FISA de LUCRU-bune Maniere

10
FISA DE LUCRU ,,In drum spre casa Alin s-a abatut pe la bunica,doar sa vada ce bunatati a mai facut,ca de obicei ea gatea cele mai bune dulciuri.A intrat in casa bunicii si de la usa a intrebat: --Ce ai facut bun astazi? --Buna ziua,Alin!Ai venit de la scoala?Bunica a facut azi placinta cu mere.Hai sa-ti pun… --Mai repede,bunico…Alin se puse pe infulecat de nu putea raspunde la ce il intreba bunica ca avea gura plina.Apoi,dup ace termina din farfurie isi lua ghiozdanul si o zbughi strigand din usa doar: --Mai trec si maine!Sa mai faci ceva bun! A doua zi Alin trecu pe la bunica si manca chec,a treia zi bunica ii facu ciocolata…si tot asa.. Dar bunicii nu-I placea mai ales un lucru la Alin si s-a gandit la un plan. Dupa ore Alin ca de obicei intra la bunica,se aseza la masa si astepta sa ii puna ceva bun;dar bunica nu facea asta. --Dar,bunico,azi nu ai nimic bun pentru mine?De ce? --Pentru ca m-am gandit ca nu iti plac prajiturile facute de mine… --Vai,bunico,dar cat de mult imi plac!!! --Dar niciodata nu mi-ai spus,cum niciodata nu ai zis dupa fiecare masa un simplu: __ __ __ __ __ __ __ __ __! -Promit ca de acum am sa-ti spun si matale si oricui imi ofera ceva….dar imi mai faci ceva bun?

description

bunele maniere

Transcript of FISA de LUCRU-bune Maniere

Page 1: FISA de LUCRU-bune Maniere

FISA DE LUCRU

,,In drum spre casa Alin s-a abatut pe la bunica,doar sa vada ce bunatati a mai facut,ca de obicei ea gatea cele mai bune dulciuri.A intrat in casa bunicii si de la usa a intrebat:--Ce ai facut bun astazi?--Buna ziua,Alin!Ai venit de la scoala?Bunica a facut azi placinta cu mere.Hai sa-ti pun…--Mai repede,bunico…Alin se puse pe infulecat de nu putea raspunde la ce il intreba bunica ca avea gura plina.Apoi,dup ace termina din farfurie isi lua ghiozdanul si o zbughi strigand din usa doar:--Mai trec si maine!Sa mai faci ceva bun!A doua zi Alin trecu pe la bunica si manca chec,a treia zi bunica ii facu ciocolata…si tot asa..Dar bunicii nu-I placea mai ales un lucru la Alin si s-a gandit la un plan.Dupa ore Alin ca de obicei intra la bunica,se aseza la masa si astepta sa ii puna ceva bun;dar bunica nu facea asta.--Dar,bunico,azi nu ai nimic bun pentru mine?De ce?--Pentru ca m-am gandit ca nu iti plac prajiturile facute de mine…--Vai,bunico,dar cat de mult imi plac!!!--Dar niciodata nu mi-ai spus,cum niciodata nu ai zis dupa fiecare masa un simplu:

__ __ __ __ __ __ __ __ __!

-Promit ca de acum am sa-ti spun si matale si oricui imi ofera ceva….dar imi mai faci ceva bun?

Page 2: FISA de LUCRU-bune Maniere

COMPORTAMENTUL LA MASA(IN VIZITA LA O FAMILIE)

Daca vei urma sfaturile de mai jos,vei avea parte de o masa vesela,fara stari suparatoare:

Aseaza-te la masa dupa ce ti-ai spalat mainile Incepe sa mananci dup ace gazda face urarea de ,,Pofta

buna”,sau dup ace incep ceilalti sa manance Stai drept pe scaun,nu pe-o rana,nu te legana.. Tineti coatele lipite de corp si nu pe masa in timp ce mananci Mesteca cu gura inchisa sin u plescai Nu vorbi cu gura plina.Inghite ce ai in gura si dupa aceea raspunde

la o eventuala intrebare Nu critica mancarea Nu face zgomote nepoliticoase(sa-ti sufli nasul,sa-ti tragi nasul,sa

ragai) Spune,,te rog”daca doresti ceva de pe masa si nu ajungi,sa ti se

dea,nu sa te intinzi dupa el Cand termini,spune:,,Multumesc pentru masa!” Ofera-te sa strangi masa

COMPORTAMENTUL LA MASA

Page 3: FISA de LUCRU-bune Maniere

(LA CANTINA , LA RESTAURANT)

Urmeaza indicatiile adultului responsabil pentru cantina(restaurant)

Spune,,te rog”,,,multumesc”,si ,,scuze” personalului care serveste mancarea

Nu pretinde mancarea altuia,nu oferi mancarea ta altora Nu impinge,nu inghionti,nu fa farse pe timpul servirii mesei Nu-I refuza pe altii sa se aseze daca ai loc liber la masa Nu mesteca cu gura deschisa,nu plescai Nu arunca firimituri,nu te juca cu mancarea,nu gargarisi bautura Strange dupa tine.Aduna hartiutele,ambalajele,servetelele;lasa

masa curate cum ai gasit-o Multumeste pentru masa

AI RASTURNAT PAHARUL DE SUC,CARE SE PRELINGE PE PANTALONII PRIETENULUI TAU.

Page 4: FISA de LUCRU-bune Maniere

CE FACI?

SIMTI CA SE APROPIE UN STRANUT.CE FACI DACA ESTI LA MASA?

TE APUCA O TUSE PUTERNICA CE PARE CA NU SE MAI OPRESTE.CE FACI DACA ESTI LA MASA?

AI GUSTAT DIN CEVA DESPRE CARE NU STII DACA E BUN DE MANCAT.CE FACI?

TI-A MAI RAMAS UN REST DE MANCARE INTRE DINTI PE CARE NU REUSESTI SA-L SCOTI.CE FACI?

NU ITI PLACE UN FEL DE MANCARE,DAR TI-A FOST SERVIT IN VIZITA.CE FACI?

MAI VREI PAINE DAR NU AJUNGI LA EA,PENTRU CA E MAI DEPARTE ASEZATA PE MASA.CE FACI?

TRECE D-NA DIRIGINTA PE LANGA TINE DAR ESTI CU GURA PLINA.CE FACI?CUM O SALUTI?

1. Cel mai bun prieten al tău învaţă la o altă şcoală şi câştigă acest concurs în timp ce

echipajul şcolii tale e clasat pe ultimul loc :

Page 5: FISA de LUCRU-bune Maniere

a) rupi prietenia;

b) feliciţi echipajul câştigător;

c) părăseşti în grabă festivitatea de premiere;

d) îl feliciţi doar pe prietenul tău.

2. Se dă textul :

„Gigel intră în fuga mare pe uşă şi se adresează mamei :

- M-am distrat pe cinste în drum spre casă. Eram cu Gelu şi în faţa noastră a apărut un orb.

Ne-am strâmbat, i-am atins bastonul, i-am pus piedici…Ce mai? A fost super! Mă doare burta

de atâta râs.”

Scrieţi un text alcătuit din cel mult 10 enunţuri în care să vă imaginaţi o altă faptă

reprobabilă pe care ar fi putut-o comite protagoniştii întâmplării anterioare . Daţi textului

creat un titlu potrivit.

3. Însoţiţi textul creat de un desen adecvat (poate fi şi o caricatură).

1. @Joacă-te: În grupe de câte trei (desen, text, culoare) realizaţi o pagină de benzi desenate referitoare la colectivul clasei voastre, în care să folosiţi şi dialogul.

2. @Construiţi dialoguri pentru următoarele situaţii: Conversaţie între un scriitor renumit şi un cititor; Conversaţie între un cântăreţ şi un fan; Conversaţie între o zână şi un spiriduş.

3. @Joc de rol. Imaginaţi-vă că un coleg a făcut o faptă rea (ex: a spart tabla, geamul sau a agresat un alt elev). El discută, pe rând, despre eveniment cu doi colegi, cu dirigintele şi cu părinţii. Împărţită în grupe, clasa va evidenţia diferenţele de limbaj.

4. Joc de rol. Imaginaţi-vă că trebuie să-l rugaţi pe directorul liceului vostrusă vă permită organizarea unei petreceri în şcoală. Alegeţi două-trei perechi de elevi, pentru a ilustra situaţia, apoi precizaţi ce tipuri de strategii ale politeţii au fost aplicate

MAXIME ŞI PROVERBE

1. Pomul se cunoaşte după roade, iar omul după fapte . Noul Testament, Matei, XII, 33

Page 6: FISA de LUCRU-bune Maniere

2. Ordinea şi disciplina e coloana de susţinere a unei case, a unui oraş, a unei naţiuni, a neamului omenesc.

Marcus Tullius Cicero (106 – 43 i.Hr.), orator, filosof şi om politic roman

3. Ce nu opreşte legea, opreşte buna cuviinţă. Lucius Annaeus Seneca (4 î. Hr. – 65 d. Hr.) om politic, filosof, scriitor latin

4. Ceea ce nu vrei să ţi se facă, nici tu să nu faci altuia. Marcus Aurelius Severus Alexander (208 -235), împărat roman: 222 – 235

5. Munca stăruitoare biruie toate, e părinte al gloriei şi fericirii. Vergilius Publius Maro (70 -19 î. Hr.), poet latin

6. Nu munca este ruşinoasă, ci lenea. Hesiod (sec. VIII – VII î. Hr.), cel mai important poet grec al epocii arhaice

7. Nu este bun elevul acela care nu-şi întrece profesorul. Leonardo da Vinci (1452 – 1519), pictor, sculptor şi om de ştiinţă renascentist italian

8. Să nu laşi o zi fără să citeşti, fără să vezi, sau fără să auzi ceva frumos.

Johann Wolfgang von Goethe (1749 – 1832), poet, dramaturg şi prozator german

9. Nu te întovărăşi cu cei răi. Respectă pe părinţi. Solon (c. 640 – c. 560 î. Hr.), om de stat, legiuitor şi poet atenian

10.Soarta este scuza celor slabi şi opera celor tari. Nicolae Titulescu (1878 – 1941), om politic român, ministru de externe: 1927 – 1928, 1932 – 1936

11.Copiii trebuie să fie înainte de toate cuminţi, apoi veseli şi să ştie să se exprime cât se poate de limpede.

Platon (c. 427 – 347 î. Hr.), filosof grec atenian12.Copilul nepedepsit/ Rămâne nepricopsit.

Anton Pann (1796 – 1854), scriitor, muzician şi folclorist român

13.Pe copil să-l judeci ca pe un copil, iar nu ca pe un bătrân. Proverb românesc

14.Omule, nu uita că ai toată viaţa un şcolar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi din ochi: tu însuţi!

Nicolae Iorga (1871 – 1940), cel mai mare istoric al românilor.

Page 7: FISA de LUCRU-bune Maniere

DISCIPLINA – CONDIŢIE A REUŞITEI

„Milioane de oameni muncesc disciplinat ca tu să ai cărţi şi caiete, pâine la timp, lumină, medicamente în caz de boală, etc. Şi ai dreptul absolut, tu, un copil, ca omul care-ţi prepară medicamente să dea dovadă de aceea disciplină care îl împiedică să greşească dozele cu o zecime de gram, iar ţie să-ţi dea siguranţa de a lua un leac, ce altminteri ar fi o otravă mortală. Ai dreptul absolut să ceri şoferului de autobuz precizie în manevrarea maşinii al cărui pasager ai devenit şi ca, ţinând mâna pe volan, să nu-şi închipuie o secundă măcar că are în mână o ... praştie. Aşa dar, disciplina e mai presus de interesele unuia sau altuia. Este interesul tuturor. Obişnuindu-te să dormi când trebuie să fii treaz şi să chiuleşti când trebuie să fii prezent și va izbucni cândva o catastrofă. Poate că se va prăbuşi o galerie peste nişte oameni, un pod, o casă, pentru că, obişnuindu-te să nu-ţi faci temele la matematică, ai devenit un tehnician sau un inginer ce calculează prost rezistenţa materialelor, sau se va scufunda un vapor, se vor ciocni trenuri, pentru că, obişnuit să stingi lampa când încă mai ai treabă, semnalele de ajutor vor fi acoperite de sforăiturile tale.

Se spune că şcoala pregăteşte pentru viaţă. De fapt, ea e nedespărţită de viaţă, şi, în munca ta simplă de şcolar, în atitudinile tale şcolăreşti, se poate ghici ce vei fi tu mâine.”

Mircea Sântimbreanu – Să stăm de vorbă fără catalog, Ed. Politică, Bucureşti, 1981, p. 24