Oase incruci$ate 11

Fhptele

Din 1963 pana in 1965, la Masada locul rcvoltei din primul

secol a evreilor impotriva rcmanilor, arheologul isaelian Yigael

Yadin si o echipa intemationala de voluntari au efectuat

sapaturi. Lucratorii lui Yadin au recuperat fragmentele sirarnasiFle anestecate a aproximativ 25 de schelete dintr-ogroapa a complexului b{1€zalAt-,f/]i2ffi12ffi2, aflata sub zidul

imprejmuitor de la extremitaiea sudica a gantierului. Spre deose-

bire de a.lte resturi omeneqti gasite in zona principala a com-plexului arheologic situat la capatul nordic al Masadei,

descoperirea acestor oase nu a fost dezvaluita imediat presei.

fi anii 1990, a aparut fotografia unui singur schelet intactgasir in Loci zCnllaOOZ cu ocazia sapaturilor din perioada

196!1965. Scheletul nu a fost niciodata menlionat sau descris

de antropologul proiectului, Nicu Haas. Nici Yadin nu a facutcomentarii despre el h rapoartele sale publice sau in interviuri.

' in timpul excavatiilor de la Masada nu au fost luatenotile, dar, cu regularitate, aveau loc scute informari verbale

inhe Yadin $i echipa sa. Transcrierile acestor disculii sunt

ahivaie la Mount Scopus Campus, de la Univenitatea Ebraica-

Paginile care acopera perioada descoperirii si cercetarii loaa-

fei l-oci 20O1/2002 lipsesc.

. Nici oasele amestecate ale celor 25 de persoane, nicischelenrl articulat si nici continutul sitului Loci 20O1I2OO2 nu

sunt descrise in cele qase volume ale publicaliei consacrate

sapah[ilor de la Masada.

' Desi Nicu Haas s-a aflat ln posesia oaselor timp depeste cinci ani, nu a publicat nimic despre oasele amestecate

9i nici. despre scheletul complet recuperat de la Loci2OOll2002- Notele scrise de mena ale lui Haas, inclusivhtregul inventar al osemintelor, arata ca el nu a primit nicio-data scheletul intreg.

. La sfArsitul anilor 1960, Yigael Yadin a declarat, ininterviuri de presd, ca foarte rar au fost facute datad cu car-bon radioactiv $i ca nu era treaba lui sa inilieze astfel de

teste. Revista Radl'ocarbon arata caY adin a trimis mostrepentru datarea cu C14 de pe alte gantiere arheologice dinacea perioada. ln ciuda incertitudinii privind varsta rama-

$itelor de la Loci 2O0l/2O02, Yadin nu a trimis niciodataprobe pentnr datarea 1or cu carbon radioactiv.

. in 1968, scheletul unui barbat crucificat a fost desco-

perit in timpul construftii drumului din nordul vechiuluiIerusalim. Barbatul, pe nume Ioan, a mudt la va$ta de apro-xirnativ 25 de ani, in timpul secolului I. Un cui si fragmente

de lenn erau turcasfate lntr-unul diffe oasele calcaidui.. in 1973, ziarlstul austra.lian Donovan Joyce a publicat

Pergamennl lui Isus (Dial hess). Joyce pretindea ca a vizitatIsraelul, a intahit rm voluntar din echipa de sapeturi a lui Yadin

$i a vAzut lm pergament din secolut I, filrat din grupul de obiecte

de la Masada, care continea ultima dorinta $itestamentul lui,Jsus, fiul lui lacof'. Dupi spusele lui Joyce, pergarnentul a fost

scos pe ascuns din Israel, probabil prin U.R.S.S.

. in 1980, drumarn au decopertat un mormant in Talpiot,chiar la sud de vechiul orag al Ierusalimului. Mormdntulcontinea osuare inscriptionate cu numele Mara (Maria),Yehuda, fiul lui Yeshua (Iud4 fiul lui Isus), Matya (Matei),Yeshua fiul lui Yehosef (Isus, fiul lui losiO $i Marya (Maria).

KATTTY REICIIS

Coexistenfa acestor nume intr-un singur mormant este rara!Materialul osos a fost trimis pentru analiza ADN-ului.

. in 20OO, arheologul anerican James Tabor 9i echipa luiau descoperit r.rn mormant care tocmai fusese jefuit in HinnomValley, l6nga Ierusalim. in mormint se allau 20 de osuare;toate, cu exceplia unui4 erau sfafarnate. ln carnera de la nivelulinl'erior se alla un giulgiu in care erau invelite fragmentele $ipirll unui schelet uman. Testele cu C14 au adtat ca giulgiuldata din secolul I. Examinarea microscopica a eviden(iat caparul era curat $i lipsit de parazili, ceea ce dovedea statutulsocial inalt aLl persoanei. Analizele antropologice au stabilitca rama$itele apadineau unui barbat adult. Secventa ADN ademonstrat existenfa unei relatii de rudenie intle majoritateaindivizilor ingropali in acel mormdnt.

. in ZOOZ, colec[ionarul israelian de antichitati OdedGolan a semnalat existenta unui osuar din s€colul I, care purtainscriptia ,,Iacov, fiul lui Iosiv, fratele lui Isus". in acea

toarnna, existen(a osuarului a fost facuta publica. in timp ceexpe4ii cadeau de acord ca micul sicriu din piatra data dinseoolul I, au aparut controverse in privinta autenticitatiiinscriptiei. Dovezi circumstantiale sugereaza ca osuarulprovine din vecinatatea Hinnomului, posibil din morman-tul descoperit de Tabor.

O cerere formala a fost a&esata Autoritadi Israeliene pen-tru Antichitafi pentru testarea ADN-ului din oasele gasite inosuarul lui lacov. Secvenla ADN ar permite comparareaacestor ramasiF cu cele din mormantul descoperit de Taborla Hinnom. Cererea a fost respinsa.

ln timp ce cartea era la tipar:. in ianuarie 2005, Oded colan $i ald caiiva falsificatori

de antichitaf au fbst pu$i sub acuzare. Dornnul Golan i$i sus-

trine nevinovada $i insista ca osuarul lui Iacav este autentic.Parerile expe4ilor rAman impa4ite.

I

Dupa o masa de Pa$te cu $mcd. mazare $i cartofi cu sman-

6na, Charles ,Jje Cowbof' Bellemare $terpelea o bancnota

de douazeci de la sora lui qi facea cu masina un drum p6nd la

o casi din Verdun de unde putea procura droguri $i disparea.

ln acea varer, casa era vanduta- Iama. noii proprietari deve-

nira nemulfumiti de timjul gemineului. Luni, in 12 februarie,

barbatul casei deschidea grilajul burlanului $i scormonea ininterior cu coada unei greble. Un picior murnificat s-a rosto-

golit h patul de cenusa. Tatal chema poli(ia. Polifistii aduseri

pompierii 9i procurahua- Coronerul suna la laboratorul nostru

crirninalistic. Cazul fu repartizat lui Pelletier.

in mai pugin de o ora de la descoperirca piciorului, Pelletier

si doi tehnicieni de la morga intrau in cwtea casei. Sa spui ca

bata lumea era confuza era ca si cum ai aflrma ca\ Zisa Z afost nepidanta. TataLl furios. Mana isterica. Copiii agitali.Poli0stii iritati. Pompierii buimaciu.

Doctorul Jean Pelletier era cel mai in varsh dintre cei

cinci patologi de la Laboratorul Central de $tiiale Judiciare

$i Medicina Legala din Quebec. Avea articulatiile betegite,

dartura stricaa si toleranla zero pentru orice sau oricine iiirosea timpul. Pelletier a aruncat o privire si a cerut o bilapentru demolari.

15I4 KATITY REICHS

Pe.etele exterior al homului a fost pulverizat. Un corpbine afumat fu extras, legat pe o targa $i transportat la lab-oratorul nostru. in ziua urmatoarc, Pelletier s-a uitat larama$ite Si a spus: ,,Oase!"

$i aici intru eu in joc, doqtorul Temperance Brennan,

anhopolog criminalist pentru Carolina de Nord $i Quebec. LaBelle Province qi Dixie? O poveste lunga, care incepe cu rur

schimb de studenli lntre universitatea mea de acasa, UNC-Charlotte, qi Mccill. La tncheierea anului de schimb, m-amdus in sud, dar an continuat sa dau consultatii pentru labora-

tonrl din Montreal. Zece u'inaitArzttt fac inca naveta intre

cele doua locuri $i beneficiez de reduceri de tarife pentru

frecventa zborurilor.Cererea lui Pelletier privind o expertiza antropologica se

afla pe birou cAnd am ajuns in Montreai penmr rocada dinluna februarie,

Era miercuri, 14 februarie, qi oasele din camjn formau un

schelet complet pe masa mea de lucru- Degi victima nu fusese

un credincios in adevaratul inleles al cuvantului, eliminandradiografiile denta.re ca optiune de identificare, toate ele-

mentele scheletului indicau ca este Bellemare. Varsta. sexul,

rasa si haltimea estimata, inpreuta cu acele chirurgicale dinfibula $i tibia dreapta, mi-au spus ca ma aflu in fala de multpierdutului Cowboy.

in afara de o fractura subtirc la baza craniului, cauzata

probabil de plonjuEea neplanilicata din horn, nu am gasit

urmele \aeunui faumatism.in timp ce r€flectarn la cum gi de ce un om se urca pe aco-

perig 5i cade prin co$. suna telefonul.

- Se pare ca am nevoie de ajutoml tau, Temperance.

Numai Pierre LaManche lmi spunea pe numele tuttreg,

accentuand ultima silabl. LaManche se oferise sA se ocupe

Oase incruci$ate

de un cadavm despre care prcsupun ca se afla h stare de des-

compunere,

Putrefactie avansata?

- Da. $eful meu facu o pauza. Si mai sunt si alti factoricare complica lucrurile,

- Factori care complici lucrurile?

- Pisici.

Oh, Doamne!

- Cobor imediat.

Dupa ce am salvat raportul despre Bellemare pe o dis-cheta, am parasit laboratorul, am iesit pe u$a din sticla care

separa sectia rrFdico-legalS de resnrl etajului, arn cotit pe un

coridor lateral $i arn apasat un buton pentru a chema un liftizolat. Accesibil numai de la cele doua etaje securizate ale

Laboratorului Central de Stiinte Judiciare $i Medicina l-egalagi de la cel de sub ele, 1 1 , unde se afla bioul medicului legist,

acest lift avea o singura destinatie: morga.

in timp ce coboram la subsol, arn trgcut in revista cega ca

aflasem la intdhirea de dimineata a colectivului.Awam Ferris, un eweu ortodox de 56 de ani, dispiruse

cu o saptamana in urma. Corpul lui Ferris fusese descoperit

aseara tarziu, intr-un dulap aflat la etajul superior al cladiriiin care lsi avea sediul firma lui, Nu existau semne de inhareprin efrac1ie. Nu existau sernne de lupta! Angajatul siu spunea

ca acesta se purtase ciudat. Impresia de la fata locului a fostca era vorba de o sinucidere prin lmpugcare. Familia barba

tului era ferma in respingerea sinuciderii ca motiv al mo4ii.Medicul legist ordonase o autopsie. Rudele lui Ferris 9i

rabinul obiectasera. Negocierile fusesera hcinse.Eram pe cale sa vad la ce compromis se ajunsese.

$i ispravile pisicilor.De la lift arn luat-o la stanga, apoi la dreapta catre

morga. Apropiindu-ma de usa de la aripa in care se faceau

16 I{AN{I'REICHS

autopsiile, am auzir sunete din incaperea destinatA famili-ilor, o camamta jalnica., rezervata celor chemafi sa-$i iden-tifice mo4ii.

Un suspin u$or. Vocea unei femei.

Mi-am imaginat spatiul mic si t ist, cu plantele sale dinplastic, scaunele din plastic, geamurile cu perdele discrete Siarn simiit durerea obisnuita. Aici nu facean autopsii precumcele care se fac ln spitale. Nu era vorba de o boala de ficat inultirnul stadiu. Nici de cancer pancreatic. Era vorba de crirne,sinucideri, mo4i accidenta.le, brugte 9i neasteptate- Carnerapentru familii ii gazduia pe cei care tocmai fusesera luati prinsurprindere de ceva incredibil, nebanuit. Durerea lor maimpresiona lntotdeauna.

Deschizand o uql vopsia ln albastru sbtlucitor, am pahunspe un coridor ingust care trecea pe hnga biroul calcula-toa.relor, gratarele pe care puneam lucruri la uscat, mesele dinolel pe rotile pe dreapta. mai multe u$i albastre pe stanga, pehecare fiind scris .,Sala de autopsie". La a patra u$a, am trasaer adanc in piept $i am intrat.

in afara de schelet, am vAzut a6ura, murnificarea, mutilarca

9i descompunerea- Treaba mea este sa rgstaurcz identitatea pecare o rapise moartea. Folosesc des camera 4 fiindca esteprevazutd cu ventilade speciala. in acea$a dimineat4 sistemulabia putea face fatd nirosului provocat de descompunere.

Uncle autopsii se desfe5oara fara asistenF. Altele adunapublic in jurul lor. in ciuda duhorii. examinarea posr-mortema lui Awam Ferris umpluse lncaperea.

LeManche. Tehniciana lui pentru autopsii, Lisa- Un foto-graf al politiei. Doi poliiisti. Un detectiv pe care nu-l crmoq-team de la S0rere du Qu6bec. Un rip inalt, pistruiat $i maipalid decat brenza de tofu.

Un detectiv din Fo4ele Canadiene pe care il cunostearn.Andrew Ryan. 1,90 meli. Par nisipiu. Ochi albaqtri de viking.

Oase lnqucisate l7

Am dat din cap unul catre celalalt. Ryan, politistul.

Ternpe, antropologul.De parca jucalorii oficiali nu erau de ajtrns, pam.r outsideri

formau, uma,r la umar, un zid al dezaprobarii la picioarele

cada\Tului.

I-arn masurat cu privirea, Toti erau barbafi. Doi in jur de

55 de ani, doi apropiindu-se poate de 60. Par negru, Ochelari.

Barbi, Cosrume negre. Chipe.

Zidul ma examina cu ochi cercetatori. Opt m6ini erau

stranse la spatele a patru trupuri rigide.

LaManche i$i cobof masca 9i ma prezenta cvartetului

de observatori.

- Data frind starea ln care se afld corpul domnului Ferris,

este necesara prezenla unui antropolog.

Panu priviri surprinse.

Specializarea doctorului Brennan este anatorhia

scheletala.

LaManche vorbi in engleza.

- $tie foarte bine care sunt nevoilg dwnneavoasm speciale.

inni pare foane rau pentru pierderea suferita, am spus

eu, stangand mapa la piept.

Cele patnr personaje solernne i$i inclinara capetele.

Ceea ce pierdusera ei ocupa sqena centrala; un material

din plastic era htins intre trupul sau $i masa din otel inoxi-

dabil. Alte folii din plastic fusesera plasate sub $i tn jurul

mesei. Recipiente goale, borcane 9i eprubete se aJlau Pregatfte

pe o masuta cu rotile.

Trupul fusese dezbracat $i spalat, dar nu fusese faauta nici

o taiehua. Doua pungi de hartie stateau impaturite pe mase.

Am presupus ca Lal{anche terminase examinarea extemar

inclusiv testele penku praf de pusca $i r€coltarea altor probe

de pe m6inile lui Ferris.

18 K{NTY REICIIS

Opt ochi ma urmareau in timp ce faverslun incaperealndreptandu-ma catre cadavru. Obser:vatorul cu numArul 4 i$ilua mainile de la spate si le incle$ta in fata organelor genitale.

Avram Fenis nu ar.ata ca $i cand ar fi murit cu o sapb_mana in urma" ci de parca ar fi murit in timpul mandanrlui luiClinton. Ochii lui erau negri, limba de un ro$u-inchis, iarpielea impestriFta, oliv cu vineliu. Abdomenul era umflat,iar scrotul balonat avea dimensiunea mingilor de plaja.

M-am uitat la Ryan in a$teptarea unei explicalii.Temperatura din acel loc se apropia de 92, spuse el.

- De ce era atat de cald?

- Credem ca una dintre pisici a dereglat termostatul,zise Ryan.

Am facut un calcul rapid. 92 de grade Farenheit. Circa35 de grade Celsius. Nu-i de mirare ca Ferris stabilea unrecord mondial in privinta vitezei de descompunere,

Dar cildura fi.rsese doar una dinte problemele aceshri do[ul.CAnd ne e foame devenim nervo$i, chiax 9i cei mai bldnzi

dintre noi. Cand suntem flamdnzi, devenim disperati. Sub-con$tientul nostru este mai putemic decat edca. Mancam.Supraviefuim. Acel instinct primar guvemeazA tumele deanimale, pradatorii, manifestatiile $i echipele de fotbal.

Chiar qi Fido si Flury, un pisoi $i un calelu$ devin hraparef.Avrao Ferris facuse greqeala de a-gi da duhul in timp ce

era inchis ifltr-un dulap impreuna cu doua pisici domesticecu par scurt $i o sianeza.

$i cu o mica rezerva de h.rana pentru pisici.Am ocolit masa.

Oasele temporal si parietal ale lui Ferris erau ciudat dizlo_cate. Desi n-ain putut vedea occipitalul, era evident ca primiseo lQvitura tur spatele capului.

Oase lncntci€ate

Punandu-mi manu$ile, mi-am bagat doue degete sub

craniu si arn palpat. Osul cedase ca zipada topita- Doar pielea

capului mai linea craniul intreg.

Am lasat jos capul si i-am examinat fafaEra greu de imaginat cum aratase Ferris in via(a. Ohazul

stang era macerat. Linia dintilor marca mandibula gi aceqtia

aveau o straLluche opalescenta in oribila tocana roqie.

Desi wnflata $i descompusa! partea dreapta a chipului luiFerris era relativ intacg"

M-arn indrcptat $i arn facut o evaluare a tipamlui mutiftirii.

in ciuda ca.ldurii si a mtosului descompunerii, pisicile nu s-au

aventurat in parlsa dreapb a nasului lui Ferris $i nici ln partea

de jos a corpului.Am inleles de ce LaManche avea nevoie de mine.

- Avea o rane deschisa pe partea stanga a fetei? l-amintrebat.

- O.rr. $i alta in partea din spate a craniului, Putrefactia

$i elirninarea de gaze fac imposibila determinarea traiecto-

riei glonfului.Am nevoie de un set de radiografii craniene, i-am

spus Lisei.

- Ce orientare?

- Toate unghiurile. $i voi avea nevoie de craniu.

- Imposibil. Observatorul cu numa|rul 4 se tlezi la via1a,

Avem o intelegere.

LaManche ridica o mand inmanusata!

- Am responsabilitatea de a afla adevarul in aceasta

privinta.

- Ti-ai dat cuvanhrl ca nu vor fi rolinute mostre,

Degi fata omului avea culoarea terciului, o pata roz se

lntindea ca o ciuperca pe fiecare din obraji.

- Doar daca este absolut de neevitat.

LaManche era tot numai intelegere.