FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) - ub.ro · f 84.07/ed. 06. romÂnia ministerul educaŢiei naŢionale...

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753

www.ub.ro; e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE 1.3. Departamentul IMIM

1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Informatică în ingineria mediului 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. ing. Mirela Panainte-Lehăduș 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. ing. Dana Chițimuș 2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7. Regimul disciplinei

Categoria formativă a disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1S

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14S

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): - 33 33 3.8. Total ore pe semestru 42 3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

http://www.ub.ro/

mailto:[email protected]

F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului • Nu se permite întârzierea la orele de curs și perturbarea activității prin utilizarea telefoanelor mobile

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• La ultima ora de seminar studentul v-a preda portofoliul realizat pe parcursul semestrului

• Nu se permite intrarea la examen fără efectuarea tuturor activităților de seminar

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei

• Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice din domeniile proceselor tehnologice şi proiectării fluxurilor tehnologice corespunzătoare, din punct de vedere a protecţiei mediului;

7.2. Obiectivele specifice • Alegerea, instalarea, exploatarea şi mentenanţa sistemelor din domeniul ingineriei mecanice.

• Realizarea unei diagnoze în raport cu problemele tehnologice de fabricaţie şi utilizare pentru utilaje specifice ingineriei mecanice.

• Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi identificarea acestora în anumite soluţii ecologice în domeniile construcţiei şi funcţionării elementelor sistemelor tehnologice;

• Formarea aptitudinilor corespunzătoare pentru studiul, cercetarea şi proiectarea unor soluţii, posibilităţi şi respectiv a unor modele noi eficiente economic şi ecologic.

8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Mediul înconjurător. Dezvoltare durabilă, ingineria mediului, noţiuni de ecologie;

2 Prelegerea, exemplificarea

2. Poluarea mediului înconjurător. Factori şi surse de poluare; 2 Prelegerea, exemplificarea, dezbaterea

3. Factorul de mediu – aerul. Compoziţie, proprietăţi, legislaţie. Procedee şi instalaţii pentru protecţia aerului.


4. Factorul de mediu – apa. Surse de apă, proprietăţi, cerinţe de apă, legislaţie. Procedee şi instalaţii pentru epurarea apei

4

Prelegerea, exemplificarea

5. Factorul de mediu – sol. Compoziţie, proprietăţi, poluare, legislaţie. Procedee şi instalaţii pentru protecţia solului

2

Prelegerea, exemplificarea

6. Controlul, circuitul şi prelucrarea deşeurilor. Structura deşeurilor, legislaţie. Colectare, transport, depozitare, recuperare, neutralizare.


7. Procedee moderne de combatere a diferitelor tipuri de Prelegerea, exemplificarea

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C6.5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea principiilor şi metodelor consacrate în domeniu de planificare, gestionare şi exploatare a proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi de asigurarea calităţii şi inspecţia produselor.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

poluare 4 8. Eticheta ecologica 2 Prelegerea, exemplificarea 9. Agenda 21 6 Prelegerea, exemplificarea Bibliografie • Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochirean A. –Sisteme de conversie a energiilor regenerabile, Editura

Tehnica – Info, 2007 • Voctor Lucian – Surse nepoluante de producere a energiei electrice, Editura Agir, 2005 • Renewable energy: global progress and examples – Prof. Ali Sayigh, UK, Renewable Energy 2001-An official

publication of the World Renewable Energy Network-affiliated to UNESCO • Renewable Energy – the publication of The Federal Minister for Research and Technology from Germany, 1992 • REFOCUS publication – The International Renewable Energy Magazine (Official Magazine of ISES –International

Solar Energy Society) -2002 -2003 • SUN & WIND ENERGY – Special International issue 2003 • Mirela Panainte – Lehăduș, Echipamente și instalații pentru prevenirea poluării mediului. Note de curs, 2014 Bibliografie minimală

• Mirela Panainte – Lehăduș, Echipamente și instalații pentru prevenirea poluării mediului. Note de curs, 2014 Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Organizarea protecţiei mediului în România 2 Exemplificarea, studiul de caz 2. Surse şi factori de poluare în diferite medii industriale 2 Exemplificarea, studiul de caz 3. Efectul de seră 2 Exemplificarea, studiul de caz 4. Dezvoltarea durabilă – C2C 2 Exemplificarea, studiul de caz 5. Să promovăm produsele ecologice 2 Exemplificarea, studiul de caz 6. Controlul, circuitul şi prelucrarea deşeurilor 2 Exemplificarea, studiul de caz 7. Surse regenerabile de energie 2 Exemplificarea, studiul de caz

Bibliografie

• Berca M., 1998 – Strategii pentru protecţia mediului şi gestiunea resurselor, Ed. Grand, Bucureşti; • Berca M., 1998 – Teoria gestiunii mediului şi a resurselor naturale, Ed. Grand, Bucureşti; • Dobre Tr., 2000 – Eco-managementul resurselor materiale reciclabile, Ed. Moldova, Bucureşti; • Grădinaru Il., 2000 – Protecţia mediului, Ed. Economică, Bucureşti; • Nedeff V. 1998 – Procedee şi tehnici de protecţie a mediului în agricultură şi industria alimentară, Ed. Tehnică

Chişinău; • Negulescu M şi colab., 1995 – Politica mediului înconjurător, Ed. Tehnică, Bucureşti; • Teuşdea Valer, 2000 – Protecţia mediului, Ed. Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti. • Mirela Panainte – Lehăduș, Ingineria și protecția mediului în industrie. Note de curs, 2014

Bibliografie minimală • Mirela Panainte – Lehăduș, Ingineria și protecția mediului în industrie. Note de curs, 2014 • Nedeff V. 1998 – Procedee şi tehnici de protecţie a mediului în agricultură şi industria alimentară, Ed. Tehnică

Chişinău.

10. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS. 11. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

Studentul v-a prezenta și susține la colocviu un proiect pe o temă dată. Evaluarea v-a urmări: cunoașterea terminologiei utilizate, capacitatea de utilizare adecvată a noțiunilor însușite, înţelegerea importanţei studiilor de caz.

Colocviu 70%

10.5. Seminar/laborator/proiect

Studentul v-a prezenta la sfârșitul orelor de seminar portofoliul cu temele de casă pregătite

Evaluare portofoliu 30%

10.6. Standard minim de performanţă

F 84.07/Ed. 06

• Prezentarea portofoliului cu temele de seminar • Prezența la colocviu, prezentarea proiectului pentru colocviu

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

30.09.2014 Conf. dr. ing. Mirela Panainte-Lehăduș

Asist. univ. dr. ing. Dana Chițimuș

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Prof. univ. dr. ing. George Culea

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI (licenţă)

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Științe 1.3. Departamentul Matematică, Informatică și Științele Educației 1.4. Domeniul de studii Informatică 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Informatică 1.7. Forma de învăţământ Invățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei Limbaje formale și teoria automatelor 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Dan Popa 2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Dan Popa 2.4. Anul de studiu: al II lea Stiinte/al IV-lea TIC

2.5. Semestrul I

2.6 Tipul de evaluare Examen



DS


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 3.3. Seminar/Laborator/Proiect


3.5. Curs 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 0 Examinări 0 Alte activităţi (precizaţi): 0 3.7. Total ore studiu individual 80 3.8. Total ore pe semestru 21 3.9. Numărul de credite


4.1. de curriculum

• Algebra și teoria multimilor

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

4.2. de competenţe

• Utilizare SO Linux, utilizare limbaj Haskell, utilizare limbaj C/C++


5.1. de desfăşurare a cursului • Cursul se recomanda a se desfasura în sala de mari dimensiuni – fiind curs interfacultati - dotată cu videoproiector, tablă etc.


• Seminarul se recomandă a se desfăsura in sala de seminar dotată cu videoproiector, tablă și minim 30 scaune la mese.




C4 Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale (din teoria limbajelor formale și teoria automatelor )

7.2. Obiectivele specifice • Obiectivele specifice: • C4.1. Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii,

precum şi a teoriilor şi modelelor matematice (din teoria limbajelor formale și teoria automatelor ).

• C4.2. Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale). • C4.3. Identificarea modelelor și metodelor adecvate pentru rezolvarea

unor probleme reale. • C4.5. Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse

domenii.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Introducere în gramatici şi automate.

Tipuri de interpretoare. Notaţii algebrice folosite: mulţimi, relaţii, relaţii binare, tipuri de relaţii, închiderea unei relaţii, inducţie, scheme de inducţie, inducţie cu mai multe reguli, recursie, recursivitatea

6.1. Competenţe profesionale

• C4.1. Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi

modelelor matematice • C4.2. Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale). • C4.3. Identificarea modelelor și metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale. • C4.5. Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.

6.2. Competenţe transversale

CT1 Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei. CT3 Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională.

F 84.07/Ed. 06

ca instrument de realizare a interpretoarelor şi compilatoarelor;

• Noţiuni de teoria grafurilor, Limbaje formale, văzute ca mulţimi de cuvinte, Reuniuni şi operaţii cu limbaje, Gramatici ale limbajelor formale, Derivare, Exemplu: Gramatica unui limbaj de programare. Clasificarea gramaticilor, Ierarhia lui Chomsky, Echivalenţa gramaticilor, Limbaje decidabile.

• Automate finit(e) deterministe: Complexitatea analizei sintactice, de ce limbajele de tip 3 sunt interesante. O gramatică de tip 3. Reprezentarea grafică. Introducere informală în automate. Tranziţii deterministe şi tranziţii nedeterministe. Automate finite deterministe şi automate finite nedeterministe, Configuraţii şi relaţii de tranziţie, Configuraţie iniţială, configuraţie finală cu stare finală, Limbaje acceptate de automate finite. Automate, reprezentări de automate, reprezentare tabelară, reprezentare graf, automate echivalente, funcţionarea automatelor, mişcare, blocare, oprire şi staţionare. Stări accesibile, stări inaccesibile. Stări accesibile, stări inaccesibile., Algoritmul de determinare a stărilor accesibile şi respectiv productive, Echivalenţa AFD – AFN. Transformarea AFN în AFD. Exemplu. Definiţia AFD redus. Automate cu epsilon-mişcări. Transformarea unui AF pentru eliminarea lor.

• Expresii regulare, Mulţimi regulare, Expresii regulare asociate mulţimilor, Operaţiile cu automate asociate. Automate cu epsilon-mişcări care corespund expresiilor regulare. Exemple de limbaje. 4 ore

• Proprietăţi algebrice ale expresiilor regulare. Construcţia expresiei regulare corespunzatoare limbajului recunoscut de un automat. Metoda I: construcţia inductivă a unui set de mulţimi, Metoda a II-a, Construcţia unui sistem de ecuaţii liniare şi rezolvarea acestuia.

• Echivalenţa dintre limbaje regulare specificate prin gramatici şi limbaje regulare recunoscute de automate. Gramatici şi limbaje independente de context. Proprietăţi de închidere pentru

F 84.07/Ed. 06

limbajele de tip 2. • Arbori de derivare, Analiza sintactică,

Frontiera unii arbore de analiză sintactică, Gramatici ambigue şi neambigue, Simplificarea gramaticilor dependente de context. Simboluri inaccesibile – eliminarea lor, simboluri neproductive – eliminarea lor, simboluri neutilizabile – eliminarea lor, epsilon - producţii şi eliminarea lor, redenumiri şi eliminarea lor.

• Recursivitate şi eliminarea recursivităţii la stânga. Forma normală Chomsky; Greibach, Leme de pompare pentru limbaje independente de context.

• Implementari: Implementari de parsere modulare în limbajul functional, cu clase, Haskell. Clasa Parserelor, folosirea do-notatiei. Operatii cu parsere. Construirea incrementala a parserului.

• Implementari: Implementari de parsere în C/C++ sau alte limbaje imperative cu generatoare. Bison/Yacc impreuna cu Flex/Lex. Alte generatoare.

• Implementari: Transformarea regulilor gramaticale în functii mutual recursive. Limitarile metodei.

• • Bibliografie [1] Grigor Moldovan, Limbaje Formale şi Teoria automatelor, Edusoft, Bacău, 2005 [2] Grune, Dick; Jacobs, J.H. Ceriel, Parsing Techniques, A Practical Guide, 2008 Springer Verlag Bibliografie minimală O pereche formata dintr-un curs de L.F. și T.A .cum este [1] si un manual de Haskell. Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de

predare Observaţii

• Exercitii din teoria limbajelor formale 2 Discutia frontala a problemelor.

• Exercitii de implementare în Haskell 2.5 Lucrul individual, dirijat în clasa.

• Studiu de caz: Implementare cu Bison/Yacc și Flex/Lex și alte implementari în limbaje structurate.

2.5 Expunere problematizata.

Bibliografie [3] Popa, Dan – O introducere în Haskell 98 prin exemple – Editura Pim, Iasi, oct. 2014 [4] Hudak, Paul; Peterson John; Fasel Joseph; A Gentle Introduction to Haskell 98; online edition october, 1999 [5] Hudak, Paul; Peterson John; Fasel Joseph; (Dan Popa trad.) O mica introducere în Haskell 98; Ed. Matrixrom, Bucuresti 2011, ISBN 978-973-755-701-8 [6] Popa, Dan – Practica Interpretarii Monadice – Ed. Matrixrom, București, 2008, ISBN 978-973-755-417-8 [7]www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie minimală: Un manual de Haskell care conţine și capitolul despre parsere cum sunt [3] sau [6].


• Este coroborat fiind curs de nivel european de specialitate cu acces la o nisa de pe piata muncii: programare funcţionala și software pentru citirea și analiza sintactica a datelor. Aplicatii exista și in domeniul financiar bancar. Implementarea modulelor Load/Save din meniul File al aplicatiilor face de asemenea apel al LFA. 10. Evaluare


10.4. Curs

Evaluarea culturii generale (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 1. Evaluarea cunostintelor teoretice (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 2.

Examenare prin test scris.

50%


Evaluarea abilitatilor de programator și rezolvitor de exercitii (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 3. Evaluarea cunostintelor suplimentare nivelului 3, individual acumulate corespunde setului de întrebări nr. 4.

Examinare prin întrebări care verifica existenta abilitatilor practice și experientei ce decurge din ele și (la nivelul 4) integrarea teoriei cu practica.

50%

10.6. Standard minim de performanţă:

• Nivelul 1 + Nivelul al 2-lea – a se vedea 10.4


29 septembrie 2014


Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei INTELIGENTA ARTIFICIALA 2.2. Titularul activităţilor de curs prof. dr. ing. Rotar Dan 2.3. Titularul activităţilor de seminar as. dr. ing. Andrioaia Dragoș 2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



1/2/0



14/28/0

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 7 Examinări 5 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 55 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Numărul de credite 5


4.1. de curriculum

• matematica

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

• Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;


• Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




• Cunoasterea principalelor tehnici ale inteligenţei artificiale. Dobindirea deprinderilor privind utilizarea logicii clasice a propoziţiilor. Aplicarea tehnicilor inteligenţei în domeniile stinţei şi tehnicii. Învăţarea metodelor de realizare şi utilizare a sistemelor expert, reţelelor neurale, mulţimilor vagi şi a algoritmilor genetici.

7.2. Obiectivele specifice • Descrierea structurii şi comportamentului sistemelor inteligente. Explicarea funcţionării şi a interacţiunii cu mediul a sistemelor inteligente folosind metode specifice. Evaluarea cantitativă şi calitativă a performanţelor sistemelor inteligente.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Bazele inteligenţei artificiale 6 prelegere, discutii 3 prelegeri • Sisteme expert 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Mediul de programare CLIPS 8 prelegere, discutii 4 prelegeri • Reţele neurale 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Mulţimi nuanţate 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Algoritmi genetici 2 prelegere, discutii 1 prelegere

Bibliografie • Rotar Dan, Inteligenţă artificială, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • S. Russell, P. Norvig. Artificial Intelligence: A Modern Approach, Prentice Hall, 2002,

http://aima.cs.berkeley.edu/ • D. Poole, A. Mackworth, R. Goebel. Computational Intelligence – a Logical Approach. Oxford University

Press, 1998. http://www.cs.ubc.ca/~poole/ci.html • Ruxandra Stoean, Catalin Stoean, Evolutie si inteligenta artificiala. Paradigme moderne si aplicatii, Editura

Albastra – Grupul MicroInformatica, 2010 • Dumitrescu D., Principiile Inteligentei Artificiale, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2002

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C6.1. Descrierea structurii şi comportamentului sistemelor inteligente • C6.2. Explicarea funcţionării şi a interacţiunii cu mediul a sistemelor inteligente folosind metode specifice • C6.3. Utilizarea unor metode tipice pentru întreţinerea sistemelor inteligente • C6.4. Evaluarea cantitativă şi calitativă a performanţelor sistemelor inteligente. Evaluarea cantitativă şi

calitativă a performanţelor sistemelor inteligente • C6.5. Integrarea şi instalarea de sisteme inteligente

6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

•

F 84.07/Ed. 06

• Aur Dorian, Aur Liviu, Modelări neuronale în inteligenţa artificială, Editura Grigore Tabacaru, Băcau, 1997 Bibliografie minimală

• Rotar Dan, Inteligenţă artificială, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Aur Dorian, Aur Liviu, Modelări neuronale în inteligenţa artificială, Editura Grigore Tabacaru, Băcau, 1997

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Functii logice, reprezentarea acestora in limbajele de programare de nivel inalt – 2 ore

• Utilizarea limbajului C++ – 2 ore • Utilizarea mediului Matlab – 2 ore • Metode de proiectare a sistemelor expert – 2 ore • Limbajul CLIPS – 2 ore • Realizarea programelor in CLIPS– 2 ore • Utilizarea obiectelor in CLIPS – 2 ore

14 Studii de caz Dezbatere

7 seminarii

• Demonstrarea tautologiilor cu ajutorul calculatorului. – 6 ore

• Program pentru sistem expert – 6 ore • Program pentru studiul perceptronului – 6 ore • Lucrul cu mediul CLIPS – 10 ore

28 Studii de caz Dezbatere Experiment

14 laboratoare

Bibliografie • D. Poole, A. Mackworth, R. Goebel. Computational Intelligence – a Logical Approach. Oxford University

Press, 1998. http://www.cs.ubc.ca/~poole/ci.html • Ruxandra Stoean, Catalin Stoean, Evolutie si inteligenta artificiala. Paradigme moderne si aplicatii, Editura

Albastra – Grupul MicroInformatica, 2010 • Dumitrescu D. Costin Hariton, Reţele neuronale. Teorie şi aplicatii. Editura TEORA, Bucuresti, 1996

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Inteligenţă artificială, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Malita Mihaela, Malita Mircea, Bazele inteligenţei artificiale. Logici propoziţionale. Editura Tehnica,

Bucuresti, 1987


Discutii purtate cu angajatorii din domeniu la italnirile prilejuite de mese rotunde, comunicari stiintifice, simpozioane si conferinte si dezbaterea probmelor aparute impreuna cu absolventii proastat angajati. 10. Evaluare


10.4. Curs

Cunoaşterea terminologiei utilizate, Capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor, Însuşirea problematicii tratate la curs.

Examen scris și oral 40%


Prezentare portofoliu Verificare pe parcurs 60%

10.6. Standard minim de performanţă • teme de casa 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației / inginer 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Informatică industrială 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Culea George 2.3. Titularul activităţilor de seminar Șef lucrări dr. ing. Puiu Petru Gabriel

2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul 7 2.6. Tipul de evaluare Examen scris oral



DS


DI



1 proiect 2 laborator



42



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală medie sau mare, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Laborator cu dulapuri și standuri de automatizare, sisteme de achiziții date, calculatoare și software de programare, echipamente de tip PLC




• Principalele obiective ale disciplinei sunt: cunoaşterea structurilor informatice industriale în general şi în mod special însuşirea cunoştinţelor necesare pentru utilizare si programare a controlerelor programabile PS4 201 MM1

7.2. Obiectivele specifice

• Obiectivele specifice urmăresc dobândirea următoarelor cunoștințe si aptitudini: cunoştinţe privind configurarea hardware, eventual in reţea a controlerelor programabile, aptitudini in programarea controlerelor programabile şi interpretarea modelelor, experienţa în testarea şi simularea programelor pentru aplicaţii industriale.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1 Introducere in informatica industrială 2 Prelegere susţinută de

prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

1.2 Sisteme informatice 1.3 Evolutia sistemelor informatice 2 1.5 Elemente generale despre controlerelor programabile 1.6 Structura controlerului programabil 2 1.7 Funcţionarea controlerului programabil 2. Tipuri de controlere programabile 2.1 Controlere SIMENS 2 2.2 Controlere OMNRON 3 Controlerul compact PS 4-201-MM 1 3.1. Descrierea echipamentului 2 3.2. Modul de operare 3.3. Etapele realizării unei aplicaţii de automatizare cu

controlere programabile 2

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3.1. Identificarea unor clase de probleme şi metode de rezolvare caracteristice sistemelor informatice C3.2. Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de experimente şi interpretarea rezultatelor lor C3.3. Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti C3.4. Evaluarea comparativă, inclusiv experimentală, a alternativelor de rezolvare, pentru optimizarea performanţelor C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete C4.3. Elaborarea specificaţiilor şi proiectarea unor sisteme informatice folosind metode şi instrumente specifice C4.5. Dezvoltarea, implementarea şi integrarea sistemelor informatice

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

3.4. Programarea in SUCO soft 2 3.5. Elementele unei instrucţiuni 3.6. Adresarea operanzilor 3.7. Intrări 2 3.8. Ieşiri 3.9. Markeri 3.10. Constante 2 3.11. Parametrii funcţiilor bloc. Operanzii simbolici 3.12. Instrucţiuni 2 3.13. Blocuri funcţionale 3.14. Blocuri de control secvențial 2 3.15. Generatoare de impulsuri si temporizări 3.16. Funcții de control secvențial 2 3.17. Programarea Controlerului PS4 201 MM1 3.18. Module externe EM 4 2 3.19. Reţele cu SUCOnet K 3.20. Aplicatii bazate pe controlerul PS4 201 MM1 2 4.1 Controlerul programabil Mitsubishi FX -2N -5A 4.2 Programarea controlerelor Mitsubishi FX Bibliografie • Culea George, Controlere programabile – Teorie şi Aplicaţii, Editura Tehnica-Info Chişinău, 2005 • Culea G. Popescu C. Ababei Şt., Modelarea şi simularea sistemelor cu evenimente discrete, Editura Sirius, 2002 • Florin Gh. Filip, Boldur Bărbat, Informatica industrială, Editura Tehnică, 1999 Bibliografie minimală • Culea George, Informatică Industrială, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Proiect – Realizarea unei aplicații pentru automatizarea unui proces cu controlere de tip PS4 2011 MM1 sau Mitsubishi FX

Prezentarea cerințelor pentru proiect. Stabilirea temelor. Îndrumarea și urmărirea în vederea realizării proiectului.

1. Definirea procesului de automatizat. 2 2. Reprezentarea acestuia prin Grafcet, diagrame Ladder

(scheme cu relee). 2

3. Alegerea solutiei de automatizare. 2 4. Configurarea hardware a sistemului de automatizare. 2 5. Implementare software (SUCO soft, Melsec MEDOC) 2 6. Testare Simulare Aplicatie realizată 2 7. Verificare predare proiect 2

Laborator Prezentare referat de laborator. Realizare lucrare de laborator, implementare, simulare. Se va analiza si alte soluții de realizare a automatizărilor..

1. Protecţia muncii și prezentarea laboratorului 2 2. Modul de configurare şi descrierea controlerului PS4

2001 MM1 2

3. Utilizarea mediului de programare SUCOsoft. 2 4. Programarea controlerului PS4 -201 cu ajutorul

instrucţiunilor de baza 2

5. Aplicații cu instrucțiuni logice 2 6. Aplicații cu instrucțiuni de salt 2 7. Aplicații cu ramificație condițională 2 8. Aplicaţii cu temporizări şi generatoarea de impulsuri 2 9. Programarea cu ajutorul reprezentării Grafcet 2 10. Aplicaţii cu blocuri funcţionale secvenţiale 2 11. Automatizarea unui proces ciclic secvenţial 2 12. Realizarea programului pentru automatizarea operaţilor

de dozare, ambalare şi etichetare a pastelor făinoase, cu controlere PS4

2

13. Realizarea programului pentru comanda unui lift 2 14. Predarea referatelor, recuperări 2 Bibliografie • Culea George, Controlere programabile – Teorie şi Aplicaţii, Editura Tehnica-Info Chişinău, 2005 • Culea G. Popescu C. Ababei Şt., Modelarea şi simularea sistemelor cu evenimente discrete, Editura Sirius, 2002

F 84.07/Ed. 06

• Florin Gh. Filip, Boldur Bărbat, Informatica industrială, Editura Tehnică, 1999 Bibliografie minimală • Culea George, Informatică Industrială, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău


• Conținutul disciplinei este adaptat permanent la noile tendințe din domeniu și la solicitarea angajatorilor din domeniul aferent programului.

10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsul la întrebări referitoare la probleme din aria cursului

Examen scris și oral 80 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore laboratorului și realizare proiect

Apreciere activitate laborator 10% și proiect 10%

20 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizarea lucrărilor de laborator, a proiectului și nota minim 5 la examen.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Șef lucrări dr. ing. Puiu Petru Gabriel


1.10.2014 Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. dr. ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE 1.3. Departamentul Energetică Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii licenta 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 120.010.020 1.7. Forma de învăţământ zi


2.1. Denumirea disciplinei Programarea clientului de web 2.2. Titularul activităţilor de curs Pruteanu Eusebiu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Andrioaia Dragos 2.4. Anul de studiu

2014-2015 2.5. Semestrul 07 2.6. Tipul de evaluare C



DD


DI



2+1



28+14=42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 3 Examinări 3 Alte activităţi (precizaţi): 4 3.7. Total ore studiu individual 30 3.8. Total ore pe semestru 70 3.9. Numărul de credite 4


4.1. de curriculum

• Tehnologii internet/web, POO, Baze de date

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala cu proiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala calculatoare legate la internet




Obiectivul cursului este acela de a face o prezentare sistematica a domeniului programarii web si a instrumentelor folosite in domeniu. In cadrul cursului (si al aplicatiilor practice) studentii vor studia notiuni, metodologii si tehnici pentru:

• Intelegerea modului in care functioneaza o aplicatie web-based;

• cunoaşterea serviciilor oferite de reţeaua Internet • studierea metodologiilor, standardelor şi tehnicilor de

dezvoltare a aplicaţii Web • Instalarea si configurarea unui web server, inclusiv

folosindu-se metode de acces securizat (HTTPS, certificate de securitate;

• Optimizarea site-urilor web pentru indexarea paginilor acestora in motoarele de cautare;

• Elemente de stil si folosirea facilitatilor multimedia; • formarea deprinderilor de a proiecta situri şi aplicaţii Web

complexe; • dezvoltarea capacităţii de realizare de site-uri Web

interactive.

7.2. Obiectivele specifice • întelegerea conceptelor de programare web si de utilizare a interfetelor web;

• folosirea limbajelor de programare pentru web. • capacitatea de a utiliza instrumente TI pentru crearea de site-

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete (5/5)

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilităţilor intr-o echipa pluridisciplinară si aplicarea de tehnici de relaţionare si munca eficienta in cadrul echipei;

F 84.07/Ed. 06

uri web • cunoasterea de catre studenţi a tehnologiilor web. • cunoasterea si intelegerea unor concepte, principii si teorii

ale domeniului programarii web • însușirea tehnicilor de investigare și analiză interfetelor

aplicatiilor. • obţinerea de deprinderi intelectuale de către studenţi, care să

le permită valorificarea superioară a informaţiilor ştiinţifice ale disciplinei.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Introducere în Internet. Elemente de baza. Caracteristicile ale Web-ului. Clienti si servere Web. Modele de formatare a documentelor Web. Browsere web. Client web.

Prelegeri, discuţii asupra problemelor prezentate

Definitivarea elementelor legate de HTML standard. Structura unui document HTML. Taguri de baza. Crearea paginilor web utlizând limbajul (X)HTML

Taguri (X)HTML, Structura documentelor (X)HTML


Adresarea resurselor in spatiu www si protocolale web. Protocolul HTTP. Metodele GET, POST.


Servere Web, Servere de Aplicatii Web, (concepte)

discuţii asupra problemelor prezentate

Browser Web Prelegeri, discuţii asupra problemelor prezentate

JavaScript. Document Object Model. Prelegeri, discuţii asupra problemelor prezentate

Stiluri. Formatarea paginilor Web prin intermediul stilurilor CSS (Cascading Style Sheets). Sintaxa CSS; JSSS-JavaScript Style Sheet,

Prelegeri

Ajax. jQuery. Operatori și expresii, Obiectul "Window" în JS. Obiecte de nivel al treilea.


PHP - Elemente de baza. Accesarea bazelor de date (MySQL) folosind PHP. Conectarea la diferite BD.

Prelegeri

Cookie-uri & Sesiuni Prelegeri Securitatea Clientului Web Prelegeri Roboti, Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO). Strategii SEO- Search

F 84.07/Ed. 06

Engine Optimization. Servicii Web 1. Arhitectura orientată spre servicii: SOA-

Service Oriented Architecture 2. Descrierea serviciilor Web. Limbajul WSDL-

Web Services Description Language. 3. Protocolul SOAP- Simple Object Access

Protocol.

Publicare site/bazelor de date pe WEB. Arhitectura, organizarea si întretinerea siteurilor WEB. Securitatea aplicaţiilor WEB

Bibliografie

• Pruteanu E. Programare web. Ghid practic., Editura Alma Mater, 2008 • Sabin Buraga Programarea in web 2.0. Editura POLIROM, 2007 • Andi Gutmans, Stig Saether Bakken, Derick Rethans, PHP 5 Power Programming, Prentice

Hall, ISBN 0-131-47149-X, 2004; • Anghel T, Dezvoltarea aplicaţiilor Web folosind XHTML, PHP si MySQL. Editura Polirom,

Iaşi, 2005; • Hall M., Brown L., Core Web Programming. 2nd edition. Prentice Hall, 2001; • Jonathan Chaffer, Karl Swedberg, Learning jQuery, 3rd Edition, Packt Publishing, 2011; • Jennifer Niederst, Web Design in a Nutshell, O'Reilly, 2001; • Chuck Musciano, Bill Kennedy, HTML & XHTML: The Definitive Guide, O'Reilly, 2002;.

Bibliografie minimală S. Buraga – Aplicaţii web la cheie, Polirom, Iaşi, 2004 D. Taylor – Crearea paginilor web cu HTML 4, Ed. Teora, 2000 K. Jamsa, D. Lalayari – Programarea web, Ed. All, 1998 Traian Anghel – Dezvoltarea aplicaţiilor web folosind PHP şi AJAX, EduSoft, 2007 Alexandru Deva – Programarea web altfel, EduSoft, 2007 Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Introducere in (X)HTML. Implementarea de pagini WEB ce folosesc elemente HTML: texte, imagini, legaturi, liste, imagini, tabele, apleturi, animatii,

Exemple / implementare

Crearea unui formular HTML. Implementarea de pagini machetate, cu frame-uri, tabele


stiluri CSS - Cascading Style Sheets Exemple Introducere în limbajul JavaScript (Implementarea de scripturi de tip client-side pentru prelucrarea formularelor, efecte in documente, meniuri, calcule) Definirea functiilor js. Ferestre * (Alert, Prompt si Confirm)


Exemple Obiectele java scrip Exemple Exemple Tehnologia AJAX Exemple /

implementare

Introducere în limbajul XML. Scheme de bază XML DOM. afișare și formatarea elementelor XML. Obiectul DOM scripting (Document Object Model)

Exemple

Instalarea şi configurarea server-ului Apache, PHP şi MySQL pe sistemul de operare Windows Introducere in PHP. Variabile. Operatori. Instructiuni


F 84.07/Ed. 06

de control. Conectarea la BD MYSQL. cu scripturi PHP.CRUD - Create Read Update Delete. Afișarea datelor dinamice (PHP în HTML / JS)


JQuery Exemple Sesiuni. Cookie Autentificarea, pe mai multe nivele, drepturi/limitarea accesului pentru utilizatori.


API - Application Programming Interface (Exemple Marshup)

Bibliografie • tutoriale http://www.tutoriale.far-php.ro/. • Sabin Buraga, Proiectarea siturilor Web. Design si functionalitate (ediţia a II-a), Editura

Polirom, 2005; Tehnologii Web. Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001; • Lenuta Alboaie,Sabin Buraga, Servicii Web. Concepte de baza si implementari, Ed. Polirom,

2006 • Leon Shklar, Richard Rosen, Web Application Architecture: Principles, Protocols and

Practices, John Wiley & Sons, 2003 • Hugh E. Williams, David Lane, Web Database Applications with PHP & MySQL, 2nd

Edition, O'Reilly, 2004 Bibliografie minimală • TEHNOLOGII INTERNET, note de curs şi aplicaţii, pentru studenţii; Observaţii. Realizarea unui mini Sistem Web, folosind cele studiate la curs. Obiectivul mini proiectului este insusirea de catre studenti a cunostintelor, metodelor si tehnicilor de realizare a site-urilor web. Sunt abordate o serie de elemente fundamentale ale domeniului: instalare si configurare platform software, limbajul HTML (inclusiv cadre si formulare), limbaje de scripting client-side si server-side, securitatea in aplicatii web-based, elemente multimedia folosite in pagini web Prezentarea site-ului (aplicaţiei web) în faţa colegilor şi examinatorilor)


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

Prezenţă activă la curs, răspunsuri la întrebări

Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, dezbaterea Test grila (TG)

50%


Prezenţa activă la laborator, colaborarea cu colegii, răspunsuri la întrebări Portofoliu, Examinare orala si prezentarea unor referate elaborate pe parcursul semestrului (subiect aplicativ tematic sau prezentarea in PowerPoint a unei teme din curs, dezvoltata din articole IEEE, prezentarea orala 20% din nota) Examen scris cu întrebări teoretice , cu ponderi egale.

Proiect, exerciţii, problematizarea, studiul de caz, munca in echipe. activitatea de laborator (AL) testele pe parcurs . temele de casă si proiecte

20+30=50% 20%AL+ 30%PL+ 50%TG

http://www.tutoriale.far-php.ro/

F 84.07/Ed. 06

(PL);. Probe orale, scrise, practice, testul docimologic

10.6. Standard minim de performanţă • teme de casa/miniproiect si predarea acestuia 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct se accepta minim 2 lab lipsa.

Prezenţă 100% la laboratoare (in cazuri exceptionale se admite 2 absente), predarea referatelor (miniproiect), un punctaj de minim total de 4 puncte la lucrarea de verificare si examen. Studentul trebuie să facă dovada că noţiunile prezentate nu sunt însuşite mecanic. • efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul

grila • rezolvari cu dificultate mărită. • Proiect complet si bine punctat • Media laboratoarelor - minim 5, iar studentul care nu promoveaza aceasta activitate nu se poate

prezenta la examen in sesiunea normala. In sesiunea de restante, nota obtinuta la examen trebuie sa fie suficient de mare pentru ca media finala sa fie minim 5;

Examen final practic, insotit de intrebari teoretice si sustinerea miniproiectului - nota minima la acest examen: 5; Pentru obţinerea notei 5 este necesar ca fiecare din cele 3 note să fie cel puţin 4,5. - sa dovedeasca insusirea minima a materiei parcurse (notiuni de baza); - activitate minima in timpul laboratorului - prezenta minima la 10 şedinţe de laborator; - cel puţin nota 5 la proiect, cel puţin nota 5 la evaluarea scrisă de la examen - cel putin o interventie la aplicatiile care se fac in timpul laboratoarelor; Condiţii de obţinere a notei maxime: - nota minima la examenul scris sa fie 9; - nota minimă la proiect să fie 9,50; - activitate sustinuta in timpul semestrului; - cunoasterea, in afara cursului, a elementelor esentiale din bibliografia indicata (cel putin trei carti);

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 1.10.2014


10.10.2014

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului 15.10.2014

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informatiei/Inginer 1.7. Forma de învăţământ Cu frecventa


2.1. Denumirea disciplinei Fiabilitatea instalațiilor energetice 2.2. Titularul activităţilor de curs s.l.dr.ing. Grigore Roxana 2.3. Titularul activităţilor de seminar s.l.dr.ing. Grigore Roxana 2.4. Anul de studiu

4 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare colocviu



DD


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar 1 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar

14



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu participarea activă a studenţilor.

5.2. de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar, dotată cu calculatoare si software adecvate, discuţii.




- Însuşirea cunoştinţelor care stau la baza calculelor de fiabilitate utilizate în cazul sistemelor tehnice.

7.2. Obiectivele specifice • Aplicarea conceptelor, teoriilor si metodelor de investigare fundamentale

din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;

• Capacitate de sintetizare si interpretare a unui set de informatii, de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor posibile;

• Iniţiativă în analiza şi rezolvarea de probleme: o Noţiuni generale de fiabilitate, mentenanţă, risc. Calculul

fiabilităţii.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

1. Introducere 1.1 Fiabilitatea ca parte a calităţii . Definiţii clasificări. Ingineria convergentă şi siguranţa în funcţionare a elementelor şi sistemelor. Sensul economic al fiabilităţii. 1.2 Reglementări privind situaţiile în care trebuie efectuate calcule de fiabilitate Indicatori de fiabilitate utilizaţi în domeniul energetic. 1.3 Utilizarea indicatorilor de fiabilitate în calculele

tehnico economice .

4 Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

2. Elemente de teoria probabilităţilor 2.1Evenimente . Probabilităţi. Variabile aleatoare. Legi clasice de probabilitate Funcţii de repartiţie, Functia


6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4.5. Dezvoltarea, implementarea şi integrarea sistemelor informatice C5.1. Identificarea şi descrierea instrumentelor de modelare, simulare şi evaluare a performanţelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii C5.3. Utilizarea unor principii şi metode de bază pentru asigurarea securităţii, siguranţei şi uşurinţei în exploatare a sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C5.4. Testarea şi evaluarea calitativă a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor informatice, pe baza unor criterii specifice C5.5. Dezvoltarea de sisteme şi aplicaţii pentru întreţinerea şi utilizarea de sisteme hardware, software şi de comunicaţii

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

F 84.07/Ed. 06

caracteristica, Functia generatoare 2.2 Funcţii de repartiţie utilizate în energetică. Repartiţia binomială. Repartiţia hi pătrat. Repartiţia Weibull. Repartitia Student. Repartitia Snedecor, Repartitia normala, Repartitia Lognormala 2.3 Marimi caracteristice variabilelor aleatoare. Valori

medii momente. 2.4 Fiabilitatea elementului simplu nereparabil. 2.5 Fiabilitatea elementului simplu reparabil.

3. Estimarea parametrilor functiilor de repartitie 3.1 Repartiţii teoretice şi repartiţii empirice.

Estimatorul.Estimatorul corect. Estimatorul absolut corect. Estimatia eficienta.

3.2 Metode de estimare punctuala. Metoda Verosimilitatii maxime.

3.3 Estimarea cu ajutorul intervalelor de încredere. 3.4 Planuri de experimentare. Planul truncheat,

Planul cenzurat, Planul mixt, Planul FRE. Verificarea ipotezelor. Metoda Hi patrat. Metoda Kolmogorov-Smirnov


4.Modele structurale utilizate în fiabilitate 4.1 Funcţia de structura a unui sistem bivalent

. 4.2 Legături şi tăieturi minimale. 4.3 Simplificarea reţelelor de fiabilitate cu

ajutorul legăturilor şi tăieturilor minimale. 4.4 Fiabilitatea sistemelor cu structura serie. 4.5 Fiabilitatea sistemelor cu structura paralel. 4.6 Fiabilitatea sistemelor cu structura serie

paralel. 4.7 Fiabilitatea sistemelor cu structura paralel

serie. 4.8 Structura redondantă globală. 4.9 Structuri decompozabile la serie paralel 4.10 Structuri nedecompozabile. Structura

triunghi-stea şi stea triunghi.


5. Metode de calcul utilizate în fiabilitate Metoda binomială. Metoda Monte Carlo. Metode bazate pe procese Markov cu parametru

continuu. Metoda bazată pe utilizarea formulei probabilităţii

totale. Metoda parametrică bidimensională Metoda arborilor de defectare Metode Markov pentru sisteme trivalente Metoda legaturilor aditonale

4

Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

6. Redundanta, toleranta la defectari Redundanta materiala

Redundanta analitica. Redundanta statica Redundanta dinamica Toleranta la defectari. Autotestarea

Autodiagnoza

4

Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

7.Mentenanta sistemelor 4 Prelegere cu prezentări de studii de caz şi discuţii

Aplicaţii (Seminar) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Variabile aleatoare. Aplicații. • Aplicaţii ale repartiţiei binomiale • Aplicaţii ale repartiţiei Poisson

2 2 2

Rezolvarea problemelor la tablă, aplicatii in excel pe

F 84.07/Ed. 06

• Aplicaţii ale funcţiilor de structura. Simplificarea reţelelor de fiabilitate

• Legături și tăieturi minimale. Probleme • Calculul fiabilităţii utilizând procedeul

echivalărilor succesive ale schemei de calcul. Metoda lanțurilor Markov

• Calculul indicatorilor de fiabilitate utilizând sistemele de ecuaţii pentru

determinarea probabilităţilor de stare

2 2 2 2

calculator

Bibliografie • Ioan P.VIZITEU, Fiabilitatea instalatiilor de protectie si automatizare utilizate in sistermele

electroenergetice, 2009 • Vasile Catuneanu, Angelica Bacivarof, Structuri electronice de inalta fiabilitate, Editura Militara Bucuresti

1989 • C.Eftimie, D.Soare, Fiabilitatea sistemelor de distributie electroenergetice industriale. Editura tehnica

1979 • Corina Recsher, Anca Samboan, Culegere de probleme de teoria probabilitatilor si statistica matematica,

Ed.didactica si pedagogica Bucuresti 1972 • Grigore R., Fiabilitate- note de curs si seminar- format electronic 2013

Bibliografie minimală Grigore R., Fiabilitate- note de curs si seminar- format electronic 2013

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare


10.4. Curs

- corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor;

- gradul de asimilare a limbajului de specialitate;

- conştiinciozitate, interes pentru studiu individual.

Răspunsuri la coloviu Prezenţă activă la curs.

50 %

20 %

10.5. Seminar capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele asimilate

Activitate la seminar 30 %


• cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie; • capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate


08.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA







2.1. Denumirea disciplinei Sisteme Multiagent 2.2. Titularul activităţilor de curs Pruteanu Eusebiu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Pruteanu Eusebiu 2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul 07 2.6. Tipul de evaluare C



DS


DO



2



28



4.1. de curriculum

• Limbaje de programare 2 (JAVA), POO,

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06






Introducere in problematica agentilor inteligenti si a sistemelor multi-agent, prezentarea tehnologiilor, caracteristicile specifice folosite în implementarea agenţilor inteligenţi, cunoaşterea bazelor teoretice specifice sistemelor multiagent (SMA), insuşirea metodelor de raţionament ale agenţilor inteligenţi, tehnicilor de căutare distribuită, de planificare mono- şi multi-agent, mecanismelor de coordonare şi comunicare între agenţi, de negociere pentru realizarea contractelor, învăţarea abordărilor analitice şi numerice în analiza şi implementarea SMA.

7.2. Obiectivele specifice • cunoașterea noţiunilor de agent software, agent inteligent, sistem multiagent, programare orientată agent. a tendințelor si noile posibilități oferite de agentii inteligenti, software si sistemele multi-agent; cum se dezvoltă sistemele multi-agent și care sunt principiile lor arhitecturale;

• utilizarea sistemelor multi-agent in diferite domenii si aplicatii diverse;

• elemente de baza ale programarii orientate Agent in limbajul JAVA;

• clasificarea agenţilor şi a sistemelor multiagent, definiţii, arhitecturi stratificate, logice, BDI,

• comunicarea în SMA, negocierea, tocmeala, încrederea între agenţi; agenţi cu emoţii, etc.

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C6.1. Descrierea structurii şi comportamentului sistemelor inteligente (5/5)

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore

Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE ÎN AGENTI INTELIGENTI SI SISTEME MULTI-AGENT • Definitii si caracteristici ale agentilor; Modele

fundamentale; Legaturi cu alte discipline, Sisteme multi-agent;


ARHITECTURI DE BAZA ALE SMA • Agenti deductivi; Agenti cognitivi - modelul

arhitectural BDI; Arhitectura BDI; Agenti reactivi; Arhitectura de subsumare; Agenti hibrizi;


PROGRAMARE ORIENTATA AGENT (PRINCIPII) • Limbaje orientate agent - Prezentare generala

AOP; Ingineria software orientata agent; JADE; Agenti mobili;


MECANISME DE PLANIFICARE MULTI-AGENT • Planificare mono-agent - planificare si

sincronizare multiagent; Rezolvarea de probleme în mod cooperativ distribuit; Compunerea sarcinilor si partajarea rezultatelor; Modelul intentiilor comnue (joint intentions);

discuţii asupra problemelor prezentate

MECANISME DE COMUNICARE • Comunicare prin mesaje si structuri de tip

tabla; Comunicare la nivel ridicat intre agenti cognitivi; Teoria actelor vorbirii; KQML - sintaxa, semantica; FIPA ACL - sintaxa, semantica


MECANISME DE COORDONARE • Coordonarea prin planificare globala partiala;

Coordonarea prin intentii comune; Coordonarea prin modelare mutuala; Coordonarea prin norme si legi sociale; coordonare distribuita;


TEHNICI DE NEGOCIERE • Modele de negociere bazata pe teoria

jocurilor; Mecanisme de licitatie; Retea de contracte; Mecanisme de piata in echilibru; Modelul contract net; Negociere pentru alocarea taskurilor; Modele euristice de negociere;

Prelegeri

INVATARE MULTI-AGENT • Invatare prin recompensa - principii generale;

Invatarea prin recompensa in cadrul SMA; Alte modele de invatare in SMA


APLICATII ALE SISTEMELOR MULTI- Prelegeri

F 84.07/Ed. 06

AGENT • Agenti pentru gestionarea proceselor de

business; Agenti pentru obtinerea si gestionarea informatiilor; Agenti pentru interfete om-calculator; Agenti pentru simularea sociala; (se alege un domeniu particular de aplicatie si se prezinta, in general, abordarile cu agenti si SMA din acel domeniu)

Agenţi şi comerţul electronic; Prelegeri Agenţi conversaţionali şi pedagogici. - Definiţii, tipuri; Folosirea agenţilor conversaţionali în educaţie; Tehnologia Microsoft Agent. Metodele şi evenimentele Microsoft Agent. Controlul prin evenimente. Modele de agenţi inteligenţi prin combinarea Microsoft Agent ;


Sisteme multi-agent în tehnologie Peer-to-Peer (p2p )

Prelegeri

EMOŢIILE - SENTIMENTE ARTIFICIALE; Teoria lui Ortony/Clore şi Collins/Rosemann/ Scherer/ Frijda/Oatley şi Johnson-Laird; Modele de sisteme afective; Arhitectură de agenţi inteligenţi cu temperament (BeSGoTE)

Prelegeri

Bibliografie 1. Pruteanu E. Nitu C. Sisteme multiagent, Editura Alma Mater, Bacau 2010 2. Fabio Luigi Bellifemine, Giovanni Caire, Dominic Greenwood Developing Multi-Agent

Systems with JADE, ISBN: 978-0-470-05747-6, 300 pages, February 2000 3. John Wiley & Sons An Introduction to MultiAgent Systems - Second Edition, 2009,

ISBN-10: 0470519460 ISBN-13: 978-0470519462 4. G. Weiss (ed.) – Multiagent systems – A Moderl Approach to Distributed Artificial Intelligence,

The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 2000 5. Leţia, Ioan Alfred, Slavescu, R., Crăciun, F., Köpe, Z – Logica şi arhitectura sistemelor

multiagent, Casa de Ştiinţă, Cluj, 2000 6. Russell, Stuart J. and Peter Norvig – Artificial Intelligence: A Modern Approach, Eaglewood

Cliffs, New Jersey, Prentice Hall Bibliografie minimală Proiectarea interfetelor evoluate Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Prezentare mediul de programare ECLIPSE; Introducere JAVA


Comunicații TCP/IP, UDP, RMI, RPC; Exemple / implementare

Studiu JADE (Java Agent Development Framework); Primul Agent

Exemple

DummiAgent & PingAgent


Agentul BookBauyer; Comunicarea Agentilor Exemple Jocul lui Ender (doua echipe 6-8 agenti) Exemple Agnti in miscare; Agent de cautare a hranei; Exemple /

F 84.07/Ed. 06

implementare Bibliografie 1. Gerhard Weiss : Multiagent Systems: A modern approach to distributed Artificial Intelligence 2. Stuart Russell and Peter Norvig: Artificial Intelligence: A Modern Aproach, Prentice Hall

Series in Artificial Intelligence, 2003. 3. Watson, Mark – Aplicaţii Java inteligente pentru Internet şi intraneturi, Editura All, Bucureşti,

1999 4. Wooldridge, Michael and Jennings, R. Nicholas, Pitfalls of Agent-Oriented Development Bibliografie minimală

Observaţii. Tematica proiect/cercetare: Algoritmi de cautare avansati / distribuiti; Planificare mono-agent; Arhitecturi BDI; Agenti reactivi; Comunicare in SMA; Negociere in SMA; Integrare;


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS Contributia rezultatelor invatarii disciplinei la formarea competentelor specializarii: o imbogatirea culturii generale referitoare la SMA, o evidentierea complexitatii sistemelor reale o prezentarea unei noi paradigme eficiente o deprinderea muncii de cercetare intr-un domeniu nou de avangarda ? Descrierea structurii si comportamentului sistemelor inteligente ? Explicarea functionarii si a interactiunii cu mediul a SMA folosind metode specifice ? Utilizarea unor metode tipice pentru întretinerea sistemelor inteligente ? Integrarea si instalarea de sisteme inteligente

10. Evaluare


10.4. Curs


Chestionar,Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, dezbaterea Test grila (TG)

50%



Proiect, Prtofoliu, exerciţii, problematizarea, studiul de caz, munca in echipe. activitatea de laborator (AL) testele pe parcurs . temele de casă si proiecte (PL);. Probe orale, scrise, practice, testul docimologic

20+30=50% 20%AL+ 30%PL+ 50%TG


F 84.07/Ed. 06

• Prezenţă 100% la laboratoare, predarea referatelor, • teme de casa 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct. Studentul trebuie să facă dovada că noţiunile prezentate nu sunt însuşite mecanic.Prezenţă 100% la laboratoare (in cazuri exceptionale se admite 2 absente), predarea referatelor (miniproiect), un punctaj de minim total de 4 puncte la lucrarea de verificare si examen. Studentul trebuie să facă dovada că noţiunile prezentate nu sunt însuşite mecanic. • efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul

grila • rezolvari cu dificultate mărită. • Proiect complet si bine punctat • Media laboratoarelor - minim 5, iar studentul care nu promoveaza aceasta activitate nu se poate


Examen final practic, insotit de intrebari teoretice si sustinerea miniproiectului - nota minima la acest examen: 5; Pentru obţinerea notei 5 este necesar ca fiecare din cele 3 note să fie cel puţin 4,5. - sa dovedeasca insusirea minima a materiei parcurse (notiuni de baza); - activitate minima in timpul laboratorului - prezenta minima la 10 şedinţe de laborator; - cel puţin nota 5 la proiect, cel puţin nota 5 la evaluarea scrisă de la examen - cel putin o interventie la aplicatiile care se fac in timpul laboratoarelor; Condiţii de obţinere a notei maxime: • Prezenţă 100% la laboratoare, referate complete, un punctaj total de 9 puncte la lucrarea de verificare si examen; • efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul

grila; • rezolvarea problemei cu dificultate mărită. • efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul

grila, • rezolvarea aplicației cu dificultate mărită. Punctaj maxim la toate cerinţele -

• nota minima la examenul scris sa fie 9; • nota minimă la proiect să fie 9,50; • activitate sustinuta in timpul semestrului; • cunoasterea, in afara cursului, a elementelor esentiale din bibliografia indicata (cel putin trei

carti);



10.10.2014


F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA







2.1. Denumirea disciplinei Sisteme Distribuite 2.2. Titularul activităţilor de curs Pruteanu Eusebiu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Pruteanu Eusebiu 2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul 08 2.6. Tipul de evaluare E



DS


DI



2+1



24+12=36

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 3 Examinări 3 Alte activităţi (precizaţi): 4 3.7. Total ore studiu individual 15 3.8. Total ore pe semestru 60 3.9. Numărul de credite 3


4.1. de curriculum

• Limbaje de programare 2 (JAVA), POO,

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06






Cursul ofera o introducere în domeniul sistemelor distribuite in special cele de conducere a proceselor, studiind paradigmele, modelele arhitecturale și de programare: introducerea conceptelor de bază privind Sistemele

distribuite transpuse în urmatoarele directii: cerințe de conducere a proceselor industriale distribuite, arhitectura și componența Sistemelor SCADA pentru conducere distribuita.

cunoaşterea principalelor concepte, principii, modele şi tehnici de aplicare relative la dezvoltarea sistemelor de programe distribuite bazate pe Web: Modele şi arhitecturi de sisteme dinamice distribuite pe scară largă (client-server, orientate pe servicii, peer-to-peer şi altele); Cerinţe speciale de proiectare: scalabilitatea, transparenţă, performanţă, comunicarea de grup şi sincronizarea;

Gestiunea resurselor în sisteme distribuite pe scară largă; Gestiunea datelor distribuite, replicarea şi consistenţa; Detecţia, recuperarea şi toleranţa la defecte; Securitatea comunicării şi controlul accesului în sistem;

Domenii de aplicare: sisteme de conducere colaborative, e-servicii, sisteme pervasive, Grid computing, Cloud computing.

7.2. Obiectivele specifice - Competențe specifice (vizează competențele asigurate de programul de studiu);

• familiarizarea studenţilor cu limbajul, arhitecturile şi sistemele

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4.5. Dezvoltarea, implementarea şi integrarea sistemelor informatice (4/4)

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilităţilor intr-o echipa pluridisciplinară si aplicarea de tehnici de relaţionare si munca eficienta in cadrul echipei;

F 84.07/Ed. 06

software specifice sistemelor distribuite, cunosterea/intelegerea unor algoritmi distribuiţi pentru diverse modele computaţionale si sisteme de conducere distribuite.

• Deprinderea capacităţii de studiu individual folosind cursurile online recomandate în bibliografie, internetul privit ca resursă documentară, cât şi ca mediu de cooperare ştiinţifico-tehnică.

1. Cunoastere, întelegere, explicare si interpretare • Cunoasterea, utilizarea adecvata, familiarizarea cu notiunile

speficice domeniului sistemelor distribuite actuale, cu tehnologia si echipamentele cele mai uzuale;

• Explicarea si întelegerea conceptelor de sistem distribuit, process, grid si cloud;

2. Instrumental-aplicative • Disponibilitate totala în lucrul cu sistemele distribuite,

capacitate sporita de învatare intuitiva, bazata pe analogii, exemple diverse si similitudini;

• Dezvoltarea aptitudinilor de operare cu notiuni specifice; preluarea si implementarea cu ajutorul acestora, a unor aspecte ale realitatii în cadrul unor aplicatii formale.

3. Atitudinale • Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de

domeniul stiintific si tehnic prin implicarea în promovarea si dezvoltarea inovatiilor stiintifice si tehnice;

• Valorificare optima si creativa a propriului potential în activitatile stiintifice, tehnice prin participarea la propria dezvoltare profesionala si stiintifica;

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1) Concepte introductive privind sistemele

distribuite de conducere (SDC), definire, caracterizare, avantajele şi dezavantajele, Sisteme deschise; Arhitectura/Modele sistemelor distribuite; Modelul client/server, Design si middleware; Avantaje/Dezavantaje

2) Comunicații de date în sisteme Distribuite. SDC in medii industriale. CAN – descriere, utilizare.

3) Apel de procedura la distanta. ; Implementarea sistemelor de dezvoltare cu prelucrare distribuită.

4) Comunicatie in grup. Semantica esecurilor in RPC.

5) Sincronizarea ceasurilor - ceasuri logicale vs. Fizice. Alg. pt. sincronizarea ceasurilor

6) Excludere mutuala distribuita. Impas 7) Toleranta la defecte. Fiabilitatea SDC. Metode

de asigurare a fiabilitatii software si hardware. 8) Algoritmi de alegere. Algoritmi distribuiti si

inteligenti , specifici SDC. 9) Protecţia şi securitatea SDC. Factori

perturbatori.


F 84.07/Ed. 06

10) Studierea, prezentarea și dezvoltarea aplicațiilor Distribuite în tehnologie GRID;

11) Baze de date distribuite; Definirea bazelor de date distribuite; Proiectarea BD distribuite;

Modele de calcul distribuit. Standarde pentru dezvolarea aplicaţiilor distribuite – RMI, CORBA; Bibliografie

• Costica Nitu, Eusebiu Pruteanu, Corneliu Nitu, Sisteme distribuite de conducere , ISBN:978-973-755-706-3, 2011

• Tanenbaum A. S. “Retele de calculatoare”, Computer Press Agora, 1997; • Mihai Horia Zaharia, “Sisteme Paralele şi distribuite”, Ed “Gh. Asachi”, Iași, 2003, ISBN 973-621-

056. Bibliografie minimală Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1) Comunicații distribuite folosind protocolul

TCP. (Socketuri-JAVA) Exemple /

implementare

2) Serviciu Distribuit de monitorizare a Resurselor folosind Tehnologii JMX- (Java Management Extensions)


3) Solutii de securiare a informatiei distribuite folosind tehnologii JAVA (Securitate - Autentificare, Autorizare, Certificate si SSL)

Exemple

4) Framework pentru aplicaţii de calcul distribuit


5) Sistem distribuit de monitorizare alarme. Interfata grafica afisare alarme pe o harta

Exemple

Eficientă si scalabilitate in SD. Java NIO - (New IO)

Exemple

SEMINAR 1) Introducere in mediul de programare a unui sistem

distribuit de conducere . Concepte si conventii folosite in programare. Proiectarea şi implementarea aplicaţiilor critice în timp-real pentru Sisteme Distribuite. Java - limbaj pentru programarea distribuită. Aplicaţie, applet, servlet. Evenimente. Elemente grafice în Java.

Exemple

2) Aplicatii client/server. Aplicatii DDE (Dynamic Data Exchange). Folosofia client-server. Adrese şi mod de adresare. Apelarea procedurilor de pe server de către clienţi prin intermediul mecanismului RPC (Remote Program Call). Alocarea distribuită a sarcinilor într-o rețea


3) Servere DNS ca sistem distribuit. Sisteme distribuite de căutare în web; Sistem de conducere distribuită;


4) Comunicarea in SD. Comunicarea in grup. Exemple 5) Toleranta la defecte in SD. Exemple /

implementare

F 84.07/Ed. 06

Instruirea şi cooperarea distribuită. Aplicaţii de calcul distribuit pe Web - Depanarea si monitorizarea unui program intr-un sistem distribuit de conducere

Bibliografie • A.S. Tanenbaum, M. van Steen, Distributed Systems. Principles and paradigms, Prentice Hall

2002/2007ISBN 0-13-088893-1 http://www-users.cs.umn.edu/~karypis/parbook/. • Pruteanu Eusebiu, Popa Sorin, Arhitecturi paralele si Sisteme Distribuite, Ed. Alma Mater, Bacau, 2009 • Paunescu, F. "Sisteme cu prelucrare distribuita", ET. Bucuresti, 1993.

Bibliografie minimală • Observaţii.


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS 10. Evaluare



10.4. Curs


Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, dezbaterea Test grila (TG)

50%



Proiect, exerciţii, problematizarea, studiul de caz, munca in echipe. activitatea de laborator (AL) testele pe parcurs . temele de casă si proiecte (PL);. Probe orale, scrise, practice, testul docimologic

20+30=50% 20%AL+ 30%PL+ 50%TG

10.6. Standard minim de performanţă 1. teme de casa 1 punct 2. lucrare de verificare 1 punct 3. activitati de laborator 2 puncte examinare orală 1 punct

se accepta minim 2 lab lipsa. Prezenţă 100% la laboratoare (in cazuri exceptionale se admite 2 absente), predarea referatelor (miniproiect), un punctaj de minim total de 4 puncte la lucrarea de verificare si examen. Studentul trebuie să facă dovada că noţiunile prezentate nu sunt însuşite mecanic.

http://www-users.cs.umn.edu/%7Ekarypis/parbook/

F 84.07/Ed. 06

• efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul grila

• rezolvari cu dificultate mărită. • Proiect complet si bine punctat • Media laboratoarelor - minim 5, iar studentul care nu promoveaza aceasta activitate nu se poate


Examen final practic, insotit de intrebari teoretice si sustinerea miniproiectului - nota minima la acest examen: 5; Pentru obţinerea notei 5 este necesar ca fiecare din cele 3 note să fie cel puţin 4,5. - sa dovedeasca insusirea minima a materiei parcurse (notiuni de baza); - activitate minima in timpul laboratorului - prezenta minima la 10 şedinţe de laborator; - cel puţin nota 5 la proiect, cel puţin nota 5 la evaluarea scrisă de la examen - cel putin o interventie la aplicatiile care se fac in timpul laboratoarelor; Condiţii de obţinere a notei maxime: Punctaj maxim la toate cerinţele - nota minima la examenul scris sa fie 9; - nota minimă la proiect să fie 9,50; - activitate sustinuta in timpul semestrului; - cunoasterea, in afara cursului, a elementelor esentiale din bibliografia indicata (cel putin trei carti);



10.10.2014


F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie 1.3. Departamentul EMSC 1.4. Domeniul de studii Calculatoare si Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Management de proiect 2.2. Titularul activităţilor de curs S.l. ing. dr. ec. Cătălin Drob 2.3. Titularul activităţilor de seminar S.l..dr ing. Aurelian Albuț 2.4. Anul de studiu IV 2.5. Semestrul 8 2.6. Tipul de evaluare C


Categoria formativă a disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar 1 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 36 3.5. Curs 24 3.6. Seminar 12

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): -

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum • 4.2. de competenţe •


5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului •

3.7. Total ore studiu individual 64 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Numărul de credite 4

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06




• Identificarea conceptelor, teoriilor si modelelor din domeniul managementului de proiect. Interpretarea şi aplicarea raţionala si in mod eficient a conceptelor, modelelor elementare consacrate in managementul proiectelor si gestionarea resurselor.

7.2. Obiectivele specifice

• Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi de a asimila cunoştinţe de management specifice proiectelor.

• Dezvoltarea capacităţii de a stabili conţinutul şi obiectivele unui proiect. Dezvoltarea capacităţii şi abilităţii de a realiza planificarea unui proiect, de a schiţa un plan general al unui proiect.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Prezentarea generală a managementului

proiectelor: Scurt istoric al managementului de proiect. Definirea, caracteristicile şi tipologia proiectelor. Definirea, scopul şi sarcinile principale ale managementul de proiect. Importanţa managementului de proiect. Părţile implicate în proiect. Ciclul de viaţă al unui proiect. Procesele de bază specifice proiectelor. Domeniile (zonele) de cunoaştere ale managementului de proiect

12

Prelegere

6 prelegeri

• Aspecte specifice managementului proiectelor: Conţinutul şi obiectivele proiectului. Structuri organizatorice utilizate în cadrul managementului de proiect. Structura descompunerii lucrărilor (WBS). Planificarea proiectelor. Tehnici de planificare. Derularea proiectelor. Finalizarea (închiderea) proiectelor. Evaluarea proiectelor

12 Prelegere 6 prelegeri

Bibliografie • Bârgăoanu, A., - “Managementul proiectelor”, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003; • Ciobanu, M.R., - “Managementul proiectelor”, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 2002; • Drob, C. – “Management de proiect.”, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;

6.

1. C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilităţilor intr-o echipa pluridisciplinară si aplicarea de tehnici de relaţionare si munca eficienta in cadrul echipei CT3 Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională

F 84.07/Ed. 06

• Drob, C., Macarie, F., – “Management de proiect. Note de curs şi seminar”, Editura Alma Mater, Bacău, 2007; • Opran, C., - coord. - “Managementul proiectelor”, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2002; • Oprea, D., - “Managementul proiectelor. Teorie şi cazuri practice”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001. Bibliografie minimală • Drob, C. – “Management de proiect.”, Editura Alma Mater, Bacău, 2010; Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Proiectul. Conceperea planului proiectului. 2 Dezbatere şi exemplificare 1 seminar

• Ciclul de viaţă al unui proiect. Procesele de bază specifice proiectelor. 2 Dezbatere şi

exemplificare 1 seminar

• Studiul de fezabilitate. 2 Dezbatere şi exemplificare 1 seminar

• Planificarea activităţilor: Metoda drumului critic. Metoda PERT 2 Dezbatere şi exemplificare 1 seminar

• Managementul riscului: Metoda arborelui decizional 2 Dezbatere şi exemplificare 1 seminar

• Derularea, incheierea și evaluarea proiectelor 2 Dezbatere 1 seminar Bibliografie • Bârgăoanu, A., - “Managementul proiectelor”, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003; • Ciobanu, M.R., - “Managementul proiectelor”, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 2002; • Drob, C. – “Management de proiect.”, Editura Alma Mater, Bacău, 2010; • Drob, C., Macarie, F., – “Management de proiect. Note de curs şi seminar”, Editura Alma Mater, Bacău, 2007; • Opran, C., - coord. - “Managementul proiectelor”, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2002; • Oprea, D., - “Managementul proiectelor. Teorie şi cazuri practice”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001. Bibliografie minimală • Drob, C. – “Management de proiect.”, Editura Alma Mater, Bacău, 2010;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare


10.4. Curs Test grilă Testare 100% 10.5. Seminar/laborator/proiect - - - 10.6. Standard minim de performanţă • nota obţinută la evaluarea finală cu ocazia colocviului să fie minim 5.


29.09.2014 -

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 30.09.2014


F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA







2.1. Denumirea disciplinei Aplicații integrate pentru întreprinderi 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Culea George 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asistent dr. ing. Nedelcu Dragoș Iulian

2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul 8 2.6. Tipul de evaluare Examen



DS


DI



2 laborator



24



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06



• Laborator cu calculatoare și software dedicat




• Principalele obiective ale disciplinei sunt: însuşirea cunoştinţelor de bază privind integrarea sistemelor informatice, cunoaşterea conceptului ERP, realizarea aplicaţiilor în Microsoft Project şi utilizarea limbajului ABAB

• La laborator se vor urmării: deprinderea abilităţii de a folosi cunoştinţele acumulate în exemple practice, deprinderea abilităţilor de bază pentru realizarea unui proiect şi deprinderea abilităţii de a aborda probleme complexe.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor dobândi următoarele competenţele specifice: să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea unor concepte, principii şi teorii ale integrării sistemelor informatice, să poată utiliza aceste sisteme ERP, să identifice şi analizeze probleme specifice, să poată participa la proiecte dezvoltate în cadrul unei echipe.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Enterprise resource planning (ERP) 2 Prezentare la

videoproiector a elementelor de bază ale aplicaților integrate pentru întreprinderi insistând asupra soluțiilor ERP, descrierea și prezentarea acestora. Prezentare unor aplicații ERP și detalierea unor aspecte, discuţii asupra problemelor

1.1 Avantajele sistemelor ERP, Dezavantaje 1.2 Caracteristicile soluţiilor ERP 2. Prezentare SAP 2 2.1 Organizarea SAP 2.2 Tehnologii puse la dispoziţie de sap 2.3 SAP Netweaver 3 Limbajul de programare ABAP 3.1 Etapele creării unui program de ABAP în SAP

3.2 Declararea variabilelor – instrucţiunea data, Declararea constantelor, Expresii logice

2

3.3 Instrucţiuni de control, Instrucţiuni de ciclare, Instrucţiuni de afişare –write

3.4 Instrucţiuni aritmetice şi de atribuire, Instrucţiuni şi

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii C5.4. Testarea şi evaluarea calitativă a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor informatice, pe baza unor criterii specifice C5.5. Dezvoltarea de sisteme şi aplicaţii pentru întreţinerea şi utilizarea de sisteme hardware, software şi de comunicaţii

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

operaţii aritmetice prezentate. 3.5 Funcţii de prelucrare primară variabilelor în virgula mobilă

4 Project 2010 4.1 Introducere în crearea de proiecte 2 4.2 Sarcini în realizarea proiectelor 4.3 Diagrame care ajută la conducerea proiectului 4.4 Intercondiţionări 2 4.5 Utilitatea aplicaţiilor de conducere a proiectelor 4.6 Realizarea efectivă a unui proiect cu proiect 2010 4.7 Facilităţi oferite de Project 2010 pentru gestionarea de proiecte

2

4.8 Avantajele oferite de mediul Project server 4.9 Realizarea unui proiect 4.10 Elemente de bază ale conducerii proiectului 4.11 Elemente noi în Project 2010 2 4.12 Secvenţele ce se parcurg în realizarea unui proiect 4.13 Calendarele din Project 4.14 Introducerea de sarcini 2 4.15 Adăugarea de subsarcini 4.16 Salvarea fişierelor de proiect 4.17 Salvarea fişierelor ca şabloane 2 4.18 Protejarea fişierelor 4.19 Închiderea proiectului 4.20 Lucrul cu o schiţă de proiect 2 4.21 Crearea jaloanelor 4.22 Manipularea diagramei Gantt pentru a vizualiza temporizarea

4.23 Tipuri de dependenţe 2 4.24 Stabilirea dependenţelor. Vizualizarea dependenţelor. Ştergerea dependenţelor

4.25 Crearea resurselor şi specificarea costurilor 4.26 Impactul utilizării informaţiei despre resurse asupra planificării

2

4.27 Lucrul efectiv cu resurse. Calendare şi resurse Bibliografie • Culea George, Găbureanu Cătălin Aplicații integrate pentru întreprinderi, Editura PIM, Iaşi 2008,

ISBN 978-606-520-059-3 • Culea George, Automatizarea modernă a sistemelor de producţie, Editura Sirius, 2002 Bibliografie minimală • Culea George, Aplicații integrate pentru întreprinderi, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Laborator La laborator se prezintă a soluţiile de realizare a aplicațiilor in ABAB și SAP R/3 prevăzute in lucrări. Se va prezenta și lucrul cu Project 2010.

1. Crearea unui program ABAP în SAP R/3 2 2. Declararea tipurilor de date 2 3. Aplicații ce utilizează instrucţiuni de control 2 4. Utilizarea instrucţiunilor de ciclare 2 5. Elemente de interfaţă Project 2007 crearea unui proiect

simplu 2

6. Configurarea calendarelor 2 7. Utilizarea calendarelor 2 8. Lucrul şi configurarea sarcinilor şi subsarcinilor.

Aranjarea, copierea, afişarea şi ascunderea, configurarea temporizării sarcinilor

2

9. Folosirea tabelei Gantt 2 10. Crearea şi utilizarea dependenţelor dintre sarcini 2 11. Specificarea şi utilizarea resurselor în Project 2007 2 12. Lucrul cu modurile de vizualizare

Verificare referate 2

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie • Culea George, Găbureanu Cătălin Aplicații integrate pentru întreprinderi, Editura PIM, Iaşi 2008, • ISBN 978-606-520-059-3 • Culea George, Automatizarea modernă a sistemelor de producţie, Editura Sirius, 2002 Bibliografie minimală • Culea George, Aplicații integrate pentru întreprinderi, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău



10. Evaluare



Examen 80 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore laboratorului și realizare referate

Apreciere activitate laborator 20%

20 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizare laborator și nota minim 5 la examen.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Asistent dr. ing. Nedelcu Dragoș Iulian




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA







2.1. Denumirea disciplinei Automatizarea proceselor industriale 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Culea George 2.3. Titularul activităţilor de seminar Șef lucrări dr. ing. Buzdugă Ștefania Roxana

2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul 8 2.6. Tipul de evaluare Examen scris oral



DS


DO



1 seminar 2 laborator



36



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06



• Laborator cu dulapuri și standuri de automatizare, sisteme de achiziții date, calculatoare și software de programare, echipamente de tip PLC




• Principalele obiective ale disciplinei sunt: cunoaşterea principalelor soluţii de automatizare a proceselor industriale, alegerea soluţiei optime şi familiarizarea studenţilor cu modul de proiectare a sistemelor automate. De asemenea se vor prezenta modalităţile de modelare sistemică a proceselor industriale şi a proceselor economice asociate acestora şi modul de analiză al acestor procese, în vederea alegerii unei strategii optime de dezvoltare şi organizare.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor dobândi următoarele competenţele specifice: să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea unor concepte, principii şi teorii ale automatizării proceselor industriale, să poată modela ariile de proces, să identifice şi analizeze probleme specifice, să poată participa la proiecte de automatizare realizate în cadrul unor echipe.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Introducere 2 Prelegere susţinută de

prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

1.1. Conducerea proceselor 1.2. Analiza proceselor ciclice secvențiale în vederea automatizării

1.3. Modalităţi de implementare a sistemelor automate 2 1.4. Soluţii de automatizare 1.5. Criterii de alegere a unei soluţii de automatizare 1.3. Structuri specifice ale automatizării complexe

2

2. Automate finite. Elemente şi dispozitive cu caracteristică de tip releu.

3. Modalităţi de automatizare a proceselor industriale

2

3.1. Calculatoare de proces

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii C5.3. Utilizarea unor principii şi metode de bază pentru asigurarea securităţii, siguranţei şi uşurinţei în exploatare a sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C5.5. Dezvoltarea de sisteme şi aplicaţii pentru întreţinerea şi utilizarea de sisteme hardware, software şi de comunicaţii C6.1. Descrierea structurii şi comportamentului sistemelor inteligente C6.2. Explicarea funcţionării şi a interacţiunii cu mediul a sistemelor inteligente folosind metode specifice

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

3.2. Arhitectura internă a unui calculator de proces 3.3. Automate programabile 2 3.4. Prezentarea echipamentului TWIDO 3.5. Variante de controlere programabile Twido 3.6. Module de extensie pentru intrări/ieşiri digitale, analogice

2

3.7. Module de ieșire 3.8. Protocoale de comunicaţie 3.9. Caracteristici Controlerul modular TWDLMDA20DRT

2

3.10. Modul de cablare a controlerului TWDLMDA20-DRT

3.11. Modulul de intrări/ieşiri analogice TWDAMM3HT 2 3.12. Modul de cablare al modulului TWDAMM3HT 3.13. Funcţii speciale ale controlerelor Twido 2 3.14. Programatoare ciclice 3.15. Editor de simboluri 3.16. Limbajul lista de instrucţiuni 2 3.17. Instrucţiuni pe acumulator 3.18. Instrucţiuni pe acţiuni 3.19. Instrucţiuni pe blocuri funcţionale 2 3.20. Utilizarea parantezelor 3.21. Instrucţiuni cu stiva 3.22. Programarea cu ajutorul reprezentării Grafcet 2 3.23. Instrucţiuni Grafcet 3.24. Blocuri functionale de temporizare

Bibliografie • Culea George, Automatizarea modernă a sistemelor de producţie, Editura Sirius, 2002 • Culea George, Controlere programabile – Teorie şi Aplicaţii, Editura Tehnica-Info Chişinău, 2005 • Culea G. Popescu C. Ababei Şt., Modelarea şi simularea sistemelor cu evenimente discrete, Editura Sirius, 2002 Bibliografie minimală • Culea George, Automatizarea proceselor industriale, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Seminar Prezentare material seminarii. Realizare aplicații seminar.

• Scheme cu relee, Tipuri de relee 2 • Automatizări cu relee 2 • Descriere SucoSoft, diagrame Ladder 2 • Instrucținui de baza 2 • Funcții matematice, 2 • Functii de temporizare 2

Laborator Prezentare referat de laborator. Realizare lucrare de laborator, implementare, simulare. Se va analiza si alte soluții de realizare a automatizărilor..

1. Proiectarea şi realizarea automatelor secvenţiale în

tehnică releistică 2

2. Automatizări in tehnica releistică 2 3. Descrierea echipamentului TWDLMDA20DRT şi

utilizarea mediului de programare TwidoSoft 2

4. Programarea controlerului Twido cu ajutorul instrucţiunilor de bază

2

5. Funcţii speciale pentru Twido şi blocuri de temporizare 2 6. Programarea controlerelor Twido cu ajutorul

reprezentării Grafcet 2

7. Utilizarea eficientă a funcţiilor matematice ale controlerului TWIDO

2

8. Programare RTC- ului pentru controlerul programabil Twido

2

9. Automatizarea unui sistem de manipulare a panourilor 2 10. Controlul vitezei şi controlul poziţiei unui sistem de

acţionare cu modulul QNET- DCMCT 2

F 84.07/Ed. 06

11. Automatizarea proceselor utilizând controlere programabile Mitsubishi FX -2N -5A

2

12. Verificare referate de laborator 2 Bibliografie • Culea George, Automatizarea modernă a sistemelor de producţie, Editura Sirius, 2002 • Culea George, Controlere programabile – Teorie şi Aplicaţii, Editura Tehnica-Info Chişinău, 2005 • Culea G. Popescu C. Ababei Şt., Modelarea şi simularea sistemelor cu evenimente discrete, Editura Sirius, 2002 Bibliografie minimală • Culea George, Automatizarea proceselor industriale, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău



10. Evaluare



Examen scris și oral 80 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore seminarului și realizare laboratoare

Apreciere activitate laborator 10% și seminar 10%

20 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizarea lucrărilor de laborator și nota minim 5 la examen.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Șef lucrări dr. ing. Buzdugă Ștefania Roxana




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU 1.2. Facultatea INGINERIE 1.3. Departamentul EM.S.C. 1.4. Domeniul de studii CALCULATOARE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI 1.5. Ciclul de studii LICENTA 1.6. Programul de studii/calificarea TEHNOLOGIA INFORMATIEI 1.7. Forma de învăţământ CU FRECVENTA


2.1. Denumirea disciplinei PPRELUCRAREA IMAGINILOR 2.2. Titularul activităţilor de curs FLORESCU IULIAN 2.3. Titularul activităţilor de seminar FLORESCU IULIAN 2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare EXAMEN



DD


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1


3.5. Curs 24 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

24

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 27 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 3 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 27 3.8. Total ore pe semestru 48 3.9. Numărul de credite 3


4.1. de curriculum

• Matematica, programare,

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • u va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional; 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Predarea lucrarilor de laborator are loc la ultima intalnire din semestru




Aprofundarea unor noţiuni specifice utilizate în tehnologia informatiei, care ulterior vor fi folosite în alte studii de specialitate, privind modul de analiză şi metodele de lucru. Crearea unei metode de lucru pentru analizarea fenomenelor specifice prelucrarii imaginii şi aplicarea acestora.

7.2. Obiectivele specifice - Asimilarea noţiunilor specifice prelucrarii imaginii şi modul de utilizare a acestora în contextul unor aplicaţii practice specifice.

8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii INTRODUCERE . Imagini digitale, structura unui sistem de prelucrarea ¸si analiza imaginilor, stocarea imaginilor, stocarea imaginilor în memorie, stocarea imaginilor în fisiere

5 prelegere

TEHNICI DE ÎMBUNATATIRE A IMAGINILOR, operatii punctuale de modificare a contrastului , modificarea liniara a contrastului , modificarea neliniara a contrastului, pseudocolorarea, operatii de contrastare bazate pe histograma imaginii, modelele formarii imaginii.

3 prelegere

ESANTIONAREA MISCARII 2 prelegere URMARIREA TRAIECTORIEI 2 prelegere FILTRAREA LINIARA A IMAGINILOR, filtrarea liniara de netezire, filtrarea liniara de contrastare, filtrarea liniara adaptiva

4 prelegere

FILTRAREA NELINIARA A IMAGINILOR, filtrarea de ordine, filtrul median, filtrele de ordine ponderate si structurile multietaj, filtre de ordine de domeniu , aspecte de implementare

4 prelegere

METODE DE COMPRESIE A IMAGINILOR 3 prelegere SEGMENTAREA IMAGINILOR SI MISCARII 3 prelegere MISCAREA TRIDIMENSIONALA 2 prelegere Bibliografie

1. Mihai Bulea, Stucturi si algoritmi paraleli pentru prelucrarea imaginilor si recunoasterea formelor, 1998 2. Vertan, C., Gavat, I., Stoian, R.: Variabile aleatoare: principii ¸si aplicatii, Editura

Printech, Bucuresti, 1999 3. Mihai Ivanovici - “Procesarea Imaginilor - îndrumar de laborator”, Universitatea

Transilvania, Braşov, 2006 Bibliografie minimală

1. Vertan, C., Gavat, I., Stoian, R.: Variabile aleatoare: principii ¸si aplicatii, Editura Printech, Bucuresti, 1999

6.1.

C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

C1.2 Descrierea proceselor tehnologice şi a principiilor de funcţionare şi explicarea adecvată a acestora C1.3 Alegerea soluţiei adecvate la nivel de proces, pentru delimitarea corectă a domeniilor de aplicabilitate, cu respectarea criteriilor de performanţă specifice C1.4 Aplicarea corectă a metodelor de analiză şi a criteriilor de alegere a soluţiilor adecvate pentru atingerea performanţelor specifice

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

C2.1 Descrierea metodelor de analiză, modelare şi simulare a echipamentelor şi proceselor energetice şi interpretarea corectă a relaţiilor de calcul C2.2 Realizarea de scheme logice de calcul, analiza datelor şi interpretarea corecta rezultatelor numerice C2.5 Analiza şi interpretarea corectă a documentaţiei de funcţionare, a datelor de proiect şi a buletinelor de măsurători

F 84.07/Ed. 06

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Introducere in prelucrarea imaginii 4 Studiu de caz Semnale si sisteme bidimensionale 2 Studiu de caz Corectia de gama 2 Studiu de caz Analiza si imbunatatirea imaginii 4 Studiu de caz Restaurarea imaginii, variatia intensitatii 4 Studiu de caz Aplicatii ale morfologiei matematicii in prelucrarea imaginii

2 Studiu de caz

Imagini binare 2 Studiu de caz Bibliografie

1. Constantin Vertan, Inge Gavăt, Rodica Stoian - “Variabile şi Procese Aleatoare: principii şi aplicaţii”, Bucureşti, 1999

2, Mihai Ivanovici - “Procesarea Imaginilor - îndrumar de laborator”, Universitatea Transilvania, Braşov, 2006

Bibliografie minimală Mihai Ivanovici - “Procesarea Imaginilor - îndrumar de laborator”, Universitatea

Transilvania, Braşov, 2006


• Este vizata identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior.

10. Evaluare



10.4. Curs

- completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor; - coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea, forţa de argumentare; - capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate în activităţi intelectuale complexe; - capacitatea de aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate; - capacitatea de analiză, de interpretare personală, originalitatea, creativitatea; - evitarea fenomenele de apreciere şi notare subiectivă; - gradul de asimilare a limbajului de specialitate şi capacitatea de comunicare;

Examen 70 %


conştiinciozitatea, interesul pentru studiul individual, participarea activă la laboratoare

Verificare la modul de însusire a lucrărilor de laborator

30%

10.6. Standard minim de performanţă -să participe activ la toate activităţile didactice -să răspundă corespunzător cunostințelor minime pentru ambele subiecte de pe bilet, verificând astfel că studentul a parcurs toate cursurile în perioada de pregătire.




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul EMSC 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei ANTREPRENORIAT 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Valentin ZICHIL 2.3. Titularul activităţilor de seminar Șef lucrări dr. ing. ec. Aurelian ALBUȚ 2.4. Anul de studiu

IV 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare Colocviu



DS


DI



1



12



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

•




• - Familiarizarea studenţilor cu noţiunilor de bază ale disciplinei Antreprenoriat, necesare în înţelegerea fenomenelor care stau la baza unei afaceri în general, cu identificarea aspectelor din mediul de afaceri

7.2. Obiectivele specifice - Adaptarea cunoştinţelor, tehnicilor şi metodelor, dobândite pe parcursul anilor anteriori de către studenţi la specificul disciplinei, cu aprofundarea principalelor teorii şi concepte. - Formarea abilităţii studenţilor ca întreprinzători, conştientizarea rolului acestora în economia de piaţă. - Completarea cunoştinţelor acumulate cu un ansamblu de metode şi tehnici conceput în lumina cerinţelor economiei de piaţă, în scopul aplicării politicilor în domeniul antreprenoriatului şi fundamentarea planurilor de afaceri. - Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi promovarea afacerilor în mediul economic.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Antreprenoriatul, Definiţii, terminologie, Caracteristici, Abordări microeconomice şi macroeconomice


Antreprenoriatul rural, antreprenoriatul agricol, Noţiuni de bază, termeni specifici, Caracteristicile din mediul rural, Abordarea comprehensivă


Politici în domeniul antreprenoriatului 2 Prelegere 1 prelegere Formarea unei culturi a antreprenoriatului 2 Prelegere 1 prelegere Tipologia afacerilor 2 Prelegere 1 prelegere Incubarea, conducerea şi lichidarea afacerilor 2 Prelegere 1 prelegere Cumpărarea, vânzarea, franciza în afaceri 4 Prelegere 2 prelegeri Planul de afaceri 4 Prelegere 2 prelegeri

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C5.5. Formularea unui raport tehnico-economic asupra soluţiilor de proiectare adoptate (inclusiv cu aspecte de securitate a muncii şi a sistemelor).

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• CT1 Îndeplinirea sarcinilor profesionale cu identificare exactă a obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpului de lucru şi termenelor de realizare aferente

F 84.07/Ed. 06

Etica în activitatea de antreprenoriat 1 Prelegere 1 prelegere Responsabilitatea antreprenorului 1 Prelegere 1 prelegere Bibliografie

1. Toma S. G. (2007), Bazele economiei întreprinderii, Bucureşti: Ed. ASE 2. Osborne A. E., Luecke R. (2005), Entrepreneur's Toolkit. Tools and Techniques to Launch and Grow Your

New Business, Boston: Harvard Business School Press, 3. Văduva S. (2004), Antreprenoriatul, Bucureşti: Ed. Economică 4. Bridge S., O' Neil K., Cromie S. (2003), Understanding Enterprise, Entrepreneurship and Small Business, New

York: Palgrave, Macmilan 5. Hisrich R. D., Peters M. P. (2002), Entrepreneurship, Boston: McGraw-Hill 6. Sasu C. (2001), Iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, Iaşi: Polirom 7. Nedeff V. 1998 – Procedee şi tehnici de protecţie a mediului în agricultură şi industria alimentară, Ed. Tehnică

Chişinău; Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii − Analiza caracteristicii antreprenoriatului 1 Studii de caz − Identificarea resurselor şi activităţilor din

mediul economic şi a specificului lor 1 Studii de caz

− Antreprenoriatul şi inovaţia 1 Studii de caz

− Factorii care pot influenta antreprenorul 1 Studii de caz

− Planul de afaceri caracteristic diferitelor medii economice

1 Studii de caz

− Indicatorii unui plan de afaceri 1 Studii de caz Bibliografie

1. Toma S. G. (2007), Bazele economiei întreprinderii, Bucureşti: Ed. ASE 2. Osborne A. E., Luecke R. (2005), Entrepreneur's Toolkit. Tools and Techniques to Launch and Grow Your

New Business, Boston: Harvard Business School Press, 3. Văduva S. (2004), Antreprenoriatul, Bucureşti: Ed. Economică 4. Bridge S., O' Neil K., Cromie S. (2003), Understanding Enterprise, Entrepreneurship and Small Business, New

York: Palgrave, Macmilan 5. Hisrich R. D., Peters M. P. (2002), Entrepreneurship, Boston: McGraw-Hill

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Titularul disciplinei au organizat o întâlnire cu: membrii CIER

10. Evaluare


10.4. Curs Participarea activă la curs Evaluare orală, caiet de prezenţă

10%


prezenţă activă la proiect Portofoliul (proiectul) 30%

10.6. Standard minim de performanţă Prezentarea la minimum 60% din activităţile de curs; 80% participare activă la lucrările de proiect, predarea proiectului prezenţa la colocviu şi susţinerea proiectului


01.09.2014

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 15.09.2014


FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) - ub.ro · f 84.07/ed. 06. romÂnia ministerul educaŢiei naŢionale...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) - ub.ro · f 84.07/ed. 06. romÂnia ministerul educaŢiei naŢionale...