Figuri de Stil

4
FIGURILE DE STIL  Figu ra de stil este un pro cedeu util izat pent ru a creşt e expr esiv itat ea unui text , care nu defineşte, ci sugerează, pentru că lumea prezentată este imaginară. PERSONIFICAREA= figura de stil prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor obiecte, fenomene ale naturii, fiinţe necuvântătoare. Ex ,,!in văzdu" cumplita iarnă cerne norii de zăpadă#$%. &lecsandri'  Iarna( COMPARAŢIA = figura de stil cu a)utorul căreia se exprimă un raport de asemănare între două obiecte, persoane sau acţiuni, cu scopul de a evidenţia sau de a evoca unul dintre termeni. Ex ,,*e un deal răsare luna, ca o vatră de )ăratic. #+. Eminescu'Călin(file din poveste(- ENUMERAŢIA= figura de stil care constă într'o înşiru ire de termeni de acelaşi fel cu sensuri apropiat e, făcută cu scopul de a evidenţia ideea exprimată. Ex a( ,,ăci eu iubesc şi flor i şi buze şi m orminte#$/. 0laga'  Eu nu strivesc corola de minuni a lumii(  b( ,,1espirăm, funcţionăm , existăm. /a ce bun 2i'ar mai aminti3#$ &lexandru uşina 4 Cele  simple( REPETIŢIA= figura de stil care constă în reluarea de două sau mai multe ori a aceluiaşi sunet, grup de cuvinte sau ace leiaşi relaţii sintactice. 1epetiţia poate fi' fonetică  ' lexicală  ' gramaticală REPETIŢIA FONETICĂ: a) ALIT ER A Ţ IA constă în repetarea unei consoane.$,, *rin vulturi vântul viu vuia#( b) ASONANŢA constă în repetarea vocalei accentuate în două sau mai multe cuvinte. $,, &pele plâng clar izvorând din fântâne#( REPETIŢIA LEXICALĂ constă în reluarea imediată a unui cuvânt în propoziţi e sau în vers.$,, 5iua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară6#( 7

Transcript of Figuri de Stil

FIGURILE DE STIL Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a crete expresivitatea unui text, care nu definete, ci sugereaz, pentru c lumea prezentat este imaginar.

PERSONIFICAREA= figura de stil prin care se atribuie nsuiri omeneti unor obiecte,

fenomene ale naturii, fiine necuvnttoare.

Ex: ,,Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad(V. Alecsandri-Iarna)

COMPARAIA = figura de stil cu ajutorul creia se exprim un raport de asemnare

ntre dou obiecte, persoane sau aciuni, cu scopul de a evidenia sau

de a evoca unul dintre termeni.

Ex: ,,Pe un deal rsare luna, ca o vatr de jratic. [M. Eminescu-Clin(file din poveste)]ENUMERAIA= figura de stil care const ntr-o niruire de termeni de acelai fel cu

sensuri apropiate, fcut cu scopul de a evidenia ideea exprimat.

Ex: a) ,,Cci eu iubesc i flori i buze i morminte(L. Blaga-Eu nu strivesc corola de minuni a lumii) b) ,,Respirm, funcionm, existm. La ce bun i-ar mai aminti?( Alexandru Muina Cele simple)

REPETIIA= figura de stil care const n reluarea de dou sau mai multe ori a aceluiai

sunet, grup de cuvinte sau aceleiai relaii sintactice.Repetiia poate fi:- fonetic

- lexical

- gramaticalREPETIIA FONETIC:a) ALITERAIA const n repetarea unei consoane.(,, Prin vulturi vntul viu vuia)

b) ASONANA const n repetarea vocalei accentuate n dou sau mai multe cuvinte.

(,, Apele plng clar izvornd din fntne)

REPETIIA LEXICAL const n reluarea imediat a unui cuvnt n propoziie sau n

vers.(,, Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar!)

REPETIIA GRAMATICAL a) Chiasmul este o repetiie la nivel sintactic care const n reluarea ncruciat a termenilor, care au aceeai funcie sintactic.

Ex: ,,Tremura lucrnd Predicat( tremura) - complement( lucrnd)

Lucra tremurnd Predicat ( lucra) - complement( tremurnd)

(Monastirea Argeului)b) Paralelismul sintactic este o form special de repetiie din folclor care const n

reluarea succesiv a unor secvene cu structur sintactic identic.

Ex: ,,Doina zic, doina susin,

Tot cu doina m mai in.

Doina cnt, doina optesc,

Tot cu doina vieuiesc.

EPITETUL= figura de stil care const n determinarea unui substantiv sau a unui verb printr-

un adjectiv, evideniind nsuiri deosebite ale obiectului sau ale aciunii.

Tipuri de epitete:

1. ornant= exprim o nsuire permanent sau caracteristic a obectului.ex:,,S-a dus zpada alb de pe ntinsul rii

2. cromatic= cnd se refer la culoare.

ex: ,,Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni l ncarc(M. Eminescu-Lacul)

3.alte tipuri(se poate combina i cu alte figuri de stil)

a) personificator; d) sinestezic;

b) metaforic; e) oximoronic.

c)hiperbolic;

HIPERBOLA= figura de stil care const ntr-o exagerarea, prin mrirea sau micorarea

obiectului. Ex:,,Crapii-n eles ct berbecii n pom, piersici ct dovlecii(T. Arghezi-Mama ar) ANTITEZA= figura de stil care const n punerea n opoziie a dou cuvinte, idei, imagini,

personaje, situaii menite s se reliefeze reciproc.

Ex: a),, Nu tie de-i vis, ori aieve-i...(G. Cobuc-Paa Hassan) la nivelul versului

b)la nivelui ntregii operei M. Viteazul se opune lui Paa Hassan, ca de altfel i cele

dou armate.METAFORA= figura de stil prin care se trece de la semnificaia obisnuit a unui cuvnt sau a

unei expresii la o alt semnificaie, trecerea fcndu-se pe baza unei

comparaii subnelese.Ex:,, Cu cuvinte stinse n gur

am cutat i mai caut marea trecere...(L. Blaga-Biografie)ALEGORIA =figura de stil care const n prezentarea unei idei abstracte prin elemente concrete,

substituind o imagine cu alta pe baza unor asemnri.

Ex: n Mioria ideea abstract a morii este nlocuit cu imaginea concret a unei nuni ,, S le spui curat

C m-am nsurat

Cu-o mndr crias,

A lumii mireas...INVERSIUNEA=figura de stil care const n modificarea, n primul rnd , a topicii propoziiei i, mai rar, a frazei cu scopul de a scoate n eviden un cuvnt sau o

propoziie.Ex:,, Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni l ncarc (M. Eminescu-Lacul)OXIMORONUL= figura de stil care const n asocierea n aceeai sintagm a dou cuvinte cu

sens antonimic.Ex: ,,Suferina, tu,dureros de dulce...( M. Eminescu-Od- n metru antic)SIMBOLUL = figura de stil prin care se exprim o idee abstract cu ajutorul numelui

unui obiect concret pe baza unei asemnri uor de observat.

ex:,,Ca s schimbm acum ntia oar,

Sapa-n condei i brazda-n climar.(T. Arghezi-Testament)= sapa este simbol al muncii fizice , iar condeiul al celei intelectuale.! SINESTEZIA(numit de simboliti i coresponden) reprezint asocierea surprinztoare

dintre senzaii diferite.Ex: ,,Primvara

O pictur parfumat cu vibrari de violet(G. Bacovia-Nervi de primvar)

(pictur=senzaie vizual; parfumat= senzaie olfactiv,miros)

INTEROGAIA RETORIC= figura de stil const ntr-o ntrebare sau ntr-un ir de ntrebri adresate unui auditoriu din partea cruia nu se ateapt un rspuns. Ex: ,,Voi suntei urmaii Romei?Nite ri i nite fameni! I-e ruine omenirii s v zic vou oameni. (M. Eminescu-ScrisoareaIII)* famen=eunuc; fig. brbat deczut din punct de vedere moral.EXCLAMAIA RETORIC=figura de stil care const ntr-un enun(poezie sau proz) prin

care se exprim un sentiment puternic(tristee, bucurie, furie, surpriz etc.).Ex: ,,O, te admir, progenitur de origine roman! (M. Eminescu-ScrisoareaIII)INVOCAIA RETORIC=figura de stil care const n adresarea unei rugmini ctre muz, ctre divinitate sau adresarea unei chemri ctre o persoan absent sau imaginar.Ex:,,O! soare, creatorul cnd de pe tronul su i-a zis s fii, vrnd lumei s dea supremul bine

Atunci el cu mndrie s-a oglindit n tine... (V. Alecsandri-Imn ctre soare)PAGE 4