintr-o statie electrica, un grup generator sau un consum concentrat, in conditiile functionarii corecte a protectiilor si automatizarilor din SEN.

Contract de furnizare Contractul încheiat între distribuitorii/furnizorii de energie termică persoane juridice române, autorizate şi/sau licenţiate de autoritatea de reglementare competentă, având ca obiect de activitate distribuţia energiei termice în scopul vânzării acesteia; şi utilizator, cuprinzând cel puţin clauzele minimale, pe categorii de utilizatori, stabilite de autorităţile administraţiei publice locale şi de autoritatea naţională de reglementare competentă prin contractele-cadru.

ANRE

Contracurenti Circulatia in sensuri opuse a doua fluide care-si pastreaza starea de agregare initiala. STAS 4369-81

Convector Corp de incalzire care cedeaza caldura in principal prin convectie, alcatuit, in general dintr-o baterie de incalzire si o masca pentru activarea circulatiei aerului.

STAS 4369-81

Convectoradiator Corp de incalzire plat, care cedeaza caldura prin convectie si radiatie, alcatuit dintr-un registru si suprafete aditionale de incalzire

STAS 4369-81

Comitetul de arbitrare a diferendelor pe piata energiei electrice

Comitet care are obligatia sa arbitreze diferendul – in cazul in care un participant la piata are obiectii privind Nota de incheiere a tranzactiilor pe piata energiei electrice – si are competenta de a emite o decizie exclusiva pentru parti.

ANRE

Concentrator Echipament ce asigura integrarea si/sau functii de prelucrare primara si memorare a datelor de la mai multe grupuri de masurare a energiei electrice si transmiterea automata a acestora la un punct central.

ANRE

Condensat Apa industriala, cu caracteristici fizico-chimice care fac obiectul normelor tehnice specifice, obtinuta prin condensarea aburului folosit ca agent termic sau ca agent de lucru in masini termice.

ANRE

Conducere operativa a SEN

Comanda din partea Operatorului din sistem concretizata in actiuni directe asupra echipamentelor si instalatiilor SEN, pentru determinarea functionarii coordonate si in sensul dorit a acestora.

ANRE

Consiliu de reglementare Organism intern ANRE, format din sefii departamentelor si prezidat de presedinte, care analizeaza si emite recomandari privind reglementarile elaborate in cadrul departamentelor ANRE.

ANRE

Consiliu consultativ Organism cu rol de asistare a presedintelui ANRE a carui activitate este reglementata prin Regulamentul de functionare a Consiliului consultativ ANRE.

ANRE

Consumator (final) de energie electrica/termica

Persoana fizica sau juritica, romana sau straina, care cumpara si consuma energie electrica/ termica pentru uzul propriu si, eventual, pentru un alt consumator racordat la instalatiile sale.

ANRE

Consumator eligibil de energie electrica

Consumatorul de energie electrica care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, a primit dreptul din partea ANRE ANRE

sa-si aleaga furnizorul si contracteze direct cu acesta energie necesara, avand acces la retelele de transport si/sau de distributie.

Contract –cadru Reglementare cu caracter normativ care stabileste conditiile minimale pentru relatiile comerciale dintre agentii economici din sector si dintre acestia si consumatori.

ANRE

Contract de diferente Contract de tip “financiar” prin care se reglementeaza conditiile de achitare a diferentelor aparute intre pretul de contract “fizic” si cel de pe piata spot ca urmare a achizitionarii de energie de pe aceasta piata.

ANRE

Contract de portofoliu Contract incheiat intre un producator si un distribuitor/furnizor prin care, pentru fiecare interval baza de decontare al perioadei considerate, se stabilesc cantitatile totale si preturile de vanzare/achizitie a energiei electrice.

ANRE

Contract de tip PPA Contracte ferme, de regula pe termen lung, incheiate intre un producator si un alt producator, Operator de distributie/furnizor pentru vanzarea/cumpararea de energie electrica angro, cu clauze asiguratorii privind cantitatile si preturile energiei contractate.

ANRE

Control / inspectie Verificare sistematica efectuata pentru a determina daca activitatile desfasurate de catre agentii economici din sectorul energiei electrice si termice si consumatorii de energie electrica si/sau termica se desfasoara conform cerintelor reglementarilor din domeniul energiei electrice si termice.

ANRE

Control automat Se realizeaza prin urmarirea automata a functionarii instalatiei tehnologice prin masurarea indirecta a marimilor care caracterizeaza sau de care depinde functionarea acesteia.

ANRE

Control al calitatii in constructii

Evaluare (verificare) a conformitatii lucrarilor de constructii, in toate etapele (fazele) de executie pe parcurs si in etapa finala, cu cerintele de calitate specificate, prin folosirea de mijloace si metode de control adecvate.

ANRE

Controlul calitati Tehnici si activitati cu caracter operational utilizate pentru indeplinirea conditiilor referitoare la calitati. ANRE

Consum de apa Apa care nu se evacueaza, alcatuita din urmatoarele cantitati de apa:

- retinute in procesele fiziologice; - ingloabate in produse; - pierdute in procesul de folosire a apei la locul de

utilizare; - pierdute in procesele de tratare, epurare, racire si

recirculare interna etc. - pierdute din aductiune si din retelele de apa si

canalizare; - alte categorii de pierderi de apa.

STAS 10808-85

Consum de energie termică

Cantitatea de căldură reţinută de utilizator din purtătorii de energie termica (diferenţa dintre cantitatea de căldură primită şi cea restituită).

ANRE

Consum pentru apa caldã Consumul de energie termicã pentru apa caldã utilizatã în circuit deschis în scopuri gospodãresti sau sanitare. ANRE

Consum pentru încălzire Consumul de energie termică folosită pentru încălzirea spaţiilor din clădiri industriale, instituţii, locuinţe etc.;

consumul de energie termică folosită pentru încălzirea spaţiilor din clădiri industriale, instituţii, locuinţe etc..

ANRE

Consum tehnologic Consum de energie termică pentru scopuri tehnologice. ANRE

Consumator de energie termicã

Persoanã fizicã sau juridica ce utilizeazã pentru uzul propriu si eventual pentru un alt scop pe bazã de contract energia termicã în instalatiile sale, legate nemijlocit la instalatiile unui furnizor.

ANRE

Consumator inclusi de energie electrica

Consumatorul de energie electrica, care din motive de configuratie a retelei, este obligat sa contracteze furnizarea energiei cu un furnizor.

ANRE

Consumator de tip urban Consumatorul care utilizeaza energia termica pentru incalzirea locuintei, a birourilor institutiilor, a obiectivelor social-culturale, a spatiilor comerciale si pentru prepararea apei calde de consum.

ANRE

Consumator industrial si similar de energie elec-trica

Consumatorul care foloseste energia electrica, in principal, in domeniul extragerii de materii prime, fabricarii unor materiale sau prelucrarii materiilor prime, a materialelor sau a unor produse agricole in mijloace de productie sau bunuri de consum. Prin asimilare, santierele de constructii, statiile de pompare, inclusiv cele pentru irigatii, unitatile de transporturi feroviare, rutiere, navale si aeriene si altele asemenea se considera consumatori industriali.

ANRE

Coroana de pietris Succesiune de straturi de pietris si nisip margaritar realizata in spatiul dintre gaura de foraj si coloana filtranta. STAS 10808-85

Corp de incalzire Element component al unei instalatii de incalzire, care cedeaza caldura aerului din incapere. STAS 4369-81

Cos de fum Partea verticala a instalatiei de evacuare a gazelor de ardere prin care acestea sunt evacuate in atmosfera. STAS 4369-81

Cos de ventilare Canal de aer vertical in care, de regula, circulatia aerului se realizeaza prin tiraj natural. STAS 4369-81

Crepina de filtru Piesa prefabricata care intra in alcatuirea unor tipuri de drenaje de mare rezistenta, pentru a asigura distributia uniformaa apei si a aerului de spalare la filtre rapide, precum colectarea apei filtrate.

STAS 10808-85

Crip de captare Constructie permeabila asezata sub nivelul minim al apei unui rau sau lac, in scopul protejarii sorbului de captare, pentru captare continuua a apei.

STAS 10808-85

CT Centrala termica. ANRE

CTE Centrala electrica care utilizeaza combustibil fosil. ANRE

Culoar de trecere (de Suprafata terestra situata de-a lungul liniei electrice si spatiul ANRE

functionare) a liniei elec-trice

atmosferic de deasupra sa in care se impun restrictii din punctul de vedere al coexistentei liniei cu elementele naturale, obiectele, constructiile, cu instalatiile etc., situate in acest spatiu.

Cumparator de energie electrica

Agent economic inregistrat la Operatorul Comercial la aceasta categorie care cumpara energie electrica de pe piata pentru a fi utilizata in scopuri proprii si/sau pentru a fi revanduta.

ANRE

Curatirea filtrelor lente Operatie de indepartare periodica a membranei biologice formate la suprafata nisipului din cuvele filtrelor lente. STAS 10808-85

Curba caracteristica a retelei

Reprezentare grafica a relatiei dintre debitul de fluid din retea si pierderile de sarcina pe circuitul cel mai dezavantajos al retelei.

ANRE

Curba de pompare a putului

Diagrama ce exprima relatia dintre debitul extras dintr-un put si coborarea corespunzatoare a nivelului apei, obtinuta pe baza rezultatelor probelor efective de pompare.

STAS 10808-85

Curba de sarcina electrica Variatia sarcinii electrice in functie de timp. ANRE

Curba de sedimentare Diagrama – stabilita in conditii normate – ce exprima variatia in timp a cantitatii de suspensii depuse, raportata la cantitatea de suspensii din proba de apa.

STAS 10808-85

Index D

Termen Definitie Sursa

DASF Dispozitiv pentru descarcare automata a sarcinii la scaderea frecventei. ANRE

DASU Dispozitiv pentru descarcare automata a sarcinii la scaderea tensiunii. ANRE

“de regula” Indica faptul ca prevederile respective trebuie sa fie aplicate in majoritatea cazurilor, iar nerespectarea prevederii este admisa numai cu aratarea detailata a cauzelorcare justifica acest lucru.

ANRE

Debit capabil al putului Debitul maxim ce poate fi obtinut dintr-un put de captare in conditii normale de exploatare, astfel ca vitaza apei la intrarea in coloana filtranta sa nu conduca la innisiparea putului.

STAS 10808-85

Debit de calcul Debit folosit pentru dimensionare insectiuni de calcul in circuitul apei. STAS 10808-85

Debit de incendiu Debit necesar pentru prevenirea si combaterea incendiului. STAS 10808-85

Debit lunar Cantitatea de apa necesara in timpul unei luni raportata la unitatea de timp, exprimata in metri cubi pe secunda, litri pe secunda sau metri cubi pe ora.

STAS 10808-85

Debit lunar mediu Debit reprezentand media debitelor lunare intr-o perioada de calcul considerata. STAS 10808-85

Debit orar Cantitatea de apa necesara in timpul unei ore raportate la unitatea de timp, exprimata in metri cubi pe secunda, litri pe secunda sau metri cubi pe ora.

STAS 10808-85

Debit orar maxim Cel mai mare debit orar dintr-o perioada de timp considerata (de regula un an). STAS 10808-85

Debit oara mediu Debit reprezentand media debitelor orare dintr-o perioada de calcul considerata (de regula un an) STAS 10808-85

Debit pentru refacerea rezervei de incendiu

Debit de apa necesar pentru umplerea unui volum de apa egal ce rezerva de incendiu, in perioada de timp normata. STAS 10808-85

Debit zilnic Cantitatea de apa necesara in timpul unei zile, raportata la unitatea de timp, exprimata in metri cubi pe secunda, litri pe secunda, metri cubi pe ora sau metri cubi pe zi.

STAS 10808-85

Debit zilnic maxim Cel mai mare debit zilnic dintr-o perioada de timp considerata (de regula un an). STAS 10808-85

Debit zilnic mediu 1 Produsul dintre debitul zilnic specific si numarul unitatilor folosintei.

2 Debit reprezentand media debitelor zilnice dintr-o perioada de timp considerata (de regula un an).

STAS 10808-85

Debit zilnic mediu specific Debit reprezentand media debitelor zilnice intr-o perioada de timp suficient de mare pentru a fi considerata ca valoare medie, raportata la capacitatea caracteristica folosintei: materie prima, utilaj tehnologic, incendiu, suprafata irigata etc.

STAS 10808-85

Decantor Constructie si instalatiile anexe in care se realizeaza separarea prin sedimentare a suspensilor din apa. STAS 10808-85

Decantor cu etaj Decantor pentu apa de canalizare in care se realizeaza separarea suspensiilor din apa la partea superioara si fermentarea namolului retinut la partea inferioara.

STAS 10808-85

Decantor lamelar Decantor in care separarea suspensiilor din apa se asigura prin realizarea curgerii laminare a apei printr-un element constructiv specific, modulul lamelar.

STAS 10808-85

Decantor orizontal – longitudinal

Decantor de forma dreptunghiulara in plan, in care apa circula pe directie orizontala, de-a lungul decantorului. STAS 10808-85

Decantor primar Decantor folosit pentru retinerea suspensiilor in treapta de epurarea mecanica a statiei de epurare; in statii de epurare cu bazine de aerare, decantorul primar primeste namolul in exces.

STAS 10808-85

Decantor secundar Decantor folosit pentru retinerea namolului rezultat in treapata de epurare biologica a statiei de epurare. STAS 10808-85

Decantor suspensional Decantor cu circulatia ascensionala a apei, in care retinerrea suspensiilor din apa bruta se face la trecerea acesteia printr-un strat suspensional de namol, format din

STAS 10808-85

suspensiile floculate si retinute anterior.

Decantor vertical Decantor in care circulatia apei in compartimentul de limpezire se face vertical, ascendent. STAS 10808-85

Dedurizarea apei Totalitatea proceselor fizico-chimice prin care se indeparteaza – total sau partial- compusii chimici ce provoaca duritatea apei.

STAS 10808-85

Deferizarea apei Totalitatea procedeelor fizico-chimice prin care se reduce, pana la limita ceruta, continutul de compusi ai fierului dinn apa bruta.

STAS 10808-85

Deficit de oxigen Diferenta dintre concentratia oxigenului dizolvat la saturare in apa siconcentratia existenta, in acceleasi conditii de presiune, temperatura etc.

STAS 10808-85

Deflector Dispozitiv ce se prevede la capatul unui canal de ventilare naturala cu scopul de a active tirajul sub actiunea vantului. STAS 4369-81

Degazor Agregat utilizat pentru eliminarea gazelor din apa de alimantarea cazanelorsau din apa de adaos a retelelor termice.

STAS 4369-81

Demanganizarea apei Totalitatea procedeelo fizico-chimice prin care se elimina, pana la limita ceruta, continutul de compusi de mangan din apa bruta.

STAS 10808-85

Demineralizarea apei Succesiune de procese fizico-chimice prin care se realizeaza reducerea, pana la limita ceruta, a continutului de saruri minerale dizolvate.

STAS 10808-85

Denitrificarea apei Ansamblu de procese fizice, chimice si biologice prin care se realizeaza reducerea nitritilor si nitratilor din apa epurata, cu ajutorul bacteriilor denitrificatoare, pana la amoniu sau azot molecular.

STAS 10808-85

Denivelarea apei in strat Diferenta de cota – masurata in acelasi punct topografic – dintre nivelul hidrostatic si cel hidrodinamic, in conditii de drenara artificiala a stratului acvifer.

STAS 10808-85

Deranjament Eveniment accidental care conduce la intreruperea consumatorilor alimentati din reteaua de joasa tensiune (sub 1 kV).

ANRE

Deshidratarea namolului Operatie prin care se realizeaza reducerea umiditatii namolului. STAS 10808-85

Desulfurizarea apei Totalitatea procedeelor fizico-chimice prin care se reduce continutului de sulfuri si hidrogenul sulfurat din apa pana la limita ceruta.

STAS 10808-85

Dezaerisirea instalatiei Operatie de evacuare a aerului dintr-o instalatie de incalzire centrala. STAS 4369-81

Dezamorsare Fenomenul de intrerupere a circulatiei apei printr-o instalatie ce functioneaza cu vacuum (sifon, pompa amorsata) ca urmare a patrunderii aerului in cantitate mai mare decat aceeacare poate fi evacuata in mod normal de catre instalatie.

STAS 10808-85

Dezincrustare Operatie de indepartare a crustei de saruri depuse pe peretii partilor componente ale instalatiilor prin care circula apa cu duritate mare.

STAS 10808-85

Dezinfectarea apei Operatie de distrugere a germenilor patogeni si a celorlalte organisme daunatoare sanatatii si de reducerea numarului de germeni saprofiti din apa, pana la indeplinirea conditiilor de potabilitate.

STAS 10808-85

Deznisiparea apei Operatie de limpezire partiala a apei prin indepartarea nisipului continut. STAS 10808-85

Deznisiparea putului Ansamblu de operatii prin care se realizeaza indepartarea nisipului fin din zona exterioara a putului de captare, imediat invecinata coloanei de filtru, sau a nisipului colectat in piesa de fund a putului.

STAS 10808-85

Diametru economic Marimea diametrului unei conducte pentru care, in conditii date, suma cheltuielilor totale anuale de investitie si exploatare este minima.

STAS 10808-85

Difuzor Piesa speciala montata pe o conducta sau canal de aer pentru masurarea continua a sectiunii de trecere a fluidului in sensul sau de scurgere.

STAS 4369-81

Dispecer de distributie Treapta de conducere prin dispecer care, prin atributiile sale, realizeaza planificarea operationala si programarea operativa, asigura autoritatea de conducere operativa si comanda operativa asupra echipamentelor si instalatiilor din retelele electrice de distributie, in conformitate cu Ordinul de impartire a autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor.

ANRE

Dispecerizare SEN Aplicarea in conditii operative (in timp real) a programarii cu asigurarea conditiilor tehnice de securitate si calitate a functionarii SEN.

ANRE

Disponibilitate Probabilitatea ca la un anumit moment un dispozitiv sa se gaseasca in stare de functionare. ANRE

Disponibilitate orara Puterea maxima ofertata pe durata unei ore de un producator, pentru o unitate dispecerizabila de producere a energiei electrice.

ANRE

Disputa Diferend ce poate apare intre participantii la piata privitor la notele de regularizare. ANRE

Distribuitor de energie elec-trica

Persoana juridica, titulara a unei licente de distributie si detinatoare a unei retele electrice situata intr-un anumit perimetru, cu niveluri de tensiuni pana la 110 kV inclusiv, ce asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor situati in acel perimetru.

ANRE

Distribuitor Conducta scurta de diametru mare, prevazuta cu racorduri prin care se repartizeaza debitul de agent termic de la o sursa diferitelor ramuri ale unei instalatii.

ANRE

Distributie Transmiterea energiei electrice sau termice in scopul vanzarii ei la consumatori. ANRE

Distributie de energie electrica Activitate organizata pentru transmiterea energiei electrice prin retelele cu tensiunea de cel mult 110 kV de la transportator sau producatori pana la instalatiile consumatorilor finali de energie electrica.

ANRE

Distribuitor de aer Element al instalatiei de ventilare, cu diferite elemente constructive, astfel incat sa asigure distributia uniforma a aerului.

STAS 4369-81

Distribuitor de energie termică Operatorul, titular al unei licenţe de distribuţie a energiei termice, care asigură distribuţia energiei termice pentru încălzire şi/sau pentru prepararea apei calde de consum de la o staţie termică la utilizatorii de energie.

ANRE

Distributia apei Ansamblu de constructii si operatii prin care se asigura transportul apei de la rezervoare la racordurile folosintelor de apa, cantitatea, de calitatea si la presiunea ceruta.

STAS 10808-85

Distribuţia şi furnizarea energiei termice

Reprezintă activitatea prin care energia termică se preia de la producător sau transportator şi, după transformare şi procesare, se livrează la utilizator.

ANRE

Dren Constructie hidrotehnica cu dimensiunea principala dezvoltata pe orizontala, realizata in scopul captarii apei dintr-un strat acvifer de mica adancime, pentru coborarea nivelului apei subterane, pentru eliminare apei de infiltratie sau de la platformele de uscate a namolului.

STAS 10808-85

Drenaj de mare rezistenta Amenajare constructiva a partii inferioare a unui filtru rapid, a carei caracteristica principala este asigurarea unei distributii uniforme a apei, sau apei si aerului de spalare, in scopul indepartarii suspensiilor retinute in stratul filtrant.

STAS 10808-85

Dulap de climatizare Agregat alcatuit din aparatele si dispozitivele necesare tratarii complexe a aerului si vehicularii lui, inchise intr-o carcasa comuna, servind la climatizarea locala a unei incaperi.

STAS 4369-81

Durata fermentarii namolului Intervalul de timp necesar pentru mineralizarea a cel putin 50 % din substantele organice putrescibile continute in namolull supus fermentarii.

STAS 10808-85

Durata ploii de calcul Intervalul de timp in care apa din precipitatii cazuta pe suprafata bazinului de canalizarre ajunge din punctul cel mai indepartat in sectiunea de calcul a colectorului.

STAS 10808-85

Duritatea apei Caracteristica chimica si calitativa data apei de prezenta in stare dizolvata a sarurilor metalelor nealcaline, in special a celor de Ca si Mg.

STAS 10808-85

Dus de aer Sistem de ventilatie locala prin refulare, care realizeaza un jet de aer cu viteze si temperaturi astfel stabilite, incat sa creze conditiile de microclimat in anumite zone de lucru.

STAS 4369-81

Duza de pulverizare Dispozitiv prevazut cu un orificiu foarte mic, parte componenta a unui registru de pulverizare, care realizeaza dispersarea unui lichid sub forma de picaturi

STAS 4369-81

Index E

Termen Definitie Sursa

Echicurent Circulatia in acelasi sens a doua fluide care isi pastreaza starea de agregare initiala. STAS 4369-81

Echilibrare hidraulica Operatie avind drept scop realizarea unor pierderi de sarcina egale pe toate ramurile alimentate dintr-un nod al retelei, in conditiile circulatiei debitelor de calcul.

STAS 4369-81

Echipament de masurare Aparatura si ansamblul instalatiilor care servesc la masurarea puterii si energiei electrice schimbate intre participantii la piata energiei electrice.

ANRE

Echipament de măsurare aparatura şi ansamblul instalaţiilor care servesc la măsurarea parametrilor agenţilor termici, a puterii şi a cantităţii de energie termica;

ANRE

Echipament de telemecanica

Echipament format din aparatura pentru post dispecer si pentru posturi controlate destinat sa realizeze functiuni telemecanice, in cadrul unei instalatii de telemecanica.

ANRE

Eficienta filtrului Raportul dintre diferanta concentratiilor de impuritati inainte si dupa filtrare si concentratia de impuritati inainte de filtrare. STAS 4369-81

Elevator de amestec Dipozitiv functionand pe principiul injectiei, utilizat la amestecarea apei fierbinti cu apa calda din instalatia interioara de incalzire.

STAS 4369-81

Emisie Transferul poluantilor în atmosfera cãtre un receptor (omul si factorii sistemului sau ecologic, bunuri materiale etc.). Prin norme de emisie: norme privind valorile concentratiilor maxime admisibile ale unor substante poluante în atmosfera.

ANRE

Emisie de poluanti Eliminarea în atmosfera a unor poluanti solizi lichizi sau gazosi din surse punctiforme sau de suprafata. Prin norme de limitare preventivã a emisiilor: norme privind valorile concentratiilor maxime de poluanti admise a fi eliminate în atmosfera de cãtre diferitele activitãti antropice.

ANRE

Emisii excesive Sunt considerate ca fiind excesive, imisiile care depãsesc de cel putin 3 ori una sau mai multe dintre concentratiile maxime admisibile, stabilite prin standard de stat. În situatia în care pentru un poluant nu este fixatã valoarea limita, imisiile sunt considerate ca fiind excesive, atunci când din observatii, mãsurãtori sau anchete rezulta ca:

a) ameninta sãnãtatea oamenilor si a animalelor, vegetatia, biocenozele si biotopurile lor;

b) incomodeaza sensibil comunitãti umane;

c) aduc prejudicii constructiilor;

d) aduc prejudicii solului, vegetatiei sau calitãtii apelor.

ANRE

Epuisment Operatie de coborare artificiala a nivelului apei din sol, prin STAS 10808-85

evacuarea fortata a acesteia.

Epurare biologica Proces de epurare in care sunt retinute substantele organice din apa epurata in treapta mecanica, prin oxidare biochimica aeroba.

STAS 10808-85

Epurare chimica Proces de epurare cu ajutorul substantelor chimice adecvate. STAS 10808-85

Epurare locala Epurarea apei de canalizare in sisteme locale, in vederea recircularii, reutilizarii, protejarii retelei de canalizare, evitarii inrautatirii proceselor finale de epurare sau evacuarii in receptorul natural.

STAS 10808-850

Epurare mecanica Proces de epurare prin care se realizeaza, in principal, separarea gravitationala a suspensiilor din apa de canalizare si prelucrarea namolului retinut.

STAS 10808-85

Epurarea apei Succesiune de procedee tehnologice prin care sunt retinute, neutralizate si indepartate elementele inpurificatoare din apa de canalizarea.

STAS 10808-85

Eutrofizarea apei Inrautatirea, in timp, a calitatii apei si cresterea productiei de biomasa ca urmare a imbogatirii – naturale sau artificiale – in substante nutritive (N,P,K).

STAS 10808-85

Evacuarea aerului Operatie de indepartare libera sau fortata a aerului dintr-un spatiu ventilat sau dintr-o instalatie de ventilare. STAS 4369-81

Evaluare Orice metodã utilizatã pentru mãsurarea, calcularea, prognozarea sau estimarea nivelului unui poluant în aerul înconjurãtor.

ANRE

Energie electrica trans-portata

Cantitatea de energie electrica activa pentru care se asigura serviciul de transport, masurata in punctul (punctele) de livrare in reteaua electrica de transport.

ANRE

Energizare in vederea restaurarii functionarii SEN

Procedura de punere sub tensiune a elementelor de retea intr-o ordine prestabilita de restaurare, din grupuri generatoare cu capacitate de pornire fara alimentare din sistem (cu surse proprii de pornire) sau dintr-un sistem electroenergetic vecin.

ANRE

Executanti (agent economic de executie)

Partea contractanta care realizeaza lucrarea. ANRE

Exploatare Ansamblul de operaţii şi acţiuni executate pentru asigurarea continuităţii proceselor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în condiţii tehnico-economice şi de siguranţă corespunzătoare şi constau din executarea controlului curent, manevrelor şi din lucrări de întreţinere curentă în instalaţii.

ANRE

Index F

Termen Definitie Sursa

Fanta Gura de aer (pentru introducere sau aspiratie) de forma dreptunghiulara, in care raportul dintre lungimea si latimea STAS 4369-81

sectiunii este mai mare de 10.

Fermentarea anaeroba a namolului

Proces tehnologic de descompunere in compusi stabili a substantelor organice complexe biodegradabile din namolul rezultat la epurare, cu ajutorul bacteriilor anaerobe.

STAS 10808-85

Fiabilitate Proprietatea unui dispozitiv de a indeplini o functie impusa in conditii date, intr-un interval de timp dat. ANRE

Filtru Constructia si instalatiile anexe in care se realizeaza filtrarea apei. STAS 10808-85

Filtrarea apei Procedeu de limpezire avansata a apei prin trecerea acesteia printr-un strat de material poros, denumit strat filtrant, ales in concordanta cu scopul propus.

STAS 10808-85

Filtru biologic Filtru in care oxidarea substantelor organice se realizeaza cu ajutorul bacteriilor aerobe care se dezvolta pe membrana de namol ce se formeaza pe materialul granular de umplutura, udat intermitent cu apa uzata si aerat in permanenta.

STAS 10808-85

Filtru cu carbune Filtru functionand, de obicei, sub presiune, la care stratul filtrant este format din granule de carbune activ, care foloseste pentru retinerea prin absortie a gazelor (Cl, H2S) sau a altor substante organice (fenoli etc.) continute in apa limpezita in prealabil.

STAS 10808-85

Filtru cu schimbatori de ioni

Filtru rapid functionand, de obicei, sub presiune, la care stratul filtrant format din schimbatori de ioni, serveste la retinerea ionilor unor elemente chimice dezvoltate in apa.

STAS 10808-85

Filtru de aer Aparat component al unei instalatii de ventilare avand rolul de a retine particulele aflate in suspensie in aer. STAS 4369-81

Filtru de marmura Filtru a carui strat filtrant format din marmura granulara reduce continutul de bioxid de carbon si creste duritatea apei tratate.

STAS 10808-85

Filtru invers Succesiune artificialasau naturala de strate filtrante cu dimensiuni crescatoare ale granulelor in sensul de curgere a apei, care nu permite antrenarea materilalului solid de catre curentul de apa.

STAS 10808-85

Filtru lent Filtru in care apa circula cu o viteza redusa (3…5 m/zi), efectul de filtrare realizandu-se aproape in tot stratul filtrant. STAS 10808-85

Filtru presa Utilaj folosit pentru deshidratarea fortata, prin presare, a namolului. STAS 10808-85

Filtru rapid Filtru in care apa circula cu o viteza mare (5…10 m/h), retinerea suspensilor realizandu-se aproape in tot stratul filtrant.

STAS 10808-85

Filtru ultrarapid Filtru rapid de constructie specila, functionand, de obicei, sub presiune, in care viteza apei este 3…10 ori mai mare decat intr-un filtru rapid, realizand o limpezire partiala a apei care poate fi foloita in scopuri industriale.

STAS 10808-85

Filtru vacuum Utilaj folosit pentru deshidratarea namolului prin vacuumare. STAS 10808-85

Floculare Proces fizico-chimic de formare a flocoanelor din suspensie coloidala destabilizata, in vederea limpezirii rapide a apei. STAS 10808-85

Flotatie Proces de separare a particulelor solide de dimensiuni mici din apa, prin marirea capacitatiii lor de plutire cu ajutorul bulelor fine de aer injectat in apa, bule care se fixeaza pe particule.

STAS 10808-85

Florizarea apei Proces tehnologic prin care se realizeaza introducerea unei cantitati controlate de fluor in apa potabila, in scopul prevenirii producerii carilor dentare.

STAS 10808-85

Fluxul apei Circulatia apei – caracterizata cantativ si calitativ – de-a lungul proceselor de folosire in cadrul sistemului de alimentare cu apa si canalizare.

STAS 10808-85

Folosinta de apa Unitate cu caracter social sau economic, care, pentru desfasurarea activitatii sale, utilizeaza apa dintr-un sistem de laimentare cu apa.

STAS 10808-85

Fosa septica Constructie subterana in care se colecteaza si se epureaza partial (in principal, mecanic) apele uzate menajere de la folosinte mici, izolate.

STAS 10808-85

Frecventa ploii Numarul de ploi de o anumita durata si o anumita intensitate care se produc, in medie, intr-un anumit numar de ani. STAS 10808-85

Functionare in paralel

(Functionare in sincronism)

Stare de functionare a unui ansamblu de grupuri generatoare interconectate printr-o retea.

ANRE

Furnizare Activitatea de comercializare a energiei electrice si/sau termice. ANRE

Furnizor de energie termică

Operatorul, titular al unei licenţe de furnizare/comercializare a energiei termice, care asigură, în baza unui contract, vânzarea energiei termice către utilizatori şi încasarea contravalorii acesteia.

ANRE

Furnizor de servicii de sistem

Participant la piata care asigura pe baza de contract sau la cererea Operatorului de sistem servicii de sistem. ANRE

Furnizor de energie electrica si/sau termica

Persoana juridica, titular al unei licente de furnizare, care asigura alimentarea cu energie electrica si/ sau termica a unuia sau mai multor consumatori, pe baza unui contract de furnizare.

ANRE

Index G

Termen Definitie

Galerie de conducte Spatiu in care sunt instalate in mod organizat toate conductele si armaturile necesare functionarii unui obiect.

STAS 10808-85

Galerie drenanta Dren de captare cu dimensiuni ale sectiunii care permit STAS 10808-85

vizitarea pe toata lungimea.

Galerie edilitara Constructie vizitabila, pentru amplasarea in comun a retelelor edilitare (de apa, canalizare, termoficare, telefonie etc.).

STAS 10808-85

Garantie financiara Raspunderea de plata asumata de o institutie specializata in numele unui participant la piata de energie electrica, care va efectua plati in cazul in care acel participant nu o poate face.

ANRE

Gazometru Recipient etans cu volum variabil in care se inmagazineaza gaze la presiune joasa. STAS 10808-85

Generator de aer cald Agregat de combustie proprie utilizat de la incalzirea cu aer cald a unor spatii mari. STAS 4369-81

Gestiunea energiei termice Totalitatea activitatilor de inregistrare si urmarire a livrarilor de agenti termici – abur, apa fierbinte si apa calda – la consumatorii finali, cu referire la cantitate, calitate, grad de asigurare conform prevederilor contractuale.

ANRE

Gospodarie de combustibil Totalitatea constructiilor si instalatiilor realizate in scopul alimentarii continue, in conditii corespunzatoare, a unei centrale in care energia chimica a combustibililor se transforma in energie termica.

ANRE

Gospodarie de reactivi Ansamblu de constructii si instalatii grupate convenabil, in care se realizeaza depozitarea reactivilor, prepararea solutiilor si dozarea acestora in apa supusa tratarii sau epurarii.

STAS 10808-85

Grad de asigurare al folosintei

Probabilitatea ca debitele sursei, in sectiunea de preluare a apei, sa fie egale sau mai mari decat debitul cerintei de apa.

STAS 10808-85

Grad de asigurare dupa durata

Grad de asigurare exprimat prin raportul dintre durata totala cumulata a perioadelor in care cerinta poate fi integral satisfacuta (fara intreruperi sau restrictii) si durata totala, suficient de mare, luata in considerare pentru determinarea regimului hidrologic al sursei.

STAS 10808-85

Grad de asigurare dupa frecventa

Grad de asigurare exprimat prin raportul dintre numarul de ani in care cerinta de apa poate fi integral satisfacuta (fara intreruperi sau restrictii) si numarul total de ani, suficient de mare, luati in considerare pentru determinare regimului hidrologic al sursei.

STAS 10808-85

Grad de asigurare dupa volum

Grad de asigurare exprimat prin raportul dintre volumul total care poate fi efectiv luat din sursa pe intraga perioada, suficient de mare, luata in considerare pentru determinarea regimului hidrologic al acestei si volumul total al cerintei pe aceeasi perioada.

STAS 10808-85

Grad de epurare Indicator de eficienta a epurarii exprimat prin raportul dintre concentratia sau cantitatea de substante retinute si concentratia sau cantitatea totala existenta in apa ed canalizare, la inceputul procesului.

STAS 10808-85

Grad de expandare Raportul dintre inaltimea maxima a nisipului dintr-un filtru rapid in timpul spalarii si grosimea stratului de nisip in timpul filtrarii.

STAS 10808-85

Grad de asigurare in furnizare

Nivel procentual de asigurare a energiei termice necesara consumatorului intr-un interval de timp, precizat in anexa la contractul de furnizare a energiei termice.

ANRE

Grad de limpezire Raportul dintre cantitatea de suspensii retinuta si cantitatea totala de suspensii existenta in apa supusa limpezirii.

STAS 10808-85

Grad de recirculare Raportul dintre cantitatea de apa recirculata si necesarul de apa, exprimat in procente. STAS 10808-85

Grad de umplere Raportul dintre inaltimea maxima a apei care curge cu nivel liber intr-un canal inchis si inaltimea sectiunii canalului.

STAS 10808-85

Gradul de deschidere a pietei energiei

Ponderea procentuala a consumului consumatorilor

eligibili in consumul total (final) de energie electrica

al tarii (realizat in anul precedent); se stabileste de

Guvern.

ANRE

Gratar Constructie realizata din bare – de obicei metalice – asezata in calea unui curent de apa, in scopul retinerii plutitorilor mari, ccare pot stanjenii functionarea constructiilor din aval.

STAS 10808-85

Grup (generator) Ansamblu de masini rotative destinat sa transforme energia de alta forma in energie electrica. ANRE

Grup de masurare a energiei electrice

Ansamblu format din transformatoarele de masurare si contorul aferent masurarii cantitatilor de energie electrica tranzactionata.

ANRE

Gura de aer Dipozitiv al instalatie de ventilare prin care aerul este refulat (sau aspirat) in (sau dintr-un) spatiu ventilat STAS 4369-81

Gura de captare Gura de aer prevazuta in imediata apropiere a surselor de degajari nocive, de obicei lateral fata de acestea. STAS 4369-81

Gura de scurgere Constructie prin care, apele meteorice sau de spalare colectate de pe o suprafata de teren amenajata (strada, piata, spatiu verde, incinta industriala etc.) sunt introduse in reteaua de canalizare.

STAS 10808-85

Gura de varsare Constructie prevazuta pe canalul colector la locul de racordare cu receptorul, in scopul asigurarii conditiilor optime de evacuare a apelor transportate de colector si protejarii malurilor.

STAS 10808-85

Gura de zapada Constructie subterana prin care, zapada colectata de pe suprafete circulabile, se introduce in reteaua de canalizare.

STAS 10808-85

Index H Termen Definitie Sursa

Hidrant exterior Armatura care permite preluarea apei din retea, in diferite scopuri, in conditii de asigurare a calitatii apei si protejarii conductei de legatura

STAS 10808-85

Hidroclon Separator de praf in care praful este retinut ca urmarea a barbotarii apei si traseului sicanat al aerului STAS 4369-81

Hidroelevator Pompa fara piese in miscare, in care energia lichidului transportat se mareste prin adaugare energiei cinetice a unui luid motor.

STAS 10808-85

Hota Dipozitiv de aspiratie locala alcatuit dintr-o gura de aer situata deasupra sursei de degajari nocive, un confuzor si un canal de evacuarea noxelor in exterior.

STAS 4369-81

Index I Termen Definitie Sursa

Iaz biologic Bazin natural sau artificial, de adancime relativ redusa, in care se realizeaza epurarea biologica a apei uzate. STAS 10808-85

Iaz de decantare Bazin de decantare executat prin bararea unei depresiuni naturale in vederea retinerii suspensiilor din apa uzata, incarcata in special cu suspensii minerale.

STAS 10808-85

Imbunatatirea calitati Actiuni intreprinse in intreaga organizatie pentru cresterea eficacitatii si eficientei activitatilor si proceselor in scopul de a asigura avantaje sporite atat pentru organizatie cat si pentru clientii acesteia.

ANRE

Impurificarea apei Inrautatirea calitatii apei prin raport de elemente de natura fizica, chimica, radiochimica, biologica etc. daunatoare pentru flora, fauna si utilizatorii apei.

STAS 10808-85

Impurificator biodegradabil Substanta impurificatoare care poate fi transformata in compusi mineralizati de catre microorganisme, in prezenta oxigenului.

STAS 10808-85

Incident Perturbatie accidentala care apare in instalatiile de producere a energiei electrice si termice, in retelele de transport si de distributie a energiei electrice cu tensiunea peste 1 kV, care se manifesta prin modificarea starii anterioare a ansamblurilor functionale, prin abateri ale parametrilor functionali ai acestora, in afara limitelor prevazute prin reglementari sau contracte, sau prin reduceri ale puterii electrice produse pe centrala sau pe grupuri energetice, indiferent de efectul lor asupra consumatorilor si indiferent de momentul in care se produc.

ANRE

Indicatori de impurificare a apei

Caracteristica de ordin calitativ fizic, chimic, biologic si microbiologic care serveste la definirea calitatii apei. STAS 10808-85

Indicatori de performanţă generali

Parametri ai serviciului de furnizare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate urmărite la nivelul furnizorilor şi pentru care sunt prevăzute penalizări în licenţă în cazul nerealizării parametrilor.

ANRE

Indicatori de performanţă garantaţi

Parametri ai serviciului de furnizare a căror niveluri minime de calitate se stabilesc şi pentru care sunt prevăzute penalizări în licenţă sau contractele de furnizare în cazul nerealizării lor.

ANRE

Informatii confidentiale Informatii de orice natura privitoare la o societate comerciala, declarate de aceasta ca nu pot deveni publice.

ANRE

Informatii privilegiate Informatii confidentiale, cu caracter precis, privitoare la una sau mai multe societati comerciale, care, daca sunt facute publice, pot afecta deciziile.

ANRE

Infrastructuri destinate transporturilor

Drumuri, aeroporturi, cai ferate, tunele rutiere si feroviare, precum si alte instalatii la care efluentii gazosi sunt evacuati în mediul înconjurator, fãrã a fi colectati.

ANRE

Indicatori de performanta garantati

Parametrii ai serviciului de furnizare a caror niveluri minime de calitate se stabilesc si in cazul in care nu se respecta sunt prevazute penalizari in licenta sau in contractele de furnizare.

ANRE

Indicatori de performanta generali

Parametrii ai serviciului de furnizare pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate urmarite la nivelul furnizorilor si pentru care nu sunt prevazute penalizari in licenta sau in contractele de furnizare in cazul nerealizarii parametrilor.

ANRE

Indicatorul “minute sistem” (MS)

Parametru de performanta al serviciului de transport care estimeaza durata medie de intrerupere anuala prin raportare la vârful de consum anual:

[minute sistem]

unde:

EN – este energia nelivrata datorita intreruperilor serviciului de transport, in MWh/an;

PV – vârful anual de consum,in MW.

ANRE

Indice de cogenerare Raportul dintre energia electrica produsa prin destinderea in turbina a aburului extras pe o priza si energia termica livrata cu acesta (kWh / kWht).

ANRE

Inhibitor de fermentare a namolului

Substanta care impiedica sau intarzie fermentarea namolului. STAS 10808-85

Inregistrare Document care furnizeaza dovezi obiective ale activitatilor efectuate sau ale rezultatelor obtinute. ANRE

Instalatie Unitate tehnicã stationarã în care se desfãsoarã unul sau mai multe procese tehnologice si orice alte activitãti direct asociate cu acestea si care prin emisiile lor pot avea impact asupra calitãtii mediului.

ANRE

Instalatie de alimentare (bransament – la joasa tensiune – si racord la medie si inalta tensiune)

Instalatia electrica prin care se face legatura dintre reteaua furnizorului, in punctul de racordare si instalatia consumatorului in punctul de delimitare. ANRE

Instalatie de alimentare cu energie termica

Totalitatea instalatiilor de producere, transport si distributie a energiei termice executate in scopul asigurarii consumatorului cu aceasta.

ANRE

Instalatie de climatizare Instalatie destinata climatizarii incaperilor, alcatuita dintr-un ansamblu de aparate, dispozitive, masini, canale de aer.

STAS 4369-81

Instalatie de climatizare aer-apa

Instalatie de climatizare, de obicei de inalta presiune, la care aparatele locale sunt alimentate cu aer si apa STAS 4369-81

Instalatie de climatizare locala

Instalatie de climatizare in care prepararea aerului necesar se face in incaperea climatizata, cu ajutorul agregatelor locale.

STAS 4369-81

Instalatie de climatizare numai cu aer

Instalatie de climatizare, de obicei de inalta presiune, la cre aparatele locale sunt alimentate numai cu aer. STAS 4369-81

Instalatie de descetare Instalatie de ventilare avand rolul de a impiedica formarea cetii intr-o zona a incaperii cu umiditate relative ridicata. STAS 4369-81

Instalatie de desprafuire Instalatie servind la extragerea prafului dintr-o incapere sau incinta cu degajari importante de materiale pulverulente si la transportul lui la separatoare, pentru a fi apoi eliminate din instalatie.

STAS 4369-81

Instalatie de producere a energiei termice

Totalitatea instalatiilor care produc abur, apa fierbinte sau apa calda. STAS 4369-81

Instalatie de incalzire centrala

Instalatie de incalzire la care caldura produsa de o sursa unica este utilizata de mai multi consumatori cu amplasamente diferite de cel al sursei.

STAS 4369-81

Instalatie de incalzire cu aer cald

Instalatie de incalzire in care necesarul de caldura al incaperii este asigurat de aer cald. STAS 4369-81

Instalatie de incalzire cu corpuri statice

Instalatie de incalzire in care necesarul de caldura este asigurat cu corpuri de incalzire, care cedeaza caldura prin convectie libera sau prin radiatie.

STAS 4369-81

Instalatie de incalzire cu parametrii ridicati (scazuti)

Instalatie de incalzire in care sunt utilizati agenti termici cu parametrii ridicati (scazuti). STAS 4369-81

Instalatie de incalzire de garda

Instalatie de incalzire destinata sa asigure o temperatura minima pentru a impiedica formarea condensului, inghetarea, degradarea unor materiale din incapere.

STAS 4369-81

Instalatie de incalzire inchisa Instalatie de incalzire care nu e in legatura cu atmosfera. STAS 4369-81

Instalatie de incalzire locala Instalatie de incalzire la care sursa de caldura este STAS 4369-81

amplasata in incaperea de incalzit.

Instalatie de incalzire perimetrala

Instalatie de incalzire avind corpurile de incalzire dispuse pe conturul incaperii, in scopul reducerii schimbului de caldura dintre corpul omenesc si elementele de constructie exterioare, reci.

STAS 4369-81

Instalatie de incalzire zonala Instalatie de incalzire ce asigura temperaturi prescrise numai in anumite zone ale unei incaperi de volum mare. STAS 4369-81

Instalaţii de producere a energiei termice

Totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor din centralele termice sau centralele electrice de termoficare, care produc un agent termic: abur, apă fierbinte sau apă caldă.

ANRE

Instalatie de transport si distributie a energiei termice sau retele termice

Ansamblul de conducte, instalatii de pompare si de alte instalatii auxiliare, cu ajutorul carora se transporta, continuu si in regim controlat, energia termica de la producatori la consumatori.

ANRE

Instalatie de transport pneumatic

Instalatie in care materialele solide sunt transportate ca suspensie intr-un current de aer. STAS 4369-81

Instalaţii de transformare a energiei termice

Ansamblul instalaţiilor prin care se realizează adaptarea parametrilor agenţilor termici la necesităţile utilizatorilor. ANRE

Instalatie de utilizare a energiei termice

Receptor care consuma energie termica. ANRE

Instalatie de ventilare de avarie

Instalatie de ventilare prevazuta sa intre in functiune numai in cazul producerii unor degajari accidentale de substante toxice, inflamabile, explosive, etc.

STAS 4369-81

Instalatie de ventilare de interventie

Instalatie de ventilare care functioneaza in perioadele de interventie la instalatiile tehnologice. STAS 4369-81

Instalatie de ventilare de inalta presiune

Instalatie de ventilare in care, circulatia aerului facandu-se cu viteze ridicate (18…30m/s), presiunea necesara la ventilator este peste 1,8 kPa.

STAS 4369-81

Instalatie de ventilare de joasa presiune

Instalatie de ventilare in care, circulatia aerului facandu-se cu viteze de sub 12m/s, presiunea necesara la ventilator este de pana la 1,0 kPa.

STAS 4369-81

Instalatie de ventilare de medie presiune

Instalatie de ventilare in care, circulatia aerului facandu-se cu viteze moderate (12…18m/s), presiunea necesara la ventilator este cuprinsa intre 1,0 si 1,8 kPa.

STAS 4369-81

Instalatii noi Atât instalatiile care urmeazã a intra în functiune, cat si cele existente transformate, dezvoltate sau retehnologizate, atunci când aceste amenajãri conduc la:

a) degajarea de emisii mai mari sau diferite de cele anterioare;

b) cheltuieli de realizare mai mari decât jumatate din costul unei instalatii similare noi;

5.115.Investitie – inseamnã orice fel de active, detinute sau controlate, direct sau indirect, de un investitor, si

ANRE

include:

a) proprietate tangibila sau intangibila, mobila sau imobilã si drepturi cum ar fi: concesiuni, ipoteci, sechestru si gajuri;

b) o societate comercialã, actiuni, pãrti sociale sau alte forme de participare într-o societate comercialã, obligatiuni si alte interese în active ale acesteia;

c) creante sau pretentii privind prestatiile pe baza contractualã, cu valoare economicã si aferente unei investitii;

d) proprietate intelectualã;

e) venituri;

f) orice drept conferit prin lege sau prin contract, sau în virtutea unei licente si autorizatii acordate în baza unei legi pentru a întreprinde o activitate economicã în sectorul energetic.

Intensitate de spalare Debit de apa sau aer, distribuit, uniform pe unitatea de suprafat a unui filtru rapid, in vederea eliminarii prin spalare a suspensilor retinute in masa de material filtrant.

STAS 10808-85

Intensitatea ploii Cantitatea de apa meteorica ce cade in unitatea de timp pe unitatea de suprafata. STAS 10808-85

Intensitatea ploii de calcul Intensitatea ploii cu o frecventa normala si cu o durata egala cu durata ploii de calcul. STAS 10808-85

Interconectare

(Interconexiune)

Legatura electrica sincrona sau nesincrona intre doua sau mai multe sisteme electroenergetice. ANRE

Interval baza de decontare O perioada de timp de o ora cu incepere din prima secunda a orei oficiale a Romaniei. ANRE

Introducerea aerului Operatie prin care aerul intra liber sau fortat intr-un spatiu ventilat sau intr-o instalatie de ventilare. STAS 4369-81

Investitor Inseamnã:

a) pentru o parte contractantã:

(i) o persoana fizica care are cetãtenie sau nationalitatea acelei pãrti contractante sau are resedinta permanentã în acea parte contractantã, în conformitate cu legea aplicabilã a acesteia;

(ii) o societate comercialã sau alta organizatie constituitã în conformitate cu legea aplicabilã a acelei pãrti contractante;

b) în legãtura cu un stat tert, o persoana fizica, societate comercialã sau alta organizatie care îndeplineste, mutatis mutandis, conditiile specificate în subparagraful a) pentru

ANRE

o parte contractantã.

Intervenţie accidentală Complex de lucrări ce se execută pentru remedierea deranjamentelor, incidentelor şi avariilor ce apar accidental în instalaţiile aflate în regim normal de exploatare sau ca urmare a defectelor produse de fenomene naturale deosebite (cutremure, incendii, inundaţii, alunecări de teren, etc.).

ANRE

Imbogatirea artificiala a stratelor de apa subterana

Procedeu tehnologic, prin care se realizeaza infiltrarea apei din surse de suprafata in strate acvifere, in scopul marii debitului si imbunatatirii calitatii apei.

STAS 10808-85

Inaltime de aspiratie Diferenta dintre cota axului pompei si cota nivelului apei din bazinul de aspiratie, la cre se adauga suma pierderilor de sarcina pe circuitul apei de la bazin la pompa.

STAS 10808-85

Inaltime de aspiratie a pompei

Caracteristica de fabricatie a pompei care indica valoarea maxima a inaltimii de aspiratie la care pompa inca mai fuctioneaza cu randament bun.

STAS 10808-85

Inaltime geodezica de pompare

Diferenta de cota dintre cota apei din bazinul de aspiratie si cota apei din bazinul de refulare dintr-o statie de pompare.

STAS 10808-85

Inaltime totala de pompare 1 Sarcina totala de functionare a pompei

2 Suma dintre inaltimea geodezica de pompare si totalul pierderilor de sarcina pe conducta de aspiratie si pe cea de refulare.

STAS 10808-85

Încalzirea aerului Process de transformare termodinamica a aerului cu cresterea entalpiei. STAS 4369-81

Incarcare hidraulica Debitul de apa raportat la unitatea de suprafata orizontala a unei constructii care asigura o faza a procesului de tratare a apei sau a procesului de epurare a apei de canalaizare.

STAS 10808-85

Incarcare organica a filtrului biologic

Cantitatea de substanta organica raportata la un metru cub de umplutura a filtrului biologic, pe zi. STAS 10808-85

Încarcarea specifica a filtrului

Debitul de aer care strabate unitatea de suprafata de strat filtrant, la o diferenta de presiune data intre cele doua fete.

STAS 4369-81

Incrustare Depunere aderenta de saruri precipitate pe peretii elementelor componente ale unei instalatii prin care circula apa puternic mineralizata sau cu duritate mare, in urma schimbarii echilibrului chimic interior.

STAS 10808-85

Innisiparea putului 1 Acumularea nusipului fin in interiorul coloanei putului, ca urmare a antrenarii acestuia din stratul acvifer

2 Proces de colmatare continua a straturilor de linga coloana putului, ca urmare fie a antrenarii nisipului fin din stratul acvifer de catre apa, fie a indesarii mecanice ce se produce din cauza exploatarii putului cu variatii mari de debit.

STAS 10808-85

Întreţinere curentă Ansamblul de operaţii de volum redus, executate periodic sau neprogramate în activitatea de exploatare, având drept scop menţinerea în stare tehnică corespunzătoare a diferitelor subansambluri.

ANRE

ISCIR Inspectia de stat pentru cazane si instalatii de ridicat. ANRE

Index J Termen Definitie Sursa

Jaluzele Dispozitiv alcatuit din lamele inguste, plane sau profilate, fixes au mobile, prevazut in instalatii de ventilare pentru dirizarea curentului de aer sau pentru reglarea debitelor

STAS 4369-81

Jaluzele de suprapresiune Jaluzele mobile care se deschid sub influenta diferentei de presiune a aerului intre cele doua fete, permitand trecerea aerului intr-un singur sens.

STAS 4369-81

Jet convectiv Miscarea a aerului cu caracteristicile unui jet care se formeaza deasupra sau in lungul unor suprafete cu temperature ridicata.

STAS 4369-81

Jet izoterm Jet inecat a carui temperature este egala cu cea a fluidului in care se dezvolta. STAS 4369-81

Jet inecat Jet fluid care se dezvolta intr-un mediu fluid de aceeasi natura (gaz in gaz, lichid in lichid). STAS 4369-81

Jet liber Jet a carui parametri caracteristici (traiectorie, distributie de temperature, viteze, concentratii) nu sut influentati de prezenta unui obstacol solid sau fluid.

STAS 4369-81

Jet limitat Jet care se dezvolta intr-un spatiu inchis, de dimensiuni mici, care modifica parametrii caracteristici fata de cei a jetului liber.

STAS 4369-81

Jet neizoterm Jet inecat a carui temperature este diferita de cea a fluidului in care se dezvolta. STAS 4369-81

Index L

Termen Definitie Sursa

Licenta Actul tehnic si juridic emis de autoritatea competenta, prin care se acorda o permisiune unei persoane juridice, romane sau straine:

- de exploatare comerciala a instalatiilor autorizate de producere, transport, stocare, dispecerizare, distributie si masurare a energiei electrice si/ sau termice;

- de furnizare (comercializare) a energiei electrice sau termice .

ANRE

Limitare preventivã a emisiilor

Stabilirea de norme de emisie pentru poluanti eliminati în atmosfera, potrivit prezentelor conditii tehnice. ANRE

Licitatie de energie electrica Actiune prin care se stabileste pretul energiei electrice pe piata spot. ANRE

Limita de stabilitate statica in sectiune

Puterea activa maxima de calcul transferata printr-o sectiune a SEN, pentru care se pastreaza rezerva de stabilitate statica normata.

ANRE

Lira de dilatare Compensator de dilatare realizat din teava indoita sub forma de lira. STAS 4369-81

Loc de consum Amplasamentul instalatiilor de utilizare ale unui consumator, inclusiv a subconsumatorilor sai, unde se consuma energia electrica sau termica furnizata prin una sau mai multe instalatii de alimentare. Un consumator poate avea mai multe locuri de consum.

ANRE

Liberalizare Proces ce urmareste deschiderea pietei si promovarea concurentei intre agentii economici din sectorul energiei electrice, producatori si furnizori.

ANRE

Laminator deflector Laminator care, datorita constructie sale, conduce la activarea tirajului sub actiunea vantului. STAS 4369-81

Index M

Termen Definitie Sursa

Manevră Ansamblul de operaţii prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor, elementelor sau schema tehnologică în care funcţionează acestea.

ANRE

Marjã de tolerantã Procent din valoarea limitã cu care aceasta poate fi depãsitã, în conditiile precizate de legislatia în vigoare.

ANRE

Masiv de ancoraj Constructie destinata mentinerii in pozitia necesara unor piese (coturi, ramnificatii, vane etc.) de pe conducta executata de proba

STAS 10808-85

Masiv de proba Masiv de ancoraj cu caracter provizoriu, executat pentru rezemareasi fixarea capacelor de etansare ale unui tronson de conducta de proba.

STAS 10808-85

Masura (solutie) de modernizare energetica

Interventie asupra constructiei sau/si instalatiei de incalzire interioara si preparare a apei de calde de consum, cu scopul reducerii consumului de caldura al cladirii.

ANRE

Masurare Ansamblul de operatii efectuate in scopul determinarii valorii unei marimi. ANRE

Membrana biologica Strat biologic format la suprafata nisipului din filtrul lent, alcatuit din suspensii si microorganisme aerobe, care asigura corectarea caracteristicilor apei de filtrat.

STAS 10808-85

Mentenanta Ansamblul tuturor actiunilor tehnice si organizatorice care se executa asupra instalatiilor si componentelor acestora pentru mentinerea sau restabilirea capacitatii de a-si indeplini functia pentru care au fost proiectate.

ANRE

Metodologie Ansamblu de reguli si principii normative, emis de autoritatea competenta, aplicabil in solutionarea unor probleme specifice sectorului energiei electrice si termice.

ANRE

Microclimat Totalitatea factorilor care caracterizeaza starea aerului dintr-un spatiu inchis: temperatura, umiditate, viteza a curentilor de aer, continut de praf, substante nocive.

ANRE

Microfiltru Filtru destinat retinerii suspensiilor fine, algelor si altor organisme foarte mici din apa, cu ajutorul unor microsite (ochiuri de 20..100μm) STAS 10808-85

Mineralizarea namolului Ansamblu de procese fizice, chimice si biologice prin care substantele biodegradabile din namol se transforma in substante stabile. STAS 10808-85

Modul lamelar Ansamblu constructiv amplasat in curentul ascendent de apa din decantor in scopul unei limpeziri avansate prin realizare unei curgeri laminare, reducerea spatiului de limpezire si concentrare namolului.

STAS 10808-85

Monitorizare Masurare, determinare continua a unor indicatori si raportare a acestora la un set de valori prestabilite, in scopul de a identifica deviatii sau exceptii de la rezultatele normale sau anticipate. ANRE

Monopol natural Domeniu de activitate in care conditiile sunt de asemenea natura incat este mai economic sa se asigure un bun sau un serviciu necesar de catre o singura firma decat de mai multe.

ANRE

Index N

Termen Definitie Sursa

Namol 1. Amestec eterogen, cu aspect gelatinos, de apa si substante dizolvate, substante coloidale, paticule dispersate si materiale in suspensie

2. Amestec concentrat de subsatanta solida si apa rezultat, dintr-un proces de tratare a apei sau de epurare a apei uzate.

STAS 10808-85

Namol activat Namol rezultat in urma unui proces de aerare a apei uzate, ale carei particule constituie suportul pentru microorganismele aerobe, elemente active in procesul de oxidare si mineralizare a substantelor organice.

STAS 10808-85

Namol brut Namol rezultat din procesul de decantare, inainte de a fi supus vreunui proces de tratare STAS 10808-85

Namol fermentat Namol ce contine substante minerale si substante organice stabile, rezultat in urma procesului de fermentare.

STAS 10808-85

Necesar de apa Cantitatea de apa ce trebuie furnizata unei folosinte la punctele de utilizare, astfel incat procesele in care este folosita sa fie satisfacute in mod rational.

STAS 10808-85

Necesar de apa cu restrictii Cantitatea de apa ce trebuie furnizata in punctele de utilizare astfel incat procesele in care este folosita sa fie satisfacute in mod rational, cu reutilizarea sau recirculare interna maxima, cu micsorarea sau oprirea unor activitati auxiliare mai putin importante, pe perioade scurte de timp.

STAS 10808-85

Necesar de caldura Debit de caldura ce trebuie furnizat unei incaperi astfel incat, pentru conditii exterioare de calcul, sa se asigure in interior o temperatura prescrisa.

STAS 4369-81

Neconformitate O deficienta in caracteristici, documente sau proceduri care fac ca pentru un produs, o lucrare sau un serviciu calitatea sa fie inacceptabila, nedeterminata sau neconforma cu cerinte specifice. Neconformitatile pot fi defecte fizice, rezultate necorespunzatoare la incercari, documente incorecte sau neadecvate, sau abateri de la procedurile stabilite de executie sau de control de calitate, incercari si verificari.

ANRE

Nisip de filtru Nisip de cariera sortat, care indeplineste conditiile normate pentru a fi folosit ca strat filtrant in procesul de limpezire a apei.

STAS 10808-85

Nitrificare Faza a procesului de epurare a apelor uzate, in care substantele amoniacale (amoniac si saruri de amoniu) sunt oxidate pana la nitrati sub influenta bacteriilor aerobe.

STAS 10808-85

Nivelul poluantului Concentratia unui poluant în aerul înconjurãtor sau depunerea acestuia pe suprafete într-o perioadã data.

ANRE

Nivel de siguranta Capacitatea de a asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica sau termica a consumatorilor, caracterizata prin indicatori (medii sau maximi, corespunzatori unui anumit nivel de risc) determinati in punctele de delimitare.

ANRE

Nisa de ventilare Dispozitiv de aspiratie locala semiinchis, realizat din panouri ce inched sursa de degajari nocive pe trei parti.

STAS 4369-81

Nod de retea Loc de intersectie a cel putin doua conducte din reteaua de distributie sau a doua canale din reteaua de canalizare.

STAS 10808-85

Normativ de limitare Normativ de limitare, care cuprinde consumatorii principali pe transe de limitare si puteriduse, aplicat in situatii exceptionale.

ANRE

Nod de injectie Statie electrica in care un participant la piata livreaza energie electrica in reteaua de transport. ANRE

Normativ de deconecctare manuala

Normativ de deconectare manuala, cuprinde consumatorii principali pe transe de deconectare si puteri deconectate, aplicat in situatii exceptionale.

ANRE

Norma tehnica Instructiune scrisa, emisa de autoritatea competenta, cuprinzând conditii tehnice ce trebuie respectate la proiectarea, verificarea , executarea, exploatarea, intretinerea si repararea unui sistem tehnic apartinând sectorului energiei electrice si termice.

ANRE

Nota de fundamentare

(Raport de aprobare)

Document atasat unei reglementari in care se precizeaza: cadrul legal si/sau intern pe baza caruia a fost intocmita reglementarea, scopul si domeniul de aplicare al acesteia, efecte scontate ca urmare a aplicarii reglementarii, conexiuni si implicatii cu alte legi si acte normative.

ANRE

Nota de regularizare Nota intocmita de Operatorul comercial prin care se stabilesc:

- cantitatea de energie vanduta sau cumparata suplimentar fata de contractele de portofoliu, platile asociate acesteia;

- platile suplimentare sau incasarile pentru serviciile de transport;

platile/ incasarile suplimentare pentru serviciile de sistem cumparate/ vandute, pe categorii de servicii;

- suma totala ce trebuie platita pentru luna de contract si agentii economici intre care aceasta trebuie impartita.

ANRE

Nota finala de regularizare Nota de regularizare emisa de Operatorul comercial nu mai tarziu de 15 zile financiare de la sfarsitul lunii de contract.

ANRE

Nota initiala de regularizare Nota de regularizare emisa de Operatorul Comercial nu mai tarziu de 5 zile financiare de la sfarsitul lunii de contract.

ANRE

Noxa Substanta sau fenomen (fum, gaze, praf, caldura, umiditate, zgomot etc.) ce poate deveni daunatoare cand depaseste o anumita concentratie (intensitate) in mediul luat in considerare. STAS 4369-81

NPSH (Net pressure suction head)

Valoarea minima a inaltimi totale (portentiala si cinetica) absolute, nete (micsorata cu inaltimea potentiala a vaporilor lichidului) la intrarea in pompa, raportata la planul de referinta al pompei, necesara functionarii pompei fara cavitatie.

STAS 10808-85

NTSM Norme de tehnica securitatii muncii. ANRE

Index O

Termen Definitie Sursa

Obiectiv energetic Ansamblul instalatiilor, constructiilor si echipamentul aferent, care este proiectat sa produca, sa transporte, sa stocheze si sa distribuie energia electrica si/sau termica.

ANRE

Oferta de producere Oferta transmisa Operatorului comercial de catre producator prin care se precizeaza pentru fiecare ANRE

dintre unitatile sale dispecerizabile: disponibilitatile orare si preturile de producere a energiei electrice, ofertele pentru servicii de sistem si modificari ale caracteristicilor statice si dinamice de functionare.

Oferta de racordare Documentatie tehnico-economica ce cuprinde descrierea a minim unei solutii tehnice de racordare a unui consumator si estimarea costurilor necesare realizarii racordarii. Oferta se elaboreaza de regula de operatorul de distributie/transport la cererea furnizorului, iar in cazul in care nu este elaborata de operatorul de distribu-tie/transport trebuie sa cuprinda si acordul acestuia.

ANRE

Operator Agent economic furnizor/prestator de servicii energetice de interes local, specializat şi licenţiat în condiţiile legii, care gestionează şi administrează serviciile energetice de interes local.

ANRE

Operatorul comercial Entitatea operationala a C.N. TRANSELECTRICA S.A. care asigura (mijloceste), pe piata energiei, incheierea aranjamentelor comerciale cu energie electrica, referitoare la cantitatile tranzactionate si la pret.

ANRE

Operator de distributie Entitate operationala care detine, exploateaza, intretine, modernizeaza si dezvolta reteaua electrica/termica de distributie.

ANRE

Operator de sistem Entitatea operationala a C.N. TRANSELECTRICA S.A. care asigura functionarea coordonata a instalatiilor de producere, transport si distributie (la tensiunea de 110 kV) a energiei electrice si termice, componente ale SEN.

ANRE

Operator de transport Entitatea operationala a C.N. TRANSELECTRICA S.A. care detine, exploateaza, intretine, modernizeaza si dezvolta reteaua de transport a energiei electrice.

ANRE

Operatiuni la termen (forward, futures, options)

Operatiuni pentru care plata si livrarea valorilor negociate au loc la o data posterioara negocierii. ANRE

Operatiuni la vedere (spot) Operatiuni pentru care plata si livrarea valorilor negociate se face in limitele unui timp maxim de 48 ore lucratoare.

ANRE

Ordinul de impartire a autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor

Documentul prin care se stabileste autoritatea de conducere operativa asupra instalatiilor si modul de exercitare a acesteia.

ANRE

Ordine de merit Ordinea in care ofertantul producator de energie este luat in considerare de catre Operatorul comercial pentru acoperirea consumului de energie electrica.

ANRE

Nota: se stabileste in ordinea crescanda a preturilor de ofertare pentru centrale/grupuri a caror functionare nu este impusa de restrictiile de producere existente.

Ore de gol ale SEN Ore ale zilei in care se realizeaza, pe ansamblul SEN, cele mai mici valori ale consumului de energie electrica.

ANRE

Ore de varf ale SEN Ore ale zilei in care se realizeaza, pe ansamblul SEN, cele mai mari valori ale consumului de energie electrica.

ANRE

Ore de varf de dimineata Orele de varf de sarcina ale SEN situate in cursul diminetii. ANRE

Ore de varf de seara Orele de varf de sarcina ale SEN situate in cursul serii. ANRE

Organizatie de integrare economicã regionalã

Inseamnã o organizatie constituitã din state, cãreia ele i-au transferat competente pentru anumite probleme, parte dintre ele guvernate de acest tratat, inclusiv autoritatea de a lua decizii obligatorii pentru ele, în legãtura cu acele probleme.

ANRE

Oxidabilitate Indicator de calitate care arata cantitatea de substante organice si anorganice oxidabile continute intr-o proba de apa, in conditiile specifice metodei de analiza utilizate.

STAS 10808-85

Oxigen dizolvat Concentratia de oxigen din apa, in mg/m³, in conditiile de temperatura si presiune ale apei existente la un moment dat.

STAS 10808-85

Ozonizarea apei Proces de tratare a apei constand in introducerea ozonului in apa, in scopul distrugerii microorganismelor vii, a reducerii continutului de substante organice si a corectarii caracteristicilor organoleptice.

STAS 10808-85

Index P

Termen Definitie Sursa

Panou radiant Corp de incalzire plat, care cedeaza caldura in principal prin radiatie. STAS 4369-81

Panou solar Captator solar de forma plana, cu suprafata de captare aproape plana. STAS 4369-81

Parte contractantã Inseamnã un stat sau o organizatie de integrare economicã regionalã, care a consimtit sa se lege prin acest tratat si pentru care tratatul este în vigoare.

ANRE

Participant la piata Agent economic inscris la Operatorul comercial la una sau mai multe din categoriile: producator de energie electrica, cumparator de energie electrica, furnizor de servicii de sistem, precum si Operatorul de sistem, Operatorul de transport, Operatorul de distributie.

ANRE

Parametri normali de functionare a SEN

Parametri care respecta simultan toate valorile limita de functionare de durata impuse de:

- parametrii tehnici de calitate pentru serviciul de transport al energiei electrice;

- Standardul de performanta pentru serviciul de furnizare a energiei electrice;

- Standardul de performanta pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

ANRE

Pausal Metodã de stabilire a consumului de energie termicã în functie de puterea termicã in functie si de numãrul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare termice sau de alte elemente derivate din acestea (nu are la bazã mãsurarea prin contor).

ANRE

Percolare Curgerea apei intr-un mediu granular, permeabil, in registru nesaturat (numai o paret din spatiile libere dintre granule fiind pline cu apa)

STAS 10808-85

Perdea de aer Dispozitiv de ventilare locala prin refulare, care realizeaza un jet de aer cu viteze ridicate, parallel cu o deschidere dintre doua spatii, in scopul de a impiedica circulatia naturala a aerului prin aceea deschidere.

STAS 4369-81

Perete semiscufundat Constructie de tip perete, partial scufundat intr-un curent de apa in scopul realizarii unei circulatii preferentiale a apei, suspensiilor sau plutitorilor, sau retinerii substantelor plutitoare.

STAS 10808-85

Perete sicana Perete cu ajutorul caruia se schimba directia, de circulatie a apei intr-un bazin, rezervor etc, corespunzator procesului tehnologic.

STAS 10808-85

Performante de siguranta (ale sistemului electroenergetic)

Capacitate a sistemului electroenergetic de a asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, in conditii normate de continuitate, intr-un interval de timp dat, cu respectarea standardelor de performanta.

ANRE

Perioada de compensare interna Interval de timp in care natura folosintei si capacitatile de inmagazinare ale sistemului de alimentare cu apa, permit functionarea folosintei cu o cerinta constanta (zi, saptamana, luna)

STAS 10808-85

Perturbatie Modificare, de origine externa sau interna, care apare la un echipament sau intr-un sistem electroenergetic si care afecteaza starea

ANRE

normala de functionare.

Perturbatie majora Scurtcircuite, declansari de linii, unitati de transformare sau grupuri generatoare, care determina abateri semnificative ale parametrilor de functionare ai SEN.

ANRE

PE Prescriptie Energetica ANRE

Permis Act tehnic si juridic, emis de autoritatea competenta, prin care se autorizeaza o persoana juridica, romana sau straina, sa puna in functiune o instalatie de producere, transport, dispecerizare si distributie a energiei electrice si/sau termice.

ANRE

Persoane juridice Pot fi agentii economici din sectorul public, privat si cooperatist, respectiv cu capital strain. ANRE

Piata angro a energiei electrice Piata pe care se tranzactioneaza energia electrica si serviciile aferente intre participantii la piata, de regula prin reteaua de transport si in cantitati apreciabile.

ANRE

Piata energiei electrice Piata pe care se tranzactioneaza angro si in detaliu energie electrica. ANRE

Piata concurentiala Piata pe care energia electrica este tranzactionata prin contracte bilaterale negociate intre parti si prin licitatie (piata spot).

ANRE

Pierderi tehnice de energie Integrala in functie de timp, pe un interval determinat a diferentei intre puterea activa totala la intrarea si respectiv la iesirea dintr-o retea, dintr-o parte de retea sau dintr-un element de retea.

ANRE

Piesa de fund Tronson de coloana neperforata prevazut la puturile forate in prelungirea coloanei filtrante, in scopul asigurarii unui spatiu pentru acumulare nisipului fin patruns, eventual, in put.

STAS 10808-85

Piesa de trecere Piesa metalica speciala care permite trecerea conductei prin peretele de beton al unui bazin (rezervor) de apa, in conditii de siguranta si de etanseitate.

STAS 10808-85

Pilnie depresionara Spatiu avand forma unei pilnii in jurul unui put in functiune, care se goleste de apa in momentul realizarii denivelarii care permite curgerea apei din strat in put.

STAS 10808-85

Placa poroasa Placa prefabricata (din beton sau alte materiale) permeabila la apa sau aer, utilizata pentru realizarea fudul drenat al filtrelor lente sau pentru distributia aerului la filtrele biologice, bazine de namol activat, separatoare de grasimi etc.

STAS 10808-85

Plan de control al calitatii (PCC) Document al programului de asigurare a calitatii, ANRE

care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificari si incercari necesare, pe faze de lucrari si etape de realizare (pe parcursul si la finalizarea lucrarilor, livrarea produselor sau serviciilor) cuprinzand si referiri la procedurile aferente.

Plan neutru Plan imaginar, paralel cu pardoseala unei incaperi, in care presiunea statica din interioar este egala cu presiunea atmosferica exterioara.

STAS 4369-81

Planificarea operationala Activitate constând in planificarea de catre Operatorul de sistem, pe diferite orizonturi de timp (anual, semestrial, lunar), a schemei normale de functionare a SEN si a modului de echilibrare productie–consum, cu respectarea parametrilor tehnici de calitate si siguranta.

ANRE

Planul de Aparare a SEN impotriva perturbatiilor majore

Masuri tehnice si organizatorice, cu rol de a impiedica extinderea perturbatiilor in sistem si de a limita consecintele acestora.

ANRE

Planul de restaurare a functionarii SEN dupa ramanerea partiala sau totala fara tensiune

Procedura de revenire la starea normale de functionare dupa o cadere partiala sau totala a sistemului ANRE

Platforma de uscare a namolului Suprafata de teren amenajata in scopul deshidratarii naturale a namolului rezultat din procesul de epurare a apelor uzate sau de tratare a apei de alimentare.

STAS 10808-85

Ploaie de calcul Ploaie conventionala de frecventa normala, a carui durata este egala cu timpul in care apa ajunge din punctul cel mai indepartat al bazinului de canalizare in sectiunea de canal considerata.

STAS 10808-85

Pod raclor Ansamblu de dispozitive si mecanisme prin care se asigura miscarea unei lame racloare ce colecteaza si impinge namolul depus in bazinul de decantare spre basa, de unde sa poata sa fie evacuat.

STAS 10808-85

Poluant Orice substantã introdusã direct sau indirect de om în aerul înconjurãtor, care poate avea efecte dãunãtoare asupra sãnãtãtii umane sau asupra mediului ca întreg.

ANRE

Pompa amorsata Pompa centrifuga montata in instalatie la care, prin operatii prealabile, s-a asigurat umplerea cu apa a corpului pompei astfel incat sa poata fi pornita in conditii normale de functionare sigura.

STAS 10808-85

Pompa inecata Pompa care, din motive constructive sau tehnologice, cel putin in momentul pornirii are cota axului sub cota minima a apei din bazinul de aspiratie

STAS 10808-85

Pompa de adaos Pompa folosita pentru completarea apei in STAS 4369-81

instalatiile de incalzire inchise.

Pompa de amestec Pompa folosita pentru amestecarea unor agenti termici cu parametrii diferiti. STAS 4369-81

Pompa de circulatie Pompa folosita pentru vehicularea fluidului in circuitul unei instalatii. STAS 4369-81

Post controlat Post in care sint amplasate dispozitive de comanda si control ale unui sistem, controlat de la distanta.

ANRE

Post dispecer Postul de la care se efectueaza conducerea la distanta a unui sistem ANRE

Portofoliu de capacitati de producere

Turbogeneratoarele si/sau hidrogeneratoarele aflate in proprietatea si/sau gestiunea unui producator si care sunt cuprinse individual sau grupat in programul operativ al capacitatilor de producere.

ANRE

Potabilizarea apei Ansamblu de procese in care, din apa bruta, se obtine apa potabila. STAS 10808-85

Piata reglementata Piata pe care energia electrica este tranzactionata prin contracte de vanzare / cumparare cu cantitati ferme si preturi fixe.

ANRE

Piata spot Componenta a pietei concurentiale pe care energia electrica este tranzactionata prin licitatie in timp real.

ANRE

Pretul marginal al sistemului Pretul ultimului kWh consumat de ordinea de merit pentru acoperirea cererii de energie electrica in intervalul baza de decontare.

ANRE

Prag de alertã Nivelul peste care existã un risc pentru sãnãtatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtã duratã si fatã de care trebuie sã se ia mãsuri consumat, conform legislatiei în vigoare.

ANRE

Procedura Mod (cale, metoda) specificat de a indeplini o activitate. ANRE

Prag de eligibilitate Consumul mediu de energie electrica peste care un consumator poate solicita acreditarea ca eligibil.

ANRE

Preaplin Dispozitiv prevazut pentru evacuarea lichidului ce depaseste un anumit nivel intr-un recipient deschis (in legatura cu atmosfera).

STAS 4369-81

Presiune de incercare Valoarea presiunii la care se incearca inainte de darea lor in functiune conductele sau canalele, in scopul verificarii rezistentei mecanice si etanseitatii.

STAS 10808-85

Presiune de regim Valoarea presiunii care trebuie realizata intr-un sistem hidraulic in vederea satisfaceriii conditiilor necesare, rationale, pentru folosirea

STAS 10808-85

apei.

Presiune diponibila Diferenta dintre cota piezometrica si cota terenului, intr-o sectiune de pe conducta care transporta apa.

STAS 10808-85

Pret mediu de furnizare Valoarea medie ponderata a preturilor medii obtinute de consumatorii finali de energie electrica.

ANRE

Pretul pietei Pretul marginal de sistem. ANRE

Preincalzirea aerului Incalzire a aerului care, in procesul de tratare complexa a aerului, precede un proces de incalzire.

STAS 4369-81

Privatizare Proces de transfer al bunurilor si/sau serviciilor din proprietatea de stat in proprietate si exploatare private.

ANRE

Priza de aer Dispozitiv prin care aerul proaspat necesar ventilarii este aspirat din exterior. STAS 4369-81

Priza de apa Parte componenta din captare care asigura preluarea apei din sursa. STAS 10808-85

Priza de fund Priza amenajata la nivelul fundului albiei astfel incat apa din rau sa poata intra pe sub podul de gheata.

STAS 10808-85

Priza de iarna Priza de apa amenajata sub nivelul stratului de gheata care permite preluarea debitului de apa necesar in timpul iernii.

STAS 10808-85

Priza de mal Priza de apa la care fereastra de intrare a apei, este amplasata intr-o constructie executata partial in malul raului sau lacului care constituie sursa de apa.

STAS 10808-85

Priza in albie Priza de apa dintr-o sursa de suprafata executata astfel incat elementul de captare a apei este situat departe de mal, legatura cu acesta facandu-se prin conducta de transport a apei.

STAS 10808-85

Priza in cheson Priza de mal executata sub forma de cheson, care poate adapsti gratarele, camera de deznisipare, camera sitelor si eventual, statia de pompare.

STAS 10808-85

Proba de apa Cantitate de apa prelevata pentru analiza in conditiile prevazute de actele normative in vigoare, care permite caracterizarea calitativa a apei intr-o sectiune de control.

STAS 10808-85

Probabilitatea de neacoperire a sarcinii

Probabilitatea de neacoperire a vârfului de consum in sistemul electroenergetic, cu puterea disponibila existenta, calculata pentru o perioada de un an.

ANRE

Valoarea normata a acestei probabilitati este aprobata de catre Autoritatea competenta ape baza propunerii fundamentate de C.N. TRANSELECTRICA SA.

Producator de energie electrica si/sau termica

Persoana juridica, titular al unei licente de producere a energiei electrice si/sau termice, avand ca specific activitatea de producere a energiei electrice si/sau termice in scopul vanzarii.

ANRE

Proiect Documentatie tehnica de conceptie, compusa din piese scrise si desenate. ANRE

Producator dispecerizabil Producator de energie electrica care detine sau exploateaza unitati de producere dispecerizabile.

ANRE

Producator independent de energie electrica si/sau termica

Producator de energie electrica si/sau termica, care participa, in nume propriu la acoperirea cererii de energie electrica si/sau termica si care nu detine retele de transport/distributie.

ANRE

Producator nedispecerizabil Producator de energie electrica, care detine sau exploateaza unitati de producere nedispecerizabile.

ANRE

Profil longitudinal al conductei Reprezentarea grafica la scara redusa a sectiunii longitudinale in plan vertical prin axa unei conducte montate subteran, pentru a evidentia cotele de montaj, pantele, punctele de golire si aerisire etc.

STAS 4369-81

Programare operativa Elaborarea programului zilnic de functionare a instalatiilor de producere si transport precum si de manevre.

ANRE

Program de calcul al ordinii de merit

Program pe baza caruia se stabileste ordinea de merit in fiecare interval baza de decontare in functie de cererea de energie electrica si oferta de productie si pret a producatorilor participanti la piata.

ANRE

Program de simulare a costurilor de productie (PSCP)

Program care, in functie de consumul de energie electrica prognozat pentru un interval de timp stabilit, indica cantitatea de energie electrica si costurile de producere al acesteia pentru fiecare unitate de producere.

ANRE

Program pentru determinarea pierderilor de energie electrica in reteaua de transport (PDPT)

Program cu care se calculeaza circulatiile de putere activa si reactiva si pierderile in reteaua de transport aferente fiecarei configuratii a retelei si productiei de energie electrica livrata in SEN.

ANRE

PSI Paza si stingerea incendiilor. ANRE

Punct de delimitare Locul in care instalatiile consumatorului se racordeaza la instalatiile furnizorului si in care acestea se delimiteaza ca proprietate.

ANRE

Punct de masurare Locul de racordare a transformatoarelor de masurare la care este conectata aparatura si ansamblul instalatiilor care servesc la masurarea puterii si energiei electrice.

ANRE

Punct termic (statie termica) Ansamblu instalatiilor prin care se realizeaza adaptarea parametrilor agentului termic la necesitatile consumatorului si prin intermediul careia se alimenteaza unul sau mai multi consumatori; statie termica poate fi:

un punct de distributie;

un punct termic;

o statie centralizata pentru prepararea apei calde ;

statie de transformare de abur;

ANRE

Punct termic urban Instalatie de racordare la o retea de termoficare de apa fierbinte a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum din constructiile urbane (locuinte, dotari, etc.).

ANRE

Punct termic industrial Instalatie de racordare la o retea de termoficare de apa fierbinte a instalatiei de incalzire si preparare a apei calde de consum din constructii industriale (hale de productie, ateliere, etc.). Tinand seama de pozitia punctului termic in ansamblul instalatiei consumatorului, se pot distinge: punct termic principal (de incinta) si punct termic secundar (de hala).

ANRE

Punctul de delimitare/separare a instalaţiilor

Locul în care se racordează sau se branşează, după caz, instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea producătorului la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea transportatorului/distribuitorului; instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea transportatorului la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea distribuitorului/furnizorului; instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea distribuitorului la instalaţiile aflate în proprietatea sau în administrarea furnizorului/utilizatorului; instalaţiile aflate în proprietatea furnizorului la instalaţiile utilizatorului; locul de racordare/branşare constituie în acelaşi timp şi locul în care se face delimitarea/separarea instalaţiilor din punct de vedere al proprietăţii.

ANRE

Punere in functiune Totalitatea activitatilor prevazute de documentatia tehnica de proiectare si de reglementarile in vigoare pentru a demonstra ca echipamentul si sistemele tehnologice se comporta in limitele prevazute de proiect, in momentul in care se declara in functiune.

ANRE

Putere contractata Cea mai mare putere medie cu inregistrare ANRE

orara sau pe 15 minute consecutiv, convenita prin contract, pe care consumatorul are dreptul sa o absoarba in perioada de consum, pentru fiecare loc de consum.

Putere disponibila Puterea maxima pe care un grup generator o poate da cu respectarea conditiilor de siguranta mecanica si electrica.

ANRE

Putere instalata Valoarea puterii inscrise pe placuta indicatoare a unui grup de producere a energiei electrice si/ sau in documentatia tehnica emisa de fabrica constructoare.

ANRE

Putere la orele de varf de sarcina ale SEN

Cea mai mare putere medie cu durata de inregistrare orara sau pe 15 minute consecutiv, convenita prin contract, pentru a fi absorbita de consumatori la orele de varf ale SEN .

ANRE

Putere programata Puterea consumata prevazuta a fi produsa pentru acoperirea consumului prognozat. ANRE

Putere medie contractata Raportul dintre energia contractata intr-un interval de timp si durata acestui interval. ANRE

Putere minima de avarie Puterea strict necesara consumatorului pentru mentinerea in functiune a agregatelor care conditioneaza securitatea insta-latiilor si a personalului.

ANRE

Putere minima tehnologica Cea mai mica putere – in regim de onsumma – necesara unui onsummator pentru mentinerea in functiune, in conditii de siguranta, numai a acelor echipamente si instalatii impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de productie prin deteriorare.

ANRE

Putere termică sau debitul de energie termică al instalaţiilor de alimentare

Cantitatea de energie termică în unitatea de timp; se exprima in MW. ANRE

Putere termică absorbită Cantitatea de energie termică reţinută din agenţii termici, în unitatea de timp, în instalaţiile de transformare sau de utilizare.

ANRE

Putere termică avizată Puterea termică maximă aprobată prin acordul de furnizare a energiei termice, pentru care se dimensionează instalaţiile ce se folosesc pentru alimentarea cu energie termică a unui utilizator.

ANRE

Putere termică contractată Puterea termică maximă convenită a fi absorbită de un utilizator şi înscrisă în contract. Puterea termică maximă este puterea determinată ca valoare medie pe timp de 60 de minute.

ANRE

Putere termică minimă de avarie Puterea termică absorbită, strict necesară utilizatorului, pentru menţinerea în funcţiune a agregatelor care condiţionează securitatea

ANRE

instalaţiilor şi a personalului, convenită ca valoare şi durată pe baza datelor de proiect. Pentru utilizatorii casnici puterea termică de avarie este acea putere care asigură o temperatură interioară de cel puţin 16 0C pe o perioadă de maximum 3 zile.

Putere termică minimă tehnologică

Puterea asigurată în regim de limitări (restricţii) unui utilizator, calculată ca cea mai mică putere termică necesară pentru menţinerea în funcţiune, în condiţii de siguranţă, numai a acelor agregate şi instalaţii impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de producţie nerecuperabile.

ANRE

Putere termica nominala a instalatiei

Flux termic asigurat de o instalatie (un aparat al instalatiei) in conditii nominale de lucru. STAS 4369-81

Put Constructie verticala, ce sectiune relativ redusa, executata prin forare sau sapare, cu peretii amenajati corespunzator, in scopul asigurarii accesului la materiale sau roci utile aflate sub nivelul solului sau la constructii subterane adanci.

STAS 10808-85

Put absorbant Put cu fund si pereti perforati, executat pana la nivelul unui strat permeabil, in scopul introducerii in sol a unor cantitati reduse de apa uzata sau apa epurata.

STAS 10808-85

Put colector Put sapat, de diametru mare, etans, executat in zona captarii in scopul colectarii apei din drenurile sau puturile ce alcatuiesc captarea.

STAS 10808-85

Put cu drenuri radiale Pur cu diametru mare, etans, in care apa din strat este captata prin intermediul unor drenuri metalice infipte radial in peretele putului.

STAS 10808-85

Put de captare Put executat intr-un strat acvifer in scopul captarii apei subterane in conditii de stabilitate a stratului si de siguranta a calitatii si debitului.

STAS 10808-85

Put de infiltratie Put executat pentru a permite introducerea unei cantitati de apa tratata pentru imboatirea artificiala a strstului acvifer

STAS 10808-85

Put forat Put realizat prin forare, folosit in special pentru capatarea apei subterane. STAS 10808-85

Put imperfect Put de captare la care lungimea coloanei de filtru este mai mica decat grosimea stratului acvifer, la realizarea denivelarii maxime in put.

STAS 10808-85

Put perfect Put de captare la care lungimea coloanei de filtru este egala cu grosimea startului acvifer. STAS 10808-85

Put sapat Put de diametru mare, realizat prin alte procedee decat forarea. STAS 10808-85

Index R

Termen Definitie Sursa

Racord adanc de transport Linii si instalatii electrice de inalta tensiune cu functionare radiala care deservesc unul sau mai multi consumatori, aflate in administrarea Operatorului de transport si care:

a) sunt integrate functional in reteaua electrica de distributie si,

b) prin acord intre Operatorul de transport si Operatorul de distributie sunt exploatate de catre Operatorul de distributie.

ANRE

Racord de apa Ansamblu de constructii si instalatii prin care se realizeaza legatura intre reteaua de distributie comunala si reteaua de distributie interioara din cladiri sau incinte.

STAS 10808-85

Racord de canalizare Canal de legatura intre instalatia interioara si reteaua comuna de canalizare, inclusiv caminul de racord.

STAS 10808-85

Racord termic Ansamblul instalatiilor prin care se face legatura dintre o retea de distributie primara si o statie termica/consumator termic.

STAS 4369-81

Racordare indirecta Racordarea la retea a instalatiilor interioare de incalzire cu ajutorul schimbatoarelor de caldura prin suprafata (ex. De tipul aparatelor in contracurent).

ANRE

Radiant Corp de incalzire care cedeaza caldura, in principal prin radiatie. STAS 4369-81

Radiant cu gaze Radiant care realizeaza arderea catalitica a gazelor de combustie, avand temperatura suprafetei mai mare de 600°C.

STAS 4369-81

Radiator Corp de incalzire format din elemente imbinate alcatuind la interior un circuit al agentului termic, care cedeaza caldura prin convectie si radiatie.

STAS 4369-81

Rata de incasare Raportul dintre valoarea facturilor incasate si valoarea totala a facturilor de incasat, pe un anumit interval de timp, pentru energia electrica vanduta de furnizori.

ANRE

Raport de aprobare

(Nota de fundamentare)

Document atasat unei reglementari in care se precizeaza: cadrul legal si/sau intern pe baza caruia a fost intocmita reglementarea, scopul si domeniul de aplicare al acesteia, efecte scontate ca urmare a aplicarii reglementarii, conexiuni si implicatii cu alte legi si acte normative.

ANRE

Raport de audit energetic Document tehnic care contine descrierea modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termo-energetice ale cladirii, a masurilor de modernizare energetica a cladirii si instalatiilor interioare aferente acesteia, precum si a principalelor concluzii referitoare la masurile eficiente din punct de vedere economic.

ANRE

Raport de termoumiditate Raportul dintre diferenta de entalpie si diferenta de continut de umiditate intr-un process de transformare a starii aerului umed.

STAS 4369-81

Racirea aerului Proces de transformare termodinamica a aerului in care loc scaderea entalpiei. STAS 4369-81

Reactiv de coagulare-floculare Substanta chimica adaugata in apa care, in conditii favorabile, asigura destabilizarea dispersiei coloidale si aglomerarea particulelor coloidale in suspensie, in scopul separarii lor mai rapide din faza lichida.

STAS 10808-85

Reazem de alunecare Reazem mobil la care, in timpul deplasarii conductei, apare o forta de frecare prin alunecare.

STAS 4369-81

Reazem fix Reazem in care conducta este fixate, deplasarile din dilatare a conductei fiind dirijate catre compensatoare de dilatare.

STAS 4369-81

Reazem mobil Reazem a carui constructie permite deplasarea conductei ca urmare a dilatarii (contractarii). STAS 4369-81

Reazem pentru conducte Dispozitiv care realizeaza descarcarea catre un element portent al constructiei a greutatii proprii a unei portiuni de retea prin care circula fluide.

STAS 4369-81

Reazem suspendat Reazem mobil pentru montarea suspendata a conductelor. STAS 4369-81

Reabilitare Operatiuni efectuate asupra unor echipamente, instalatii sau ansambluri de instalatii energetice, dupa o perioada de functionare, cu scopul de a restabili caracteristicile tehnice si de eficienta ale acestora la un nivel comparabil cu cel initial (de proiect), dar fara modificarea tehnologiei initiale.

ANRE

Receptia lucrarilor de constructii si instalatii pentru constructiii

Actul, prin care investitorul atesta (certifica) realizarea lucrarilor de constructie, in conformitate cu prevederile contractuale (conditii generale de contractare, documentatii tehnice de executie, caiet de sarcini etc.) si cu cerintele documentelor oficiale (autorizatia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica a constructiei etc.) si declara ca accepta si preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.

ANRE

Receptor natural Curs de apa, lac natural sau artificil, mare, soluri infiltrate sau depresiuni de scurgere asigurata natural, in care sunt evacuate apele de canalizare.

STAS 10808-85

Recircularea apei Reintroducerea apei rezultate din procesele de folosire in aceleasi procese, cu sau fara tratare in prealabi.

STAS 10808-85

Recircularea namolului 1 – Transferul continuu al namolului activat din decantorul secundar in bazinul de aerare, in scopul mentinerii unei concentratii de biomasa corespunzatoare unei bune epurari.

2 – Reintroducerea in spatiu de amestec-reactie a unei parti din namolul obtinut anterior – la decantoarele suspensionale cu recircularea namolului in scopul inbunatatirii procesului de limpezire

STAS 10808-85

Recuperator termic Aparat destinat utilizarii caldurii reziduale in instalatiile termice. STAS 4369-81

Refularea aerului Operatie de introducere fortata a aerului intr-un spatiu ventilat sau de evacuare fortata in atmosfera.

STAS 4369-81

Regim de cogenerare Regimul de functionare pentru consumm in care energia termica este produsa combinat si simultan cu energia electrica.

ANRE

Regim de condensatie Regimul de functionare pentru consumm cu abur in care se produce numai energie electrica.

ANRE

Regim de completare Furnizarea, de catre un titular de licenta, a energiei electrice solicitate de catre:

- un alt titular de licenta, pentru a suplini orice reducere accidentala a disponibilitatii sale in furnizarea energiei electrice unor consumatori,

- un consumator al sau, pentru a suplini deficitul aparut accidental intre necesarul total de energie electrica al acestuia si capacitatea sa ca autoproducator sau capacitatea unui alt titular de licenta de a-i furniza energia electrica in conformitate cu angajamentele contractuale existente.

ANRE

Regim de limitare sau de res-trictie Situatie in care este necesara reducerea la anumite limite a puterii electrice absorbite de consumatori cu asigurarea puterii minime tehnologice de catre furnizor, pentru mentinerea in limite normale a parametrilor de functionare a sistemului energetic.

ANRE

Regimuri caracteristice de functionare pentru retele

Regimuri frecvent intalnite in functionarea retelei si care prezinta interes pentru programarea sau analiza functionarii SEN, cum

ANRE

ar fi: varf seara sau gol noapte de iarna si de vara sau regimurile calculate pentru fiecare IBD al zilelor caracteristice.

Registru de incalzire Corp de incalzire executat din teava, alcatuit din distribuitor, colector si elemnte de legatura intre acestea, care cedeaza caldura in principal prin convectie.

STAS 4369-81

Registru de pulverizare Conducte paralele, asezate intr-un singur plan, alimentate dintr-un distribuitor, pe care sunt montate duzele, intr-o camera de pulverizare.

STAS 4369-81

Reglaj primar (de frecventa) Reglaj automat descentralizat cu caracteristica statica, repartizat pe un numar mare de grupuri generatoare care asigura corectia rapida (in cel mult 30 secunde) a diferentelor intre productie si consum la o frecventa apropiata de valoarea de consemn.

ANRE

Reglaj secundar (frecventa/putere) Reglaj automat centralizat al frecventei/puterii de schimb pentru aducerea acestora la valorile de consemn in cel mult 15 minute.

ANRE

Reglementare (document) Norma/actiune cu caracter tehnic, economic, juridic sau comercial, emisa/realizata de autoritatea competenta, cu caracter obligatoriu.

ANRE

Reglare automata Ansamblul de operatii care se efectueaza in circuit inchis (formind un proces de reglare automata SRA sau o bucla de reglare) si care are ca proces stabilirea unei dependente dupa o lege de reglare prestabilita pentru valoarea unei marimi dintr-un proces in raport cu marimi independente sau dependente de acel proces.

ANRE

Reglare calitativa Reglare a furnizarii caldurii obtinuta prin modificarea temperaturii agentului termic. STAS 4369-81

Reglare cantitativa Reglare a furnizarii caldurii obtinuta prin modificarea debitului de agent termic. STAS 4369-81

Regulator Element de automatizare care primeste la intrare marimea impusa (de referinta) care este comparata cu marimea de reactie (masurata de traductor), furnizind la iesire un semnal de abatere (marimea de comanda), conform legii de reglare alese.

ANRE

Reincalzirea aerului Incalzirea aerului care, in procesul de tratare complexa a aerului, succede unui process de preincalzire.

STAS 4369-81

Responsabil cu executia Absolvent al unei institutii de invatamant superior, reprezentant al executantului, atestat in cadrul MLPAT pentru urmarirea si verificarea lucrarilor de constructii.

ANRE

Restrictii de retea (congestii) Situatii care pot apare in exploatare, cand circulatia de putere intre doua noduri sau zone ANRE

ale retelei este limitata din punct de vedere al normelor privind siguranta SEN, iar acest lucru are consecinte asupra modului in care urmeaza a fi dispecerizate unitatile de producere din cele doua zone.

Rezerva “minut” Suma dintre rezerva de reglaj secundar, rezerva turnanta, rezerva tertiara rapida, consumul care, conform conditiilor contractuale poate fi intrerupt fara preaviz si puterea de rezerva contractata cu alte sisteme din interconexiune.

ANRE

Rezerva de stabilitate statica intr-o sectiune

Diferenta intre limita de stabilitate statica in sectiune si incarcarea reala a sectiunii. ANRE

Rezerva de reglaj primar Rezerva de putere care, la abaterea frecventei de la valoarea de consemn, poate fi mobilizata automat in 30 secunde si poate ramâne in functiune pe durata de minimum 15 minute.

ANRE

Rezerva de reglaj secundar Rezerva de putere electrica ce poate fi mobilizata automat intr-un interval de maximum 15 minute, la abaterea frecventei si/sau soldului puterii de schimb de la valoarea de consemn.

ANRE

Rezerva tertiara lenta Rezerva de putere asigurata de grupuri generatoare care au timp de pornire si preluare a sarcinii mai mic de 7 ore.

ANRE

Rezerva tertiara rapida Rezerva de putere asigurata de grupuri generatoare care sunt calificate pentru a sincronizarea si incarcarea sarcinii in maximum 30 minute.

ANRE

Rezerva turnanta Diferenta dintre puterea disponibila a grupului in functiune si suma dintre puterea produsa, rezerva de reglaj primar si rezerva de reglaj secundar frecventa/putere a acestora.

ANRE

Retehnologizare Operatiuni de inlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral si/sau fizic cu tehnologii moderne, bazate pe conceptii tehnice de data recenta, de varf, in scopul cresterii productiei, reducerii consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc.

ANRE

Retea electrica de distributie Retea electrica de cu tensiunea cuprinsa intre 0,4 kV si 110 kV, prin care se vehiculeaza puteri electrice de la nodurile sursa la punctele de racordare ale consumatorilor.

ANRE

Retea electrica de transport Retea electrica buclata de inalta tensiune de 220kV si mai mult, prin care se transporta la distanta puteri electrice importante.

ANRE

Retea de canalizare Parte din sistemul de canalizare alcatuita din canale, constructii anexa, statii de pompare etc., care asigura colectarea si transportul apelor de canalizare in afara suprafetei

STAS 10808-85

folosintei.

Retea de distributie Parte din sistemul de alimentare cu apa, alcatuita din conducte, armaturi si constructii anexa prin care apa este distribuita tuturor utilizatorilor in cantitatea si la presiunea dorita.

STAS 10808-85

Retea de inalta presiune Retea de distributie specifica unor incinte industriale care asigura presiunea pentru folosirea directa a tuturor hidrantilor exteriori in caz de incendiu.

STAS 10808-85

Retea de joasa presiune Retea de distributie a carei presiune diponibila in caz de incendiu este mai mare de 0,7 bar, dar insuficienta pentru folosirea directa a apei de la hidrantii exteriori.

STAS 10808-85

Retea de transport Ansamblul de conducte, instalatii de pompare si alte instalatii auxiliare, cu ajutorul carora se transporta continuu si in regim controlat energie termica de la producatori la statiile termice si/sau la consumatori.

STAS 4369-81

Retea termica Ansamblu de conducte, instalatii de pompare si de alte instalatii auxiliare, cu ajutorul carora se transporta continuu si in regim controlat energia termica de la producatori la consumatori.

ANRE

Reutilizarea apei Folosirea succesiva a aceleasi ape in procese tehniologice diferite, cu sau fara prelucrari prealabile.

STAS 10808-85

Rezerva de avarie Volum de apa inmagazinat intr-un rezervor (bazin), destinat folosirii in perioada in care alimentarea rezervorului este redusa temporar, in mod accidental.

STAS 10808-85

Rezerva de compensare Volum de apa inmagazinat intr-un rezervor (bazin) care permite un regim de folosire a apei diferit de cel de alimentare a rezervoarelor, pe perioada de compensare interna.

STAS 10808-85

Rezerva de incendiu Volum de apa inmagazinat intr-un rezervor (bazin), necesar prevenirii si combaterii incendiului pe suprafata folosintei deservite.

STAS 10808-85

Rezervor de apa Constructie etansa amplasata la sol, prevazuta cu instalatii hidraulice adecvate, care permite acumulare unui volum de apa si folosirea acestuia dupa un anumit regim necesar folosintelor.

STAS 10808-85

Rezervor de depozitare Rezervor de combustibil lichid care asigura o rezerva de combustibil necesara consumului centralei termice pe o anumita perioada de timp.

ANRE

Rezervor de fermentare a namolului

Constructie inchisa, cu instalatii hidraulice corespunzatoare, in care se realizeaza fermentarea anaeroba a namolului separat din

STAS 10808-85

apa de canalizare.

Rezervor de zi Rezervor de combustibil lichid care asigura consumul de combustibil al centralei termice pentru o singura zi.

STAS 4369-81

Rezistenta filtrului Energia necesara apei pentru strabaterea stratului filtrant. STAS 10808-85

Rotoclon Separator de praf care foloseste forta centrifuga data de invartirea unui rotor intr-o carcasa.

STAS 4369-81

Index S

Termen Definitie Sursa

Sarcina termica a incaperii Debitul de caldura (sau de frig) – rezultat dintr-un bilant termic – necesar unei incaperi pentru ca, in conditiile date de parametrii climatici exteriori, de degajari si consumuri interioare de caldura, sa se asigure temperatura interioara de calcul permisa.

STAS 4369-81

SCADA Sistem informatic de monitorizare, comanda si achizitie de date a unui proces tehnologic/instalatie.

ANRE

Schemă normală Ansamblul de scheme termomecanice şi hidromecanice a echipamentelor, instalaţiilor şi ansamblelor de instalaţii în care vor funcţiona acestea normal şi care îndeplinesc condiţiile de siguranţă maximă, de asigurare a unor parametrii normali, de elasticitate şi economicitate, în funcţie de echipamentele disponibile.

ANRE

Schema normala de functionare Schema electrica de conexiuni a echipamentelor si aparatajului primar dintr-o instalatie, retea sau sistem electroenergetic, inclusiv starea protectiilor prin relee si automatizarile de sistem aferente, aprobata de Operatorul de sistem pentru o perioada de timp determinata.

Schema normala de functionare rezulta din activitatea de planificare operationala.

ANRE

Schema programata de functionare Schema electrica de conexiuni stabilita de Operatorul de sistem pentru a doua zi, tinându-se cont de situatia energetica, retragerile din exploatare si indisponibilitatile din sistem.

ANRE

Schimb de aer Debit orar de aer introdus (sau evacuat) intr-o incapere print-o instalatie de ventilare, egal cu volumul incaperii.

STAS 4369-81

Schimbator de caldura Aparat in care are loc schimbul de caldura intre doua fluide cu potentiale termice diferite. STAS 4369-81

Scurtcircuit Legatura galvanica accidentala sau intentionata printr-o impedanta de valoare redusa intre doua sau mai multe puncte ale unui circuit care, in regim normal, au tensiuni diferite.

ANRE

“ se admite” Indica o solutionare satisfacatoare, care poate fi aplicata numai in situatii particulare, fiind justificarea ei.

ANRE

“se recomanda” Indica o solutionare perfecta, care trebuie sa se aiba in vedere, dar care nu este obligator. ANRE

Sectiune de calcul Sectiunea caracteristica a sistemului de alimentare cu apa sau canalizare pentru care este nesesara determinarea marimii debitelor de calcul.

STAS 10808-85

Sectiune de control Sectiune caracteristica a sistemului de alimantare cu apa sau canalizare, aleasa pentru efectuari de masurari de debite, recoltari de probe pentru analize.

STAS 10808-85

Sectiune de evacuare Sectiune transversala in care apele epurate ajung in receptorul natural. STAS 10808-85

Separator Ansamblu de constructii si instalatii destinate retinerii si impuritatilor din apa uzata (nisip, grasimi).

STAS 10808-85

Sectorul energiei electrice si termice Ansamblul agentilor economici, al activitatilor si instalatiilor aferente de producere, transport, dispecerizare, distributie si furnizare a energiei electrice si termice, importul si exportul energiei electrice, precum si schimburile de energie electrica cu sistemele electroenergetice ale tarilor vecine.

ANRE

Seruber Separator de praf la cre se asociaza actiunea unei forte de separare cu utilizarea unui lichid care asigura umezirea si aglomerarea particulelor de praf.

STAS 4369-81

Separator de condensat Aparat servind la separarea condensului de abur, functionand cu sau fara acumularea condensului.

STAS 4369-81

Separator de namol Dispozitiv utilizat pentru retinerea impuritatilor din conducte de apa calda sau fierbinte. STAS 4369-81

Separator de picaturi Dispozitiv montat in amonte si in aval la camerele de pulverizare pentru retinerea picaturilor de lichid antrenate de aer.

STAS 4369-81

Separator de praf Dispozitiv pentru separarea materialelor pulverulente aflate in suspensie in aer. STAS 4369-81

Serpentine de incalzire Element al instalatiei de incalzire executat din teava indoita, folosind drept corp de incalzire sau ca suprafata de schimb in schimbatoare de caldura.

STAS 4369-81

Servicii energetice de interes local Servicii publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat care cuprind totalitatea acţiunilor şi activităţilor desfăşurate la nivelul unităţilor aciertepee-teritoriale sub coordonarea şi controlul administraţiei publice locale în scopul alimentării centralizate cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum pentru locuinţe, instituţii publice, obiective social culturale şi agenţi economici.

ANRE

Serviciu de distributie Serviciu care consta in exploatarea, intretinerea, dezvoltarea retelei de distributie in scopul transmiterii energiei electrice de la producatori/operator de transport/alti distribuitori la consumatorii finali, conform contractelor incheiate, in conditii corespunzatoare de siguranta si calitate.

ANRE

Servicii functionale de sistem Serviciile desfasurate de Operatorul de acier in legatura cu asigurarea conducerii operative a SEN in conformitate cu prevederile Codului retelei de transport si cu respectarea Ordinii de merit.

ANRE

Serviciu public de distributie Activitate prin care titularului de licenta de distributie are obligatia de a asigura accesul reglementat la reteaua de distributie, in conditii nediscriminatorii pentru toti utilizatorii.

ANRE

Serviciul public de alimentare cu energie termica

Totalitatea operatiunilor si actiunilor operatorilor prin care se infaptuieste direct sau indirect alimentarea consumatorilor urbani cu energie termica utilizand sistemul de alimentare cu energie termica.

ANRE

Serviciu public de transport Activitate prin care titularul de licenta are obligatia de a asigura accesul reglementat la reteaua electrica de transport in conditii nediscriminatorii pentru toti participantii la piata energiei electrice precum si pentru alti consumatori racordati direct la reteaua electrica de transport.

ANRE

Servicii de acier (tehnologice) Servicii asigurate de regula de catre producatori, la cererea Operatorului de acier, pentru mentinerea nivelului de siguranta in functionare al sistemului energetic, precum si a calitatii energiei transportate la parametrii ceruti de normativele in vigoare.

ANRE

Serviciu de transport al energiei electrice

Asigurarea transmiterii unei cantitati precizate de energie electrica intre doua sau mai multe puncte ale SEN, prin reteaua electrica de transport si indeplinind prevederile normativelor privind siguranta si calitatea.

ANRE

Serviciu de transformare si/sau conexiune

Asigurarea modificarii nivelului de tensiune si/sau transmiterii unei cantitati de energie electrica pentru beneficiar, prin elementele componente ale statiei apartinand prestatorului.

ANRE

Sistem Ansamblul de elemente interdependente, constituit in vederea atingerii unui scop determinat, printr-o functionare specificata.

ANRE

Sistem de alimentare centralizata cu energie termica – SACET

Ansamblul instalatiilor si constructiilor destinate producerii, transportului si distributiei prin retele, transformarii si utilizarii energiei termice, legate printr-un comun de functionare.

ANRE

Sistem de alimentare cu apa Ansmblu de constructii si instalatii prin care apa este preluata dintr-o sursa naturala, este tratata, transportata, inmagazinata si distribuita folosintelor, in cantitatea si calitatea ceruta.

STAS 10808-85

Sistem de canalizare Ansamblu de canale, constructii anexa, statii de pompare etc. prin care apa de canalizare este colectata, transportata, epurata si evacuata intr-un receptor.

STAS 10808-85

Sistem de canalizare separativ Sistem de canalizare in care colectare, transportul si epurarea diferitelor categorii de ape uzate si meteorice colectate de pe un bazin de colectare se face prin retele independente.

STAS 10808-85

Sistem de canalizare unitar Sistem de canalizare in care toate categoriile de ape uzate si meteorice colectate de pe un bazin de colectare sunt evacuate printr-o singura retea.

STAS 10808-85

Sistem automat sau de reglare automata

Este format din echipamentul de automatizare (traductor, regulator, element de executie) si procesul automatizat (care se desfasoara in instalatia tehnologica).

ANRE

Sistem cu comanda Sistem in care are loc o desfasurare a unei instructiuni sau actiuni intentionate asupra uneia sau mai multor variabile in scopul obtinerii unei stari specificate.

ANRE

Sistem de alimentare cu energie termicã

Ansamblul instalatiilor si constructiilor destinate producerii, transportului, transformãrii, distributiei si furnizarii energiei termice pana la limita de proprietate a consumatorului.

ANRE

Sistem electroenergetic interconectat

Sistem electroenergetic format prin interconectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice care functioneaza in aciert.

ANRE

Sistem electroenergetic izolat Sistemul local de producere, transport, ANRE

distributie si de utilizare a energiei electrice, care nu este interconectat cu SEN.

Sistem electroenergetic national Ansamblul instalatiilor electroenergetice inter-conectate, situate pe teritoriul tarii, prin care se realizeaza producerea, transportul, distributia si utilizarea energiei electrice.

ANRE

Sistem energetic de interes local Ansamblu tehnologic şi funcţional acier, centralizat, de alimentare cu energie termică, destinat producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice pe teritoriul localităţii în vederea asigurării furnizării serviciilor publice de interes local.

ANRE

Sistem pausal (pentru energie electrica, termica)

Metoda de stabilire a consumului de energie electrica, in functie de puterea instalata si de numarul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare electrice.

Metoda de stabilire a consumului de energie termica, in functie de puterea termica acierte si de numarul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare termice, de factorul de cerere sau de alte elemente derivate din acestea(nu are la baza masurarea prin contor).

ANRE

Sistem public de alimentare centralizată cu energie termică

Ansamblul construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi echipamentelor destinate producerii, transportului, transformării, distribuţiei şi utilizării energiei termice, legate printr-un proces tehnologic şi funcţional comun, realizat în scopul alimentării utilizatorilor cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum.

ANRE

Sistem de telemasurare in retea Ansamblu de echipamente de masurare, prelucrare si transmitere a datelor care asigura concentrarea si prelucrarea informatiilor privind tranzactiile cu energie pe conturul unei retele.

ANRE

Sistem zonal Sistem de alimentare cu apa sau canalizare care serveste simultan mai multe centre populate sau zone industriale.

STAS 10808-85

Sita Constructie realizata dintr-o tesatura metalica cu ochiuri de anumite dimensiuni, asezata in calea unui curent de apa, destinat retinerii plutitorilor de dimensiuni mici.

STAS 10808-85

Situatie de avarie in SEN Situatie in care, datorita defectarii unor instalatii sau intreruperii intempestive a importului de energie electrica, nu se mai pot mentine parametrii principali in limitele normale de functionare a SEN .

ANRE

Situatiile financiare Cuprind (cu referire la activitatile ce fac obiectul Licentei precum si la cele pe care ANRE

Titularul Licentei le desfasoara in afara Licentei) conturile anuale si notele la acestea. Situatiile financiare se depun, conform legii, la directia teritoriala a Ministerului Finantelor unde compania este inregistrata.

Spalarea filtrelor Operatie periodica, specifica filtrlor rapide, in care, prin spalare pe loc a stratului filtrant, se reface capacitatea de retinere a acestora.

STAS 10808-85

SRR Statie de reducere a aburului. ANRE

Stabilitatea hidraulica a retelei Proprietate a unui sistem hidraulic datorita careia variatile de debit la unul sau mai multi consumatori produc variatii admisibile a debitului la ceilalti consumatori.

STAS 4369-81

Stabilitate statica

(Stabilitate la perturbatii mici)

Capacitate a unui urren electroenergetic de a ajunge intr-o stare de regim permanent, identic cu regimul initial sau foarte aproape de acesta, in urma unei perturbatii mici oarecare.

ANRE

Stabilitate tranzitorie Capacitate a unui urren electroenergetic de a reveni la o stare de functionare sincrona, dupa una sau mai multe perturbatii majore.

ANRE

Stabilizarea namolului Proces de mineralizare a substantelor organice din namoluri prin fermentare anaeroba si, mai rar, aeroba.

STAS 10808-85

Standarde de performanta (cali-tate)

Normele tehnice, economice si operationale cu urrentt obligatoriu, referitoare la parametrii de calitate ai serviciului contractat.

ANRE

Stare critica Regim stationar in care instalatia electrica sau sistemul electroenergetic functioneaza cu parametrii in afara limitelor normale.

ANRE

Stare normala de functionare

Stare de functionare care indeplineste urmatoarele criterii:

- parametrii de functionare sunt urrentto normali de functionare;

- este stare sigura de functionare.

ANRE

Stare operativă Starea normală sau anormală în care se pot găsi la un moment dat echipamentele sau instalaţiile în cadrul schemelor tehnologice.

ANRE

Stare perturbata de functionare Orice stare diferita de starea normala de functionare. ANRE

Stare sigura de functionare Stare de functionare in care sunt satisfacute criteriul de siguranta (n-1), criteriul de stabilitate statica si conditiile de stabilitate tranzitorie.

ANRE

Statie de clorare Statie de tratare in care se realizeaza clorarea apei. STAS 10808-85

Statie de deferizare – demanganizare

Statie de tratare in care se realizeaza reducerea continutului de Fe si Mn din apa pana la limita ceruta de folosinta.

STAS 10808-85

Statie de epurare Ansamblu de constructii si instalatii in care se realizeaza reducerea concentratiei de elementeimpurificatoare din apa de canalizare pana la limita admisibila pentru reutilizarea acesteia sau evacuarea ei intr-un receptor natural.

STAS 10808-85

Statie de pompare Ansamblu de constructii, instalatii si utilaje de pompare destinat ridicarii nivelului energetic al apei, in scopul asigurarii transportului acesteia pe cale hidraulica.

STAS 10808-85

Statie de primire Prima statie curent pe amplasamentul sau in vecinatatea amplasamentului unui urrenttor, care poate fi statie electrica de transformare sau de conexiuni, post de transformare sau tablou de distributie si care indeplineste simultan urmatoarele conditii:

a) se afla pe traseul retelelor electrice de legatura dintre furnizor si urrenttor;

b) prin intermediul acesteia se realizeaza nemijlocit alimentarea cu energie electrica a consumatorului;

c) tensiunea primara sau tensiunea secundara a statiei este egala cu cea mai mare tensiune din instalatia de utilizare a consumatorului.

ANRE

Statie de tratare Ansamblu de constructii si instalatii in care se realizeaza sub supraveghere continua, imbunatatirea calitatii apei captate din sursa in vederea satisfacerii cerintelor diferitelor folosinte.

STAS 10808-85

Statie de transformare Instalatie electrica a carei functiune este de a transfera energia electrica intre doua retele de tensiuni diferite.

ANRE

Statie electrica Ansamblul de instalatii electrice si constructii anexe, destinat conversiei parametrilor energiei electrice si/sau conectarii a doua sau mai multor surse de energie electrica ori a doua sau mai multor cai de urrent.

ANRE

Statie termica Ansamblul instalatiilor prin care se realizeaza adaptarea parametrilor agentilor termici la necesitatile consumului si prin intermediul caruia se alimenteaza cu energie termica unul sau mai multi consumatori. Statie termica poate fi: un punct de distributie, un punct termic, o statie centralizata pentru prepararea apei calde sau o statie de transformatoare de abur.

ANRE

Standard de performantã Standardul de performantã pentru serviciul de furnizare a energiei termice. ANRE

Stocarea energiei termice Pastrarea intr-o forma utilizabila imediat si cu pierderi cat mai mici, a energiei termice obtinute de la sursa care furnizeaza neuniform si discontinuu energie termica.

STAS 4369-81

Strat acvifer Strat de apa libera continuta in porii unei roci, granulare sau in fisurile rocilor subterane alimentat natural sau artificial – direct sau indirect – dintr-o sursa de apa

STAS 10808-85

Strat de baza Roca impermeabila care limiteaza la partea inferioara un strat acvifer. STAS 10808-85

Strat filtrant Strat de material granular cu caracteristici astfel alese, inact retinerea suspensilor din apa care il strabate.

STAS 10808-85

Strat freatic Stratul acvifer cu nivel liber cel mai apropiat de suprafata terenului, alimenatat direct sau indirect din precipitatii, eventual si prin infiltratii de mal sau prin imbogatire artificiala.

STAS 10808-85

Subconsumator Consumatorul de energie electrica sau termica care este alimentat de la un consumator, pe baza unui contract de furnizare energie electrica sau termica incheiat cu acesta.

ANRE

Subordonare operativa Relatie stabilita din punct de vedere operativ, intre treptele de dispecer, precum si intre treptele de dispecer si personalul de deservire operativa din centrale si statii electrice, in exercitarea autoritatii conducerii operative asupra instalatiilor si echipamentelor.

ANRE

Subventionare incrucisata Modalitate de subventionare care vizeaza transferurile de resurse provenite din vanzarile unor categorii de produse sau servicii ale unei intreprinderi pentru a sprijini activitatile acelei intreprinderi intr-o alta categorie de produse sau in alta zona.

ANRE

Supapa de vacuum Armatura montata pe conducte de diametru mare, care permite accesul aerului in momentul in care presiunea din conducta scade sub valoarea presiunii atmosferice, evitandu-se valoarea peretelui sau aspiratia gaurilor din mufe.

STAS 10808-85

Sursa de apa Apa din circuitul natural care poate fi captata in scopul satisfacerii necesarului de apa al folosintelor.

STAS 10808-85

Sant de garda Canal amenajat pe versanti pentru a impiedica inundarea spatiilor folosite in scopuri social-economice de catre apa de siroire.

STAS 10808-85

Sant de oxidare Bazin de aerare amenajat sub forma de sant STAS 10808-85

cu circuit inchis, in care curgerea si aerarea apei se realizeaza cu dipozitive mecanice de tip perie.

Index T

Termen Definitie Sursa

Tarif binom Tariful a cărui structură se compune dintr-o parte fixă constantă şi o parte variabilă proporţională cu consumul.

ANRE

Tarif monom Tarif în a cãrui formulã de facturare se utilizeazã o singurã mãrime de facturare. ANRE

Tarif de distributie Sistem de preturi reglementate structurate pe elemente de retea si niveluri de tensiune, pentru serviciul de distributie a energiei electrice.

ANRE

Tarif nodal de transport Sistem de preturi reglementate pentru serviciul de transport de energie electrica, bazate pe costuri marginale si diferentiate pe noduri ale retelei electrice de transport.

ANRE

Tarif pentru Operatorul de sistem

Pret reglementat al serviciului de sistem (functional) prin care Operatorul de sistem isi acopera cheltuielile de functionare, de exploatare si de dezvoltare, fixe si variabile.

ANRE

Tarif pentru serviciile de transformare si/ sau conexiune

Sistem de preturi reglementate si structurate pe niveluri de tensiune si elemente ale statiei electrice, pentru serviciile de transformare si/sau conexiune ale statiilor electrice.

ANRE

Tarif pentru serviciile Operatorului comercial

Plata lunara reglementat platita de toti participantii la piata pentru activitatea de administrare a pietei angro de energie electrica.

ANRE

Telecomanda Functiunea de transmitere de la postul de dispecer la postul controlat a unei comenzi pentru metode si echipamente telemecanice.

ANRE

Telemasura Functiunea de transmitere de la postul controlat la postul dispecer a valorii unei marimi din proces prin metode si echipamente telemecanice.

ANRE

Telereglare Functiunea de transmitere de la postul dispecer la postul controlat a unei marimi de referinta prin metode si echipamente telemecanice, in vederea utilizarii ei pentru o reglare automata sau manuala.

ANRE

Telesemnalizare Functiunea de transmitere de la postul controlat la postul dispecer a unei semnalizari optice, acustice sau de inregistrare, prin metode si echipamente telemecanice.

ANRE

Temperatura a aerului insorit Temperature conventionala a aerului exterior care STAS 4369-81

conduce la un flux de caldura pe fata exterioara a unui element de constructie egal cu cel real corespunzator temperaturii aerului si radiatiei solare.

Temperatura exterioara de calcul

Temperatura conventionala a aerului exterior adoptata in calculele termotehnice ale instalatiilor de incalzire si ventilare.

STAS 4369-81

Temperatura interioara de calcul

Temperatura conventionala a aerului interior adoptata in calculele termotehnice ale instalatiilor de incalzire si ventilare.

STAS 4369-81

Temperatura medie de radiatie Temperatura medie ponderata a suprafetelor delimitatoare ale incaperii, care influenteaza schimbul de caldura prin radiatie intre corpul omenesc si mediul inconjurator.

STAS 4369-81

Temperatura rezultanta. Sinonim: Temperatura resimtita

Temperatura echivalenta care tine seama de nnualture aerului, nnualture superficiala a elementelor delimitatoare ale incaperii si viteza curentilor de aer, constituind o masura a senzatiei de confort termic.

STAS 4369-81

Termoficare Sistem energetic de producere combinata a energiei electrice si caldurii si de distribuire a acesteia printr-o retea de agent termic.

STAS 4369-81

Timp de amestec Timpul necasar pentru ca un reactiv introdus in apa sa poata fi difuzat uniformin intreaga ei masa. STAS 10808-85

Timp de concentrare superficiala

Intervalul de timp in care apa meteorica ajunge de la punctul de cadere cel mai indepartat al suprafetei considerate la cel mai apropiat canal.

STAS 10808-85

Timp de reactie Timpul mediu in care reactivul difuzat in masa apei realizeaza complet reactia preconizata. STAS 10808-85

Timpul mediu de intrerupere (TMI)

Parametru de performanta care se calculeaza in

felul urmator: [minute/an]

unde:

- EN este energia nelivrata datorita intreruperilor serviciului de transport, in MWh/an;

- EC – consumul nnual net pentru sistemul electroenergetic (fara consumul propriu tehnologic), in MWh/an.

ANRE

Tiraj Circulatia naturala intre douo coloane de fluid de densitati diferite, care comunica intre ele. STAS 4369-81

Tocator Agrgat care realizeaza faramitarea materialelor retinute pe gratare in statia de epurare. STAS 10808-85

Traductor Elemente de automatizare care transforma o marime de o anumita natura fizica, aplicata la ANRE

intrare intr-o marime de alta natura fizica, la iesire. In cazul punctelor termice, traductorul transforma o marime neelectrica intr-o marime electrica.

Transportul energiei electrice Activitatea organizata pentru transmiterea energiei electrice de la producatori pana la instalatiile de distributie sau la instalatiile consumatorilor racordati direct la retelele de transport.

ANRE

Transportul energiei termice Activitate organizata pentru transmiterea energiei termice de la producatori la statiile termice ale distribuitorilor sau ale consumatorilor racordati direct la retelele de transport.

ANRE

Transportator de energie termică

Operatorul, titular al unei licenţe de transport al energiei termice, care asigură activitatea de transport al aburului, apei fierbinţi şi/sau al apei calde de la centrale electrice de termoficare (CET) şi/sau de la centrale termice (CT) la o staţie termică sau direct la utilizatori.

ANRE

Tranzit de energie electrica O tranzactie realizata in vederea transportului de energie electrica intre retele electrice de transport, in care:

a) reteaua electrica de transport de origine sau cea de destinatie este rêtl in afara teritoriului Romaniei,

b) efectuarea transportului implica utilizarea retelei electrice de transport si a cel putin alte doua retele electrice.

ANRE

Tranzactie Angajament rêtlial (contract) sau intelegere pe piata spot intre doi participanti la piata energiei electrice, valabil pe o perioada data, prin care unul se rêtl sa rêtl (produca) iar celalalt sa cumpere (consume) o cantitate prestabilita de energie electrica, la un anumit rêt si in anumite conditii de plata.

ANRE

Tratarea apei Ansamblu de operatii tehnologice prin care caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice ale apei brute sunt corectate astfel incat apa obtinuta sa asigure conditiile necesare folosintei de apa.

STAS 10808-85

Tratarea complexa a aerului Proces in care aerul sufera o serie de transformari termodinamice. STAS 4369-81

Tratare simpla a aerului Process in care aerul sufera o transformare termodinamica. STAS 4369-81

Traversare tub in tub Solutie constructiva de protejare a unei conducte sau canal la subtraversarea cailor de comunicatie. STAS 10808-85

Treapta de epurare Faza de epurare, independenta sau facand parte dintr-o succesiune de procese de epurare, in care se realizeaza un anumit gard de epurare.

STAS 10808-85

“trebuie” , “este necesar” , “urmeaza”

Indica obligativitatea stricta a respectarii prevederii. ANRE

Tronson de proba Portiune de conducta sau canal etansata la capete, care se supune incercarii de presiune sau etanseitate.

STAS 10808-85

Taxa de putere Suma fixa, stabilita prin consum, pe unitatea de putere contractata sau absorbita, pentru o anumita perioada de timp (luna sau an).

ANRE

Taxa de racordare Suma pe care o plateste anticipat un consumator pentru executarea instalatiei de alimentare si racordarea la reteaua furnizorului.

ANRE

Titular de autorizatie/ licenta Persoana consumat detinatoare a unei autorizatii/ licente eliberate de catre autoritatea competenta. ANRE

Treapta de dispecer Organ operativ avand, prin atributiile sale, autoritatea de conducere consumat asupra unor echipamente si instalatii din SEN si comanda consumat a acestora.

ANRE

Turbina de cogenerare Turbina de contrapresiune sau consum de condensatie cu prize fixe si / sau reglabile din care se extrage abur pentru livrarea de energie termica unui consumator de tip industrial, agricol sau urban.

ANRE

Turbiditate Caracteristica optica a apei indicand prezenta particulelor in suspensie. STAS 10808-85

Teava incalzitoare Corp de incalzire realizat dintr-o teava cu diametrul mai mare decat cel necesar circulatiei fluidului, in scopul obtinerii suprafetei necesare de schimb de caldura intre agentul termic si aerul din incaperea de locuit.

STAS 4369-81

Index U

Termen Definitie Sursa

Umflarea namolului Crestrea volumului specific al namolului peste limita normala, ca urmare a deterioararii procesului de epurare.

STAS 10808-85

Umidificarea aerului Process termodinamic prin care se realizeaza cresterea continutului de vapori de apa din aer. STAS 4369-81

Umiditatea namolului Continutul de apa (libera, capilara, celulara) din namol, exprimat in procente. STAS 10808-85

Unitate de producere Grupuri, centrale/amenajari hidroelectrice si grupuri, centrale termoelectrice pentru producerea energiei electrice.

ANRE

Unitate de producere uridi-cerizabila

Unitate de producere a energiei electrice care poate fi programate pe piata angro si a carei capacitate se ANRE

incadreaza in una din urmatoarele categorii:

- grup, centrala/amenajare hidroelectrica, avand o putere intalatamai mare de 10 MW;

- grup, centrala termoelectrica, avand o putere intalata mai mare de 20 MW;

- grup apartinand unui autoproducator, avand o putere instalata mai mare de 10 MW, ce poate livra in SEN energie electrica;

- grup apartinand unui producator independent, avand o putere instalata mai mare de 20 MW, ce poate livra in SEN energia electrica.

Unitate de producere nedis-pecerizabila

Unitate de producere a energiei electrice alta decat cea dispecerizabila. ANRE

Unitati participante la piata Unitatile dispecerizabile, consumatorii eligibili si furnizorii. ANRE

Utilizarea eficienta a energiei Indeplinirea conditiilor specifice utilizarii rationale a energiei pentru asigurarea conditiilor normale de locuire, cu un consum de caldura cat mai redus.

ANRE

Utilizarea rationala a energiei

Utilizarea energiei in scopul asigurarii conditiilor normale de locuire in conformitate cu exigentele si criteriile de performanta normate si in conformitate cu eficienta energetica caracteristica proiectului constructiilor si instalatiilor.

ANRE

Utilizator de energie termică Persoana fizică sau juridică care cumpără energie termică pe bază de contract şi o utilizează în instalaţiile proprii legate nemijlocit la instalaţiile unui producător sau distribuitor.

ANRE

Utilizator de tip agricol Utilizatorul care foloseşte energia termică pentru cultivarea legumelor şi florilor, pentru creşterea păsărilor şi animalelor, pentru fabricile de nutreţuri combinate, pentru staţiile de uscat şi granulat furaje verzi, staţiile de sortare ouă, fructe şi legume, staţiunile de uscat cereale şi de condiţionat seminţe, precum şi pentru alţi utilizatori similari.

ANRE

Utilizator de tip industrial Utilizatorul, cu excepţia celui agricol, care foloseşte de regulă energia termică în scopuri tehnologice. ANRE

Utilizator comercial Utilizatorul care utilizează energia termică pentru încălzirea spaţiilor comerciale şi prepararea apei calde de consum.

ANRE

Utilizator de tip urban utilizatorul care utilizează energia termică pentru încălzirea locuinţei, a birourilor instituţiilor, a obiectivelor social-culturale şi pentru prepararea apei calde de consum. Consumul pentru populaţie se încadrează în consum de tip urban.

ANRE

Utilizator de sistem Persoana fizica sau juridica care livreaza catre sau careia i se livreaza energie electrica sau termica dintr- ANRE

un uridi de transport sau de distributie.

Utilizator retea electrica de transport (RET)

Producatori, furnizori, distribuitori, consumatori eligibili, orice persoana juridica care este racordata direct la RET, persoanele juridice care beneficiaza de tranzite de energie electrica prin RET.

ANRE

Uscarea aerului Proces termodinamic prin care se realizeaza micsorarea continutului de vapori din aerul umed STAS 4369-81

Index V

Termen Definitie Sursa

Valoare limitã Nivel fixat pe baza cunostintelor stiintifice, în scopul evitãrii, prevenirii sau reducerii efectelor dãunãtoare asupra sãnãtãtii omului sau mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadã epo si care nu trebuie eposit dupã ce a fost atins.

ANRE

Valori limitã de emisie Concentratia sau masa substantelor poluante în emisiile provenite de la surse pe parcursul unei perioade precizate si a cãrei depãsire nu este permisã.

ANRE

Valoare tintã Nivel fixat în scopul evitãrii unor efecte dãunãtoare pe termen lung asupra sãnãtãtii umane sau asupra mediului ca întreg, care trebuie atins acolo unde este posibil într-o perioadã data.

ANRE

Vas de dezaerisire Recipient servind la colectarea si evacuarea periodica a aerului in instalatiile de incalzire centrala cu apa calda. STAS 4369-81

Vas de expansiune Recipient prevazut in scopul preluarii variatiilor de volum ale agentului termic din instalatiile de incalzire centrala, ca urmare a variatiilor de temperatura.

STAS 4369-81

Vas de expansiune dechis Vas de expansiune in legatura cu atmosfera. STAS 4369-81

Vas de expansiune inchis Vas de expansiune in care lichidul se afla sub presiune superioara celei atmosferice, cu ajutorul unui gaz comprimat.

STAS 4369-81

Venituri Inseamnã sumele rezultate dintr-o investitie sau legate de aceasta, indiferent de forma în care sunt plãtite, incluzând profituri, dividende, dobânzi, cresteri de capital, plãti de redevente, management, asistenta tehnica sau alte onorãrii si plãti în natura.

ANRE

Ventilare combinata Ventilare a unei incaperi prin folosirea simultana a ventilarii natuarale si a celei mecanice. STAS 4369-81

Ventilare echilibrata Ventilare in cadrul careia debitul de aer introdus in incapere este egal cu debitul de aer evacuat. STAS 4369-81

Ventialare generala Ventilare prin care este ventilat intregul volum a unei incaperi. STAS 4369-81

Ventilare in depresiune (in depresiune)

Ventilare in cadrul in careia debitul de aer introdus este mai mic (mai mare) decat debitul de aer evacuat, astfel in incaperea ventilata se realizeaza o depresiune (suprapresiune).

STAS 4369-81

Ventilare locala Ventilare prin care numai o parte din spatiul unei incaperi, in care exista surse concentrate de noxe este supusa ventilarii.

STAS 4369-81

Ventilare mecanica Ventilare in care circulatia aerului in instalatie este asigurata cu ajutorul ventilatoarelor. STAS 4369-81

Ventilare mecanica simpla Ventilare mecanica in care aerul introdus este supus unui proces de tratare simpla. STAS 4369-81

Ventilare mixta Ventilare in care se foloseste atat ventilarea locala cat si cea generala. STAS 4369-81

Ventilare naturala Ventilare in care schimbul de aer dintr-o incapere se realizeaza ca urmare a unor factori naturali (diferente de temperatura, vant) care produc diferente de presiune intre interior si exterior.

STAS 4369-81

Ventilare naturala neorganizata

Ventilare normala in care schimbul de aer dintr interiorul si exteriorul incaperii se face intamplator prin rosturile tamplariei exterioare sau prin alte deschideri care nu au fost prevazute in acest scop.

STAS 4369-81

Ventialare naturala organizata

Ventilare naturala in care schimbul de aer se efectueaza prin deschideri ale elementelor de constructie, dimensionate si amplasate corespunzator acestui scop.

STAS 4369-81

Ventiloconvector Aparat de climatizare utilizat in instalatiile cu aer primar la care antrenarea aerului primar si secundar se face cu ajutorul unui ventilator.

STAS 4369-81

Verificare Confirmare prin examinare si furnizare de dovezi obiective a faptului ca au fost satisfacute conditiile specificate.

ANRE

Viteza admisibila la intrarea in captarea subterana

Viteza maxima de curgere a apei in limita dintre stratul permeabil si constructia de captare, astfel incat nisipul fin din strat sa nu fie antrenat in captare.

STAS 10808-85

Viteza de aerare a apei Cantitatea de oxigen – din atmosfera sau din aerul insuflat – care se dizolva in unitatea de timp intr-un volum unitar de apa, pentru a reduce deficitul de oxigen.

STAS 10808-85

Viteza de autocuratire Valoarea minima a vitezei ce trebuie asigurata la curgerea apei intr-un canal pentru a se evita sedimentare suspensilor continute.

STAS 10808-85

Viteza de consum a oxigenului

Variatia in unitatea de timp a cantitatii de oxigen dizolvat, ca urmare a consumului in procesele biologice-chimice de mineralizare.

STAS 10808-85

Viteza de filtrare Raportul dintre debitul de apa filtrata si aria suprafetei orizontale a stratului filtrant. STAS 10808-85

Viteza de sedimentare Viteza medie cu care o particula solida se repara dintr-un mediu apos cu o anumita concentratie in suspensii. STAS 10808-85

Index Z

Termen Definitie Sursa

Zai Aglomerari de cristale de gheata in jurul unor particule minerale in suspensie, antrenate in masa curentului de apa dintr-unrau sau canal descoperit de alimentare cu apa.

STAS 10808-85

Zi energetica Intervalul de timp de 24 ore cu incepere de la ora 4.00, ora oficiala a Romaniei. Coincide cu ziua de tranzactie. ANRE

Zi financiara Orice zi in care bancile prin care opereaza participantii la piata sunt deschise pentru operatiuni financiare. ANRE

Zi standard Zi caracteristica pentru consumul de energie electrica din S.E.N.. Deoarece cererea de energie electrica variaza sezonier si in cursul saptamanii, pentru fiecare luna din an vor fi definite patru zile standard diferite: luni si vineri (Zi Standard 1), marti-joi (Zi Standard 2), sambata (Zi Standard 3), duminica si sarbatorile legale, prevazute prin lege, (Zi Standard 4).

ANRE

Zona activa de drenare Zona din apropierea unei captari subterane in care se manifesta modificari lae nivelului natural al apei subterane, ca urmare a functionarii drenurilor sau puturilor.

STAS 10808-85

Zona de distributie Parte din reteaua de distributie alimentata distinct, care functioneaza intr-un regim unic de presiune. STAS 10808-85

Zona de lucru Volum dintr-o incapere ventilata, considerat de obicei, un volum cuprins intre pardoseala si un plan imaginar parallel cu acesta – la 1,5…2m – in care se desfasoara principala activitate din incapere.

STAS 4369-81

Zona de protectie Zona adiacenta constructiilor si instalatiilor obiectivelor energetice extinsa, dupa caz, si in spatiu, in care se introduc restrictii sau interdictii privind regimul constructiilor si de exploatere a fondului funciar pentru asigurarea protectiei si a functionarii normale a obiectivului energetic.

ANRE

Zonã de resposabilitate Parte a teritoriului, delimitatã pe criterii rezultate în urma unor decizii ale autoritatii sau a unor relatii contractuale, in care raspunderea pentru toate actiunile revine unei persoane fizice sau juridice.

ANRE

Zona de siguranta Zona adiacenta constructiilor si instalatiilor obiectivelor energetice extinsa, dupa caz, si in spatiu, in care se instituie restrictii si interdictii in scopul evitarii punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si a mediului.

ANRE

INTREBARI TIP PENTRU TMI I

1. Cine are drept legal pentru a proiecta instalatii pentru constructii si unde este prevazut acest

lucru?

2. Care sunt subspecialitatile de instalatii (sau categoriile de lucrari) pentru care exista autorizari in

vederea elaborarii proiectelor?

3. Care sunt proiectele de urbanism si amenajare a teritoriului utilizate de administratiile publice

locale pentru a definii situatia tehnica a terenului saua a unei constructii existente in procesul de

elaborare a autorizatiei de construire?

4. Care sunt etapele (fazele) elaborării unui proiect de investiţii?

5. Ce este tema de proiectare?

6. Care sunt documentele necesare obtinerii unui certificat de urbanism?

7. Care sunt documentele necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie?

8. Cine elibereaza autorizatiile de constructie?

9. Cine are in responsabilitate verificarea proiectelor?

10. Ce competente are expertul tehnic?

11. Ce competente are auditorul energetic gradul I Aeci?

12. Care sunt tipurile de documentatii tehnico-economice?

13. Care este diferenta dintre studiul de fezabilitate si documentatia de avizare a lucrarilor de

interventie?

14. Care este diferenta de continut intre studiul de prefezabilitate si studiul de fezabilitate?

15. Din ce faza sau etapa de proiectare fac parte:

- Breviarul de calcul - Devizul general - Caietele de sarcini - Devizele pe obiect - Fisa tehnica a utilajului - Indicatorii tehnico-economici ai investitiiei - Listele de cantitati - Analiza de risc si senzitivitate

- Graficul general de excutie a lucrarilor

16. Care sunt subspecialitatile (specialitati in legislatia specifica) de competenta pentru experti si

verificatori de proiecte?

17. Cine propune subspecialitatile (specialitati in legislatia specifica) la care va fi verficat un proiect?

18. Care sunt etapele sau fazele de proiectare care trebuie verficate de verificatorii de proiecte?

19. Care sunt competentele auditorul energetic gradul II Aeci?

20. Ce document se incheie intre proiectant si beneficiar cu ocazia predarii proiectului?

21. Cine verifica intern (in firma care executa proiectul) toate proiectele inainte de a fi predate?

22. Cine autorizeaza inginerii de instalatii pentru subspecialitatile instalatii electrice si instalatii de

gaze naturale combustibile?

23. Cine este ISCIR si ce activitati relevante pentru inginerii de instalatii desfasoara?

24. Cine poate amenda contraventional proiectatii de instalatii pentru constructii pentru semnarea

proiectelor pentru alte specialitati decat cele certificate prin diploma universitara?

25. Autorizarea ISCIR este pentru persona sau pentru firma?

26. Autorizarile ANRE se refera la firme sau la persoane?

27. Exista reglementari privind tarifarea (determinarea pretului) lucrarilor de proiectare?

28. Ce sunt contractele FIDIC?

29. Dati exemple de de cel putin trei documentatii pentru avize

30. Explicati urmatoarele abrevieri:

- PATN - PATJ - PUG - PUZ - PUD - RLU

31. Ce informatie importanta pentru proiectantii de instalatii sanitare in cladiri exista in „scenariul de

siguranta la foc”?

32. Care sunt formele de selectia a proiectantului de catre investitor?

33. Care este rolul listelor de cantitati elaborate de proiectant, in procesul de selectie a unui

antreprenor pentru executia lucrarilor proiectate?

34. Ce metode de evaluare a valorii investitilor se pot aplica la realizarea unui studiu de

prefezabilitate?

35. Care sunt tip de reglementari tehnice ce stau la baza intocmirii breviarelor de calul?

36. Urmarirea executiei este o faza/etapa de proiectare?

37. Cine are competenta medierii unui conflict tehnic intre proiectant si verificatorul de proiect?

38. La ce se refera listele de cantitati de dotarii din etapa de proiectare proiect tehnic?

39. Care sunt tipurile de piese desenate pentru instalatii de la etapa de proiectare proiect tehnic?

40. Care este conţinutul cadru al etapei (fazei) de proiectare PROIECT TEHNIC pentru piese scrise?

41. Enumerati cerintele pentru alegerea materialelor de instalatii pentru constructii pe care le cunoasteti.

42. Ce metode de alegere a materialelor cunoasteti?

43. Ce intelegeti prin embodied energy ?

44. Ce insemna metoda LCC?

Bibliografie

Suportul de curs

http://www.tproiect.ro/instalatii/ Legislatie-Multiplicari in scop didactic

Lucrari TMI I - 2012