Fiecare copilare nevoie de un profesor

Ce este profesorul?

• Termenul „profesor” este definit în DEX ca fiind „o persoană cu o pregătire specială într-un anumit domeniu de activitate şi care predă o materie de învăţământ;

• Persoană care îndrumă, educă pe cineva.”

• Este cel care îl învață pe copil să facă primii pași în drumul lung al experienței, plin de obstacole

• Când părinții pierd din puterea pe care o aveau asupra copiilor lor, profesorului îi revine sarcina de a influența educația și în sfârșit evoluția copilului

Ce înseamna a fi profesor bun

• Mulţi cred că a fi profesor înseamnă doar a prezenta informaţiile în faţa

elevilor sau a studenţilor, a evalua nivelul acestora şi a-i ierarhiza prin note.Profesia de cadru didactic este însă mult mai profundă, solicită calităţi

speciale, care se pot forma şi dezvolta doar dacă persoana respectivă

doreşte, cu adevărat, să fie profesor.1 Aceasta pentru că a fi profesor

înseamnă să te dedici celor pe care-i educi, să ai sentimente pozitive faţă de ei,

să le oferi respectul tău, să fii conştient că le influenţezi viaţa şi eşti

răspunzător pentru asta în faţa lor, a părinţilor, a societăţii.

Un profesor adevărat nu se gândeşte numai la stăpânirea disciplinei lui,

ci, în primul rând, la felul în care studentul sau elevul foloseşte în mod

independent ceea ce profesorul l-a învăţat.

Un bun profesor modelează mintea celor cu care lucrează. Ii formează, le

aranjează gândirea, îi învaţă cum, iar nu ce să gândească. Pentru aceasta

profesorul are nevoie nu doar de răbdare, ştiinţă şi inteligenţă, dar, mai ales,

de dăruire.

Calitatile unui profesor

• În primul rând, calitățile unui bun profesor implică abilităţile de a pătrunde în viața interioară a grupului de elevi, de a-i înțelege și de a le accepta nevoile și preocupările. Abilitățile empatice oferă o perspectivă asupra lumii, aşa cum este văzută prin ochii celor mici și inofensivi, având astfel posibilitatea regăsirii imaginii nealterate a vieții de zi cu zi.

• Pentru a trezi curiozitatea și interesul elevilor trebuie să îi poți motiva, folosindu-te de creativitate și de metode inspirate de predare. Trebuie să ai o metodă de lucru diferită care să te scoată din anonimat. Acesta este motivul pentru care elevii se bucură de cursurile unor profesori și le așteaptă cu nerăbdare

Simțul umorului

• Un simț al umorului fin poate să reducă barierele dintre voi și poate să domolească o atmosferă tensionată. Ca să câştigi respect și ca să poţi merge mai departe în această meserie este important să știi cum să îi faci să râdă pe copii. Acest lucru te va ajuta să câștigi popularitate

Pasiune și dăruire profesională• Un profesor care-și face meseria în grabă va

atrage cu greu elevi interesați de materia pe care acesta o predă. Pentru a insufla plăcerea învăţării despre stalagmite și stalactite, despre corpul uman sau despre fenomenele meteorologige este nevoie de pasiune. Profesorul trebuie să transmită elevului pasiunea sa pentru lectură, documentare şi interesul faţă de acumularea a cât mai multor informații de cultură generală.

Un bun comunicator

• Printre calitățile unui bun profesor, cele mai importante sunt tactul și talentul pedagogic, capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda în mod creativ și de a nu se limita la un monolog plictisitor. De multe ori, nu ceea ce spune un profesor este important, ci felul în care acesta o spune. Încercarea neinspirată de a preda o lecție folosind un lung monolog plictisitor nu va stârni niciodată interesul elevilor, ba mai mult îi va deranja, făcându-i să se simtă complet ignorați într-un singur ceas

O atitudine pozitivă

• Nu-l pedepsi pe elev! Sau cel puțin, când vrei să faci asta, rezumă-te la o lecție pe care vrei să i-o aplici. Nu exagera și nu-ți vărsa nervii pe cei firavi.

De ce este importanta educatia?

• Într-o societate modernă, aflată în continuă schimbare şi dezvoltare, educaţia ocupă un rol primordial. Ea îşi propune să formeze şi să dezvolte indivizi de un nivel cognitiv, moral şi civic .

• „ ei sunt necesari construirii unei societăţi democratice prospere”(Văideanu G, 1988)

• Şcoala şi familia sunt două dintre mediile specifice de manifestare ale raporturilor dintre generaţii şi implicit ale conflictelor, disputelor, diferenţelor de opinii.Astfel, putem spune ca scoala pentru elevi, studenti si chiar profesori reprezinta o a doua familie in care educatia si comunicarea au un rol important.

• Cum nu există diferenţe semnificative între răspunsurile părinţilor şi cele ale profesorilor cu privire la trăsăturile caracteristice ale relaţiei adolescent-adult, atat profesorii cat si parintii pot fi modele pentru elevi.

Dorinta unui copil de a studia

La 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, plasa Balaci, județul Teleorman, se naște Marin Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar", și al Joiței Preda. Copilul va purta numele mamei, întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joița Preda putea primi pensie în continuare ca văduvă de război. Joița venea cu două fete din prima căsătorie: Măria (poreclită Alboaica - după numele bărbatului) și Mița (Tita). Tudor Călărașu avea și el trei băieți cu prima soție care-i murise: Ilie (Paraschiv), Gheorghe (Achim) și Ion (Nilă). În familia celor doi soți se mai nasc: Ilinca, Marin și Alexandru (Sae).Copilul Marin Preda își petrece copilăria în această familie numeroasă care – în ciuda celor două loturi de pământ „primite la împroprietărire” – nu este lipsită de griji.

În septembrie 1929, învățătorul Ionel Teodorescu îl înscrie pe Marin Preda în clasa I, însă tatăl, care și-a dat copiii la școală numai la vârsta de 8 ani, nu-l lasă să frecventeze. Anul următor este reînscris în clasa I, la Școala primară din satul natal. Dar, ca în orice familie de la țară, copilul participă și la treburile gospodărești (păzitul vitelor, munca la câmp), ceea ce face ca în primele clase să absenteze adesea de la școală. Dar treptat-treptat, se dovedește printre elevii cei mai buni din seria sa, obținând premiul cu coroniță (scenă evocată în Moromeții).

Anul 1933 – 1934 (clasa a IV-a) este unul dintre cei mai grei din viața școlarului: tatăl nu-i mai poate cumpăra cărți și se îmbolnăvește de malarie. Învățătorul îi arată multă bunăvoință, îl ajută să termine anul școlar și-i împrumută cărți. Când nu găsește cărți noi în sat, merge să împrumute în comunele vecine: „Cum adică - exclamase odată tatăl surprins - să faci treizeci de kilometri până la Recea, după o carte, domnule?! Dar ce, e aurită? Și să-l fi pus la o treabă mai mică decât asta, ar fi ieșit gălăgie mare...”. Cu rugăminți repetate și insistențe, obține de la mama sa promisiunea că îl va convinge pe tatăl său să-l dea la „școala de învățători”.

Sprijinul sau permanent a fost mama sa, ea fiind cea care il roaga pe tatal sau sa-l lase la scoala,sa nu-l mai trimita la munca pentru ca baiatului ii este draga cartea si vrea sa devina invatator.Vazand ca nu ii ia in seama rugamintile, aceasta apeleaza la preotul satului si la invatator ca sa-l imbuneze si sa-l convinga pentru a-l lasa sa place mai departe la scoala,dar bineinteles sa faca sacrifiicii pentru ca ii trebuiau bani.

Aceasta a fost un exemplu de parinte model,indiferent de situatie nu si-a lasat copilul si l-a sprijinit.