FINISAJE

Finisaje – Anul 3 Semestrul I Cursuri

1

Cladirea ca sistem

- Este considerata un ansamblu de elemente interconectate intre ele si cu mediul printr-o serie de relatii

complexe care conduc in final la indeplinirea unei functii sociale sau de productie

Cladire

Structura de rezistenta

Elemente de inchidere anvelopa – zid exterior opac ; ferestre si usi; acoperis; planseu cu cota 0 -> Elemente de

rezistenta, Izolatie termica > Caramizi si Mortar

Elemente de compartimentare

Instalatii

- Performanta – exigentele (cerintele) utiliaztorului – de performanta

Legea calitatii in constructii – 6 cerinte esentiale:

Rezistenta mecanica si stabilitate

Protectia la incendiu

Igiena, Sanatate si protective

Siguranta in exploatare

Protectia contra zgomotului

Economia de energie si izolare termica

Apa este lichida (-> compresiune hidrostatica / etansare), solida (inghet/dezghet), vapori (condens)

Variatia de temperature exterioara – t constant ape parcursul anului; sa nu permita trecerea caldurii int-ext in timpul

iernii si ext-int vara. Cantitatea de caldura ce traverseaza o anumita suprafata in unitatea de timp: Fi; Caldura poate fi

transferata prin conductive (solide); convectie (lichide / gaze) sau radiatie (intre corpuri aflate la mica distant in spatiu).

In functie de tipul de material, poate exista un coefficient de conductivitate mai mare sau mai mic (polistiren vs beton

armat)

Factor ice influenteaza conductivitatea termica: densitatea / porozitatea (dens, mai putin dens); umiditatea (umed,

uscat), temperature.

Aerul – vapori de apa (provenienta: respiratie, gatit, plante). Umiditatea absoluta – concentratie de vapori in apa (cv).

Capacitatea aerului limitata – aer saturat / concentratia de saturatie atinsa (cvs)

Umiditatea relativa

Temperatura punct de roua – Tr – conducerea la contactul cu o suprafata – formeaza condens artificial in structura

elementului. Masuri: Izolare corespunzatoare; reducerea concentratiei de vapori; Ventilare corespunzatoare.

Materialele ude: rezistenta termica scade; degradarea in timp (pot exista si riscuri de acumulare progresiva).


2

Dispunerea rationala a materialelor in structure stratificate – straturi mai poroase spre exterior. Introducerea barierelor

de vapori (pe suprafata interioara) si folosirea structurilor ventilate (ex: placaj; gol (aer liber), apoi izolatie, dupa care

betonul / caramida / bca), folosirea de straturi de difuzie (la terase)

Acustica: Probleme intalnite: protectia impotriva zgomotelor (disarmonice); Punerea in valoare a sunetelor armonice.

Ca fenomene fizica – oscilatiile (amplitudine, perioada, frecventa, viteza de propagare a sunetelor) cat si ca fenomen

fiziologic. Sunetul e caracterizat printr-o inaltime (frecventa), o tarie (intensitate Sonora) si un timbre (raportul intre

perioadele unui sunet). dB – decibel – unitate de masure a nivelului de zgomot prin aer sau structure. (exemple – 85dB -

– trafic urban; 30dB – soapte; 90-95dB (pot cauza problem ale auzului) – muzica rock, ferestrau mecanic; 125dB – dureri

ale auzului / capului; 140dB – sunet de avion

Masuri ale niv de zgomot din aer: reducerea zgomotului la sursa / zonarea urbana. Evitarea ecoului, uniformitatea

campului sonor, durata optima de reverberatie – (persistent sunetului in incapere dup ace sursa a fost oprita).

Invelitori: Rol de a proteja cladirea la actiunea intemperiilor – protectie hidrofuga

Poate fi considerata ca un ansamblu ce intra in alcatuirea acoperisului – cele cu plane inclinate – sau poate face parte

din structura complexa a acoperisului (tip terasa).

Acoperisul este de 2 feluri: cu plane inclinate, cu plane terasa

- Limitarea deformatiilor sau degradarilor sub actiunea greutatii proprii / zapezii / a vantului

- Aptitudinea de exploatare – limitarea degradarilor ce pot sa apara sub influenta unor factori de exploatare

- Durabilitatea – mentinerea caracteristicilor initiale o perioada lunga de timp

Invelitorile pot fi din materiale combustibile sau altele rezistente la foc. Clasa de rezistenta la foc e corelata cu cea a

intregii cladiri – impiedicarea propagarii incendiilor fiind importanta

Efectele de ordin fiziologic:

- Siguranta in exploatare (rezistenta la soc / caderi masive de zapada etc)

- Siguranta la acces (Prevenirea alunecarii)

- Rezistenta la agenti chimici si fizici ai atmosferei

- Igiena si sanatatea oamenilor (ex: azbociment toxic)

- Protectia la zgomot

- Protectia termica si economia de energie

Factori de luat in considerare:

- Arhitectura cladirii

- Volumetria

- Relatia cu arh specifica a locului

- Caracteristici climatice

Clasificare


3

- Din punct de vedere al etanseitatii: etanse (membrana fixata pe suport / panouri metalice complexe);

semietanse (tabla plana,cutanata); discontinue (piese mici – tigla, olane, sindrila etc)

- Din punct de vedere al materialului: invelitori din materiale organice (paie, lemn); din piatra naturala (ardezia);

din materiale ceramice (tigla, olane); tigle din beton, tabla plana profilata; din sticla/policarbonat

- In functie de greutate: m2<20kg = usoare; m2 <40kg = semiusoare; m2 >40kg = grele

Acoperisuri cu panta

Invelitori ceramice

- Greutate mare, panta mare, aspect discontinuu

- Din piese de dimensiuni mici pe suport discontinuu

- Fixarea de suport – simpla asezare sau fixare cu sarma de sipci

- In zonele cu vant puternic si precipitatii – astereala, bitum si sipci – discontinue pentru pentru a incuraja

scurgerea rapida a apei.

- Consumul materialului lemnos moderator pentru ca sunt invelitori grele (casante)

Tigle solzi : cu asezare simpla / cu asezare dubla (etanseitate sporita)

Tigle profilate (mai etanse, panta redusa)

Olane (cele mai vechi)

Tabla plana

- Invelitori continue – buna etanseitate, panta redusa

- Se foloseste tabla zincata / cea neagra / sub forma de foi

- Fixate prin sipci (agrafe speciale)

- Intre foi prin falturi – simple sau duble.

- Prindere dubla – panta mica sau prindere simpla – panta mare

Tigla din beton

- Rezistenta mai buna la socuri

- Beton colorat in mesa

- Suport la fel ca la ceramica

- Racordari – foi de tabla la dolie

- Greutate mult mai mare

- Forme de baza: (vezi exemple grafice)

- Aerisirea – prin ventilatoare – scaderea temperaturii

Se vor studia

Tigle beton

Sipci lemn II cu streasina

Hidroizolatie folie

Astereala

Capriori


4

Izolatie termica intre capriori

Izolatie termica la fata capriorilor

Cosoroava (piesa de rezistenta pe care se sprijina capriorii)

Invelitorile tabla tip tigla

- ondulate sau cutate din tabla zincata pe ambele suprafete

- Sunt mai usoare

- 25% panta minima, adica 14 grade

- Fixate pe sipci (metalice – prindere cu suruburi autofiletante) sau lemn)

- Se prevede si o folie anticondens

- Zgomot produs in timpul ploii

Invelitori din materiale organice

- Carton bitumat – fasii aplicate pe astereale

- Paralele cu streasina sau dupa linia de cea mai mare panta

- Lipite cu bitum intre ele

- Nu rezista perioade indelungate in timp

Streasina

- Infundata (e dreapta sub forma de triunghi) / Neinfundata ( permite circulatie aer sub ea) sau Semiinfundata (cu

o cornisa)

- 60 =< l =< 120; unde l = lungimea streasinei

Acoperisurile plane de tip terasa

- Structuri stratificate alcatuite din mai multe materiale fiecare, indeplinind o anumita functiune (panta 1-7%)

- Structura compacta sau ventilata; Terasele pot fi circulabile / necirculabile sau gradina.

- Elemente de rezistenta + strat de panta

- Oprirea vaporilor de la interior spre termoizolatie

- Terasa compacta

o clasica (stratul de panta sub termoizolatie)

o stratul de panta peste termoizolatie

o terasa inversata – hidroizolatie sub termoizolatie

o duo – termoizolatie si deasupra hidroizolatie

- Se doreste dirijarea apelor fluviale spre punctul de colectare

- Accesul pe terasa (daca este cazul) – printr-o structura acoperita

Terase necirculabile / circulabile

- Strat protectie hidroizolatie – bitum – material cu mare absorbtie a radiatiilor. In zilele calde pot fi atinse chiar si

temperaturi de 80 de grade.


5

- Diferente de temperatura de forma sinusoidala zi / noapte (de la 80 la 30 de grade). – Procesul repetat –

imbatranirea hidroizolatiei si reducerea elasticitatii – apar fisuri.

- Precedarea unui strat de protectie pentru a reflecta radiatia solara.

- Suprafata int. a peretelui – 40 – 45 de grade.

- Materialele hidroizolante tip membrana – prevazute cu strat de protectie –

- LA terasele circulabile – stratul de protectie are si rol de pardoseala (uzura)

- Sapa mozaicata sau dale (mortar / mozaicat – pe suport de nisip sau rezemate perimetral – sau beton)

- Dalele mozaicate au 2,5 – 3 cm grosime. Intre ele pot exista brazete de pamant cu iarba (rol ornamental)

- Ex de terasa mai speciala: Terasa cu panta nula si cu dale pe platouri (dalele se ridica pe platouri de diferite

dimensiuni, sapa fiind dedesubtul acesteia. Pe sub dale apa fluviala se va scurge).

-

Terasa tip gradina

- Strat de pamant pentru a forma vegetatie

- Gestionarea apelor fluviale

- Confortul pe timp de vara

- Izolare acustica f buna

- Mentinerea biodiversitatii

- Diminuarea efectului de insula de caldura.

- Stratul vegetal – apare si un strat de polistiren + spuma poliuretanica.

- Grosime mai mare a hidroizolatiei pentru a preveni apa.

- Terasa cu strat de panta termoizolant – strat de panta termoizolanta – material granular – expandate, granulate,

cenusa etc)

- Va existe: stratul brut (de deasupra), bariera contra radacinilor (sapa mortar armat / folie tabla); strat geotextil).

In functie de dimensiunea vegetatiei plantate, se vor folosi grosimi diferite (iarba / arbusti / flori etc)

Terasa inversata (ranversata)

- Termoizolatia este deasupra hidroizolatiei

- Deasupra stratului vor fi dale (sau alte elemente de pardoseala ext), urmate de un strat de termoizolatie, apoi

unui de hidroizolatie, apoi str. Pantei si un strat de beton.

- Ca si avantaje: elimina orice risc de condens in structura / protejeaza hidroizolatia

- Ca si probleme: materialul termoizolant trebuie sa fie impermeabil si sa aiba capacitatea de absorbtie f redusa;

Rezistenta mecanica slaba

- Polistirenul extrudat: Risc de plutire / Risc fata de vant; Stratul de protectie trebuie sa aiba rol de lest (greutatea

ca sa echilibreze forta de antrenare a vantului si cea de plutire – dimensiuni mai groase)

Terase ventilate

- Se aplica pentru cladiri ce adapostesc spatii cu umiditate relativa interioara (>70%)

- Straturi (de sus in jos):

o Protectie hidroizolatie

o Hidroizolatie


6

o Suport hidroizolatie

o Profile metalice (canale de aerare)

o Tiz

o Sapa Panta

o Planseu

- Canalele comunica cu exteriorul prin deflectoare. Exista structuri de terasa cu strat de aer ventilat (Camera de

aer cu dim 0.6-0.8m intre placile ce gazduiesc hidroizolatie (sus) si termoizolatie (jos)

Elemente auxiliare

- Detalii de racordari

- Elemente perimetrale: Atic / Cornisa

- Racordari la suprafetele verticale (La pereti / cosuri de fum / canale de ventilare) – exemple

- Guri de scurgere a apelor fluviale (Spre exterior / Spre Interior)

- Diverse: deflectoare / resturi / ventilatoare etc

- Se urmareste o continuitate a hidroizolatiei in zonele sensibile

- In cazul aticului:

o Rol de protectie in cazul terasei circulabile; se rezolva zona perimetrala – necirculabila

o Poate fi inalt / jos.

o Inaltime de min 80 a partii dinspre exterior – circulabila; mai mica de 35cm e necirculabila.

o La margine se foloseste o copertina din beton cu fata mozaicata. Protectia hidroizolatiei. Apare un strat

de difuzie, un suport al hidroizolatiei, o bariera de vapori.

FINISAJE

Documents

Transcript of FINISAJE