CUVfRll [SIE PÎNDIT DF BOi i ţ l l l

’ După -ce ne-a fost dat sâ asistăm la tot felul de acţiuni politice, logice sau ilogice, lată că nl se p rez in tă în prem ieră una cu adevărat senzaţională. Guvernul es te .p înd it de o situaţie deconcertantă: Opoziţia doreşte sâ Înain teze o m oţiune de cenzură (deci, să ceară demisia guvernului), în timp ce partidele care susţin guvernul, în afara celui care l-a form at, au şi ele inten-

~ ţla Unei m oţiun i,-dar fără să ceară demisia, guvernului. Vom în cărca să descifrăm misterele acestor două acţiuni, care fac din tînăra noastră democraţie de după revoluţie una cu totul şi cu totul originală, publicînd în pag ina 3 două texte despre noile ini» ţialive politice, care a r putea sa capteze interesul opiniei publice în aceste zile de după sărbă to rirea Z ilei N aţionale a României.

f ft t

provoacă stupoare în toată Austria

Ion G O IA

' > v u puţin tinip-iii .-urmă, la - C ' i n t e r v a l de cîteva ;zilc, au

7 * avut loc două evenimente pe plart internaţional, cărora pre-, sa nonstră le-a acordat puţină a- teriţie. Este vorba, în - ordinea desfăşurării, de constituirea' unei, zone do liber schimb în tre S U A , Canada şl Mexic, cea mal m are piaţă do. acest gen, prin aria de cuprindere teritorială . şl putere cconomică; o ■ integrare comercia-. lă plănuită de mai m ult timpi o replică la Comunitatea Europea­nă şl o 'strateg ie de; presiune şl şantaj la „Runda Uruguai", care vizează, în opinia organizatori-- lor, o. nouă'ord iiie în v comerţul internaţional. Urm ătorul eveni­ment,, a p a re n t- fă ră le g ă tu ră cu cef menţionat, l-a reprezentat; Ih-

tîln irea din SUA' a liderilor ţâ ­rilor riverane Pacificului; intîlnl-

' re la care China nu a lipsit. Ni- ■v meni nu pune la îndoială că ini­

ţia tiva acestei reuniuni tu obiec- t iv .strategic economic ^-(corner-' cial) aparţine -Administra SUA. ; ;v'; . . ' f v

De ce aceste iniţiative* şi ;mai _ ales ultim a? Zona do . liber ' schimb pe continentul nord-amo-

rican este;;mai mult decît fireas- ~ că, avînd îh .vedere spaţiul geo- : grafic, trad iţia relaţiilor econo­

mice şi, riu' în ultim ul rînd, In- : teresele politice. Acţiunea repre-

zlntă şi o replică la tendinţele do : accelerare ^ ' Integrării îri E uro-’

pa. şî a . unei forme sim ilare^ în . Extrem ul Orient. ’Vr- '-V‘.;

.ÎSUA au in iţiat'în tîln ireâ pe.ca- re âm m enţionat-o din două con­siderente: . primul, pentru a-şi

* m enţine influenţa şi, în al doilea rînd, pentru, a cîştiga, în peis-

-* pectiva mutării centrului de pu- Ttere ecjnomică din apele A tlanti-■ cuiul în ..cele ale Pacificului; P rin >’ aceste manevre,- prin • accste o- ' rieniări cu un ceas mai devreme,’ SUA mizează să obţină un pion.

în plus în jocul politic, şl tcono- : mic mondial, a tît de întortocheat,; subtil şi imprevizibil. V

fi D espre 'posib ila-m utare a ccn- ; trulul de ■ putere economică di». zona Atlanticului în ceri a Paci­

ficului am aflat, penrtru > prima ' dată, cu fi—7 ani în urmă,, pre-

: zent fiind lă o reuniune ştlinţiti- : că de înaltă ţinută. Se prognoza,

pe atunci, o expansiune fără pre­cedent ă DRAGON ILOR din A-

. sia de Sud-Est, pe prhri plan fi­ind Republica Coreea-(Coreea de-

'• Sud), sub impulsul tehnologic j a - : ponez. Despre China nu s-au

• spus multe, deoarece' situaţia po­litică nu prevestea m are lucru.

■ Dar,* de la o’ vreme, China a de- -

t 3 :^5 3 '-B S S a E3EB23 ® ® E ® E l i S S W : E S ® 3 I

iarnci po litică e m ai a p ro ap e ca o iic în d de noiDesen do V irg il TO M U L E Ţ

«3SS:-«B9. Comunitatea Evreilor dirv Ciuj- Napoca. organizează aai,= 8 decem­brie, ora Ift,;la iŢempIul; Meirid-'* rial al D eporta ţilo r d in Cluj-Na- poca, str. Horea nr. 21,. Festivita­tea 'Sărbătorii de1 HANUKA 5754 (1933).. Predica' festivă- va fi ros­tită de Em inenta Sa, domnul

HASUKA 5754 (1993)

Şef Rabin dr. Moses Rosen, p re­şedintele Federaţiei Com unităţi­lor Evreieşti din Rom ânia, avînd ca temă principală „De la Antio- hus Epifanes la M ein Kampf".

Hanukiada este 'ded icată pro­movării adevărului, dragostei şl înfrăţirii în tre popoare, a- cestea luînd locul urii, xenofo­biei şi antisem itism ului. (M. T.)

- venit o speranţă pentru chinei), un .miracol pentru ■ cel ce urm ă­resc evoluţia economiei mondia­le. Cu un ritm anual de creştere a producţiei industriale, care h- noori a depăşit 10 la sută (gîndi-

: ţi-vă . ce înseam nă 10 la sută la ■ u n . potenţial industrial de talia

•. acestei ţări), cu o politică care .- vizeiază c lă d ire a / econom iei'’ de' • piaţă, de restructurare rapidă a ’- Industriei, fără idei preebneepu-• i te, 'C hina este un 'partener câii-

(at de Cei‘ ce p riv esc în viifor.- i ‘Nu ştiu exact .cu ce; rezultate-

s-a încheiat; în tiln irea. menţiona- / tă. Dar este un cîştig şi ; numai• faptul că ca a :avut.loc şl. că trei -m ari forţe, ale prezentului şi vii­

torului — SUA, Japonia, şi China — au .considerat' că e s te . util sâ se întîlnească; este mal m ult de-

V cît un punct de reper,;de desc(il-, dere spre.lum ea, de mîine. Este şi u n motiv de meditaţie.-pentru politicienii noştrll, pentru cef Ce proiectează strategii în . vedersa

.' dezvoltării economiei, a socleţă-. ; ţii rom âneşti. în ansamblu, ; ; .

iQsisiirc dc discAzi, 8 decembrie, ora 12, îri sa­

la de l a ' p arte r a Muzeului de Artă diri Ciuj-Napoca, Piaţa Uni­rii nr. 30, va avea loo donarea bustului Iui-H orea, t r ib u n ''.a l M unţilor Apuseni (operă’ realiza­tă ' Jrt 1SJ34 d e sculptorul' Mihail Onofrei) de către Sucursala Cluj a Băncii „Renaşterea Creditului Românesc" SA Româno-America- nă — CREDIT BANK.' Cu acest prilej va avea loo Şi lansarea a două casete de muzică româneas- că de suflet interpretată de Ana Hossu.. sub conducerea dirijorului Paraschiv Oprea de la Radiotele- viziunea Rorpână, precum şl a discului „Cîntă-mi lăutare etnd trec dealu’ la Mesteacăn", înre­g istrat in 1993 cu fraţii . Ana Hossu şi Traian Hossu. (M. T.)

De vineri, 3 decembrie, Aus­tr ia e s te . confruntată cu o serie de a ten ta te cu bombe, plasate tn p licuri de corespondenţă, Îndrep­ta te Îm potriva unor cunoscuţi m ilitan ţi pentru drepturile mino­rită ţilo r naţionale şl ale refugia­ţilor. din, A ustria. •

L a Viena, atentatu l de vineri a răn it-o g r a ^ pe doamna Silva- na M eixner, colaboratoare a pos­tu lu i naţional de televiziune ORF, secţia m inorităţi. Doamna M eixner; cetăţeancă austriacă de origine croată, a suferit grave, leziuni la faţă şi mîini la deschi­derea unui plic ce-1’era adresat personal;

In aceeaşi zi, in landul Steier- m ark , o bom bă sim ilară l-a ră - , n it graV pe domnul preot . August Ja n isc h ,' cunoscut m ilitant pen­tru problem ele refugiaţilor, ale c ă ro r :s ta tu t şi situaţie domnul Jan isch încearcă.de ani de zile să le îm bunătăţească. -

S îm bătă poliţia a reuşit detes­ta rea şi dezamorsarea unei astfel ’ d e ’ bombe îndreptate îm potriva dom nului Helm ut Schuller, pre­şedintele organizaţiei um anitare C aritas. Domnul Schuller, a su­b lin ia t că atentatele sint îndrep­ta te evident împotriva Unor p e r­sonalităţi -angajate public ‘ în tn r cercai ea- de-a aduce în problem a - s tră in ilo r ş l a refugiaţilor mal m ultă înţelegere’ şi posibilitatea unei m edieri. : : _ • • i: Ş iru l aresto r a c te1 d e ; violenţa a cu lm inat duminică, 5 decem­brie, cînd dom nul Helmut ZiUe, prim aru l g en e ra l1 al Vienei, i-au fost sm ulse tre i degete de la

' ' " - jCorespondenţă specială de la

Sanda PATUUŢA

(Contlnuaxe în paj- S)

BRDIO - TRXIm o m i

sioua© 13-44-55® 1 3 -4 4 -0 0 (44739)

£ is E ic iM H i iC 3 m a c i ic xÎNTÎLNIRE. — , Sccretarul de sta t ariierlcan, VVarreri

Cliristopher, s-a întîlnit, luni, Ia . Ambasada S.U.A. din Amraan, cu , liderul O.E.P., Yasser. A rniat. La conferin­ţa de presă comună, Cliristopher a a ră ta t că a refuzat cercrea Iul Arafat de a interveni pe lîngă Israel ca în­ceputul aplicării acordului privind autonom ia palestinia­nă să aibă loc la 13-decembrie, cum s-a prevăzut iniţial.

ALGERIA. ■— Preşedintele tribunalului din Oran a tost asasinat, luni, cl fiind al şaselea m agistrat din Algeria ucis îu perioada-care a trecut [ lin luna mai a acestui an.

AUSTRIA. — La Viena, o a paira persoană n fost r ă ­nită grav, luni, de explozia unei scrisori-capcană — a zecea consemnată îu cadtul valului de atentate de acest fel declanşat Săptătnîna trecută. M inisterul de Interne al Austriei cousideiă că atentatele sîn t opera extrem işti­lor de dreapta. •

CRIZA noSNIACA. —i Bom bardam entele efectuale, luni, do sîrbii bosniaci asupra oraşului Saralevo s-au sol­dat cu 0 morţi şl 28 do răniţi. Conform datelor otii-ialo’

, Publicate de autorităţile-.bosniace, de la început, cu 19 luni fn urmă, al asediului capitalcl Rosnlei-Iierţegovina,

în oraş au fost ucise pesle 9.500 de persoane, între care peste 1 500 de copii. . ' ■ . , ' ' ■ \

GERMAN1 A.' — M aikus VVolf, reputat cadru al spio­najului fostei R.D. Germane, a fost condamnat, tuni, la şase, ani de închisoare, sub acuzaţia de trădare şl coru­pere ’de funcţionari. El a răm as însă în libertate provizo­rie, ca urm are a faptului că apărarea a făcut apel împo­triva sentinţei. 7

TOKIO. — Turneul dc golf de la Inagl (Japonia) do­ta t cu cîştiguri de 100 de m ilioane de yeni (926000 de dolari) a fost cîştigat ele Tauneyuk Nakujima cu 270 de puncte. El a fost Urmat de Shigeki Noruj'ama 273 puncte şi ile Masachi Ozaki cu 274 de puncte, toţi din Japonia.

THILISL — Capitala Georglel, oraşul Tbilisl, traversea­ză una din Cele mal acute crize, situaţia fiind chiar mal grea decît cea înregistrată in anii cejul de-al . doilea rărbol mondial,-, după Vum .afirmă bătrinli. Frigul, foa­mea şl întunericul învăluie această localitate, a ltă dată p lină de viaţă şl optimism. , . « ;

BEIJING. — I a Beijing a a d e s f ă t a t m arţi in tiln ire a ’ d in tre vicepremlcrul şi m inistrul do externe al Chinei,

Qian Qichon, şi delegaţia parlam en tară română, condusă • de Adrian Năstase, preşedintele Cam erei Deputaţilor. .

După cum relatează agenţia X in h u l,' în cursul con- ■ vorbirii care a avut loc, p ă iţile au procedai la o pre«: zentare a situaţie^ in te rne d in ţă rile respective şl la un schimb de păreri în leg ă tu ră cu unele aspecte ale s i tu a - , ţlei Internaţionale. ■- j

SOFIA. — Guvernul de la Sofia i-a desemnat, pe mem­brii bulgari al com isie i, guvernam entale româno-bulgare' care vor lua purte la con»ullărilc bilaterale asupra pro­tecţiei m eciului.

Partea bulgară ’ va fi condusă de către ministrul ad­junct al mediului,, llr is lo Dalcev — preci/ea/ă 'B .T .A . ,

PRÂGA-. •— P rim ul m in istru cch, Vaclav Klaus, a pri­m it o scrisoare prin ca re preşedintele S.U.A.. 1)111 Clin-, ton, confirm ă cu n accep ta t Invitaţia de n se întîlni cu. preşedinţii.şi prem ierii u n o r ţări centroi-europene, ce va avea loc Ia P raga in zilele d e I I şi 12 ianuarie.

. (Rompres)

ADEVĂRUL DE CLUJ MIERCURI, 8 DECIiMBRIE, PAG. 2

IN MEMORIAMNICIIITA STANESCU

Teatrul Naţional Cluj-Napo­ca prezintă vineri, ' 10 decem­brie, o ra 19, la sala „Studio“, spectacolul: „O, Nichita, t u .. marcînd zece ani de la nem uri­rea lui Nichita Stănescu. Vor re­cita Ileana Negru, Ramona Ată- nă'soaie, Anca Similar, Lavinia Steer, Anton Tauf.

Imaginea lui Nichita va fi e- vocată în cuvîntul profesorului Univ. Ion Pop şi a l poetului A- drian Popescu. ■

Realizatorul spectacolului este actorul Anton Tauf.

EXPOZIŢIEAmatorii de frumos sînt invi­

taţi la expoziţia domnului Sze- kernyes- Martin: „Lucrări în ' re­lief pe piele", expoziţie deschi­s ă .'p în ă în data de 15 decem­brie a.c:, între orele 9—15. în sala „Paul Sima“ de la Clubul Casei Universitarilor din C luj-: Napoca. ■

„LOUIS ARMSTRONG’*Cursul de istoria jazzului.. pre­

zentat de . conf. dr.. Tosif >Vieh- mann,, prilejuieşte . fanilor o în- tilnire cu „Louis Armstrono“, as- tp-'i, 8 decembrie, ' ora 20, sala CUib „A“,, Casa de cultură a ; studenţilor, (Dem.- ŞOFRON)

CINEMATECACinemateca . Centrului Cultural.

Francez programează- astăzi, 8 decembrie, de la ora 19. la ci­nematograful „Arta", ■ „M as et Jeremie“,p ro d u c ţie 1992, film în, regia lu i Claîre Devers.

, ; : (Dem. ŞOFRON)":-'£ - LICITATIEîn -data de- 10. decem brie a.c.,

. ora 10, Crucea Roşie Clui orga­nizează! la sediuT dfrr strada Me­morandumului ' nr. fi o lic ita ţie- pentru lucrări de reparaţii şi zu­grăveli la un spaţiu d e depozit în suprafaţă de 40 mp.

‘ Â J T T T O A T O î r E ^ - U I , ■ M 05 CRĂCIUN

-Reamintim: cititorilor: noştri că studenţii anilor I—TV ai Secţiei A ^ ten fă Socială ai TTniversitătii Bahes-Rolvai, în ' C o l a b o r a r e cu Asociaţia voluntarilor sociali „Vo?, luntaria“, au iniţiat o acţiune deB Q B B i n i a a B B R r a j a a a s Q ^ !

BULETIN METEOAstăzi, vremea ~ va fi închisă, .

cu cerul acoperit. Pf* arii extinse- vor cădea Precipitaţii mixţpfnloa* ie.-laDoviţă şi ninsoare), Vîntul ya sufla în general slab. Tempe­raturile minime vor fi cunrinse între *—3 ş i '0 grade, cele ’ maxî-

colectare de fonduri, obiecte de vestimentaţie, alimente, cu sco­pul de a oferi un dar de Crăciun copiilor din fam ilii numeroase şi cu posibilităţi materiale reduse, venind astfel în sprijinul Moşu­lui cu plete dalbe pe care şi a- ceştia, ca oricare alţi copii, îl aşteaptă. Pcrspanele fizice şi ju­ridice care doresc să facă dona- ' ţji de orice fel pot contacta ini­ţiatorii acestei acţiuni la telefoa­nele 15-88-60 (între orele 8—12 şi 20—22) şi 12-38-32 (între orele 16—20); p înă în data de 10 de­cembrie. De asemeni le stau la dispoziţie conturile: 45.10.7.79.1. (în lei) şi 47.21.2.16.79. (în dolari) deschise la Banca Română de Comerţ Exterior, sucursala Cluj'- Napoca. (1W.T.)

.NOILE. TARIFE PENTRUCo n v o r b i r i i E t e l e f o n i c e

INTERNATIONALE STABILITEPRIN OPERATOARE

Tarifele pentru convorbirile te­lefonice internaţionale stabilite prin operatoare sînt următoare-, le: zona de taxare 0 — 96 lei m inutul: zona 1 — 505 Ie» minu-

- tu l; zona 2 — 705 lei m inutul; zona 3 — 1.210 lei minutul; zo­na . 4 ■— 1,715 lei m inutul: zona 5 — 2.015 lei m inu tu l.; (M.T.)

PRECIZĂRI PRIVINDACORDAREA ALOCAŢIEI ’

; DE STAT PENTRU COPII, începînd cu data de 9 decem­

brie 1933, în vederea - aplicării H otărîrii G uvernului nr. 591 / 1993 privind acordarea alocaţiei . de stat pentru'coDiii prevăzuţi I'a art. 1» alin. 1, lit. „a“ (în vîrstă de Dină , Ia 7 ani, precum şi pen tru c^i care au absolvit in- vătăm fntul general obligatoriu î- nainte de îm plinirea vîrstei de 16 ani, si nu rriaî urmează o al­tă form ă de învâţăm întl repre­zentanţii legali ai copiilor vor prezenta la Consiliul local al

.'municipiului Cluj-Napoca, din P iaţa U nirii nr. 1, un dosar pen--' tru fiecare C o d ii, care va cuprin­de urm ătoarele acte:

— cerere tip — care se com­pletează Ia rubrica „numple şi prenum ele" copilului şi a l ' re­prezentantului legal - cu, majuscu­le ; 1 ::

!BCTJ?5SiESSBRSS3?irHBîntFtE3B .

m e în tre 1 şî 3 grade. Condiţii de producere a poleiului. Teri, la o- ra 12, la , C lui-Napora se Înregis- , trau —2 grade pe Cetăţuie sî 0 grade po Aeroport, iar presiunea atmosferică, m ăsura 741 mm Hg. (Ioan G iurgiu, meteorolog de ser­viciu) ; ,,..j ; ' '.

— certificatul de naştere al co­pilului în original şi copie nele­galizată, buletinul de identitate al reprezentantului legal;

■-■■■■■— adeverinţă de la unitatea de uijde a primit alocaţia,pe ultima lună.

Dupâ caz, se vor prezenta de­ciziile sau dispoziţiile de numi­re-în calitate de tutore, curator, încredinţare şi alte situaţii, i In cazul în care nici unul din-; tre părinţi nu • lucrează, vor da declaraţie pe propria răspunde­re.

Dacă copilul a împlinit vîrsta de 7 ani, pînă la data de 31 au- .gust 1993 şi nu urmează învăţă­m întul general'obligatoriu, vor prezenta un certificat medical din care să rezulte motivul neşcola- rizării. PRIMAU.

Gheorghe FUNAR

NOTES CULTURALQ Universitatea populară p re - ;

' zintă azi, ora 17, fn .sala festivă ■ a Casei municipale de cultură

Cluj-Napoca, Piaţa Libertăţii nr. 24, expunerea: Descoperiri din Napoca romană. Prezintă cu dia­pozitive: Sorin Cociş, cercetător ştiinţific; ora 18, expunerea:, Au-| rele-corpurilor (II). Prezintă asis­ten t univ. Corina Roşioru. ■

• Reţeta zilei: >SARMALE DE POST

CU VARZA ' v . .;i:

Alimentele şi cantităţile de ca­re aveţi nevoie pentru 6 porţii:- varză acră — 1,000 kg; untde—. lem n — 0,200 kg; ceapă — 0,150 kg; orez — 0,200 kg; bulion de roşii — 0,100 kg; roşii — 0,500 kg; stafide-— 0,100 kg; sare —;

-0,010'kg; piper — 0,002 kg; cim­bru şi mărar, după gust.

Modul de pregătire: în untde-' lemnul bine încins se pune cea­p a , tăiată peştişori, se 'inm oaie şî se adaugă orezul fcurăţat şi snă- laL După ce orezul s-a albit se ,

TARIFE PENTRU TRANSMITEREA TELEGRAMELOR

' Telegrame interne simple: te-le g ra m ă simplă loco, pînă la 10 cuvinte inclusiv — 33 lei; pen­tru fiecare cuvînt în plus — 5 lei Telegramă sim plă pentru alte localităţi, pînă la 10 cu­vinte .inclusiv — 84 lei; pentru f ie c a re cuvînt' în plus — 9 lei. Telegramele cu tarif , urgent se tarifează cu de două ori tariful

. telegramelor , simple, iar telegra- , mele. cu tarif fulger se tarifea- ' ză’ cu de trei ori tariful tele-

, gramelor simple.:Tarifarea_. telegramelor exter­

ne este determinată de zonele de taxare şi de ta r i fu l ' pe cuvînt. Zonele de taxare sînt stabilite pe baza considerentelor de la ser­viciile'.-, telex internaţionale. A- ceste tarife sînt: pentru zona 0 — 9 le i;cuvîn tu l; zona l . — 90 lei cuvîntul; zona II — 115 lei cuvîntul; zona III — 150 lei cu- vîntul; zona I V — 160 lei cu- vîntul: zona V — 200 lei cuvîn­tul, zona VI — 220 lei cuvîntul.

, Cercetarea reclam aţiilor referi,-, toare la telegramele externe se

■; tarifează cu 670 le i,, iar înregis­trarea telegram elor externe cu 40 lei. ;.-i

presară sarea, piperul, stafidele şi se , toarnă bulionul; de roşii (75 gr). Foile de varză acră, cură­ţate de cotor şi de nervurile mai groase- se um plu cu compoziţia de mai sus Se aşează pe fun-

; dul cratitei o foaie de varză, cimbru şi m ărar, după care u r­mează un strat de varză tocată, unul de sarmale ţepene, unul. de roşii tăiete rondele, iarăşi varză, sarmale, roşii, adău'gîlldu-se dea­supra supă de zarzavat sau apă.

. untdelemnul fierbinte şi restul de bulion. Se . dau sarmalele la cuptor două ore (sau mai mult, pînă se'înm oaie varza) si se ser­vesc reci. Vă d o rim , poftă, bunăl

CURSE A U TO " vINTERJUDEŢENE ŞI INTERNAŢIONALE >

. CURSE INTERJUDEŢENE: din Autogara I—Cluj — Sibiu: 5,45; Cluj — Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj — Baia Mare: 6,30*; din Autogara II — Cluj — A brud:'6,00; Cluj — Zalău 6.30*: Cluj — Gîrbău — Zalău: 6,40; Cluj — Jibou: 7,00; Cluj — Şimleu: 8,30. ,* Nu cir­cula dum inica., • n , . ...

CURSĂ INTERNAŢIONALA:1 Cluj — Budapesta, cu plecare din Clui-Napoca, AUTOGARA TI, în zilele de vineri, ora 7.00 şi îna- poierpa din Budapp.sta în 7ilele de;r sîmbătă, ora 11,00. Nu circulă Sn zilele de 24. 12. 1993 si 31. 12. 1993. Inform aţii; Autogara I :— 14-24-26; Autogara II — 13-44-88. - - '

IONUŢ ŢENK debutează cu o carte de versuri intitulată . „Bal ca-n iad“, scos la editura „Zal- m oxis“, 1993, Cluj-Napoca. In a- fara faptului că se joacă cu cu­vintele, autorul este deja m atur în sensul alinierii metaforei. Dar acest lucru nu este de ajuns, Io- nu ţ Ţene - încearcă să refacă o „dulce şi du ră“ istorie a unei e- poci trecute şi nu o face deloc rău. El este un suprarealist sau dadaist autentic, 1 fără fantome

’dulcege, D e ;fap t este un .c lasic

UN DF.BUT ŞUI CA UN VÎNT

PRIMĂVĂRATEC

adolescent adorînd poezia, urînd convenţionalul, repetîndu-1 însă Sn oglindă. Acea tinereţe rapidă prin sufletul ei neconvenţional, dar răm înînd mereii Ia marginea unui gînd ioii .am eţeşte de anii ’50, cu luctruri amestecate în Es­tul Sălbatec, cu lucruri neclare în . Vestul .„Paradis". A fost. o dată, în acel- timp desprins, de generaţia interbelică,; de experi-' meritele reci , ale gîndirîi ,‘„puris­te" o undă de căldură.'

Dincolo de repedeîţ.'cbborire în real unde se remnrcă: „Lume-i Lume de a ia de căluşei /-S e fu­m a m ult ca ceaţa", aparent iefti­n ă .re tină a circului perpetuu prin care trece omul, poetul fandează frum oiîînspre meditaţie jîff fond, el este un meditativ ascuns în cui rasatul unei nelinişti’ adinei. Face pe „durul1*, dar ştie acea. fină candoare ce nu piere nicio- . dată din cei ere cuţi pentru şi în tru poezie. „E bne.. La tăcerea mieilor? este un fel de' emble­mă a poemulu ce vrea. să se scrie singur,' curgînd dintr-un g îrd răsucit de un adolescent crntem poran, ce a trecut şi prin c ă r ţ i 'ş r ‘ prin video şi a s răm as nehotărîtr.j.VMiei calzi şl mieii reci, m irele t fluturi , / / Ţara ca-- de viaţa poartă_ p a tria : soare / M oarte pe Nfli./’ Cooile ridică-ţi floarea / Du-te acolo...: /• Du-te

Dorin SERGIIIE

Lansarea accstui volum de ver­suri v,-» avoa loc azi, la ora T3, la ,.T ibrăria Universitătiî“: . Sî-au anunţat * nrwent».' scriitorii T^o- hnr Mibnrlns si Constantin Y A r - nescu .care doresc/să vorbească despre tînărul poet. . -

PROGRAMUL 1: 7,00 TVM. Telematinai; 10,00 Actua­lităţi; 10,05 Calendar; 10,30 Limbi străine (Engleză); 11,00' Bariera numerelor; 11,30 Plan'te şi oameni; 12,30 — 1001 audiţii; 13,30 Desene animate; 14,00.Actualităţi; 14,10TVR; Iaşi; 15.00 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Magazin sportiv ;-16,45 Actualităţi; 17,00 Magazinul pasiunilor; 17,50 Medicina pentru toţi; 18,15 Tezaur; 19,00 Studioul economic; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,45 Ce-j de făcut?; 21,15 Film serial: „Soţul ambasadoarei1* (10); 22,15 In ter­preţi îndrăgiţi; 22,30 Noi frontiere; 23,15 A ctualităţi; 23.30 I.iga Campionilor la fotbal (rezumate); 0,20 PoeSis. PRO­GRAMUL 2: 13,00 CFI; 14,00 Actualităţi; 14,10 Nu tre-, buie doar să visămt; 15,00 întîlnirea de la miezul nopţii (reluare); 15,45 Sub cupolas circului; 16,00 TVE In terna- clonal; 16,30. Desene animate; 17,00 Interferenţe; 18,30 E> Î T ' , ’" ? , în Iimba maghiară; 20;00 V idlo-satelit; 21.00. TVM. Mesager; 21^0 Liga Campionilor: W erder Brem en - - Anderlecht Bruxeles; 23,15 Convorbiri; 23,45 Video-cli- . puri*

PROGRAIVIUL FH-MFLOR 3 — 9 DECFlVIBRIF RepuMirn — Planpfn condamnaţilor — Alien 3 —< 5?OÂ-

— PRFTVTIP'nA (9: 11: 13: n : 17: 191 A M ărăstt «sala A-— Liceenii tn alertă — Romflnla (11: 13; 15; 17: 191: sala B _ Pe viată şl pe moarte — Hong Kong (14: Ifi: 18) A Victoria — A«a«inul — SHA (9: 11: 13: 15: 17: 19) A Arta —' Retrospectiva, filmului rnmflnpse — vineri. , dec ■— Nea M ărin m iliardar (11: 13: 15: 17: 1*1): stmhfl- t£. 4 deo — Hotel dp Ihk I11:*13; 15: 17: 19l; duminică,5 deo — Patul.conluEal (11: 13: 1*: 17; 19): luni, fi dec.— Declaraţie de dragoste f i i : 13: 15; 17; 19): marţi 7 defl P rin cenuşa Imperiului (11: 13: 15; JT; 19); mier­curi, 8 deo — Serrptiil iul Rarhu» (11: 13’ ÎS: Î7); ţol. 9 deo — Ml«» T ltoral,f11: 13: ÎS: 17: 19): Clnpmatpca fran- ce7fl — miercuri fl dpr VI?) m Fa^orlf — l.adv Dragon— Indonezia (11: 13: 15: 17; 19) * Apollo — 3-3 dec — Predafor } — SUA (1B: ...18); fi-7 dec — Gheata verde— SUA MB; 181; B o dec — cfndva pe aici trecea un rio — SUA — PREMIERA (16; 18).

p e t c r n l t 14 40 27; C o m cm l-« D cc io le o e n ttu lra n j ._ p o r t re i id n u r i , 11 10 1? -'infpriof G a r d - Ir»-lo rm o fii: in lo rm rtlii A q . v o ia j C.F R.t 11 2 ?1 2 -.- (!n iem ); 11 2 4 7 S ( in te rn a ţio n a l) , A p ă ra re a . C iv ila : 11 24 71. - .

P lnU rl din Clo) N ipor8 (tr»niirt (irr»lprnt^ fl raplrlel iţii» ll«iriir*jtl (ntni: (1.59: Î.J2 inii- r lfin U J «i«m lnli# ţl in «ftiMfoillr Uenlcu in ? |; II |9:'Î?(M»:. O diitm forai; O.IO; 1.2fl (no rln-iilS In P 'itm i'l* I? VI — ?o t X IW31* |S.n8r 17 I I : ’ l n«»: forov 1 1»: S.lRjII 10 frlrcn lt PO ttrâ ln «porMIu Î5 l l ‘ .*? !>«:• la jl foraM O II: 1 1 0 S: ?l 05: It ilo M-ire forn)* 931: I<5.|S: Vlrgn Mo» re t torn»; Ifl.Sl* în .lir forai: 0.08; StM» (ora)ftnjtS: I5.SO (prin Vlnjo .

-1CT.UJ-NAPOCA: 9.00 Panoram ic;.9,10 Şotron: în

*Pre voi, Moşu-i... la nof; 9,30 Em isiune Sn lim ba i 5'C() “ 15-30 Lumea copiilor: „P unguţa cu doi

P? . (•/•’ Oracolul şi clepsidra: In terviu cu prof. univ, dr. liviu Petrescu, directorul Centrului cu ltu ral romfln din New York; 15,30 — 16,00 în lim ba m aghiara: în dezba­tere: proiectul Legii m inorităţilor d in România;

i m n v m r s m m m

Rpdacţia nu îşi asumă responsabilitatea In legătură cu •ventualele modificări intervenite In program ul a n u n ţa t

• P o llflo C lu jî 955: P oliţîo l^ rev la rS < 13 49 76r P o w p te rlls 901» S a lv a re a • 961) S a lv a re a C P R.i11 85 91» In tern a tio n al* 971 * n te ru rb o m 9 9 l i O r a C « ael8 i 958» P erjla o u lo n o m S d e t* rm o lic a r« di», p f f f e r o f r l l 87 48: Rerţlti a u lo n e m fi d t a p â ro n a f d is p « (« ro lt 11 63 02j S.C, „ S o lu b iH a le a " 5.A, d ii-

FARMACII CU SFRVICltT PERMANFNT' FARMACIA „CnRAFARM-, sir. Ion M eşter nr. 4, tel. 17 51 fW.

GARDA DE NOAPTK: FARMACIA nr, 1, P iaţa U nirii nr. 37, tel. 11-10-49, o rar 20—8.

i K § » « î a p i i iD rm llr l d in Cin) N»p*»r» ipr> H iiciifutt fw«)f M S

f l I* Ifi (4# Ioni plnS vlo tri, Induilv)) tllulillA: t,30 (o th ie u ii cuitS).

MIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

„B A R O N U L " V PABLO ESCO BAR A C Ă Z U T ÎN T R -O CURSA

BOGOTA. Pablo Escobar n -a . fost ucis în cursul schimbului de

focuri c u politia, ci singur şi-a pus ca p ă t zilelor, ca să nu cadă In m a n ile autorităţilor columbie- , ne. ţ ./ . .. . ■

P o triv it agenţiei EFE, citată de ITAR-TASS, m am a lui Escobar, Herrnilda Gaviria. a declarat pre-

sei că f iu l el, „a înţeles câ a că­zut în tr-o cursă1* şi, „nedorind sâ facă p lăcere“ inamicilor lui, s-a Împuşcat. Aceeaşi opinie o are şi sora lu i Escobar, Alba Mari­na, ca re a declarat cS, de nenu­m ărate „ori, Pablo sn'nnpa că nu va d a ocazie politistilor să-l prindă sau să-î îm puşte Mama lui Escobar a precizat că .la re­cunoaşterea trupului fitilni său la m orgă, ea a văzut o s în p 'ră rană provocata de armă de fo c ,. Sr. cap, şi nu şapte, cum se a-,' nuntaşe oficial. :

R eprezentanţii autorităţilor co-, .lumbierie r>-au răm as indiferpritl la declaraţiile .. rudelor 'fo stu lu i, „baron" al drogurilor şi nu onî- nat că, în astfpl de ram H . zvo-; nurlie şl vcrsîunpp î*'~vjta-bile. nrpriV pa^ ŢT A'P a (n'flC b W -B O Y S ,, BO LŞEVICI

LONDRA. A flat într-o vizită de şase zile în Marea Rritnv,jo, fostul preşedinte sovietic -Mi^M! Gorbacioy i-a calificat, lupi în­tr-o. alocuţiune rostită !a TMîn--" burgh, pe succesorii sSi. pe preşedintele rus, Ror?s F.1tîn,- drept n işte „cow-bovs“ de co-n- portament ,-.bolsevic“ care au

•^ îm p in s Rusia în criză — rela­tează agenţia France Presse. ’.

„Cei care aii • devenit c o n d u c ă ­torii ţă rii noastre în dpr^mhrîe 1991 mi-au reproşat acţiunile prea

lente. Ia r ei au acţionat, cred eu, ca nişte cow-boys, in tr-un mod esenţialmente bolşevic şi, In u rm arad ica lism ulu i lor, consider că ţa ra este din nou confrunta­tă cu o criză gravă, din care e i a u sarcina să o scoată, ceea ce este cum plit de greu“ . — a afir­m at M ihail Gorbaciov. ;

STAT M ULTIRASIALCAPETOWN. Pentru prim a d a­

tă Jn istoria contemporană. ' a • A fricii de Sud, negrii 'vor pu ­tea participa efectiv la conduce­rea statului, odată cu constitui­rea, astăzi, la Capetown, a Con­siliului de Tranziţie (TEC). El va‘ fi form at "din1 reprezentanţii a 21 de partide şi îşi va desfăsura ac­tiv itatea pînă Ia 27: aprilie, d a tă la care vor avea loc prim ele' a- legeri m ultirasiale din această ţa ră , relatează AFP şi REUTER. Principala sarcină a acestui co n -r

-siliu este aceea de a asigura tran ­ziţia către o Africă de Sud m ul- tirasială. El va dispune de drep­tu l de veto, în raport cu guver­nul. ■ ........„REZULTATELE N U STNT A T ÎT DE B U N E "

'BRUXELLES. Statele Unite şl Com unitatea Europeană- au rea­lizat progrese în cursul discuţii­

lor m araton, purtate de repre­zentanţii îo r la Bruxelles, luni ş l m arţi, dar se m enţin o serie de probleme ce a r pu tea bloca în ­cheierea unui acord global de liberalizare a schim burilor co­m erciale mondiale în cadrul GATT, prevăzută pen tru 15 'd e ­cembrie, transm it REUTER ş la f p . : •

Marţi, la capătul a 23 de ore ,de discuţii, reprezentantul am e­rican pentru comerţ, Mickey Kan- tor, a subliniat” că s-a realizat un- progres real în m ulte domenii, d a r că n u s-a ajuns la o în ţe le - ;

. gere în două dosare im portante: al audiovizualului şi a l aeronau-. ticii. ■

„Întrezărim contururile unui a- cord cu adevărat Istoric în care vor fi implicate peste 110 ţări...~ unul ce va da economiei m o n d i­ale un impuls real", a afirm aţ negociatorul american. • '

■ De partea comunitară, optimis­mul este niult mai puţin vizibil;

Preşedintele Comisiei Europene, Jacques, Delors, a estimat că re­zultatele negocierilor „nu sînt a-- tît de bune*, iar .m inistrul bel-. , gian de externe, Willy Claes, ca­re deţine preşedinţia Consiliului m inisterial al CEE, a apreciat că „există anumite dificultăţi*1. .

A C Ă Z U T ÎN C A U N CAP AL D R O G U R IL O R

CIUDAD DE MEXICO. U n u l, d intre cei m ai căutaţi traficanţi de droguri d in Mexic, Francisco Javier Arellano Felix, a fost arestat în tim p ce încerca sâ treacă frontiera cu SUA, rela­tează AFP, citind un post lo­cal de radio.

J A rellano— care, îm preună cu cei doi fra ţi a i săi conduce c a r­telul d rogurilor d in T ljuana, lo­calitate situată lingă graniţa cu Statele Unite, este responsabil de uciderea cardinalului Juan , Jesus Posadas ş i ' a alto r şase persoane. Aceştia au fost omo- rîţi la Q uadalajara, într-un a- tentat ce-1 avea drep t ţin tă p e

Joaqzin Guzman, capul carte­lului de d r guri rivaL . ,

P R IZ O N IE R I DE RĂZBO I TNTRE IRAK Şl IR AN

TEHERAN. Irakul deţine Încă aproxim ativ 8.000 prizonieri de război iranieni, dintre care unii au fost capturaţi în cursul con­fru n tă rilo r m ilitare din 1975, re ­levă ' agenţia France Presse. P înă. tn prezent, cifra avansată de au ­torită ţile iraniene' era de 5.000 soldaţi de ţinu ţi de Bagdad după-

' cinci an i de la războiul d in tre ce­le două ţă r i (1980—1988). Bagda­dul a negat, totdeauna, faptul că a r d e ţin e prizonieri de război.

t t:, (Urmare din pag. I)

mînă şi a su ferit grave arsuri la faţă la deschid-rea unui plic ce conţinea o bombă de aceeaşi fa­bricaţie ca şi primele două. . ; î Pe posturile naţionale de tele­

viziune şi radio se transm it ape­luri repetate la vigilenţă şi p ru­

denţă. fiind atenţionate îndeosebi , personalităţile implicate în vreun

fel în lup ta pentru drepturile a- zilanţiior şi refugiaţilor . /.-

Domnul-M ichael Sika, directo­ru l general al serviciului sigu-, ran ţe i publice, şi-a exprim at, în­grijorarea şi nedum erirea câ ast­fel de acte de violenţă, au fost posibile într-o ţară a cărei popu-

. la ţie este cunoscută pentru tole­ran ţa şi ospitalitatea: sa. . r -v

Tn această ru b rica *>u- b licăm m ate ria lo furn izate de

AGENTU NAŢIONALĂ OE PRESA

NATIONAL NEWS AGENCY precum j i d in a lte surse.

.. ■ 1 ...... ... . ■" m

STATELE UN ITE STNT CEL M A I M A R E F U R N IZ O R DE

A R M E PENTRU L U M E A : ;.;Â J R E I A ' L . - -

S.U.A. furnizează m ult m ai m ulte echipamente m ilitare pentru lumea a treia decît a lte state. Anul trecut doar, ţările în curs de dezvoltare au co­m andat în S.U.A. arm am ent în valoare de 23,1 miliarde mărci. Aceasta reiese din raportul, a- nual publicat de Birotii de cer­cetări a l Congresului din Washington. In :aceste condiţii, firm ele am erirane deţin 57 Ja su tă din com erţul' internaţional cu arme: al lumii ă tr«ia. In1991 era doar_49 la sută. Rapor­tu l Biroului de, cercetare susţi­

ne că exportul rus de arm a­m ent a sc ă z u t din nou semnifi­cativ, în conformitate cu acest

- studiu, Rusia a vîndut anul tre­cut lumii a treia echipament in

. valoare ' de 2,2 miliarde de mărci. Cu un an în urmă, Ru­sia -V în d u se echipament de a- proape cinci ori mal mult, a cărui valoare era de aproape 10 .. m iliarde de mărci. In 1986, tos- : ta-U niune sovietică vindea ţă ­rilo r în curs de dezvoltare ar- mament în valoare7 de aproxi­m ativ 49 miliarde de mărci. Din studiu reies*» d e ' asemenea că în 1992, la fel ca în 1991, F ran ţa a fost al doilea m are exportator mondial de ’ arm a­ment, cu vînzărl îri valoare d e '6.5 miliarde, m ărc i,‘ urm ată de

- Marea Britanie — cu 4,1 m iliar­de de mărci. S tudiul am intit

* pune Germania în poziţia u r­mătoare, cu 1,2 miliarde de;

m ărci.. In ansamblu, guvernele lumii a treia au făcut anul tre­

cut comenzi în valoare de 40,6 miliarde mărci. Congresul a- merican susţine câ exporturile de arm e către lumea a treia au 4 scăzut constant in ultim ii zece a ai.

TR A G E D IA D IN BA LC ANICa un rezultat al războiului

din fosta Iugoslavie, milioane de locuitori au trebuit să-şi p ă ­răsească căminele şi să-şi caute

/ refugiu în a lte ţări. . In confor­m itate cu estim ările făcute, de înaltul Com isariat pentru reln- ' ginţi a l N aţiunilor Unite, 4,25 milioane de oamţ-ni au devenit, refugiaţi' — 3,5 milioane d intre ei în interiorul graniţelor fostei Iugoslavii. Bosnia-Iierţegovina a fost cea m ai greu lovită, î n - condiţiile ,în care trei sferturi - din populaţia de dinainte dc război, de 4,5 milioane de o a - - meni, a fost alungată din casele proprii. In ju r de 2,3 m ilioane.

de locuitori au răm as J n "Bos­nia; 450.000 şt-au găsit retugiut în S erb ia: 526.000 în Croaţia şi (>0.000 în Muntenegru, 750.000

. de refugiaţi din fosta Iugosla­vie au fost acceptaţi- în ţâri străine. Germania a . devenit gazdă a aproxim ativ jum ătate

d in aceştia, un total de 350.ni)0 -de refugiaţi au fost arceptaţi de

. la începutul râr.boiului, m ajori­ta tea locuind la rude sau prie­teni, care migraseră anterior în

G erm ania ca muncitori oaspeţi. A lte ţâri care au acceptat re­fugiat! sîn t: Suedia (80.000), El­veţia (80.000), A ustria (7.1 Orti). U ngaria (40.000) şi T urria (20570). Alţi 112.000 au fost ac­ceptaţi în alte ţă tl, majoritatea în Europa.

J T raducere şi adaptare de - ‘ Tudor DAN

(Din publicaţia germană D Q — dezvoltare şi cooperare, n r . 6

• 1693)

S.C. " Â . M . I . A R D E A L " S Â

v \ ; ^ , Ci»^N^»ca,*tr. Piteşti nr.7 ’

Organizează î n - d a t a d e 14 .X II.1993 : ,

LICITAŢIE PUBLICĂ pentru vînzarea MIJLOACELOR FIXE AMORTIZATE

INTEGRAL.Usta mijloacelor fixe supuse vlnzirii este aftjatâ la poarta societăţii din str. Piteşti nr. 7, unde va avea toc $t licitaţia.

(44736)

• Dau fn .chirie garsonieră central P ata , semimobtlatâ, fără- telefon, cu 120 d >lari pe lună. P la ta anticipat p e cel puţin 8 l u n i Telefon 14-13-81. (44703)

• închiriez central, spaţiu pen tru firm ă şl depozit. Telefon 099 -— ; 63-32-53. (44784)

Schimburi

------- —- - • Dau tn chirie apartam entI ^ v central, două camere, confort,

i n c n m e n teleron. Telefon 15-96-47.

^ • s tu d e n t * * * * * *I închiriat sau R.T/dă. Inform aţii dă, zona Centrnlă Telefon 0988,

la 13-11-87. (44888) , . — 4-81-04,; după ora 16. (44749)

• Ofer apartam ent două ca­m ere mobilat, telefon, în Baia M are, contra garsonieră sau si­m ilar Cluj, pentru folosinţă în ­delungată. Telefon , 18-49-42, m iercuri ş i joi, orele 18—21.

.(44376)• Schimb apartam ent 2 ca­

m ere cartieru l B alta Albă Bu- ; cureşli cu sim ilar In Cluj. , In ­form aţii Cluj, telefon 16-64-67,(44637)

• Schimb garsonieră proprie­ta te personală, cam eră 16 mp, hol 3,5, mp, bucătărie, str* Nă­vodari cii sim ilar tn a ltă ;zonâ. Telefon 18 09-45; 18-64-11 tntre19—21. (44487)

9 Schimb garsonieră Mânâş- tu r , <’U apartam ent douâ camero M ănăştur Ofer d iferenţă 5—6 m i­lioane. Telefon 17-24 16 sau Ion M eşter n r. 6, ap, 60. (44381)

;■ © Schimb 4 camere central, cu două apartam ente. Telefon 13-43- 68. (44650) . ; •'

• Schimb chitanţe Caritas cu ' maşină. Inform aţii la telefon 18- 35.11, tn tre orele 8—12. (44556)

• Schimb apartam ent 3 ca­m ere Braşov cu 2—3 camere Cluj. Telefon 14-87-86 (44564) '

• Schimb apartam ent trei ca­mere, cu apartam ent două ca­mere, plus diferenţă. Telefon 16- 63-07-, orele 14—17. (44606)

• Schim b apartam ent 4 c a ­mere, cu apartam ent 2 camere decom andate plus diferenţă. Te­lefon 16M 5-69. (44752)

• Schimb garsonieră- confort cu apartam ent 2 camere, con­fort I In M ănăştur, ofer la schimb 8000 DM. Telefon 16-31-61, orele 17—20. (44798):

n p - r n• Societatea Comercială. In ­

sula Im pex SRL cu num ărul J• 12^2496/1993, p ierdut certificat

de înm atriculare. î l declară nul. <44663)-

• P ierdu t carnet de student şi legitim aţie serviciu pe nume­le Danc iu Ioan. Le declar nule. (44376-A)

• P ierdu t talon, privind H.G. 279/90 - cu nr. 01279. II declar n u l <44778) -

• P ierdu t cnotract ICRAL pe num ele Stoica Ioan. ÎL declar nu l. (44601), • Rodica Valentin pierdut ta r n e t de călătorie gratuită. II dec lar nul. (36703)

• . P ierdut chitanţier Apex S R L 79302 — 351. Se d e d a tă nul. (44788)

• P ierdut carnet student pe num ele Kis Erika. II dec lar nuL <44764) .

• Leucă Aurel pierdut auto­rizaţie RATUG. O declar nulâ. (44892)

• SC Adim ar Im pex SRL a- n u n ţă pierderea carnetului CEO < u lim ită de sum ă seria de 001 n r. 230001 — 230050, eliberat de B anca Dacia Felix. II declarăm nul. (44893)

• SC Adimar Tmpex SRL a* n u n ţă - pierderea dosarului con. ţin în d actele societăţii, inclusiv certifica t d e : Înmatriculare nr. d 12/1234/93, eliberat de Camera de Com erţ şl Industrie 'C lu j. <44894)

• Rus P etru pierdut legitima­ţie serviciu. O declar nulă. ' (42276)

• P ierdu t bivoliţă 15 ani. G ă - . sitorului recompensă. Cheţa A.", H ăşm aş nr. 43. comuna Rus, ju ­d e ţu l Sălaj. (44682)

ADEVĂRUL DETCLUJMIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 4

asistenţă medicala

de urgenţă!Delegaţia perm anentă a ' Consiliului judeţean . Cluj ;nrc şansa

de ă dezbate, în şedinţele ei, probleme care, de zeci de oni, nu şi-au găsit rezolvare sau au fost ignorate. Este un- adevăr, exprim at de dom nul Victor Constantinescu, ' preşedintele, Consi­liului judeţean, în şedinţa de vineri, 3 decembrie a.c.Aşa este! . — ş i , am intita şe- re se află cazul de urgenţă car-

dinţă a o fe rit 'în că un argum ent . diacă • instruirea . personalului tn , ac es t' sens.: an a liz a . asistenţei, nemedical,- a celor care se află m edicale r.de urgenţă îr> bolile în preajma- persoanelor cu ma- cardiovasculare.' M aterialul, pre- "re risc pentru moarte subită car- zentat: de "dom nul , prof. dr. , Ni- : d iată pentru iniţierea măsurilor culae :StăncT6iu, ‘ d ire c to r 'a l In-'-;1 d e‘ bază ; de -suport al vieţii; de stitutului^ Inimii, a „radiografiat1'' -- resuscitare cardio-pulrtionară — mijloacele actuale., existente- tn -: plriă la venirea echipajului Sal- m um cipiul Cluj-N apoca ; de la . • văriis *• ' asigurarea pe âutosani- locul'de survenire V urgenţei.cârv "I tarele .'pentru’ Urgenţe cardiace, diovasculare grave '-pînă la' asîs*.' • cel' puţin' ţ)e< unităţile: corflnarie- ten ţa medicală dâ specialitate^'şl, ' ne, 'a cel p u ţin ' încă o persoană

• mai; m ult îdecSt atît, a ;merS spre. : , (asistent medical, Jnfirm ler-bran- m lezu l. problem ei: optim izarea • cardier) tfare'îm preună cu şofe- asistenţel medicale, . a ş a în c i t să . rul de pe autosanitară s ă . parti- a jungem -şă avem o reală - ş i; efi- ' cipe': la ' resuscitate, înregistrare cien ta „reţea de asistenţă tie ur- ecg • asigurarea,-în cHnicile ca- genţă. Şi spre acest aspect s-au re prim esc-urgenţe cardiace, de orientat • în trebările * şi-"discuţiile către u n cadru •medical- mediu,- ce au urmat, lucru firesc dacă- * Instruit’ să intervină, a unei per- ţinena seam â:* c ă '; România- are manenţe care* să; funcţioneze 24 u n ' ridicat procent — compara* • de ore din. 24. t iv cu ţările d in ju r — d e ’mor-- i discuţiile pe -această temă au talK ate prin- boli c a rd io v asc u la ri reliefat . o sumă ;de- aspecte; le- re (915 decese lâ 100.000! de 10-. -gate de optimizarea asistenţei, cuitori). iî - ’* ■* ' - medicale derurgenţă '(optimizare

Ceea ce- stă la rîndem înă; în ■; ce 'm erge în trei direcţii mari:' municipiul” "C lujiN apoca 'referi-' • orgariizare. eficientă, ;perfecţionaf:

tor' lâ asistenţa ' medicală:: .asis- . rea personalului, medical,-> d&ta-: ten ţă-fde ' u rg e n ţă ' asigurată: de ; / rea 'cu echipamente) şi au con-: Clinicile de Cardiologie,- Institu- : turat o ’ cale de soluţionare:, co­tu l Ipirnii, -C linicle. Medicale .1, : misia ;de. «' Sănătate .d in cadrulII, III, .IV , V, .Clinica de Recu- Consiliului judeţean va organi- perare — cardiologie există două - za şi ■ coordona o-întîlnire a tu- unităţi ‘ coronariene m obile,--in-- • turor factorilor, implicaţi.in-.con- tegrate în s is tem u l' urgenţelor . ; ere tiza rea asistenţei; medicale de medicale, d irija te priri apelul 961 urgeritâ'-(Dirccţîa 'Sanitară.' In- — ' S taţia de S alvare un num ăr ; stitutul ■ Inimii;' Comisia de car- de. autosanitare dotate, cu oxi- diologie, ■ Staţia de-Salvare, Spi- gen ş rc u truse de tra tam ent me- , talul Militar, Poliţie, Pomoieri), dicamentos fără posibilitate de - urmînd ca pînă în prima deca- monotorizare, defibrilare. pe: tim -- dă â . lun ii’ ianuarie: 1994> colec-' pul transportului. Aceasta fiind tivul constituit să elaboreze pro- stareâ concretă* dom nu l’prof. d r .- ’ gram ul: de 'optim izare.a asisteri- Niculae StăncioiU a sugerat cî- 1 ţel medicale de urgenţă. Lăsînd teva măsuri de : îm bunătă ţire .'a - ' l a o parte:complexitatea, pe ca-: asistenţei m ed ica le . de urgenţă: * re o presupune areaştă acţiune, creşterea - num ărului de? fire te*- două lucruri se pot face imeniat, îefonice la S ta ţia -d e Salvare şi. pentru că ţin doar de educaţia asigurarea în ' fiecare, tu ră ' a cel- ' fiecăruia: 'acordarea priorităţii în puţin două asistente sau. telefo- r * trafic ; pentru : maşinile Salvării

. nişte Instruite- pe specificul’ u r- ‘ (aici-e nevoie şi de sprijinul Po- gerjţei cardiace. • legătură promp- ■ > liţiei!), iar-apelui* telefonic care tă ; cu ' d ispecera tu l; de la Insti- solicită -intervenţia să transmită'

-tutui Inimii pentru preluarea, c o - - l eu U h-m iniiii'de. cuvinte datele municării cu autosanitara în ca- esenţialeXale:'cazului. " (F.S.) ; ; « • mea tas ’«*» « » ' «ae>. bn» «B» ibb o

Bonjurlsmul este o boală a „ti­nerei şi fragilei noastre democra­ţii" şi constă în pasiunea şefi­lor (mai mari sau mai mici) de a cutreiera continentele, în c ă u -» tarea de soluţii salvatoare pen­tru firmele pe care le conduc. Afectaţi de această boală post­revoluţionară sint managerii so-, «etăţilor: comerciale cu capital de stat, zonă în care valoarea . banilor este relativă. P rea pu- . ţin i > întreprinzători particulari . ■

;care,lucrează pe bani proprii îşi ’ permit, luxul de a r is ip i. tim p u l. , şi b ă n ii ' îh ' călătorii d u p ă : care n u ' se întorc decît cu poveşti şi, eventual, cu cîteva lecţii pe' care le pot ţine subalternilor despre cum ■ se munceşte în capitalism."

, Evident, cum muncesc cei de jos, că -a -discuta: "despre-ce; face -şe»

;,fu l:■ este t o .obrăznicie, greu- de~’ tolerat în - ziua de azi. :. ■

‘ Bonjurismul, pe’ lingă ' satis- ; facţiile personale ce 'le oferă-’ âu- '

torilor, constiflie' ş i ;0 soluţie e- ' conomică: îmbrobodirea salaria­ţilor (pe durată, mai m are. s a u . . mică de - timp) cu promisiuni - că’

1 vor., curge contractele de export. Aşa,s-a ajuns ca piaţa internă să -• nu mai fie prospectată,^nu se. mai interesează managerii dacă pe piaţa românească este sau .nu nevoie: • de., un- lucru,; dar., ş t i u - foarte bine cît costă. âcelăşi: pro^ - dus în Occident, cît d e : bine lu - '. crează. acolo clasa': muncitoare,., c î t ' de- tu m in ţ l : s în t . sindicatele :-

, etc’ După; cîteva. ieşiri afară, .

domnii manageri nu dreg econo­mia dar se întorc în maşini cu mărci de Invidiat, devin isfătoşi şl-1 pun la punct pe ignoranţii care n-au p u s piciorul în Vest. In plus, mai contactează şi ce­va firme care - de-a- dreptul sînt interesate să cumpere din Româ-

; ISPITELE TRANZIŢIEI

BonjurismuE

'n ia şi atunci lucrurile se’ schim­bă. Prin nevastă ,sa u printr-o

' persoană .de; încredere, manâge-■ r u l ' îşi face o firm ă' particulară ?care cumpără m arfa pe lei şi o vinde,: în exterior, pe ,vâlută. P î­nă .să . şe ^prindă ceilalţi de m iş-' care, jocurile sînt făcute, banii sînt intraţi în cont,. aşa - că a- bandorjărea funcţiei nu mai „în­curcă pe nimeni, cu excepţia fi'r-

-mei care 'a suportat' cheltuielile de deplasare.şi a ',înghiţit eăluş-i ca contractelor, ipotetice. în cele d in 'u rm ă, desigur, de vină este tot omul de rînd care n-a muncit curâ. trebuie, lucru parţial ade-

, vărat .şi .de , înţeles într-un cli­m at, de .abandon general. ’

Şi, ca un făcut; patima excur- . şiiior in străinătate se mai în- : soţeşt^ c u ;;pasiunea pentru ac- . tivitâtea politică - şi obştească.

Nu v in e ' omul" bine de la Berlin sau Londra că trebuie să mear­gă la d iverse 'şed in ţe de comiţii şi comitete, vorba lui nenea Ian­cu, sau ,la.r te m iri ce: manifes­tă ri protocolare. Şi uite-aşa tim­pul trece, leafa merge ~şi - socie­tă ţile plătesc. P lătesc. nu doar .cu banii irosiţi de bonjurişti, cl

- şi cu propriul fa lim e n t! Să nu cum va să credeţi . c ă i micii bon­

ju r i ş t i sîn t” vinovaţi,-.de maras- ' mul economiei 'româneştij " Nici 'pomenealăJ[ '■''R’âspuhdereâ - mare este"mâi sus, la centru.-Dar'şi-â- 'colo~ se îrftîmplă la .fel:, vizite pe

‘ toatie *v meridianele,-; - protocoale, 'documentări^ contacte, promi-

? siuni. Şi să nu .cum va să credeţi 'că to ţi şefii ~ J ’mariageri fac a-,~ şa cevâ.'M ai rm ult fca' sigur sînt excepţii, adică sint- şi din . cei care. şe ’, ocupă' în" primul -rînd cu conducerţâ, unei firme, ’uiţind de turism. .

» M. s a n g e o r z a n

mm r m nem e o a m a

U c i s c u 1 i n g u F a d e l e m n !

Copiii rezultaţi din reiaţii ex-: trâconjugăle : sînt expuşi, nu- de ' puţine ori, la situaţii neplăcute,' la .inevitabile pericole.-De ani de! zile, .Fullop Olga, preferă traiul î n . ..concubinaj şi a dat naştere mai multor copii. Cînd s-a des-; părţit de ultimul bărbat, instan-, ţa i-a încredinţat • spre îngrijire, pe Fulop Eduard. In tre tim p a acceptat să convieţuiască,, tot: în concubinaj, cu A lbert Sandor' lozsef, născut în . anul 1960, de. profesiune dulgher, domiciliat în Cluj-Napoca str. M uncitorilor nr.6. Locuinţa în care acesta s-a m utat a aparţinut lUi Fulop Ol-j- g a ,: stri' Albac nr. 12 Cluj-Na­poca, Micul . Eduard nu s-a "bu­curat de nici .0 ' atenţie din p a r-’ , tea noului ; venit. Astfel, într-o dimineaţă, Fulop Olga a plecai în oraş după cum părături şi l-a rugat pe A lbert să aibă grijă de copil. La un moment dat, co-> pilul a început î ă plîngă. In loc să-l trateze - cu aten ţia cuve­nită, A lbert a luat o lingură m are din bucătărie şi l-a lovit peste tot corpul. Reacţia copi­lului a fost, normal, şi m ai vio­len tă , şi, de. supărare, A lb e r t, i-a aplicat, cîţivâ .pumni îri abdomen provocîhdu-i o stare de inconşti­en ţă ; Cînd . a ‘ văzut că nu mai respiră, 1-a 'dezbrăcat şi l-a a- şezat pe o masă, unde a început, să-i; stropească cu apă rece spe- rînd câ In acest fel victima o să-şi revină'.'- Iri acele momente dram atice a sosit. acasă şi Fulop Olga care, văzînd iri ce stare se află copilul, l-a luat in braţe,

,1-a legănaţj. d a r " micuţul nu şi-a mal revenit, murindu-i în braţe.

. Cînd -l-a întrebat pe A lbert ce s-a întîmpiat, acesta a dat un-

răspuns fantezist: ;;L-am aşezat cu oliţa pe scaun şi am ieşit a- facă să duc gunoiul. Cînd m-am re în to rs. l-am găsit căzut jos pe pardosea", ’ Trucul la ca re ;Al bert a -recurs : s-a; dovedit lipsit de orice folos — pentru că; medicii leg işti au consemnat in raportul lor: „m oartea ' copilului a fost

_ violentă şi s-a . datorat hemora­giei interne prin . ruperea vaselor mezeriterice. Aceasta , a fo s t, ur­marea unor lovituri active âpli‘- cate. asupra corpu lu i'şi abdome­nului. Pe corpul -victimei s-au descoperit 13 leziuni .externe, o tum efiere. în . regiunea frontală produsă , priri iovire c u 'u n ' corp dur (lingură de lemn). O zgîrîie- re cil unghia pe .buza.‘superioară, patru echimoze', îri 'regiunea., o- brazului şi gîtului. " , ;

I r i : rechizitoriul . procuraturii . cît şi; în sentinţă*nr. 72 a tribu­

nalului judeţean, . vinovăţia ju ri­dică a lui A lbert Sandor a fost reţinUtă în urm ătorii " term eni: „Aplicînd lovituri repetate, cu mare intensitate, cu un corp dur, cît jşi cu m îinile şi picioarele, asupra unui copil de numai I an şi 10 luni, lovituri care au vi- zat zone alei corpului ce conţin organe vitale (abdomenul, capul)

. inculpatul a prevăzut şi •accep­tat rezultatul activităţii, sale '.— şi anume decesul victimei". . A-

.gresivitatea de care â dat dova- ! dă, un bărbat, un om matur, a- fsupra unul copil, consemnăm noiv îl< situează în afara sferei umanului. ’ Pedeapsa de ; 18 ani pe care i-a dat-o tribunalul re­flectă gradul de pericol social al faptei şi persoanei infractoru­lui. . ;

' ION GHERCIOIU

Ritmurile privatizării :•

In oraşul Gherla . / V - :Datele statistice de. la ? sfirşi-

-tul lunii noiembrie ne • ara tă , că în oraşul E lie rla . l a . acea dată erau înregistraţi nu • mai puţin de 338 de activităţi asumate de

• către în treprinzătorii. particulari. Cifra în sine nu spune prea mult despre privatizarea şi restructu­rarea din oraşul de pe Valea So-

- meşului M ic.. De aceea, adăugăm inform aţiei inţiale alte cîteva

’.detalii.- Astfel,- în ■ localitate- mai* .există 40 de-., asociaţii familiale şi 234 de - persoane fizice care lucrează- în sfera producţiei sau â prestărilor d e servicii. Totuşi, sînt puţini cei: care; au îmbrăţi­şat acest gen- de activitate.

Sub , aspectul- diversităţii pe domenii ,de activitate rar Ifi, difi-, cil să .oferim 'o imagine reală.

•Domină consignaţiile, boutic-uri*- le şi cîrciumile. . La rservicii, pon-

; derea • preferinţelor ■ întreprinză­torilor particulari sş conturea­ză a_.fi croitoria,, cizmăria,: tăbă- căria, zugrăviiul. In.,general, mi-

îc i i . meseriaşi provin; diri- catego­ria: şomerilor. ;da ţi;‘disponibili de cele două unităţi meşteşugăreşti; diri oraş, care în această perioa­d ă .d e tranziţie se confruntă cu destule problem e. - - r i "

; Foârte mulţi '.-p a r tic u la r i >au ;deschis diferite societăţi .bazate ,pe produse alimentare. Trebuie ;să rem arcăm din nou SC „Cup-r !torul de âu r“ SRL â ' domnului Ioan Suciu, care’ fabrică-cea-m ai bună pîine din oraş. La fel, să scoatem - în - - evidenţă eforturile celor doi patroni de la SC „Mon- real" SRL, care aduc un aport im portant la -aprovizionarea populaţiei cu mezeluri şi alte produse din cam e. „Tot aşa, nu­mai cuvinte de laudă'despre gră­dinarul Dum itru r:Dumitrov - (zis ,-,bulgarul") de .pa sţrtda Gîrlei, care asigură zi de zi o .bună a- provizionare„ a pieţii' locale • cu

■ zarzavaturi proaspete. Deci, ' sînt m ulţi oameni cu iniţiativă la Gherla. Aici. mai putem aminti pe d o m n u l'p a tro n Mihai Rusu, proprietarul SC ; „Tehnomedica".

. SRL, .care -prodiice diferite pro­duse de uz -m edicâl..-Puţini; au îm brăţişat-această meserie în ju­deţul-nostru!

• ■ ’ •' S^.EKEI.Y Csaba■?m* « » so» bb» .©sa» eeoss» csa mm m m asss ibem «ssa «bs>. w m wam .rasa 'm a -sar «as»

Rcaiifâţi fomenlale ^ ,

Oacă iarna ar fi avut ... clopoţei ?— Ce s-ar fi în tîm piat în această sltuatieV, l-am în­

trebat pe un specialist tn agricultură care, ameninţat şi el d e . . . unda verde, ezită să răspuridă. După ce însă îl promitem că-i vom’;respecta anonimatul, se în­ţelege de ce, continuă: ..

— I-a r fi aten ţionat pe mulţi dintre noi câ neînţe­legerile iscate de punerea în posesie şi de â lţă natură pot fi rezolvate şl mal tîrzîu, că eforturile (în această penurle .de . u tilaje şl . alte mijloace de muncă) trebuie de aşa natură dozate, tncît toate roadele toamnei să fie puse la adăpost. Că nu ne prisosesc deloc!

' — Acnm? • ■— Est« tîrzîu. Iarna-i Erea, omâtu-i m a re . . . aco­

perind pe zeci şi zeci de ha truda, celor care, aşa cum am mal spus, s-au lăsat copleşiţi de alte probleme, Im­portante şl ele, nici vorbă!, In detrimentul recoltării şl depozitării multor produse dln cimp şl livezi. Parcă ş!

-Vi--

Dunmez"u, v ăz în d ‘cită ură ş iz îz an ie ne stăpineste, şl-a întors fata de la noif

— Vă referiţi la merele rămase neculese în livezile ţi grădinile din Miceşti,-Crăieşti şi din alte părţi?

— Nu neapărat la aestea. Că dacă a r fi vorba -fiu- mai de atît, mai treacă meargă,' deşi, în piaţă, merele

’ se vînd la 120 .lei kg.- Mă refer insă la zecile 'de ha cu cartofi rămaşi sub .brazdă l a , Sănduleşti, Dacă „AGRO- MF.CUL1' nu a luat în arendă teren şi a văzut câ tim­pul o leauâ de miinH.şi .de, picioare,, d e .ee nu a dat în parte cartofii la oameni? Erau destui am ato ri.,Că a r 'f i cîştigat şi unii şl alţii. Nefăcînd acest lucru, cu-sau fă­ră ştiinţă, au -p ie rd u t şi unii şi alţii. Ia r a in te rven it, blestemata de optică c u . . . capra vecinului!

Ceapa este scumpă şl ea. Se vinde la 175 lei kg.' Cită n-a rămas în pămînt! După ploi a început diri nou şă înverzească. Oamenii- n-au scos-o. Credeau c ă . va veni vreme cu soare şl se va usca. A venit insă frig şl ză­padă. Cîte un solitar cu .un cărucior şi o furcă mai vezi pe o tarla sau altar, din Mihai Viteazul, încercînd . . . marea cu degetul. Zadarnică ş i-ta rd ivă trudă! Legătura, de morcovi şi mai i putini pătrunjei, te apucă groaza cînd încerci ^ o cumperi. Păcat că nu l-a apucat groaza pe cei care â u lâ sa t;in părnînt pe ha Întregi şi în gră­

V

mezi, acum depozite de zăpadă la M ihai Viteazul; ast­fel de legume valoroase!

Au ră ’nas în cimp mai ales la TUreni şi la alţi ce­tăţeni şi asociaţii tulei şi pe alocuri cu ştiuleţi. Dacă sîn t în picioare, zic' unii, aceştia mai pot fi- recuperaţi; Aşa o fi. Numai sâ nu dea ciobanii cu oile în tarlale!

.Dar în ce fel şi cu rezultate v o r 'f f recuperate celelalte verigi tehnologice, peste care s-a sărit din motivele ară tate mai sus,: pentru a se putea in tra în normal, la prim ăvară, cînd va fi declanşată campania agricolă?

. . , Dacă lam a ar fi a v u t , . . clopoţei? Âtunc} poate no-am fi deşteptat la tim p (şi cită nevoie nu avem de

• dpşteptare în aceste-zile de cum pănă?),, poate .stăteam rnal bine şi cu Indexările, poate şl „Caritasul" ar fi

. fost lă.sut în pace să ne mai dea. o brumă de speranţă în această iarnă venită pe nepusă-masâ^. i; poate. ..; dar iarna-i g>-ea, omătu-i m are şl gerul te pătrunde în oa­se ’ fiindcă-căldura s-a dovedit a fi un ; panaceu pentru cei cu punga doldora şi nicidecum pentru cei cărora gu -- vernan tii1 şi parlam entarii le-au mai acordat cite SOOO Jei pe lu n ile .d e Iarnă.’ Un pal p e n tru . . , salvarea îne­catului! ;

Ion COliDOŞ

MIERCURI; 8 DECEMBRIE, PAG. 5 ADEVĂRUL DE CLUJ

■ ? IC O A N A D I N S T E AReconstrucţia' ortodoxă este în

m işcare. Poale niciodată nu a a v u t uri; asemenea dinamism şio asem enea necesitate pentru ce înseam nă spipitunlitatea româ­n ească-p en tru românii depărtaţi a t î t ; de m ult de ea. A fi român . nu înseam nă a fi naţionalist, dar m işcările sufletului sînt asemeni . ierb ii; sau -mierii,, asemeni; sim­plei mişcări a arcului în ju ru l cuprinsul său, -asemeni- În­truch ipării. -rugit noastre eterne. Şi dacă rom ânul a vrut sâ vadă lum ina nu s-a sfiit s-o facă în' fe lu l "său. ICOANA. S irrb o l, al sp iritua lităţii ortodoxe , expozi­ţia -de-,Ia . Mu/eu) d(* Artă Ciuj- Napoca este, de fapt, un dar şio în trupare ;a ceea ce . poate fi tineretu l nostru ' despre acel Si­n e pogorit prin ani. E vorbîi de „Liga Tineretului Ortodox - Ro-? m ân“ ; (filiala C iuj-Napoca).. De-

.s ig u r , alături este . Muzeul Ar­hiepiscopiei Vadului,. Kt-lencului.

*şi Clujului, .m ereu prezent. Pă­rin te le Ioaiv.:Bi<’ău, uri suflet îri sufletul -bisericii ortodoxe, pre­cum şi- De. Gheorghe Mîndres- cu s-au tInqrijit- de puterea me­sajului acestei-expoziţii.-- nostul ei firesc este • înţelege-^

rea unei frumuseţi ce ne-a fost ascunsă sau măsluită. Icoanele

-estice sint, prin. existenţa lor, un fel de „front cultural", o rezis­ten ţă reală/ De aceea, prin fes-' tiva lu l „FILOCALIA" ş i’ măi a - les p r in . această expoziţie cîş- tigul ■ credinţei: este din nou un semn al pu terii credinţei răsări­tene.;-:' ■ ■: .

PLASTICA

Ortodoxismul ca imagine a fost întotdeauna luminos. Culorile calde şi calme se regăsesc şi în

-aceste lu c ră ri ' ce sîn t frum useţi 'dedicate 'sărbătorilor creştineşti: sărbătoarea naşterii D om nului. lisus. S int mereu , persistente i- magiriile Maicii Maria 'cu ' Fiul, a Arhanghelului Mihai, a tot ceea ce poate. * reprezenta imaginea Crăciunului; Ca emblemă a aces­tei expoziţii a r putea fi aleasă

' M aria cu Pruncul,; în cel m a i; suplu stil: -bizantin. Penţru _ că această durere, răceală domina­to a re - ş i 'l in ie exactă fac ca au ­ru l sau simpla culoare, să: aducă tă ria şi liniştea credinţei; Desi­gur canonul e canon şi e l se îm ­

plineşte prin penelul unui Pai- sie din secolul XVIII s a a .u n alt călugăr din a lt ' secol. Practic, icoanele râmîn înafara timpului pentru că ele reprezintă un ar­hetip al credinţei. Repetabilita­tea lor înseamnă de fapt unici­tatea. Marele Anonim este pes­te tot îri această excepţională expoziţie ce cuprinde' şi o uşă de a lta r şi o cruce, poetizate în linia simplă şi dură a omului de' neîntors. Dedicată naşterii, dom­nului şi fiind de fap t un poem anonim scris pe lemn de cîţiva călugări, obscuri, pierduţi în

; tim p, nemuritori prin spirit, i- coanele sîn t reprezentarea ' ace-

l lui geniu extrem de clar in ex­presie şi foarte exact în ceea ce vrea. să spună. Icoahele expu ­

n e acum la Muzeul de Artă din Ciuj-Napoca, ■' adunate d in ' cele mai bune colecţii (expuse în .bi­serici) din Transilvania, sîn t' o izbindă a sufletului ortodox. „Trinitatea" este exprim ată cu migală şi bunătate. înţelegerea este totală. Şi de aceasta tre­buie să ţinem seama: un oare-

;care: cu puterea creaţiei, prin . credinţă, poate să înţeleagă mai

m ult decît un simplu „rafinat11. Asta e . poteca; Numai că acel anonim a creat prin rigoare un stil. Era oricum un om. ,

• ■ Dorin SERGHIE

D oi a r t i ş f i , p r i e f e h i a i c lu j e n i lo r :

; AUGUST5N Şi MIHAI ALMĂŞANUS în t foarte -rare cazurile' cînd

doi sau mai mulţi fraţi au ajuns artişti de-, valoare. Este şi ca­zul -fraţilor;, Augustin şi Mihai Almăşanu* solişti de operă, ca­re au-prile ju it publicului specta­to r :clujeanv, satisfacţii deosebi­te. I n a c e s te zile încărcate de istorie *(26 noiembrie şi: 1' de- , cembrie) Augustin şi Mihai 'A l­m ăşanu au; ajuns sănătoşi la fru­

m oasele ' vîrste \ de - 85 şi 80 de ani. Ne sunt vii în memorie si în sensibilitate momentele 'd e " dramatism , dar şi de veselie din atîtea ro luri-in terpreta te pe sce­na -Operei Române d e , aceşti doi „prieteni, ai clujenilor11. în tr-a - ' devăr, Guşti şi Mişu Almăşanu- s-au implicat, prin arta lor, în v ia ţa sufletească a multor spec­ta tori din cetatea noastră. Pro­veniţi din M intiul Gherlei, fra­ţii Almăşanu, fii ’ de ţărani în gospodă. 'v ; cărora num ărul co- -p iilo ra fost mai n \ire decît nu­m ărul jugărelor de pămînt, au cucerit prin . /m u n c ă şi talent trep te le ; înalte a le artei. Poate ■ tocmai, de,1 âceea, fraţii ■ Almăşa-

n u ,: a tunci; cind unii conducători ai ’ O perei- Române au încercat să le fringă aripele talentului dat de j Dumnezeu, jiu ş i-a u . a- plecat capetele şi au „lup tat1* prin forţa lo r , sufletească pen­tru apărarea prestigiului scenei româneşti ardelene. Intr-adevăr, Augustin şi Mihai: A lmăşanu au ' fost modele de conştiinţă şi e- tică profesională; artistică. -.Prie­tenii acestor^-doi artişti'"..clujeni îl întîlneşc şi astăzi pe- Mihai Alm ăşanu cu acelaşl- zîm bet ca odinioară, . mereu cu vorbe de spirit care-1 menţin cu sufletul tînăr; .Dacă am : reuşi s ă , ler>ăm realizările lor artistice; într-o. axă

- de tensiune muzical-dramatică, am găsi o gamă completă de stări sufleteşti pe care- arta cîn- tu lu l le poate destăinui oame­n ilor: Otello, Calaf (Turandot), G herm an- (Dama de pică), ro­luri de m are dram atism pe ca­re artistu l em erit Augustin Al­m ăşanu le-a înerestat.: tn memo-

' ria spectatorilor. La fel, ducele de M antua (Rigoletto), Contele Alm aviva (Bărbierul din Sevil-

-laş. -Vnşek (Mireasa vîndută) şi altele, pe care Mihai ;Almăşanu

- le-a conturat cu talent; Nu; -pot să uit destăinuirea ; pe care nii-a făcut-o' un bariton din Cehoslo­vacia, care «punea despre ma­rea realizare actoricească ş! vo­cală a lui''M ihai. Almăşanu în rolul Vaşek, rnenţionînd ; faptul că în ţa ra lui Smetnna compo­zitorul opere i„M ireasa vîndută" nu există un aşa interpret de valoare. Spectatorii clujeni m-au rugat să transm it); prin interme­d iu l ziarului, celor doi artişti "ai flaţi la vţrstele frurcn-ise ale a-

•riilor. încărcaţi cu aolauze,. un sincer „La mulţi ani". ' -

Enviliu DRAGEA

LA ALBA-IULIA

Conducătorii color doua biserici româneşti

s-au îm brăţişatCuvântul liturgic ne obligă sâ

vorbim nu numai despre ceea ce dezbină pe români, _dar şi des­pre faptele care rie unesc în ac­ţiunile închinate destinului ro­mânesc. Cele două biserici su- . rori rom âneşti — ortodoxă şi .

“greco . catolică (unită cu Roma) au fost im plicate profund în procesul M arii Uniri de la 1918. Citim n v o lu m u l: „Marea Uni­re de la I Decembrie 1918", e-, d ita t de Biblioteca Despărţă­m ântului Asociaţiei ASTRA diri . Bucureşti în anul 1943 (pag. 130): „După discursul lui Iuliu Hossu (episcopul şi apoi cardinalul B i- . sericii -Unite cu Roma — n.n.) urm ează îm brăţişarea eu presfin- ţia sa Miron Cristea-(episcop or­todox — n.n.), atunci, episcop de Caransebeş', Ini; faţa mulţimilor entuziaste, care aclamau, şi plin-.' geau de bucurie. Preasfinţia Sa

-a adăugat cuvintele: „Pe cum ne vedeţi îm brăţişaţi frăţeşte, aşa să răm îhă îm brăţişaţi pe veci toţi fraţii Rom âniei11'. Pentru mulţi români ~ această dorinţă sfântă a "episcopului Miron- Cristea ne ; apare astăzi ca un jurăm ânt în 1 faţa - is to rie i,' pentru- că numai uniţi în realizarea, aceluiaşi ideal , vom’ putea păstra Carpfjţii, Du­nărea şi Nistrul. Timpul' de di* naintea şi de după Unire a în­scris m ulte fapte de colaborare între cele clouă biserici. In 1848,

- la ' Blaj, pe Câmpul Libertăţii; '. Andrei ' Şaguna, episcopul Orto­dox, şi Ioan I.emeni, episcopul greco-catolic, au prezidat Adu­narea Naţională a .celor două organizaţii politice şi culturale .

S - Partidul' Nnţionăl Român ş iA ASTRA, Ba m ai mult, - epis- copul ortodox Roman Ciorogaru.: - in lucrarea sa „Zile trăite'* a - ; fifm ă că ; „preoţii; ortodocşi şi greco-catolici se înlocuiau ; unii

„pe alţii la slujba religoasă, când :

lipseau : din comună" (citat din „Tribuna" m v 48/1993. Se c u -- nosc în continuare acţiuni, fră ­ţeşti de colaborare a acestor două biserici şi in perioada d intre

, cele două războaie. _ Episcopul Iuliu Hossu declara in 3 decem­brie 1932 în faţa unei mari mul­ţim i de rom âni: „Noi aici am fost d in veac, aici suntem şi răm ânem . România pe veci în ­tregită şi nedespărţită Întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu o a-

. parăm cu orice jertfă". Se mai pot enum era şi acţiunile de co-~ laborare între episcopul Iuliu Hossu şi Nicolae . Colan . (orto­dox) în crunta perioadă a ocu­paţiei maghiare a Ardealului de nord. Acestea s-au concretizat p rin participări comune la dife­rite serbări şi ceremonii p e n tru , că atunci se înţelegea că am bele biserici au un: singur şi acelaşi Dumnezeu. Se cunoaşte 'foarte- bine că- actul punerii îri ilega­lita te a Bisericii. Unite..cu Roma în anul 1948 a fost o hotărîre satanică a. regimului “comunist. Iv-te posibil ca acest act de te­roare comunistă, care s-a soldat cu m artirajul bisericii şi a epis- copilov ei, să se ;perpetueze în zilele noastie sub a lte ; 'fo rm e de opresiune, îri plină desfăşu­rare a noii Tioastre .democraţii cîsti ată, prin curgere : de sînge românesc nevinovat? A accep­ta acest act terorist însemnează fără dubiu o 'colaborare cu cei fără de Dumnezeu!. Iată .în să că istoria aduce în faţa oame­nilor fap te1 în favoarea spiritu­lu i frăţesc. I-a -1 decembrie 1993, ;la m anifestările; de la A lbâ“ Iu ­lia, conducătorii celor două bi­serici se~ îmbrăţişează - din nou. Patriarhul- Teoctist se- îndreaptă spre; episcopul George Guţiu in­tr-un gest de suflet, v ' ; -

Emiliu DRAGEA,

C u l t u r a f T a n c e z ă p ă - t r u n d e şi î n G h e r l a< _Tn cadrul ultim elor întîlniri a Asociaţiei de prietenie ■ Gher­la — ' Izeure, - s-au ridcat 'multe' problem e şj proiecte privind dez­voltarea schimburilor " culturale d intre cele două localităţi;: Dacă

.francezii au avut ocazia să cu- nbască valoarea -inestimabilă a ! folclorului someşanS şi inegala- • bilele icoane de la Nieula, iată, că în perspectivă se întrevede organizarea unor acţiuni menite

să contribuie la cunoaşterea1 mai aprofundată a ' culturii şi din Franţa. Astfel, unii dintre mem­brii aces te i; asociaţii de priete­nie şi-au propus deschiderea u- nei biblioteci de cărţi franceze şi lucrări îri; lim ba rnmână des­pre civilzaţia şi cultura france­ză, un Centru cultural francez,' unde, se vor organiza şi expoziţii d e a rtă plastică! Un cadru op­tim l-a r oferi Biblioteca orăşe­

nească, instituţie cu o p rez en ţă . . activă în cadrul activităţilor e- ^ ducative din o raş .'' . j P rin tre - primii artişti plastici

am atori,-care şi-au exprim at do- «• rin ţa de a expune lâ această bi­b lio te c ă , . se > află şi c p t .: M ircea ■

CorăBeanu de' la Penitenciarul din localitate, 1 unul d intre cei m ai activi membri ai asociaţiei măi sus amintite.

: ■ ; - ; , ; , SZEKELY Csaba

• * «NYJnAXNY © ‘Tr'R ACSÂD

csdj r.vyio ■? - i-V E R T E S » LE

'•POCSAJ8 E D 0 • m £Z0 P £ i

«ZSAKA OARVAS* «VEKE; 0

KOROSSJEO- I .0RA0EA !<AC-*R» W,“ T »SZ4l U

HOMOftOO »K-----"{

e CSfftOEHUJF,\UJ - *SATV MARE

■i .Va

•S A R K A D Î : 1 KERESTUR /

B E K fS » MEHKERţK «SALONTA , CEKâS CSABA» J « O rU lA

MSOGyES-BOZDAS'</■:. • « "• jj MABVAR • i. . CSANAD

MAKO»

KETTSVHA3 ARAD

• TIMIŞOARA IQr

iie t tfo A .. .» *, •Şcoli ortodoxe

, romaneşti«Şcoli greco-cato

lice romaneşti

' O problem ă mai puţin lăm urită astăzi este istoria co-~ m unităţii româneşti din Ungaria, necesară pentru a în­ţelege adevărata dimensiune a dramei acelei părţi a nea­m ului; nostru răm asă dincolo' de graniţele naţionale diipă Marea U n ire 'd e la 1918. Un întreg şir de comu­n ită ţi româneşti, care în trecutul istoric aveau biserică

şcoală românească, reuşind să-şi păstreze identitatea etnică, după 1918, datorită vitregiilor la care au fost

' supuse, a u - fo s t maghiarizate, românii fiind persecutaţi num ai pentru că ţineau la limba, tradiţiile, şi credinţa . strămoşească.

Tn anul 1923 un tînă r m em bru al fam iliei'M arcu, cea. mai dt- vază din Cenadul Unguresc (Magyar Csanad) şi anum e Ioan, pentru câ în 1919 a fost auzit cîntînd rom âneşte şl strigînd' „Trăiască România Mare", a fost a resta t în urm a unui denunţ şl dus la închisoarea din Seghedin (Szeged) unde a s ta t peste tre i ani pentru aceste „delicte". Am ales acest caz simbolic din m ulţi­mea de suferinţe Indurate după 1918 de românii de dincolo, pentru că el redă cel mal bine expresia emo­ţionantă ş i : devotată de apartenenţă la neamul său, a unui tînăr, aşa cura l-a 'c re sc u t familia,» obştea ru ra lă în care trăia şi educaţia şi cultura prim ită în* şcoala rom anească pe care a urmat-o.

- Ce s-a întîm pîat însă cu şcolile româoeşti din loca­lită ţi râm ase dincolo după 19187 Practic au: fost desfiin­ţa te toate şcolile ortodoxe şi creco-catolice şi nici în cele de sta t nu se preda, m ăcar facultativ, rom âneşte. Dacă ' aceste comunităţi ale românilor de dincolo au g rav itat pînâ la Marea Unire în Jurul centrelor spirituale şi culturale româneşti ortodoxe şi greco-catolice ale O ra-

, diol mal cu seamă, dar şi ale Aradului, Careilor, ori oraşului Satu Mare, de astă dată ele s-au văzut com­plet izolate de vechile lor, episcopii de cate au ap a rţi­n u t sute de ani şl spre care se îndreptau altădată, a traşi

.d e m irajul elevatei lor vieţi naţionale. ,Cunoaştem astăzi* un num ăr de 34 şcoli confesionale

româneşti: 19 ortodoxe şl- 15 -greco-catolice. (Bineînţe­les, num ărul lor trebuie să fi fost cu mult mai m are şl problema răm îne de cercetat). ^

Să începem chiăr cu satu l lui Ioan Marcu, tînăru l sus-am intit, care a suferit peste trei ani de tem niţă pen­tru că s-a cortsiderat român, aşa cum au fost moşii şl strămoşii lui. In Cenadul Unguresc, din judeţul Cenad funcţiona pînă Ia 1918 o şcoală confesională ortodoxă

.românească. In ciuda denum irii, s a tu l 'e ra locu it-în cea, mai m are parte de români. După statistica oficială ma­gh iară-d in 1890 aici locuiau 1689 de români, 716 sîrbi,' 591 unguri, 51 germani,; un slovac şi 40 de a lt neam (evrei ş.a.). Dintre aceştia ortodocşi erau 2438 locuitori, greco-catolici 41 şi ceilalţi — romano-catolici, reform aţi, clţiva izraeliţi şi luterani;

Tot în judeţul Cenad m ai funcţionau două şcoli ro- .m âneşti pînă la 1918: tina - ortodoxă -în Bătania (Battă- nva) şi una greco-catolică în Macu (Mako). In Bătania locuiau, .conform aceleiaşi statistici de la 1890, un num ăr de 1637 de români, Iar în . oraşul Macu doar 53 (?), deşi la rubrica greco-catolici s în t înregistraţi 1395. Biserica greco-catolică românească; din Macu a fost ridicată în ■1776. , ,■ ,

In judeţul; Bicliiş (B£k6s) pînă la 1918 funcţionau 7 şcoli ortodoxe rom âneşti: trei în oraşul Giula (Gyula), două în Chitihaza (K^tegyhâza), una în tîrgul Bichiş (B6kds) şi una în Bichiş-Ciaba (B6k6s-Csaba). Gitila a fost un ora<5 românesc, cu şcoală românească atestată încă din anul 1796, cînd preot era ‘ Popa Pavel, - scris astfel In documente. La 1890, potrivit statisticii oficiale, în G iu la ,'cen tru de judeţ, locuiau 2769 români, în Chi­tihaza 1637,. în Bichiş 89 (7) şl în Bichiş-Ciaba 135 (?). Această - statistică- oficială ungară m inte în mod vădit, mai ales pentru ultim ele două localităţi în ceea ce pri­veşte etnia, deoarece sla -ru b rica ortodocşi In Bichiş sînt înregistraţi 493 (la num ai 89 români şl 2 sîrbi?), Iar în Blchlş-Claba 443, unde erau şi 176 greco-catolici (la

: numnl 135 români, 9 ru ten i şl 9 sîrbi). Astfel apar drept unguri numeroşi ortodocşi şi greco-catolici.'. ,

(va urma) 'r ' .... Vasile LECIIINŢAN

ADEVĂRUL DE CLUJMIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 6

„40 de ani de cercetăriin i»

'A l doilea simpozion satelit' • organizat de Clinica de boli pro­fesionale, este dedicat pneumoconiozelor şi, după cum îmi spu­nea domnul prof. dr. Aristotel COCARLA, şeful Clinicii, «este un simpozion aniversar, anul acesta îm plinindu-se 40 de ani de la prima monografie -românească: „Silicoza • şi silicotuber-'

■ culoza", avînd ca. autori prestigioase figuri ale şcolii medicale Clujene; . prof. Leon Daniello,- dascălul ftiziologiei româneşti.

. prof. Salvator..Cupcea, fost profesor aL catedrei' de igienă a U.M.F., şi -profesori Leon Prodan, fostul şef al catedrei de me­dicina muncii.

- — Care este sifiiaţia îri teri- toriu?

— Am mai a tra s . atenţia asu­p ra 'acestu i grup m are de afec­ţiuni. Cu riscul de a mă repe­ta, ' ţin să subliniez, că noi nu «unoaşlem; care este, ' numeric, situaţia pneiimoconlozelor. Nu cunoaştem epidem'iologia, inci-

’ dşnţft acestor afecţiuni. - ş ti ţi cu m ' se proceda anii trecuţi, a- ceste date nu trebuiau ; declara­te, nU ’ trebuiau să figureze boli profesionale.' In ultimii doi ani înregistrăm o creştere explozi­vă, de, 20 de ori. S în t m ult m a l ,

1 m ulte cazuri, n a le cunoaştem., pentru că n u toţi cei ce fconduc întreprinderile ce implică rise

' pneumoconiogen sînt pătrunşi de ideea de. a yeghea asupra să , nătăţii muncitorilor. Sănătatea . trebuia să fie mai mult în a- tenţia sindicatelor. . ■

— Puteţi nuanţa? •—• Nu se fac controalele pe-

• riodice. Avem internaţi mineri1 în special, care nu au mai fost

. ' „văzuţi*1 medical de 'peste , zece an i!'M ai m ult^decît minerii, ri­dică serioase probleme • în legă-

- tu ră cu pneurnoconiozeJe o : aită categorie de muncitori, cei ,d iri industriile de suprafaţă/ ce i din turnătorii.; Cîteva întreprinderi a u . e f^ tu a t controlul Integrai al muncitorilor: Casirom ;■ Turda, Cimentul Turda, Armătura Cluj FIM ARO'— aproape integral, celelalte...- 1 ■ -■■■-■■

, Condiţiile . de ; muncă . . .— Total deficitare'. Majorita­

tea întreprinderilor au în -do­

tare echipament'- de protecţie depăşit, uzat. Pentru moderni- zare sîn t necesare investiţii se­rioasei m ari, e o situaţie ce nu poate fi rezolvată de azi pe. mîine, în ' această etapă. -In pneumoconioze un rol m are îl are şi calitatea organismului, potenţialul biologic diferă sub aspectele imunologice, tare. ge-

• netice. Cei tineri sînt şi cei mai expuşi. , A par carenţele alimen­tare, dublate de un comporta­m ent deviat — tutun şi alcool. Iar problemele de- tratam ent în pneumoconioze sînt destul - de deficitare. O pneumoconioză in*

.stalată nu poate fi recuperată. S& poate face cu rezultate - bu­ne tratam entul complicaţiilor. Dar mijloacele de, care dispu­nem pentru tratam ent sînt. sub

' orice critică. Eu nu fac politică, po­litica mea e sănătatea oameni­lor^ clar sînt total nemulţumit de modul în care actuala con­ducere şi Guvernul ■ văd pro-

' blemele sănătăţii în - colectivi­tăţi. Fără" nici un fond nu. se pbate face nimic. Problema .bo-

-.-.Iilor,', profesionale, a .pneumoco. niozeîor; es te1 de * competenţa patronatului,, care ştie mai bine decît i se recomandă de i a .. centru! Centralizarea frînează iniţiativele bune.^ . P rin -teniaticile abordate, ne oprim";- la: diagnosticul radiolo­gie, evoluţia, complicaţiile afec­ţiunii., .Prin acest simpozion pre­gătim,> pentru anul viitor, -cel de al doilea congres naţional de,medicină a muncii. . ,. -

Domostene Şofron

Jl E 3 C 3 E 3 a C 3 O C 3 C 3 C 1 1=3 3=1 C 3 Q E 3 E 3 E 3 E 3

P R O B L E M E L E D E IN V A Ţ A M IN Ţ : ÎN A T E N Ţ IA P . tif. S R . PE© mm®

La şedinţa Consiliului Municipal al PDSR C luj-, Napoca au fost puse în dezbatere., problemele actuale ale învăţăm întului preuniversitar dm municipiul Cluj-Napoca. S-au avanşat propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii şi prevenirea unor fenomene care pot a l t e r a - calitatea proce­sului Jnstructiv-educativ. Dintre propunerile for-, mulate de participanţii la discuţii reţinem ca im­portante următoarele: / .. * . «

1. In desfăşurarea; reform ei; învăţămîntului să •se asigure , pronţovareo activă a cadrelor tinere, formate în .condiţii de,; instrucţie mai- moderne, cu o mobilitate mai bună şl un. interes sporit fa­ţă de nevoile.de modernizare a învăţămîntului:

2. îmbunătăţirea modului de promovare a ca­drelor de conducere,. astfel ca propunerile Con­siliului de conducere să se facă pe bază de liste, din care Inspectoratul să aleagă conducerea^ du­pă criterii de competenţă; . ', 3. împărtăşim preocupările .'Inspectoratului' şco­

la r , ale conducerii şcolilor- de a exercita un con­tro l 'd irec t şi cu exigenţa sporită asupra calită­ţii procesului Instructiv;' paralel cu promovarea unor forme, procedee noi de educaţie în şcoală; , şi în afara-ei; ■

4. Pentru menţinerea şi ridicarea nivelului ac- , tual de instruire a elevilor este de mare actua- ■: litate acţiunea, de a organiza în continuare ates­tarea s tuturor cadrelor- didactice, periodic, din 5 în 5 ani. în faţa unei comisii cu ;cadre de înaltă competenţă. : •••'. ■ • *

- 5. De mare actualitate este 'restructu rarea ra­pidă a planurilor de învăţămînt, ;a- programelor şi manualelor şcolare, eliminarea supraîncărcării ' - cu ■ informaţii nesemnificative, încorporarea" nou- - tăţllor ştiinţifice, a cunoştinţelor fundamentale cu valoare predominant formativă, ?strîns _ legate de pregătirea practică a elevilor şi -'în , concordanţă ~ cu cerinţele economiei de piaţă;

6. Iri contextul restructurării programelor con-' siderăm necesar să capete un loc -mai important în conţinutul lor Informatica, electronica, auto-

. matizarea, elemente privind metodologia' cerce-' tării etc.. învăţarea elevilor de a lucra cu teh­nologii m oderne.; aşa cum ele se regăsesc deja in practică;' ■ ; - . ^

7.. Prin conţinutul procesului Jnstrudtiv-educa- tiv se impune ‘stim ularea unei viziuni noi pri­vind motivaţia învăţării şi pregătirea ^ pentru muncă, integrarea u lte rioara-a elevilor în noile condiţii oferite de economia de piaţă; ■' 8. Pentru a întări respectul; elevilor faţă de

şcoală- şl; slujitorii e i / propunem organelor cu ; drept d e : decizie să interzică introducerea' si con­

sumarea bătunirilor ' alcoolice ţ ţ n şcoală, 'indife­rent de natura acţiunilor onomatistlce, comemo­rări, sesiuni ştiinţifice, vizite etc.

■9.1 Pornind de la unele aspecte sociale' şi eco­nomice ale învăţăm întului,propunem revenirea la

uniformele şcolare ■ p e n t r u învăţăm întul primar şl gimnazial, elim inarea vestimentaţiei de extrava­ganţă şi podoabe lâ elevi şl în condiţiile. sub- venţionării unei părţi d in preţul uniformelor, acestea devin practic m ai - accesibile pentru elevi,' cu-im pulsionarea şi a activităţii firmelor ce con­tractează producţia lor; • /'"■>"

10.. In condiţiile actualei- se Impun * măsuri tir. gente pentru a preveni şl elimina cauzele ce duc la apariţia fenomenului de analfabetism îri rîr.- dul tineretului, .prin acordarea ‘burselor, seml- burselor, alocaţiilor, în funcţie de prezenţa şi rezultatele la învăţătură, adoptarea unor .forme noi de sprijin a elevilor diri familiile -nevoiaşe, . din localităţile cu condiţii grele de şcolarizare;

11;* P en tru 'a promova tradiţiile -româneşti şi ce­rinţele învăţăm întului taodern recomandăm men­ţinerea laicizării învăţăm ântului de stat, respin- g*erea prozelitismului de cult în -educaţia elevi­lor, concomitent - cu ' înlăturarea, oricăror tendinţe de politizare a învăţăm întului; ' ' '

12. înfăptuirea principiilor -democraţiei" îri do­meniul >învăţăm întului presupune ca şcoala să fie deschisă în mod egal pentru toţi cetăţenii, de aceea unităţile de învăţăm ânt nu po t-fi exclusi­viste, izolate, pentru anum ite categorii de elevi,

.pe criteriul lim bii de predare, ci ele să aibă un caracter deschis, cu ’ acces "egal’ pen tru ' toţi ele­vii, coristituindu-se' unde este cazul clase pe limbi de predare în unităţi şcolare 'cu o structură mix­tă nu după criterii etnice, care Isă reflecte de fapt structura -etnică a populaţiei din localităţile respective. \ - ' - ■ ' - . .? 13. Instruirea practică" a '.e lev ilo r d in - liceele industriale, şcolile profesionale şi şcolile câmpiei

• mentare (de ' ucenici), desfăşurată în atelierele şcolare, este necesar să fie completată, cu efec­tuarea practicii. îri unităţile economice’ de stat ş i . private, acestea participînd efectiv 'la acţiunea' de patronare şi sponsorizare a şcolilor, pregătind sub aspect practic şi educativ integrarea în mun­că a absolvenţilor. . . . - ' r

14. Pentru a evita abandonul şcolar, determinatde faptul că mulţi copii nu. fac faţă • cerinţelorprogramelor. .de învăţăm înt, asimilînd cu ‘ ."multă greutate cunoştinţele complexe .la diferite , disci­pline, propunem diferenţierea unor forme de în-,

i văţămînt,-'-..cu un nivel diferit de complexitate, care să ofere condiţii “ de instruire, promovare şi

■ pentru aceste categorii de elevi. V! * '. In legătură cu problem atica m enţionată -Invitam

specialiştii din_ învăţăm ântul preuniversitar "la un schimb; de opinii, în presă s a u ; direct la sediul

-P.D.S.R., din Str. 'Eroilor nr. 2 cam. 4—5. După schimbul de, idei, o ' sinteză ”a : propunerilor îm- bunătăţile - urmează să > fie transm isă ;Trispectora-

• tului şcolar şi Ministerului învăţăm întului. \Departamentul ştiinţă, cercetare, - învăţămînt * al Consiliului Municipal — P.D.S.R. Cluj-Napoca

D ,e ce e s le ră u fam tit^ fe â r t ie n il P o ia n a ?

•'î*.j'..— -

% !

Aveam să primim răspuns la această întrebare parcurgînd materialul;, semnat, de domnul : mr. Ioan Kus, şeful, poliţiei din Turda, urma să fie analizat, într-o şedinţă , a Consiliului lo. cal municipali ■ . ;

.Penţ.-u - cunoaşterea,- >combate- ■ rea şi stăpfnlrea . stării infrac­ţionale în aceşt cartier, în a- eest an; . poliţia a organizat - şî efectuat ; douâ, razii de amploa- re în care au fost antrenate şi efective ale Batalionului de- jandarm i din Cluj-Napoca, t r ­acţiuni şi 137 controale, toate vizînd, ” în principal, anumite familii de romi, > pe -cei neîn- cadraţj. în muncă şi pe c e i : cu-_ noscuţi că sînt pretabili la . să- vîrşlrea'' unor fapte antisociale..

Iată şi cîteva constatări des­prinse cu ocazia efectuării a- eestor Veritabil»-... „pieptănâ- tu r i“: 31, fapte contravenţionale la Legea rir. 61/iU comise de • persoane; din etnia romilor ce

: locuiesc .pe strada M argarete­l o r şl 16 persqane sancţionate

potrivit Legii nr. 51/71, pentru : încălcarea prevederilor privind

•regimul domicilierii; a lte 12 In­fracţiuni de furturi din avutul p rivat (biciclete, sum e de bani, păsări, animale, legume, bău­tu ri alcoolice) şi 8 furturi (le­gume, cereai* din cîmp şi ma­teriale de construcţii); de la di­ferite soclefăţl comerciale cu capital de stat. Toate - aceste fapte antisociale au fost sanc­ţionate confoms legilor - in vi­goare. P rejudiciul, cauza t. avu­tu lu i , privat a fost recuperat într-o proporţie "de 80 la suta,\

; la» cel dip,., avutul public în

proporţie - de ■ sotă la • sută. La săvîrşirea' acestor -fapte penale au participat, 37 'infractori, din-- ti-e • care 20 recidivişti, 7 minori proveniţi din familii dezorga­nizate sau " lipsiţi de , suprave­ghere şi alţi 10 indivizi.- Cu prilejul acestor'acţiuni au fost invitate la sediul poliţiei peste 250 persoane diri acest cartier care aveau comporta­ment deviant de la normele de- convieţuire socială; iar alte 25 de persoane au fost avertizate pentru comiterea unor fapte contravenţionale cu un pericol social redus. Au fost aplanate şi clarificate 35 stări conflic- tuale, unele în fază la ten tă dar care, pe fondul unui • consum

exagerat de alcool, !pute<iu ori­cînd degenera, cu urmări grave pentru viaţa ’ ş i : integritatea fi­zică a celor angrenaţi. :

- Ceea ce ni s-a părut însă e- senţiril, este faptul câ datorită m ăsurilor ferme, J permanente şi acţiunilor întreprinse cu ’ î- nalt profesionalism de „ către cadrele de poliţie, în cartierul Poiana, în acest an. starea In­fracţională s-a -redus .simţitor, neînregistrîndu_se -nici un fapt grav de . violenţă. - omoruri, tîl- hărie, vătăm ări corjiorale gra­ve, violuri.

Să fie acesta un- vemn* al re­dresării a tît de aşteptate de obştea, cartierului, -de noi toţi?

Y Ion Cordo?

Zootehnia în împasOdată cu sosirea iârnii, zootehnia judeţului nostru se con­

fruntă cu mari probleme. Mai a les furajarea animalelor dă mul­tă.- le ta le de cîip .'U na d in .ce le mai mari ferme zootehnice de stat din judeţul Cluj este complexul de taurine-aparţinind su­cursalei Dej a SC „Agrocom“ SA Cluj. Aici sef, găsesc peste 4000, de animale, care trebuie hrănite zi d e zi. ,

După cum am aflat de la~ contabilul şef al unităţii dejene, 25 la sutâ din hrana efectivului de anim ale se asigură din-sutve proprii. Restul se procură de unde se poate, .Un -ajutor sub. stanţia] e prim it de la Fabrica de spirt Gherla, care ‘ livrează mari cantităţi de borhot pentru furajarea taurinelor din ferma de lingă satul Nima, In medie, cisternele societăţii din De] transportă de la unitatea ghcrleană 50—60 tone jde burhot de spirt pe zi. • - - •

E«te un fapt lăudabil câ subunitatea SC „Prodvinalcol'* Cluj se gîndeşte şi la . problemele crescătorilor de artimale. Numai să nu se repete cazul de acum cîţlvav a n i de la f e rm a de elită, a fostului TAS Gherla, cîn.l va«ile pur şl simplu s a u trnbâ- ta t de borhotul adus de la secţia s p ir t . . . Şi aşa, preţul cărnii este foarte ridicat!

—- i-

MIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. ADEVĂRUL DE CLUJ

GUVERNUL E Ş T t PÎNDlT DE DOUĂ M OŢIUNI„Puterea” opoziţiei - Moţiunea de cenzură

Am aflat, săptăm înă trecu tă ,' d in surse,.PD (FS® că opozi­ţia are intenţia, 's ă înainteze Parlam entului de Sf. Nicolae q m oţiune de cenzură împotriva guvernului ■ Nicolae Văcăroiu. D ar a trecut Sf. Nicolae fără ca-; m oţiunea să fie înaintată. La o prim ă ,vedere am crezut că „înţelepţii" opoziţiei au consi­dera t că nu e normal ca tocmai de S f . ; Nicolae să ceară denii- , terea unui:.. Nicolae. La o pri­m ă vedere... Pen tru . că adevă­ra tu l rm otiv (dacă! o fi el chiar cel adevărat) ni l-a ' dezvălu it. preşedintele PNŢCD, dl. C orne-, liu Coposu, în cadrul conferin­ţei de presă de luni: moţiunea este pregătită , - dar nu s-a de­cis încă în ce zi din această lună va fi înain ta tă Parlam en­tului. De ce nu s-a luat, încă, o decizie clară în acest sens?

.Deoarece domnia sa şi ceilalţi lideri ai opoziţiei nu pot deci­de • fără... dl. Emil Constanti- nescu care este plecat-în stră­inătate. Deci, această persoană m ai. puţin cunoscută la noi pî­nă mai ieri-alalfăieri, care nu ' ştim exact d in , ce partid face parte, va-decide, în ultim ă in­stanţă. O fi mers liderul Con­venţiei Democratice, fost pînă în decembrie 1989 lector şi a- juris în foarte scârt timp pre-:

. şedinţele Consiliului rectorilor- din Romfsnia, pentru consultări? Probabil. Cînd scriem aceste rînduri ,dl. Emil Constantinescu nu a ajuns în Bucureşti, dar presupun că acolo 'unde a mers nu i-a prea ; ieşit cartea. Occi-

, dentul — mă - gîndesc în pri­mul rînd la liderii săi — şi-au schimbat puţin (unii chiar ■ mult) atitudinea faţă de noi şi

.faţă de puterea legitim instala­tă la Bucureşti. N u.m ai sîntem văzuţi tot în .negru, ca altăda­

tă, aşa cum ne-au descris une­le personalităţi ale: opoziţiei.

Aştept cu n erăb d are înain ta- • rea moţiunii de cenzură să văd

' ce va ieşi. Dacă avem in ve­dere cele spuse de dL senator Ion Aurel Stoica, cu ocazia dis­cutării acelei aşa-zise moţiuni

; simple, dar care.'avea. în Conţi-’ . nu t' substanţă de cenzură, va

. ■ ieşi ce a ieşit şi atunci. D ar ce a spus dl. senator? Că există o contabilitate pe care domnia-sao ştie. Că fn Parlam ent majo­rita tea deţine 53 la sută din

■ Voturi, iar opoziţia 47. In a--

‘ cest calcul probabil că dl. se- • nator nu a avut în vedere vo-

. turile. deputaţilor minorităţilor, altele decît cea maghiară, care nu sînt chiar şi tot timpul Sn : opoziţie.

D eci, dacă contabilitatea este cunoscută, ce se. vrea? Se ta­tonează „solidaritatea" majori- ; tăţii, se forţează ieşirea la su­prafaţă a posibililor „rebeli"? Nu este exclus. Dar, oricum, moţiunea de cenzură explică-' neîncrederea celor ce au iniţi- at-b în guvern. Mai pe scurt se vrea JOS GUVERNUL. De cînd o ştim, opoziţia noastră, nu a ştiut altceva decît să ceară: jos guvernul, jos preşedintele, să vină regele. -

Chiar vrea opoziţia schimba-- rea executivului şi instalarea u-

nui guvern propriu? Sau ale­geri generale anticipate?' Proba­bil, dar nu prea credl P înă la această dată opoziţia nu ne-a convins că a re o alternativă la , guvernare,^ capabilă - să aducă;

. .România pe un drupi mai bun;; Nu pun Ia îndoială faptul- că- partidele din opoziţie dispun de > specialişti-de m are clasă, mai

• buni decît cei aşezaţi de p a r-- tidul de guvernăm înt in posturi cheie. S în t m ulţi oameni buni dar răul vine de la politicienii obtuzi care nu ştiu altceva de­cît: JOS! Ce jos? Orice, nu-i de-a lor. A

Ion GOIA

Moţiune... guvernamentalăO ştire transm isă de studioul -de?radio Bucu­

reşti şi reluată de z ia re le centrale~ne pune în fa ţa unei situaţii paradoxale, Este vorba de făp­tui, eă P.S.M. a înaintat senatorilor textul unei m oţiuni împotriva guvernului, pe care îl susţin în Parlam ent, dar fără să ',ceară, sp re deosebi­re de Opoziţie, demisia Executivului; Motivul in­vocat a r fi, printre altele, insuficienta preocupa­re pentru accelerarea reform ei şi pentru protec­ţia socială a păturilor sărace ale populaţiei. Mo­ţiunea respectivă circulă prin tre senatori în .a - ceste zile^în care la Bucureşti se află. directohil adjunct al Fondului M onetar Internaţional, care a avut cuvinte de apreciere la adresa Guvernu­lui. Potrivit acestui - for internaţional,, care, se pare; este pus să vegheze şi tranziţia spre- eco­nom ia de piaţă a ţă rilo r ; foste socialiste, politica m onetară a Guvernului rom ân ..este îndreptată spre stoparea inflaţiei, acţiune care. în viziuneaF.M.I., face parte d in tre m ăsurile esenţiale ale accelerării reformei şi trecerii hotărî te la econo- m ia de piaţă. . - :

Nu : vreau să spun că cele două acţiuni sînt contradictorii. (Cu toate că sînt şi a r putea creâ, în eventualitatea^ m aterializării lor, o situaţie a- normală). Vreau sâ precizez însă că parlamenta-

- rii români nu par a fi a tît de interesaţi de si­tuaţia socială şi economică a cetăţenilor şi a ţă ­rii pe cît doresc ei să ' ne convingă. Nici P.S.M.,

care a avut iniţiativa înm înării ‘ textului despre care este- vorba, nici celelalte partide d in ' coali­ţia , guvernamentală care îl susţin. Moţiunea vine în urm a unor .tratative îndelungate :şi: deloc uşoa­re ale . partidelor din coaliţie; carev cereau ,P.D. ■S.R. accesul Ia funcţiile guvernamentale- la >cel m ai înalt nivel. La conferinţele de presă ale a- cestor partide s-a afirm at limpede- că, urm are a

■ susţinerii parlam entare (fără de care guvernul es-, te oricînd în pericol să cadă), partidele respecti­ve doresc'să-şi aşeze, cîţiva reprezentanţi pe io--- toliile de rriiniştri, nu doar pe cele din eşalonul doi al Executivului. 1P.D.S.R.: n-a fost de ’ acord, din ‘ motive care acum ne scapă, iar aliaţii ^ au intervenit cu am eninţarea m oţiun ii'acum pe"*ca-

. le să se producă, şi care pare a ţ avea mai m ult rolul de sperietoare dec ît'd e acţiune politică pre­cis conturată. Totuşi, Guvernul şi P.D.S.R. riscă să se afle într-o situaţie fă ră ieşire. Pentru că unele d in tre7partidele din coaliţia* guvernamenta-

- lă au purtat tratative şi cu partidele din Opozi-. ţie, iar acum s-ar putea ralia la moţiunea Opo-'-.

2iţiei, 'care-cere demisia Guvernului. Asta pe deo parte. Pe de altă parte, reprezentanţi ai par-.

1 tidelor din Opoziţie au avut întîln iri şi bu pre­şedintele Iliescu, acesta ăflîndu-se acum într-o

. posibilă situaţie, fără-ieşire. Sau cu o s in g u ră .ie - şire. Aceea de a încredinţa funcţia de prim-mi- nistru unei a l te . personalităţi, îri in tenţia de a forma un guvern de uniune naţională, idee scoa­să, de la naftalină de cîte o ri situaţia politică şi

- economică este încurcată; ■ - •Vaier CHIOREANU

Posibilul seism V din Parlament văzut de la Cluj-Napoca

■; . Luni, 6 decembrie, a fost pro-- z e n ta t în Senatul. României un■ text' propus > de P.S.M. prin care .. guvernul actual este- acuzat: că

politica de. protecţie socială pe care o promovează 1 s-a dovedit ineficientă şi că nivelul d e - tra i .al. populaţiei a coborî t l a Un grad

: ■ inacceptabil. Transform at ■ într-o moţiune simplă de cenzură, , acest

v ■ text, care pare w că întruneşte sus­ţinerea tu tu ro r partidelor diri coa­liţia guvernamentală' m ăi : puţin bineînţeles P.D.S.R., -. poate ayea

' urm ări d intre cele m ai'.serioase pentru actualul guvern. Am cău­ta t să. aflăm în acest sens şi p ă ­rerea unor personalităţi, politice

'clujene ale partidelo r care sîn t angrenate în acest „joc politic hibernal*. . — . ' '-Dl. Liviu Medrea, subprefect

al judeţului Cluj şi vicepreşedin­te ■ al PUNR, într-o discuţie - p« care. am purtat-o, ieri, â preci-

■ zat: „Moţiunea sim plă,-odată ac­ceptată, trebuie să .conducă Ia

'schim bări în G uvern .: Şi acestea nu pot f i 'fă c u te decît* prin tr-o

■ remaniere a acestuia. La ora ac­tuală nivelul de trăi al oam eni­lor a ajuhs -atît de jos îneît pot Izbucni în orice moment tu lbu­rări sociale. Sînt;- semnificative .acţiunile sindicale masive de protest ale sindicatelor.. : *

Eventuala introducere a unei moţiuni simple împotriva Guver-

i nului de către form aţiunile po­litice din fcoaliţia guvernam enta­lă este caracterizată de către dl. Traian Pop, vicepreşedinte al PDSR Cluj, ca uri şantaj al PU NR pentru a accede la putere. „Deoarece; nu au putut prezenta

. argumente suficiente Ia tra ta ti­vele pe care le poartă cu parti-

* dul nostru, PUNR recurge la o astfel de modalitate de şantaj.

• Or, la şan ta j, noi nu vom ceda, chiar cu riscul de a fi -nevoiţi

: sa trecem în opoziţie", ne-a de­clarat, dl. T raian Pop.

Caius ClUOREAN

LA C O N G R E S U L N A T IO N A L AL P.S.D.R. - ; REVOLTA TR A N SILV Ă N E N IL O R

Nemulţurinirea crescîndă a m em brilor social-de- mocraţi faţă de poziţia şi prestigiul actual al par- , tidului poate fi sursă unor schimbări im portante./ In zilele de 10,. 11 şi 12 decembrie are loc la Bucureşti Congresul P.S.D.R. la care, afirm ă ob­servatorii, se va încerca revitalizarea .^cestui, par­tid,"care împlineşte o sută de ani de existenţă.- *

Partidul Social Democrat Român a fost reînfiin­ţa t în ziua de 29 decembrie 1989 din iniţiativa U- 1 nor vechi şocial-democrâţi, care în 1946 au refu­zat unificarea cu Partidul Comunist. Congresul de constituire 1-a-ales. pe dl. Sergiu Cunescu preşe­dinte în mod • provizoriu în m artie 1991, dl. Cy- nescu a fost reconfirmat în funcţie la primul Con­gres al partidului de după revoluţie. PS.D.R. es­te la ora" actuală singurul partid din România membru îri Internaţionala Socialistă şi Social-De- mocrată.'

Imediat după reînfiinţare, conducerea provizorie a pus accentul pe caracterul anticom unist al par­tidului. în opinia d-lui prof. Vaier Popa, m em bru, în Consiliul Director al P.S.D.R, acest fapt a con- dus_ la pierderea, din vedere a două din caracle- risticile de bază ale social-democraţiei româneşti: legătura strînsă cu masele salariale şi cu sindica­tele şi poziţia naţională a partidului. „Se pare că : actuala conducere nu mni este deschisă suficient spre problemele celor mulţi ş i 'c e lo r de jos", ne-a declarat dJ. Vaier Popa, apreciind că în momen- ' tul de faţă PS.D H. este perceput ca u n . p a r tid - subordonat, dreptei. „La acest Congres credem că ne vom regăsi identitatea noastfă ca pariid- care să reprezinte interesele clasei muncitoare; Dorim, de asemenea, să clarificăm actualele noastre alian­ţe, care se pare că ne dezavantajează.-N u se pu- . ne problema ieşirii din Convenţia Democratică In­să trebuie clarificată alianţa cu U .D .M li, forma-' ţiune politică revanşardă, care pune problema des­trămării statului naţional romfln“, a precizat dl. Vaier Popa/ vicepreşedinte al organizaţiei judeţe­ne Cluj a P.SD.R. -

Delegaţia din. judeţul nostru, care va participa la Congres va supune atenţiei o moţiune în care . Să fie h d iK e ideile de mai sus, Această poziţie; a-i." parţine ’i ia i , m ult „aripii transilvănene" a P.S.D.R..

Dupâ cum afirm ă dl. Vaier Popa, in Bucureşti nu s în t , cunoscute îndeajuns de bine; aspectele speci­fice Transilvaniei. "Dar se aşteaptă sprijin îri fa­voarea moţiunii de la toţi cei care doresc ca P.S.D.R. să nu dispară de pe scena politică şi nu ac­ceptă ca ro]ul partidului să fie decorativ, la re­morca P.N.Ţ.C D. „Nu trebuie înţeles că noi mer­gem la Bucureşti să schimbăm neapărat preşedin­tele, ci să contribuim la regăsirea identităţii şi - a doctrinei partidului", ne-a declarat d l. prof: V a ie r Popa în preziua plecării delegaţiei: Ia Congresul P S D R . J

Actualul preşedinte al - P.S.D R., dl: Sergiu Cu­nescu, de, profesie inginer, este. în vîrstă de 71 de ani. Dl. prof. Vaier Popa apreciază că la Congres „ar fi posibil să apară şi să fie ales un preşedinte mai tînăr şi mai bine docum entat teoretic" ,

REVOLTA DEPUTATILOR ÎM P O T R IV A '. , SENA TO R ILO R

Datorită faptului că semitorii a u . fiecare un bi­rou se n a to r ia ija r deputaţii nu, în rîndul membri­lor camerei inferioare domneşte ■ nemulţumirea Surse parlam entare relevă că se poartă discuţii îri Cameră ca birourile, senatoriale, să f ie transform a­te în birouri parlam entare, îri care (.să fie . cuprinşi şi deputaţii. - Argumentul politic este că nu toate

• partidele au, la . nivehtul „fiecărui JivU-ţ,. reprezen-. tanţi atît în ; Cameră, cît. şi în Senat,-M )tivul rynl

; ţine însă de. orgoliul deputaţilor care doresc să fie. - tra ta ţi Sn mod egal' cu ''senatorii.- Această problem ă tritruneşte; pravt'fcr 'conse,nşul în Camera Deputaţilor. Şi odată 'ce va. fi supusă pic- nului Parlanien'aului, en va f i .ru siguranţă, adop­tată, datorită num ărului mult mai mare a l. depu­taţilor Dar ‘şi .senatorii vor fi obliaali să o ac­cepte, în caz cotiţrar risr’înd ca în Camera Deputa­ţilor să nu fie votat b'igViii) 'p^ntrii.. Sena*. Kx-jstrt

■ însă şj în tre deputaţi voci care sm ţin. (•& . înţrf.ţi- nerea unor eventuale birouri parlam entare -.eoştŞ prea. mult. La oră actuală iiecăre senator primeş­te lunar 150 000 d e 'Ie i pe care trebuie să i cjţv.v n teze că i-a folosit. în scopuri c a re ”,ţîn (le. reculai. m<>ntul biroiilui senatorial. Dacă lft aleşii bani s-nr adăuga ’nlţi ISO.OOO de lei' pentru ' un. d"|)Mi'ilr.,|>u^ get ti),: anual Jal Parlamentului,, s-ar îricâp'a .ui’tţer1

. mi,ţ*;de « îu lt >

Procesul patrioîHor transnistremA trecut a treia săptăm înă de la suspendarea şedinţelor proce­

sului asupra „grupului Ilaşcu“, relatează din Tiraspol Moldova Preş, reluată de Rompres. Pauza a £ost“ solicitată de com pletul de judecată pentru a emite sentinţa colegiului aşa-zisei „Curţi Su-

■'preme'-'î care nu şi-a încheiata deliberările p e n t ru ’a adopta deci­zia finală pe marginea acestui-fdosar, a tît de controversat. Din .sur­se bine informafe, corespondentul A g e n ţie i Moldova Preş a afla t câ urm ătoarea şedinţă ş-ar-pu tep să aibă loc la mijlocul săptă-,

mînii viitoare, pentru .ca după a tîtea săntăm ini de. la rostirea u lti­m ului cuvînt, „inculpaţii" să afle, în sfîrşit, de ce s-au făcut_„yi- novaţi" în faţa .regimului-corministo-fascisti de- Ia :Tiraspol. S-ar putea ca am înarea anunţării sexitinţei să aibă:o legătură cu apro­piatele alegeri.din Rusia, ai cărei conducători se „sfiesc“ să-şi dea acordul pentru sentinţa pregătită cu m ultă grijă de ilegalul com­plet de judecată şi-faţă de oficialităţile de la Tiraspol. - - .

0 | ) i n i a d o m n u l u i

E m i l vC o n s t a n i i n e s n u ,

Dresediutele G.D.,î n încheierea ş-'dinţei- Comi-:

■ totului Excc-utiv al Convenţiei iTV-nori atice desfăşurată ■': 'marţi ',ln Bucureşti, preşedintele acestei alinnţe politice,-Em il Cqnstaf'tl- nescu, a acordat presei Urmălna­rea declaraţie: „Şedinţa de astă/i a mvmiI drep t obiect analiza situ- aliei economice, politico şi socia-

; le h HomAniei, aflată în t r o ' t a ­re foarte gravă Am .luat act — şi ţinem : sâ spunem acest lucru cu toata tăria — că o maro par- , te a’ societăţii româneşti aprecia­ză rn 'dul în care stnt conduse tr^burilf* tării ca nesat;>ifă''iii»f D eci n u . e s t e rer>tă isa i'imi ystt? *<ynparlam ent,'' ş"i - exista*' t*a at<»*>,

s eliiar- în sînul societăţii româ­neşti. De asemenea, şi Conven­ţia Democratică e s te obligată sft reprezinte în parlam ent opţiuni­le acestei opoziţii reale, care este o parte a popoiuhu acecU'i ţări. A-e,stea sînt i"n1ivele uenlrn ca­re am ajuns la concluzia că, respectînd rogtilile detnocraţiei sâ fie introdusă moţiunea de cenzu­ră în parlament. Ea a fost ela­borată de un grup de lucru ca­re a cuprins toate grupurile par­lam entare ale CDR-şi urmează să. fie introdusă în Camera Depu­ta ţilo r şi SeVipt, însoţită de sem­năturile - parlamentai ilor uIJH

,i

■" ‘ '■ ; 7 ; . 7 :-'7 .ADEVARUL DE CLUJ M IERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 8

%

S întem o companie de mare succes pe piaţa mondială, ce activăm în domeniul echipamantelor electronice de birouCOPIATOARE, APARATE FAX ş/'IMPRIMANTE- LASER.

In scopul extinderii activităţilor de vînzare în zona Cluj, dorim sifangajăm: :7-^ r( ; V a trbbui s ă cău ta ţi noi clienţi, .s ă cultivaţi relaţiile c u '

clienţii ex isten ţi, s ă vindeţi p ro d u s e le n o a s tre şi s ă fiţi

răspunzător pentru coordonarea personalului si dezvoltarea filialei. Aşteptăm de la dumneavoastră o abordare cu motivaţie personala ş îsinceră, disponibilitatea de a munci intens, cunoştinte bune de limba germana sau engleză p r ecu m ş i contacte bune cu potenţialii clienţi din zonadumneavoastră. Oferim un salariu atrăgător şi. În funcţie de reiultateie-obtinute, posibilitatea de a primi comision precum si un autoturism de serviciu

l ig ă m să trimiteţi curriculum vitae în limba germana!engleza ■ cu m eripnea *FLU ~,împreună cu o fotografie, la âdrezz■ mertionata mai jos. 7-.V -7' „• : .‘X.-/ v 7 ''V -7 7 ^ - "

/ Activitatea dumneavoastra se va desfăşură îh contact direct cu clienţii. Va- trebui sa oferiţi şl sâ vindeţi produsele firmei, sa urmăriţi îhcasarsâ facturilor

neachitate, să oferiţi consultanţă clienţilor şl. să i& asiguraţi 'posibilitatea de abeneficia permanent de produsele şl serviciile; firmei Pe lîngă un salariu.avantajos şi comision la vîhzări, oferim posibilitatea unei cariere rapide. 7 ' >

Va r u g ă m t r i m i t e r i curriculum vitae în limba germană, engleză sau românacu menţiunea “VK” împreuna cu o fotografie, la adresa mentionata mai jos

Toate', candidaturile, cu menţiunea caracteristică poziţiei pentru care va Înscrieţi, se vor trimite la adresa: Lţ=— =»»*►

MINOLTA

'utilizabil şi îh interes persana! Vă rugăm

Ş co a la d e şo fe ri " F o r m u la D "

anunţă 7 7 : 7 -7 ' f : 7 '7 '7 .: , . '7începerea unei noi serii de

ŞCOLARIZARE (decemhrie-ianuarie).Inforir aţii: str. I.Bud&i Dolosnu nr. 71, telefon 14-73-09.

(44632)' ^ . 7 7 " . .

Ţ & M ProiMcdia S.R.L.

I Aleea M usccl nr. 11, ap.2 T d /F a x : 159762

Arc plăcerea sa Vâ ofere seturi de cado­uri din gama produselor R O T R IN G , UHU, DURABLE şi STABILO.

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ CLUJ

st/ Matei Corvin nt 4, organizează în data de 20 decem brie 1993, concurs pentruocuparea a

■ 2 posturi de ECONOMIŞTIDosarul J6 participare la concurs se va depune pînă la

16 d ecem b rie a .c .Bibliografia f l relaţii suplimentare se pot obţine ia sediul

instituţiei Tet 1 9 -5 6 -T 9 . (303,)

K E S T T m i U î R T

Fără să ne lăudăm, la noi găsiţi mult doritul confort al călătorului

doritor de odihnă. .O masă luată în Intimitate vă va revigora !

Căutaţl-ne pe str. Septlmiu Alblnl nr. 10-12 din Cluj-Napoca sau numerele de tel. 095/14-23-97;

1.5-23-37; 19-42-42./ . ; o ro)' ■ ■

. . Str: Bihorului nr/1, tel.-180-969; fax 185-294 yte:a-vis complex STUDIO, cartier Grigorescu 1

, VS ofsră în calitate de reprezentant at firmelor FERRERO ş l PERFETTI, pentru judeţul Cluj, la cele mai scăzute

■ . 1 preţuri, en-gros. următoarele produte: ■'

M gama de produse KINDER şl FERRERO - ouă KINDER SURPRISE, KINDER COUNTRY, FERRERO ROCHER, NR R ER O RAFAELIO, figurine FERRERO NOGGY

8 .7 tipuri do: ciocolată de 100 g, Import Germania şi Elveţia -11 sortimente de napolitane şl 11 sortimente de biscuiţi BALOCCO Italia17 produse ULKER biscuiţi, ciocolată, napolitaneGumă de mestecat BROOKLYN, VIVIDENT, HAPPYDENT, VIGORSOL

H 20 de sortimente de băuturi alcoolice a 8 sortimente de paste făinoase DIVELLA Italia m Cacao, arahlde, siropuri, sucuri la doză şi 2 1 etc.

Pe această cale anunţăm toţi liderii da sindicat că le stăm la dispoziţie ou întreaga gam ă de produse enumerate mai sus,pentru alcătuirea de pachete pentru pomul de iarnă.

' ' 7 . ■' ; . (44750)

SOCIETATE ROM ÂNO-ITALIANĂvinde, avantajos, cu PLATA ÎN RATE: .

jC E N T R A l^ E ^ E g M iC E ^ E G Â Z l)Consum 3 metri cubi / 24 ore

- Suprafaţa încălzită 120 mp.- 26000 Kcal / oră apă caldă. str. Răsăritului 25, tefl. 095 / 143*680,

_____ _ ■ * • >

c. T E R R A -Ţ A X i a; s .r .l1Cu ocazia SĂRBĂTORILOR

JÂRNA vâ ofsră o surpriza plâcufa:

Vâ oferim cu Jraq si pcrripîifuchne servicii!® noasîrc. RăspundemHON STOP ia telefoanele: 15-27-27 şi Î55-344

VĂ DORIM SĂRBĂTORI FERICITE!

Societatea Comercială "TURISM TRANSILVANIA" S.A.

Cluj-Napocaangajează pentru STAŢIUNEA

FÎNTINELE-BELIŞ,B un INSTALATOR SANÎTARIST - ÎNCĂLZIRE,

Relajii suplimentare la tel. 1 1 - 2 0 - 0 1 .(44574) ; ?

VS d e s c h i d e tn curînd în municipiul Cluj-Napoca un

M AG AZIN DE R EPREZENTARE şi DESFACERE a R EN U M ITELO R

SALE P R O D U S E !(44651)

P - t a A b a t o r , s t r . A n t o n P a n n n r . 2 6 ( l l n g a M a g a z i n u l *N A P O C H I M ' ) ____ (44652)

S.C. REMY IMPEX S .R .LOferă, o gam ă variată d e produse electronice:

f l MAŞINI DE SPĂLAT AUTOMATIC • 365.000 lot B MAŞINI DE SPĂLAT CU STORCĂTOR - 180.000 lei

; B MAŞINI DE SPĂLAT SIM PLE-100.000 lei O HOTE BUCĂTĂRIE-100 .000 lei

H C O N G E L A T O A R E I 1-275.000 let B CONGELATOARE 1601-350.000 lei

B FRIGIDERE 240 L - 300.000 lei B FRIGIDERE 1801-250.000 lei 7

, B FRIGIDERE 1401-210.000 lei H MAŞINI DE TRICO TA T-140.000 lei

9 TELEVIZOARE COLOR "SAMSUNG", "MEGAVISION* cu teletext şl "SPORT*/alb-negru/ ; . ,

I ASPIRATOARE "ROWENTA", "SAMSUNG", "ELEKTA", *EUff B VIDEORECORDER "PHILIPS", PĂTURI ELECTRICE

.ORAR ZILNIC 8-20, toi. 1 5 5 - 2 5 3 ,B-dul 22 Decembrie nr. 118. (44717)

MIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL' DE CLUJ

: C O M U N I C Ă R I

R.A. R O M /TELEC O M

anunţă m o d ific a re a ta rife lo r de te lecom unicaţii, începând cu d a fa de 1 decem brie 1993 , d e term i­nată d e in fluenta tn costuri a m a jo râ rilo r la m a- terii ^ r im Ş j m ate ria le , piese de schimb, energie Electrică ^ transporturi, precum şi de a lin ie re la cursul d e schimb v a lu tar, ? ;' ;

T a rife le .4 pentru . serviciile de te lecom unicaţii: telefonie, te leg ra fic e şi rad io ficare sunt m odificate În fu n c ţie d e c a teg o ria de prestaţii. . ' i

1; P rinc ipa le le ta rife - d e te lefon ie , pentru ■ per­soane fiz ic e (la dom iciliu), se p rezin tă astfe l:

- a ) A b o n am en te te lefon ice în re ţe le autom ate:.— linie in d iv idu a lă . . . . 1 .000,00 lei'

lin ie com ună la doi ab o ria ji 600,00 lei (ab o n a fi cuplaţi) ■ i

b)- T rafic te le fo n ic ad icâ , convorb iri te lefonice autom ate,i exp rim ate în impulsuri, în funcţie de destinaţia aces to ra :: ;- lo ca le :-3 m inute convorbire = .; — 1 impuls . . . . . . . . . . 10,00 lei

— in teru rb ane: im pulsurile sunt d e - - - • term inate d e d istan jă şi d u ra tă :

im puls , . . . . . v . . . 10,00 lei

”" zona I; p ân ă la 100 km . . 6 im p /m in u t - zon a ; II; între 101 - 200 km . 8 im p /m in u t “ zo n a III; peste 200 k m . . . . 9 im p /m in u t Este asigurată reducerea cu 5 0 % a tarifu lu i

pentru convorbiri telefonice in terurbane în z ile le de dum inică, sărbătorile lega le şi în p erio a d a de luni p ân ă sâm bătă,- între o re le 18,00—06,00. ■

c) Instalări posturi te lefonice: v- cu acces autom at la .re jeau a ' .

te lefon ică in te rn a ţio n a la '. . - 46. 073, 00 lei- cu acces prin serviciul o p e ra to a re V r

(m anual) la -re je a u a te lefon ică in te rnaţiona lă . . . . . . 19.965,00 lei

. ' 2. P rincipalele ta rife de te le fo n ie pentru pers. ^ -jurid ice:'- V . ’"- • .

a ) A bonam ente te lefonice în re ţe le autom ate: lin ie, in d iv iduală "cu acces a u to - 1m at la re jeau a te lefon ică . in te r-> y r - : V

■ w •naţio n a lă • . ; . : V . ■ 15.582,00: lei - ^ - }mje‘ ind iv iduală cu acces r p r i h ~ v v - ... serviciul o p e ra to a re , la „ re jea u a x ; ‘: ■ te lefo n ică in ternaţională 4 .440,00 lei

b) C onvorb iri te lefon ice a u to m a te ,, exprim ate în impulsuri în funcţie de destinaţia, acestora: j- local: 3 m inute convorbire = ; : ,

= 1 impuls . . ' . ' . /Y 20,00 lei- in te ru rb an e :' im pulsurile sunt d e - :

te rm in ate de distanţă şi d u ra tă :1 impuls . . . . . . . . . . 20,00 lei

3 . T a rife le pentru convorb irile te lefon ice de la posturile publice au tom ate răm ân nem odificate, a stfe l: ,“ convorb iri lo c a le - -. . . 20,00 Ie î/3 minute

convorbiri- convorb iri in terurbane în funcţie der

d is tan jă şi dura tă : . . . 10,00 le i / l impuls4. T a rife le , pentru convorb iri te lefon ice in terna­

ţio n a le răm ân la nivelul 1 noiem brie 1993.5. T e leg ram ele interne sim ple

- . ^ ) Te legram ă sim pla loco:; o , : - p â n ă la 10 cuvinte, inclusiv - 33,00- lei

- pentru .fiecare cuvânt îri plus -5,00 leib )'.fc le g ra m q sim plă p e n tru .a lte lo ca lită ţi:

• , - . V - p â n â la lO cuvinte, inclusiv 84,00 lei ^pentru, fiecare-', cuvânt-tn . plus 9,00 lei

T a rife le p rin c ip a le vor fi a fişate la unităţile de telecom unicaţii^, pentru ’ in fo rm area ab o n a ţilo r şipub licu lu i.. V . ’ ^ In fo rm a tiL c o m p le te 'a s u p ra ta rife lo r se pot o b ­ţin e de j a o fic iile de te lecom unicaţii; *' ; -

Bucureşti, 2 2 ;noiem brie 1993

DIRECTO R GENERAL, ing. D . Anghelescu .

| S .C. "TIRANA" S.R.L. Ciuj-Napoca s! vinde, la ce le m al AVANTAJOASE PREŢURI, agenţilor 5S economici §i persoanelor particulare 5

j 1 TABLĂ DECAPATĂ SUBŢIRE 0,7 - 0,8 mm, | ■ 2 mm, 2,5 mm, 3 mm, 3,5 mm şl 4 mm. • 5 Livrări zilnic: str. Cehoslovaciei nr. 61* » : tel. 18-14-75. {44499) ~ : : . ..

S.0, LU G E A M Lva o gama

variată de:s t

Atelier de desfacere av; ^ sticlei, executăm şl închirieri

; * de balcoane.Str Horticultorilor nr. 22, tet. 14-66-34 .; - {44419)

C O V O A R E p lu ş a fe d e A L B A

G A P O im î î L IM IT A T E .PROGRAM: 10 - 18; SIMBĂTA

si DUMINICA închis. ,

S.C. "CARIERELE POIENI" S.R.L• vinde dm depozitul situatln comuna Poieni nt. 29

B PLĂCI AZBOCIMENT, CIMENT şl VAR în saci; la preţuri foarte avantajoase^

Tel. 095 /1 3 -6 0 -8 1 . r■ i m t ? )

. ■ ' .U:i-

s

Flrm â germ ană <ăABOF?-REISEN, transportă săptămînal persoane R om inia-C erm ania si retur.

.T e le fo n : 11-24-08

S.C. ACO M IN - S.A. ClujAntrepriza de construcjiî montaje miniere, angajează urgent;

H ECONOMIST^) jsau CONTABIl^Â) ^Informajii la sediul ACOMiN din Cluj, str. Caii rerate nr. 10 la

: tel 0 9 5 / 1 3 -4 0 -3 8 , 1 3 - 0 4 - 3 7 ^ 1 3 - 6 3 - 6 5 ., ........ ■■ ■ ■” (44351) ;■ K-k ,;.-../--: ..

B s sa a ssg ssa g a ig B B ^ sa s-s

C O M C U ilSC a s a d e E d i t u r ă ' T i A P O C A ' 1 s . r . l .

C O r i C U P S p e n t r u p o s tu l d e :

Inform aţii şi înscrieri: 2 I L M I C la redacţiaziaru lui " A K V Â P . U L D E C L U J ”',

, stp. riapoco np. 1 6 . . .

. . . V A A Ş T E P T A M

L A S E D I U L F I R M E I N O A S T R E

__________ . ’ P E N T R U Î N S C R I E R I !

te rm en î i m 11 a, 23 d e c e m b r ie 1993W I T R I N ^ i ^ U f c M t e

Cu->fe36). B-dul N. tjtulescu nr.4 tel/fax 095/197968

• Vînd p en tru - Opel Record ( .m otor, cutie,1 caroserie, parbriz “ faţă, spate, faruri, tapiserie bord. Telefon 12-48-90. (44687) ;

. O V înd ; Audi* Quatro 80/’ an < fab rica ţie -1987,- preţ" 5500, mărci,

negociabil. Bocoş Ioan, strada ■Tulcea nr. 12, bloc M 2, sc. II, ap. 58. (44546) / .

.• • Vînd Volvo • 145 automatio ■ - benzină, neînmâtriculabil p en tru ; .p iese de schimb. T e le fo n 'l5-42-

12/ (44551) "• Vînd etichetatoare italiene

= pentru preturi şi consumabil. - Telefon 15-42.12. • (44551-A) ’ :

• Vînd mobilier deosebit şl • • tablouri diverse - prin consigna­

ţia din Bulevardul 22; Decembrie 150. (44551-B)

• -Vînd aivantajos-antenă pa­rabolică completă,- in garanţie. Telefon 16-45-82. (44553) :

• V»nd antenă parabolică com­pletă, 220.000 lei, acţiuni ’ Fabri­ca de bere Ursus 80000 lei bu­cata. 11-48-14; 12-43-87. Cedez spaţiu c o m e r c i a l 100 mp, ma- gafcin 60 mp, depozit, în Dej.

, 21-36-46. (44555)''O Do vînzare vin vechi şl

ţuică de prune. Telefon 18-19-91. -(41559) .. . ' ;’ • Vînd mobilă .Bobîlna, preţ i negociabil. Telefon 17-08-90, o-

rele 9—17. (44562) i; • Vînd BMW 310 injecţia mo­

del 82 şi Renault 18 Automatic model 83. Ambele sint înm atri­culate in 12 CJ şl sînt in stare foarte bună. Informaţii la - te le ­fon 12-83-78 şi 17-71-91. Preţ inform ativ 3000 DM. (44563)

• Vind F iat Ritm o-75 S, an fabricaţie '86 excelent. Infor­m aţii telefon 18-53-48, d u p ă ' 20. (44567), ' ;• i» .’VSnd înscriere Dddd Piteşti. Telefon 18-49-17. (14538)

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 10■ i ------------------.......................................................................... ^ 253

R O C C liI • in L im a* de; Sus..Săptămînâ cceccţa vineri, sîmbătă, şi duminică. ,

BALUL PORTOCALELOR - 13 decembrie BALUL D E CRĂCIUN - 26 decembrie Program: vineri între orele 22-04

' sîmbătă între orele 22-04 (44561) duminică între orele 20-02

- mica■ raBnusEapVinzari

Vînzărl-cumpărărl de case şi terenuri prin

P R I M O R D I A L ,str. Braşov nr.44, ’

tel. 1 4 - 7 8 - 9 7 , ore/o 10-17.(44607)

• Vînd covor persan nou,; 9 mp şi greise 8 mp model deose­bit, pre{ convenabil Dactilogra­f i e r i i trag In tuş orice tip de lucrări, convenabil. Telefon 13- 92-05 (44701) ’ ^ ; V

s De vînzare schiuri Fischer cu lega tu ri.'a lte legături, schi oglindă mare pat. Telefon 14-

■59-37, (44702) ' . , .• Vînd ţuică p rune şi frigi­

der. Telefon 16-16-88 seara. (44704) .

• Vînd ,Fiat Ritmo benzină, .b ord tranzit 1,8 T diesel şi Ford tr:in7 it, 6 loctiri diesel, ţoale fa­bricate J n 1935 Telefon 14-82-05.

* e Vînd 50 chitanţe Caritas de pe 14 iulie, 40.000 lei bucata. Telefon 17-16-52, orele 16—18. (44721)' « Vind TV color Orion- tele­

comandat şi Korting. Haşdeu cămin 7 cam era 96. (44720)

• V ind: haină nurcă mărimea46—48. Inform aţii, la telefon 11-69-27. pînă la 15. (44718)

• Vînd vide .cameră Sharp8 mm, 2 Lux, 12 zoonj, nouă şi hanorac de piele m ărim ea XL, import. Inform aţii la telefon 12- 49-86, seara. (44622)

• Vînd video monitor color 600 DM Cîmpia Turzii Reteza­tului nr. 4, ap. 10 (44616) ' _

•' • Vînd TV color RFG. Tele­fon 14-13-95. (44615). O Vînd garsonieră, str. Ne­goiu nr. 2, bloc EL 2, ap. 45. Inform aţii’ după ora 15, (44331) ‘ • ■ Vînd urgent Renault 5 -şi Mazda 929. • Telefon ' 16-92-98, o- rele 17—19 (44610)

4 Vînd TV color Elcrom, în stare excelentă W artburg 311, în- s ta re . de funcţionare: pentru piese de schimb. Telefon 19-50-

.' 57, :• între orele 17—20 (44620)• Vînd Ioc pentru cabană în

zona Someşul Rece Colonie I. Relaţii la telefon 17-19-87, după ora 18 (44619)

b Vînd chitanţe Caritas, luna august.. Telefon Î4-19-16. (44634)

• Vînd apartam ent 4 camere sau schimb 2 camere, plus dife­renţă. Telefon 16-87-57. ; (44631)

• Vînd apartam ent cu 2 ca-(44707)Vînd VW 1200 broscuţă Mere, confort I, etaj X, _ pe str.

pf-ntru piese, anvelope 155/15, : .p ^ a th . - cu, 13 m i t a n e lei .Te- vopsea alhacfră import. Telefon orele 18—20.15-68-84. (44709) ; r f44628) _ . ..

® De vin/are casă 1 cameră, • “ rgeiîî, C* m e şibucătărie, baie, antreu, curte şi" ?’ £ . distribuţie 133 dinţi, P^n- grâdină, str. Postăvarului, nr. 37 *;*». ^ ° ™ ° ,? £ # ■ K>85v Te-ocupabil imediat. Informaţii str. i m j v «oaOaşului nr. 64 şi microbus Volks^' j . ntL ^ ? ‘ÎVÎciSwagen din 1981. (44711) Ş) P 13.1?; Telefon 12-22-o6. (44625)

• Vind puşcă cu ijlonţ 7,92 • _Vind camionetă TV adusa mm cu lunetă, nouă. Telefon 1 2 - 4 “? Germania înscrisă r33°° DM. 42-53 (44713) - Telefon 12-22-56. (44625)

• Vînd BMW 324 diesel», an ; \ • Vind ieftin, p reţ reaL apar-:, fabricaţie 1988 ş i ; Mercedes ' 300 tament 3 camere şi mobilier.Tc- T 'irbo diesel an fabricaţie 1989., lefon -17-50-40. (44555). . Telefon 14-99-36, după ora 14. , • Vind urgent 75 mp parchet (44701) , fa2, Pret convenabil. Telefon 16-

• Vînd casă în Bucea nr. 149, 61-76 Socaciu. (44539) comuna Ciucea Informaţii , tele­fon 0993 •— 4-12-26. (44700)

• Vind Daihatsu Jeep 4X4 opţional Turbo Diesel, 2800 cmc ’86, 8 1—100 km, 3 sisteme sus­pensie. 11.500 DM înm atricula­tă . 84 000 km. Telefon 14-62-0614 35-4X

• Vînd apartam ent 4 camere, zona Pata. Telefon 15-12-93. (44598)

• Vind camion MagîrUs *— Deutz. Turbo, an fabricaţie 1984, înmatriculat, capacitate 4 tone aci>perit preţ 12000 DM nego­ciabil. Telefon 092 — 47-25-01 — Sibiu. (44600) ,

• Vtnd apartam ent cu trei camere confort , I. Relaţii la te­lefon 16-93 64, dim ineaţa : plnâ la ora 6, se ara de la o ră 19. (44602)

» .Vind casă trei camere, cu ga* şl grădină tn Dlmbul Ro. tund, str Aron Florian nr. 19. Telefon 18-55 82. (44605)

' • Vînd blană -bizara dame ; 46—48, piei de bizam. 60 bucăţii Telefon 1-148-60 (44604)

• Vtnd Aro 320 motor Bra­şov nou. Telefon 17-12-60 du­pă ora 17, (44603)

• Vînd frigider Fram, sobă de gătit electrică televizor LuxS. Teleton 1148 60. (44604-A)

• Vînd Ford Granada, înma­triculat, uşor av a ria t Telefon:15-36 23. (44597)

• Prodikom SRL vinde şl montează lam briuri Telefon 18-20 87 (447x3)

• Vind piese VW Polo. Tele­fon 14-76-79. (447*2) .

9 Vînd cuier din - fier forjat,„ televizor Favorit alb-negru .pen­

tru piese, maşină de tricotat Ru-: ta, maşină de cusut' • manuală

. Easy ‘ stitch 18-04-45. (44542)• Vtnd palton bizam spate nr.

48—50 şl cuptor cu microunde17 1. Telefon 19-45-51, *: orele IB —20.: (44655-A) '

• Vtnd apartam ent 2 camere mobilat, in P iaţa Mărăşti, peri-

: tru valută. Inform aţii: str. Cer­navodă nr. 2, bl. D X, ap. 10. ■

• Vînd TV, video Funai sigi­late, noi. Telefon 14-32-63.(44658) . .-

• Vtnd Opel Vectra diesel din1990, urgent, impecabil. Garan­ţie, II 000 DM. - Telefon 14-32-63.(44659) .

• Vtnd blană vulpe argintie, lungă, nouă,- 44—Î8. Telefon 18-78-26. (44508)

• Vtnd televizor color japo­nez cu teletext sig ilat Telefon 13-51-12. (44570)

• Vind chitanţe Caritas din data de 12 iulie şl lunile august, octombrie.". Informaţii la telefon18-59-84. (44571)

• Vtnd 60 chitanţe C aritas ' 2 septembrie. Telefon 11-39-26. (44573) •

• Vtnd bUrtleră pentru slăbi-' re şi frig Relaţii telefon 12-24-06. (44577)

• Vind dulap vechi lemn douâ Uşi cu sertar şi blană de oaie pentru dame. Telefon 19-1-101. (44580)

• Vlr.d Urgent 5 chitanţe Ca­ritas 18 iulie. Telefon 12-42-52. ( 4 1 M )

. Vind apartam ent 3 camere decomandate, Zorilor, cu telefon

' ş i , parcare, 35/ milioane, nego- ' ciabil. Telefon 18-49-03. .(44581)

• Vînd apartament 2 camere, VW Golf înmatriculabil 12 CJ,

.. form ulare ruletă Viena. Strada , Plopilor nr. 61, bloc P _5, ap. 19,

după ora 19. (44582)9 Vînd VW Passat urgent. Te­

lefon 11-08-79 (44583-B)• Vînd Opel Commodore mo-,

del 1983 în stare perfectă cu motor, uşi, parbriz şi stopuri rezervă. înmatriculat 12 CJ, preţ 1600 DM, negociabil. Str. Traian jir. 19, ap.! 2. (44586) ’ .

® Vînd VW transporter. Te­lefon 0996 — 4-07-03. (44588)

.. . • Vînd videocameră JVC si­gilată. Telefon .096 — 86-15-74. ; (44089) . ,.

• Vînd blană şi s ţ t guler că­ciulă vulpe polară,..Opel Kadett 1979. Telefon 14.41-42. (44592) .

• De yînzare apartam ent 3 camere, 2 băi, confort, str. Buf­tea. Relaţii la telefon 13-87-70, orele 18—20. (44593) . ,

• Vind mobilă la preţ avan- ' 'taJos.' Telefon 13-57-47.- (44692)

• Vind Dacia 1310 în stare foarte bună, an , fabricaţie 1985. Informaţii teiefon 18-78-75, în­tre orele 16—22. (44693)

• Vînd teren de cabane în Ră- .câtău, apă curentă la dispoziţie,la şosea. Telefon 12-73-59. . '• O Vind masă cu scaune, co-

: vor .3,5/4, m. Informaţii strada Dunării nr. '30, ap. 6. (44697) , 9 Vind sau schimb aparta-, m ent -2, camere centru V Zorilor" cu Grigorescu şi vînd sau schimb garsonieră zona Cipariu cu par- te r-G rigo resca .Inform aţii tele-

v fon 18-04.11. (44698)« Vînd chitanţe • Caritas, luna

.iulie. Telefon 15-09-97. (44884)• Vîrid Ford Fiesta pentru

piese, VW Passat diesel,' conve­nabil. Cosaşilor 20. (44735) .

•• •■; ■ • Vînd Dacia 1300, avariată ■ şi talon. Telefon 16-07-95, .după ora 18. (44729)

• Vînd congelator 6 sertare. Telefon 17-73-83. (44728)

9 Vînd foarte convenabil VW Passat, 1986 (75.000 km) omolo­gat, rar. Str. Budai Deleanu 23 (10—17). (44727) V

• Vînd TV color diagonala 36 cm, piese sc h im b ,tu b , robo t. rusesc -ş i recept&r satelit româ­nesc. Telefon 11-86-60. (44726)

• Vînd casă cu 3 camere, hol, bucătărie, grădină cu gaz metan. Inform aţii str. Ileana Cosînzea-

■ n a nr. 2, cartierul Cordoş. (447146) * .

• Vînd apartam ent 3 camere, în Grigorescu. In form aţii. la te­lefon ; 16-82-91. (44745) .

• Vînd urgent chitanţe .Cari­tas, 6 milioana, cu depuneri din lunile august, septembrie. / Tele­fon 14-33-07. (44887) 1 ,,, v

- • Vind scurte cu puf, la p reţ de 75.000 lei, dune cu puf 60.000 lei; caut pentru închiriat spaţiu comercial - orice zonă; efectuez transport 1—8 tone, Ia tarife scăzute. Informaţii la telefon 13. 84-26, (9—14). (44886)

• Vind Omagiu. (Telefona 16-10-42. (44891)

• Vînd 350—400 m p pămînt* . zona Gheorgheni, canalizare, gaz. Telefon 15-82-70; 12-19-45, după masă. (44748)

• • Vînd video player Aiwa, la290.000 leL Telefon 13-69-43. (44899)

• Vînd maşină de cusut in­dustrială. Telefon 13-12-47.(44761)

• Vfnd Mercedes MB 1000 D, 1989. Relaţii la telefon 17-22-29 şi 19-81-58. (44758) -

• Vînd talon pentru BMW, Golf. Telefon 13-97-44. (44754)

« Vînd, bibliotecă Ltfceafărul, str. laşilor 24. Telefon 13-24-22, orele 9—17.. (44753) .

• Vînd dulap nou, schimb chitanţe Caritas, cu autoturism. Telefon 12-84-01. (44905)

• Vind apartam ent 2 camere, confort I, etaj I, parchet, tele­fon, pe str. Donath, la jum ătate preţ, ocupabil peste un an, 18. milioane lei şi video Panasonic35. Inform aţii str. Şesului 1{T Mayer. (44765) * -

• Vînd Ford Escort -87, cap. 1300, 5 ! viteze, impecabil, F iat 127 '82, funcţionabil pentru pie­se de schimb. Telefon 15-90-79.

• Cumpăr motoare electrice trifazice, de 5—9 kw. Telefon:15-17-58, după ora 19. (44804)

■» Vînd casă cu una cameră,-, grădină, garaj. Str. Călugăreni, nr. 17. (44799)

- » Vînd 2 garsoniere şi .apar­tament 2 camere. Telefon *11-36- 72. (44928) ■ - ;

• Vînd sufragerie Luxor, p reţ; 1.100 000 le i Telefon 12-31-40. v (44838) ‘ ' i "

« Vînd mobilier masiv, ieftin. Telefon 18-82.40, seara. (44837)

9 Cumpăr, sticle 1 litru, tip apă minerală şi . viri. Pentru can­tităţi mai m ari asigur transport..’ Telefon 11-79-25. (44836) , : ,

• Vind: TV circuite integra-. te ,.ac ţiun i Ursus,. redresor auto,-• antenă satelit. Ieftin. Telefon 18- *46-61. (44835) : ; . .

9 Vind apartament* 3 camere confort zero, în vilă, cu vedere la mare, cartierul Faleză Nord Constanţa, _preţ 40.000 DM. Te­lefon 091 — 68-53-26. (44834)

’ 9 Vînd D acia: nouă. Telefon:13-57-85. (44833)

" . • Vînd 100 chitanţe Caritas, - pe luna - iulie, 14-23-24-25, con­venabil. Telefon 17-59-24.(44831) '' -

9 Cumpăr miere. Telefon' 16. 79-79, între orele 18—20. (44830)

9 Vînd apartam ent 3 camere, etaj I, confort I, Pandurilor,. Tg.

' Mureş. Informaţii la telefon: 0954 3-20-46. (4-1843).;. « Vînd , apartam ent ? 3 came­re, în Oradea. Telefon 099 —‘13-00-48. (14814) '.■■

9 Vînd teren' construcţie, Col- dău. 'la sosea 8.700 mp. Telefon 0 9 1 . - 68-22-91: (44841) , ,;

9 Nou! Organizăm cursuri pentru obţinerea permisului de conducere — scurtă dura­tă- Categoria B in 20 zile; ca­tegoria C ’şi E în 90 zile. In­formaţii- telefon 16-13-33, o- re le 9— 17. (42870)

.9 , îm brăcăm inte import ieftină. Clinicilor 9 A. (J3714-D)

9 Confecţionez rulouri din lemn pentru geamuri, cii ter­men de garanţie. Telefon 11-79-30. (13597) =

® Ccnsultaţii medicale gra­tuite, pentru pensionari la domiciliu cu medici specia­lişti - solicitaţi' zilnic intre o- rele 8—20 Ia telefon 14-66-61. (44270. A) ~

9 Transport m arfă 7 tone. Informaţii - telefon : 13-95-55. Vînd Dacia break. (4495-B)

9 Ţin evidenţă contabiiă. Telefon 12-44-81. (44545)

1C Azi, 8 decembrie 1993, ora 17: Moşul, oferă spectacol do, păpuşi şl daruri pentru copil, Ia. festivitatea de des­chidere a magazinului SCTI —5 Intact, str. Fabricii nr. 7. (4 4 6 1 7 )__

9 S.C. Bioactiva SRL, a- nunţă reluarea activităţii de festonat covoare în P iaţa Mi­hai Viteazu 22—24 începînd cu Ş decembrie 1993. (44623)

9 Caut asociat, cu teren în Grigorescu, Gheorgheni, Andrei M ureşanu pentru construcţie vi­lă duple,x. Telefon 14-99-42. (44680) '

9 Meditez matematică. Teleisi fon 15-78.03, 19—20. (44690).. o T ransport m arfă 1 tonă. Te-'"

lefon 14-16-20. ,• ( 4 4 7 7 7 ) : . ;’v i V O Posed te re n ,, zonă superbă,

Grigorescu, 400 m p, caut per- - soană cu cap ita l' pentru a su­porta construcţia vunui .duplex.,, Telefon 18-41-07. ..(44832)

9 SC Transoil Cluj angajează doi lucratori comerciali peritni i aprovizionare-desfacere. ■; Condiţii perm is conducere; cazier; domi­ciliu in Cluj-Napjca, . stagiul

, m ilitar satisfăcut, vîrsta. maxi­mă 35 ani. inform aţii telefon 12-20-22; 12-47-66, 8—16. (44554)

9 T ransport - o tonă marfă. Telefon 11-84-94;18.75-79.(44558) '.v " .,'

• SC Buteanu Impex • SRL anunţă aplicarea unui: adaos co-, m ercial de 0—150, la ,su tă înce-, pînd cu 10 decembrie 1993. (44578-A)' •; •. : ■

9 Angajăm . gestionar-vînză- ' tor. Inform aţii telefon - 13-58-86,

după ora 20 sau str. Scorţari- lor nr. 3, ap."2, orele 11—17. ‘

■ (44578) ■ * • .'9 Angajăm- agenţi imobiliari.

Telefon 18-00-72, oţele 11—18. (44759) v F

O Solicit îm prum ut lei - sau valută cu dobîndă, pe minim 3 luni. Posed'garanţii.* Telefon 15-' 55-12. (44708) , -

9 Ofer un loc în autoturism pe ru ta G erm an ia :— Belgia —

; Anglia, plecarea din Cluj, 11 decembrie. Telefon 18-28-83, du? pâ ora: 18. (44612) ■ > ' . ^ >

9 Acord 'împrumut sume mici,’ pe term en scu rt: Relaţii lâ tele- fon 14-38.-63, orele 17—20. (44629)

O Student la matematică, an IV, m editez 'm atem atică. Tele­fon 16-75-94.' (44614) ;

9 ■ Firm ă com ercială,'! caută contabil: : cu experienţă, minim5 ani, p en tru , activitate nebuge­tară. Relaţii la teleton 15-30-45, în tre 8—17. (44902)

• 9 Firm ă comercială,^ angajea­ză secretară fără «obligaţii, max.35 ani, curiculum: vitae.. Relaţii la telefon 15-30-45. (44903)

O E fectuez; transport, marfă, max. 8 tone, avantajos cu Dubă închisă. Telefon 15-30-45. (44903-A) r u v

9 Şofer, profesionist categoriaB, C, E, posed paşaport de ser­viciu, îmi ofer esrviciile. Tele­fon 13-97-44. (44757) :

9 Execut închideri balcoane. Telefon 16-04-86; 11.73-24. '(44759) . v.,-:V . . .

9 Doi studenţi străini cau­tă să închirieze apartament cu 2 sau 3 camere mobilat, c u . te lefon ,, în Plopilor (nou sau ; vechi) sau v Grigorescu. Telefon 18-31-il sau 18-90-75. (44706) :• ' ' ■ ; .

9 Comis organizează con­curs pentru ocuparea postului de merceleog produse alimenta­re. Condiţii: minim 5 ani vechi­me — bărbat; vîrsta tntre 25— 40 ani. Inform aţii la telefon 18- 09-69, orele 9—12. (43667-D)

‘ • Dăm gratu it form ulare joo Viena, cîştig 30.000 dolari. Tele­fon 13-98-51, orele 17—21. (44319-A)

9 Transporturi maxim 7 to- ' ne. 18-50-74. (44336-B): • Execută lucrări de zidărie

şi zugrăveli. Telefon 18-50-74. (44130-A). • Consiliul local Gilău orga­

nizează în 20 decembrie Ia ora10 licitaţie pentru ' Închirierea spaţiului la localul prestări ser­vicii Relaţii la sediul CL Gilău (44661)

9 Doi studenţi cu permis de conduetre categ. B. ne oferim ' serviciile. Telefon 16-51-36. (44368) ^

• Şef un ita te cu studii d e . specialitate Imi ofer serviciile. Telefon 31-18-56. (44689)

O Caut garsonieră sau apar­tam ent 2 .camere, profer Zorilor. Telefon 12-99-59. (44453)

9 Studentă, caut garsonieră -da închiriat. , Telefon 14-84-22, în tre .orele 8—13 şl 20—22. (44497-A)

9 Dau în chirie apartament mobilat cu 2 cam ere-şi închiriez spaţiu p e n tru - depozitare 20 mp. Telefon 14-36-79: (44347) *

• Dau In chirie garaj Grigo­rescu. P lata anticipat In valută. Telefon 16-12-04. (44521)

9 Dau In chirie garsonieră. Telefon 15-62-89. (44691)

9 închiriez garsonieră sau a- partam ent m obilat şl cu telefon. Inform aţii la telefon 18-35-11 în tre o re le 8—12. (44556-A)

• Caut pentru închiriat apar- , ta m e n t ' 3—4 camere tn zona

centrală pe term en îndelungat Telefon 11-23-70, orele 14—18. (44549) . .

9 închiriez spaţiu comercial, am enajat Alba . Iulia — Cetate. Inform aţii telefon 18-04*45., (44542-A) \

9 Student medicină, caut ca­să singur In curte, ptv ier cen tra Telefon 15-49-05. (44626)1 .

MIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 11 ADEVĂRUL DE CLUJ

-micaRDJBIMITflTE

Vinzari s p ^ C u m p â r â r i

C u m p ă r g a r s o n i e r ă , a p a r t a m e n t s a u t e r e n

p e n t r u c o n s t r u c ţ i i . T e l e f o n 1 4 . 7 5 . 1 3 ,

In a t e n t i a c u m p ă r ă t o ­r i l o r DE AUTOTU RISM E

w? i A p e la ţi la .- 3.cr,!t .M .C O M A U T O " 3 . f . l .

' p e n t r u : •T R A N S C R IE R I «TRAD U­

CERI A C T E » COM PLETĂRI DE FIŞE • INFORMAŢII

S tr: M iton C o s tin nr. 2. cart. GRUIA ( s p re H otel ,

"T ran silv an ta"). te le fo n1 3 - 9 7 - 2 6 . (35331)

O Vînd tractor. U 650, plug remorcă, .disc.; Telefon 12-19-03. (43882) ; >.

• Vind televizor ; alb-negru . Diamant, tu b , cinescop nou,35.000, cărucior copil cu- landou., nou 45.000. 'Telefon 14-45.00. (44204): ' / ".:- .‘V-;,;

• Vînd r3 cam ere . Grigorescu finisat. ; Telefon- 18-16-79, dupâ ora 18. (44302-A) ■'< «■

• Vînd Suzuki tip jeep. In- . formaţii telefon -13-63-35.(14327-A) - " , ,

e Vînd pili ciobănesc german de 2 luni.-Telefon 11-61-57.(4W84) ' v , .

• Vînd 35 / d e c h i ta n ţe Cari­tas pe 1 august Telefon 16-32--,32. (44085) -

• Vînd TV Sonytxt 55 cm , 'nou, 1.200.000. ’ .Telefon • 13-65-60. (44686) :

• Vînd /înscriere Dacia cu ri­dicare im ediată, plus remorcă. Telefon 12-12-36. (44688) ;

• Vindem, de urgenţă, pen­tru pretenţioşi, apartam ent dn două camere u ltra central, superfinisat,'' .-■-.30,000 dolari, tratabil.. Informaţii 13-86-64 (9—16) sau 15-58-03 (18—21). (11803) v _

• -Vînd Sierra 1,8 GL; 1986 (5 700 DM), stare excep­ţională. T clef.n 11-45-35. J41908-B) ; / / , - . - . / / : . ■/' -/.

© V’înd Fiat Croma Turbo Diesel, cu ai*r condiţionat şi frînă ARS Ofer formulare ruletă mondială. Telefon; 11- j o - 2 t . ; ; ( 4 i s i o ) .

o Vindem 'vilă- znna hotel Napoca; Agenţia * Prim ordial, telefon 11 78 9J. (41247-A)

• Vindem apartam ent cu 3 şl 5 camere pe str. Alverna. Plata în rate. Termen de pre­dare ÎS decem brie' 1994. Te. lefon 11-18 71, orele 9—17.(11381-A) _____ __

Vîrid -avantajos aparta­ment 2 sl 4 camere în grădi­ni' ■HJănS'sl'ir şl Calea Fio- feşfl. Telefon IR 51 19. (4158)

• , Vînd apartam ent 2 ca­mere decomandate, confort! mărit, 51 mp, poziţie semi- centrnî, pe valută sau lei. In ­formaţii Ja telefon 13 03-78. (44I7B A) __ _______

• Vînd apartam ent ?, ca­mere decomandata - cartier Zurilnr. Inf rmnţll telefon 13- 95 33. (W O S ^ A )

• Cumpăr talon Citroen. Telefon 119109. (14356-A)

• Vînd 2000 mp teren C a­lea Tur»!l, Telefnn 11-18-74, orele 9—17. (44618 A)

• Vind apartam ent 2 ca­mere _ confort I. Informaţii stri Tnlcea nr. ?9, bloc K fl, *r. IV, ap 51, ţoală ziua. (14673) ■

• Vînd Fiat R°gata Stai ion Weekend an fabricaţie 1985 (motor an fabricaţie 1988), 70 CP, 1700 diesel, 91.000 km la bord, dotări suplimentare: ■ frîne n :l , anterioare şi poste­rioare, acumulator nou, ga­ran ta t, 4 anvelope , noi, anti- zăpadă şi .ghiaţă, dispozitiv remorcare. P reţ 5,5 milioana lei. Informaţii telefon 16-89- 44. (44681); -

o Vîrid apartam ent una ca- ‘ meră. Teicfon 14-29.07.(44530 B) - __

• Societate Comercială vin­de^ local; alim entaţie publică,

| fax, două lăzi frigorifice str. Dîmboviţei 31 A, telefan 14-

_82-22; 15 92-79. (11543) : /• V înd urgent IDO chitanţe

Caritas din 19 august, recor­der Panasonic J 35 şi' televi­zor color Goldstar; noi. Infor­m aţii zilnic telefon 17-29-74. (44654-A)-. _ /

o Vînd urgent Audi 80 Turbo diesel, model 19â6, 1,6 cm c ,. consum 6 , I, Servo di­recţie,, tracţiune fată. Infor­maţii telefon 17-14-21;11-80- 24. (44657) - / / ' .;

. © Vînd TV inou Universum ' 70 cm Pictures in Pictures s te re i teletext. Telefon .-. 12-48-58. (44581-C) ■

’« Vîrid BMW 524 turbo die­sel • ari fabricaţie / 1988, ABS, climă; 'geam uri electrice, ser- vod i rect ie. Telefon ’• 12-48-53. (44518-B) / / '

o Vînd blană vulpe argin­tie nouă. Telefon 12-48-58..(44518) . .-v'v ■ • ■ - ;

• Vînd frigider 240. I, con­gelatoare 120 I, noi, garanţie1 an şi mochetă, covoare Al­ba lu lia ieftin. Inform aţii te­lefon 15-80.65. (44594)

■ • V în d . apartam ent 3 ca­m ere cti parchet.^ ■/ Str. . Bu-, cium. telefon ‘12-38-72; 16-88-

_85. (4169 I-A) / . 'o Vînd apartam ent 3 ca­

m ere ‘decomandate,- confort* m ărit 7. riîor.' Telefon 12-35-

_72; j6-86-83._ (44694) ^/ ' ©• Vînd calculator. ■ i i b l - XT (disc 40 M) m onitor alb- negru > şi imprimantă. Telefon

J6-3-M 7 (11712)-/■• Vind urgent apartam ent'2 camere, în cartierul Gheor­gheni. .Inform aţii Ia /telefon:l8-5o-33; în tre orele 10—12 şi 16—18. (44621):"'d -Vind Audi 80 din .1992,

benzină, caroserie zincată, 90 CP, negocia^ il ,28.000 OM. Te­lefon 13-34-01. (IH84) •/ / - » ,; ;® Vînd Renault : Chamade 19, Turbo diesel din 1991 do­ta t cu instalaţie antifurt SUA- şi / radiotelefon, garanţie doi ani de Ia vînrare. Telefon 13- 34-01. Preţ 11.500 OM

J44485) ’ ■n V'înd au t huz marca Ika-

rus; m otor Ifa ,: 36' locuri, în ­m atriculat, stare tehnică ire­proşabilă, ■ 85.000 km, an fa- brientie 1988, pret inform ativ11 nno.fioo. Telefon 994 — 3-70-85. Baia Mare. (41617.A)'

• SC Intact :Impex SRL vinde- televizoare japoneze cu teletext Elekta, Nipon, Gold" S tar, maşini de spălat automutic şi Alba Lux, toată gama de Elei-trocasnice Kem- wood, congelatoare cu sertare cu li san te, araga/e, calorltere şi ’ radiatoare electrice, maşini de cusut. Aceste produse se găsesc atît la Depozitul Cen­tra l, situat pe str. Ooroban^ ţilor nr. 4 cît şi în magazi­nul SCI I — Inlact str., Tă- bricil nr. 7. (41617-B)

• Vînd apartam ent cu 3 cam ere,.confort 1, elaj I, str. Prim ăverii. Informaţii la te­lefon 17-99-34. (41733)

• Vînd gorsonW ă superfl- nisa*ă,«pentru pretenţioşi. Te­lefon »1-18-74, orele 9—17. ( 4 4 7 4 3 ) ______ __ ________ _■

•> Vind apartam ent 2 ca . m ere confort II, cu telefon, cartieru l Ghe rglionl, e taju lI. p ret convenabil. Telefon:14-34 88, orele 16—19. (44760)

9 Vînd şi montez Ia preţ con-', venabii , sobă teracotă. Telefon:.

, 18-50-74. (44333-A), • Vînd urgent apartam ent 3

camere, confort „ I îm bunătătit Zalău. Telefon 099 — 62-23-01. (■)■}) 1 9 -A ) .

© Vînd . chitanţe Caritas 9. oc­tombrie. 7000 leii, Telefon 13-37-

j 63. (444Î7-C) ■ '» Vind casă zonă centrală,

( form ată din 3' camere, dependin­ţe şi teren aferent, rotai 1800 mp str. Molilor 16. Plata-.în valută. Inform aţii' zilnic' fhtre orele 10 —16. ( 11430-A)

« Vînd Renault 5, .1985, motor1991, stare foarte bună, 'înm a­triculat. Informaţii telefon 14- - C8-20. (14145-B) '

G Vînd apartam ent 3 camere cartier Grigorescu. Vînd mobilă dormitor, bicicletă Familie fără

T copii, căutăm apartam ent (gar­sonieră) cu telefon. de înch iria t

>. Telefon 18-03-36. (44461-A)• Vînd chitanţe , Caritas 14

' septem brie şi'a ragaz nou, ăvan-.tajos. Telefon ■ 14-85-96. (44463)

■ « Vînd bibliotecă nouă (am- ' balată) foarte ieftin; .Telefon 14-

85.96. (44463-A)© Vind apartam ent 2 camere

- P iaţa Mărăşti. Telefon 15-01-27. (44446-D) . ■■>'■■■■

© Vind chitanţe Caritas au- , gust—septembrie, 10.000 lei. Te-1 lefon 14-05-07. (44488-A)

• Vînd tractor remorcă, disc,- plug, grape, toate noi.’: Telefon ;

1 12-22-41. (44341-C) s• Vînd apartam ent cu 2 ca-

m ere’ şi dependinţe în Zorilor.: Telefon 12-22-41. (4434-1A)

«c Vînd ieftin Dacia 1310 TLX 1989. Telefon 15-77-31. (44345-A)■ • Vînd apartam ent 3 camere M ănăştur,-' parter, p reţ avanta­jos. Telefon 13-67-95,’ orele 16—■-

: 20. (44352) . ‘ ‘■ . o Vînd foarte convenabil Re­

nault 21 din 86 şi Audi 80 diri 87. Telefon 12-21-28. (44347-B)

• 'Vînd. casă familială 3 ca­m ere cu confort, garaj, gră'dină.

.7; 15-97-93. (41308 A) ' . : s ■ ; ■• Vînd landou şi m ateriale-

' stomatologice.' Telefon 16-58-01. ; ’ (44367) '

- • Vînd Fiăt:Regată.-100 S tn- : m atriculat, stare bună, cu p iese/

J de schimb,' 1986, -3.006.000 lei,'/ negociabil, vizitiii zilnic 8—14,

curtea „ interioară Medicina ,’le - / ; gală str. Clinicilor sau ' Aleea ‘ Padin ,24, ap. 23, după ora 16,/

- Todea. : (44515)? « Vînd apartim ent 2 camere> parte r / Gheorghmi. Telefon ■ 15.; . 51-78. (44317-A)/' • Societate comercială . -vin- : dem congelatoare Arctic de 120} •

cu pret 250.000 lei Telefon- 11- .03-80, (445J8-A) ,

• Vînd canapea, două’*fotolii, r noi, ’ clăpari 36. Telefon 17-50-85.

(44372-A): o .Vînd înscriere Dacia Coli- : başi. Se poate ridica. Cum păr

• m aşină; tamponată, ;Telefon 15- 75-79. (44377) ,

o Vîr.d Opel Ascona şi chi-,i ta n ţe 1 C aritas, .Teiefon ,-14?41-78 , , ' dimineaţa.; (14642-A) ,,, / .. -.■■• :;■ O Vînd set cuzineţi R. 1, R 2,■ placă de presiune Dacia ' 1310, ; ' Telefon 15-54.92, , după orele k

20,30. (44664) / ;o Vînd BMW ,324 diesel sta­

re -excepţională, 930(1 DM, an .1986. Telefon 14-46 86 (44606) .

c Vînd bibliotecă K ansler am ­balată la preţul de 410 mii lei. Telefon 13-33-32 (44668 A) /

/ O Vînd autotractor Roman diesel motor cabină, an fab rica -’ ţie 1987; semiremorcă 15 tone, .furgon izotermă lleanda,, .-Sălaj,,

, telefon 126 (44609) i• Vlnd video player Sharp

nou în garanţie, 29')00f) lei. Te­lefon 16-28-72. (44671) ,/

• Vînd televizor. Philips fără telecomandă. Telefon 12 13 37. ; (44672) ' .....

• Vînd Oltc it nou; Telefon 10- ' 86 36. (44675) ■ ;■ , :

« Vind garsonieră lip aparta» m ent cu balcon închis urgent. In fo rm aţii" Calea Fioreţf i nr. fi, ap. 66. (44676) .

« Vînd mulli rasot P ioneerdeck Sony, magnetofon CM 130 nou, piese electronic»». Teletofj 12-06-36. (44677J

• Vlnd Oltcit. U TRS rtou. Telefon 14-25-56. (410/0)

; DeceseC o m e r n o r n r i

_ 9 Astăzi se împlinesc 6 săptăm îni de cînd ne-a pâră-.

"TSit pentru, totdeauna draţu l nosiru tată DAN IOAN. Fie-i ţărina uşoară. Copiii Neluţu, Emilia si Corina.

o Pios omagiu la îm plini­rea a 4 ani de la trccerea în

eternitate a ing. ILIE CIIIOREAN. Odihneşte-te îh pace. Familia. (13376), A Comemorăm un an de Ia moartea iubitului nostru ta tă GHEORGHE BURDEA, joi, 9 decembrie 1993, ora 17, la biserica Bob. Dumnezeu •să-l odihnească în pace pe MOŞUL nostru drag. Fiul şi nora. (440185"

*• Au trecut 8 ani de cînd a plecat d in tre noi pentru .totdeauna, lăsînd în '.su fle tu l : meu un gol imens şi de neîn­

locuit cel care a fostm ir c e a d i m i t r iu . Soţia

_AureIia. (44439);a Sincere condoleanţe co­

legei noastre -M ariana Tur- dean ta pierdsrea . mamei dragi. Colectivul secţiei nr. 8

_coafar. (41349) '© Un an de la decesul lui

flARCEAGA AUGUSTIN. Gîndul şl am intirile noastre dragi însoţesc in e te rn ita te imaginea jfîT Soţia, fiica; gi­nerele, /nepo ţii îţi aduc' un pios omagiu.’ Să-ţi fie ţărîna uşoară. (14510)

/ • Sîntem alături de cole­gul nostru „ Marinescu Bogdan în : m area durere pricinuită de; pierderea ’ ta tălu i. Oirigin- ta şt colegii de clasă. (44679)

• Sincere condoleanţe şl întreaga compasiune colegei Anima , Căpălncanu pentru pierderea mamei dragi. Co­legii din biblioteca centrată universitară „Lucian Biaga”. (44357) '' • Sfntem a lă tu r i 'd e prof. Mircea Stanca ; în aceste cli­pe grele la despărţirea de soţia sa. Colectivul Universi­tăţii populire şî Casei muni­cipale de cultură. (44541)

• Sîntem alături de ,’cole. gul< nostru Prof Stanca Mir­cea în momentele dureroase. ale‘ pierderii soţiei, sale dragi. Cadrele didactice ale Liceului economic Cluj.. (14655)______

® Din inim ile noastre zdro­bite'" de durere mulţumim tu­turor care au fost alături de noi şl au condus pe drumul veşniciei/ pe scumpa ^noastră IGNAT OLIMPIA FABIOLA.' F<miHia adînc îndurerată^: (41600) : ' - .

9 Ai fost cfndv'a, treptat, ne-ai păiăsit iar’/in 4 decem-, brie' definitiv,’ Fiisla so ţie 'F ă - nîca, copiii Alin şl Bebe. Fie-ţl ţă iin a uşoaiâ, - TlCU-I.E. (44576 A)

• Un ultim omagiu colagu- lui nostru ing. BUDA-"

•OSCAR. Condoleanţe familiei. Colegii din Combinatul mi­nier C luj. (44572) ________ ^

O în treaga noasti5 com­pasiune şi sincere condolean­ţe .domnului director tehnic, ing .-R uda Constantin la tre­cerea în nefiinţă a părintelui Iubit. O dertivu l ELCO S.A. Cluj. (41575)

• Sintem nl3turi de cole­gul nostru ing. Borhiş

G aviiiă, în m area durere p ri­cinuită de moartea frnlelul; C o l ţ i i de Ia Cerdc S.A. j4ir.<i0) _____ .

O îndureraţi de rierderea prem atură a ccliil care a fost

procurorul UOHIfA ILIE, slujitor vrednic pe târîm ul înfăpliiii li justiţiei, îl aducem un ultim şl pios omagiu l“a- rn llt i'l fndcliale, sltii-ere con- dolf.’ iiţe. Pm- uMiril din jude­ţu l C luj. (14732)

• Sincere condoleanţe d.nei Cristina P jrlen în marea du­rere prin pierderea , mamei dragi. C o l’clivul Clinicii Ra­diologie, (44751)■ o Profund întristaţi de tre­

cerea 'p rem atu ră ic» eternitate a celui care a fo«ct OOIlltA ILIE,. procuror, la parchetul de pe lingă juderălbria .Tur­da, om de aleasă ţinută mo­rală şi p rofesională,'îi adiir cern un uitim şi pi'JS omagiu, transm iţind .sincere o.m'lole- an ţe familiei îndoliate. Co­lectivul Parchetului Turda. (44731)

• Cu adîncă d u re re 'an u n ­ţăm încetarea 1 din viaţă ■. a scum pului nostru tală, socru şi bunic OLAtt-ŞTEFAN, 77 ani. înm orm întarea a / i . 8 decem brie,, ora 13, în comu­na Apahida. Familia îndolia- tă. ( 146.15)____ 1:....; e • Sîntem alături de cole­

gul nostru luga loan în m a. rea durere p r ic in u ită '- de - m oartea maniei dragi. Since­re condoleanţe familiei Cote- giî de la Inspectoratul de Po­liţie 'S an ita ră şi Medicină ' P reventivă CIuj-Napaca; ' , (11711) v -

• Cu Inimile îndurerate; a- nunţăm plecarea dintre, nai de Sf. Niculae, dupâ o lungă şl' g rea suferinţă a iubitei noastre soţii,, mame, soacre

,.şi bunici SlMIANU FLOAREA, de 72 ani. a l că­rei chip h lin d şi dragostea I, nu le vom uita veşnic. In- m orm întarea ya avea- loc de la capela cimitirului -C rntral, jo i decembrie, orele 15. Fa­m ilia îndurerată. Odihneas- că-se.. în pace; (41737) '

« Asociaţia de locatari str. M oţilor 1, aduce un ultim

omagiu fostei - colocatare ■ SUC1U MARIA şi transm iU sincere; condoleanţe familieiîn d o lia te . ' (44730)__ ", ■

® - Cu Inim ile "copleşite de d u re re am /as is ta t: la dispari-- ţ ia p rem atură şi fulgerătoare a celei ce a fost scum pa no3s-

trâ fiică, soră şi mătuşă -. ŞOMLEA AN A Ea va răm î­ne veşnic în sutletele nuas tre , / Odihnească-se în pace. M ama Maria şi fratele Ioan cu fam ilia .; (44627) - : '■

~~ • Transm item i pe această cale întreaga noastră: ram pa Siune şl - sincere condoleanţe

d .n u lu i dir, gen.’ral, toan C hiriţă, pentru pi»rd»*rea ce­lui m ai înd răg it/ „Frate11: a n ­g a ja t S.C ;,Transariane‘* -SRL şi SC „P lantextract“ S.R.L. (14719) '/■■- '

• ' Frufuiid îndureraţi, sîn- tem alături de colegii noştri Fitom ela şî Marcel Grebeni- şan. în marea pierdete- su te­ri (5 p iin decesul mamei. Sin- C^re" coiidoieante -întregii fa­milii. Colegii» dp ta Cantina „16 Februarie". (41747)

( Cu adincă durere în su­flet anun ţ încetarea din via­

ţă a hunului nostru ta tă " DAVII» IOAN (BAI.OAI) ln - m orm întarea va-avea loc joi,9 ,.decem brle 1993, ora 12 in sa tu l Şoimeni, Odihnească se in pace. Soţia şi cel t copii eu familiile. (449DO)

• S in rew condoleanţe fa ­miliei Cernea, urm are '3 de­cesului tatălu i DAVID IOAN. F am ilia Coldea Aurel.

_(ţ49»l) _ _ _ _ _ . - •• Cu Inimile zdrobite do

dun-re anunţăm încelarea din v ia ţă a iubitei .nuaslte snţil,

mattie, soacre şl hnnfrf ; SOMKŞKAI.FAN ANA,

în ; v îrstă de 6il ani. Cil al tră it te nm liildt, cît Vom tră i te vnm piînge. Inmnrm îula- n a va avea lo«: în 9 decem­brie 1993, o ra 14 de la cape­la verbe .Văiiăştur. Familia. Să I fie ţă iîna urcară (4I913J

j * A ium tîm . cti dure re, în­ce tarea din viaţă a *ul»itu»ul nost iu tată OPRKA IOAN. InnuM m ilitarea va av>v« lac tu data d« 0 di" <’i ',,'rie13. Fam ilia îndoliată. (11MKJ

ADEVARUL D E CLUJ MIERCURI, 8 DECEMBRIE, PAG. 12=1=

VOLEI A Z I - D IV IZ IA „B"Dejul se îndreaptă spre o nouă

divizionară... „A", prin echipa masculină de volei Victoria So­meş. După etapa a Vil-a, dejenii s-au instalat în fruntea clasa­mentului cu 6 6 0 18jl 12 puncte. - Este meritul antrenorului, dom­nul profesor Ioan Buhăţel, şi al jucătorilor Schubert, Bal, 'Filip, Mătieş, Truşcă, Năsăudean,' Ta- m aş.şi Dudescu. F aţă de urm ări­toarele sale, CSM Caransebeş şi Grănicerul Sighetu Marmaţiei,- dejenii au două victorii avans, liniştitoare pentru- retur*. Rezul­t a t e i complete ale etapei n V il-a: Victoria Someş Dej — Mintiul Ştei 3-0; ASA • Rîmnicu Vîlcea — CSS Viitorul Conis Cluj

’ 3-0 şi tot 3-0 CSM- Caransebeş — ISC Turzii şi Silvania Zalău — Grănicerul Sighetu Marmaţiei.

Dem. ŞOFRON

F O T B A L - D IV IZ Ia" ” ~ ~. Prim a etapă a . -returului . a

coincis cu închelprea' i.ăctivităţii fotbalistice d iv iz ie iC în judeţul nostru. Rezultatele etapei par

.. normale. excepţie iăcind victoria ASA Electroceramica Turda în deplasare, pe terenul CUG Cluj- . Napoca. Sticla . Turda la Some­şeni a obţinut un punct şi con- ; duce detaşat în clasament. Pînă • In primăvara- pe podium se află, *

.în ordine, după S ticla ' Arieşul - Turda, ISCT şi Olimpia Gherla,, departajate de golaveraj, -Rezul- ; tatele înregistrate (în paranteze ' rezultatele echipelor de juniori): Cimentul Turda — FIMARO I Cluj-Napoca 3-0 (2-1); Clujana ; — ■DROMEX 2-0 (6-0); Motorul j IR A — Metalurgistul 0-2 (3-1); Ş Victoria Someşeni — Sticla Arie­şul Turda 1-1'(0-3); Ind. Sîrm. Cîmpia T urill — Tehnofrig 1-0 (3-0); CUG Cluj-Napoca — ASA . Electr. Turda 0 - t (3-2); Olimpia 'j Gherla i— Minerul Aghireş 4-2 (14-1)!!; CFR II a stat. . '*

CLASAMENTUL; SENIORI, ,Sticla 15 11ISCT . 15 9Olimpia 15 10Clujana 15 10Tehnofrig 15 7Victoria 15 7CUG 15 8Cimentul 15 6Aghireş 15 5.ASA El. 15 4DROMEX 15 4Metalurg. 15 4FIMARO 15 4CFR II • 14 2Motorul 15 1-

1 37-10 251 46-11 232 39-11 23 ;3 35-9 22 3 38-15 193 29-16 19 :4 30-19 19 ; 6 21-15 15 9 18-23 11 8 18-30 11

1 10 16-381 10 14-412 10 8-29 4 8 21-49 1 1 3 8-62

Andrei REISINGER

1.2.3.4.5.6.7.8. 9.

10.11.12.13.14.15.

FINAL DE S E Z O N LA POPICE

In campionatul Diviziei A la popice feminin, judeţul , nostru tste; reprezentat de douâ echipe: Constructorul Gherla şi - Dacia Carbochim Cluj-Napoca. In sezo­nul de toamnă recent încheiat o comportare mai bună au avut felele din Gherla, care. la sfîrşi­tul turului au ocupat locul-I, la egalitate de puncte»cu formaţia feroviară Rapid Braşov. Echipa antrenată .de Iosif Nagy a avut o: evoluţie constantă pe tot par- c,ursul turului, pe arena proprie obţinînd numai victorii. "Este un succes care atestă seriozitatea şi pasiunea tn precStire şi joc a .tu ­turor componentelor uneia din

. cele mai vechi formaţii de popi- ce feminine din judeţul nostru.

Lotul Constructorului care a e- voluat în şezonul de toamnă a cuprins pe Rodica Luca — maes- .tră a sportului, Marinele Istici, Iudita Berciu, Adina Mureşan, Ana Bartha şi ta lentata junioară Rodica Lazăr. Meritul excelentei evoluţii este a întregii formaţii,

- dar şi a antrenorului Iosif Nagy, unul din artizanii tu turor victo­riilor din ultim ii 40 de ani, de cînd slujeşte interesele acestui sport în localitate.

In încheiere să am ihtim 'jroitri-• bulia sponsorului principal al po-

picăreselor din Gherla, SC „Pro­duse ceramice" SA (fosta Fabrică

; de cărămidă), care a fost alături de echipă la toate partidele dis-

; putate în această toamnă; Avînd şanse m ari la promovare în Su-

, perliga fem inină,-sperăm să se găsească şi alti sponsori,'care sâ. sprijine sportul popicelor în ora­şul de pe valea Someşului Mic.

SZEKELY Csaba: ' c i t b ă r r j r - c a c a c a

Autom obilism :: CU PA „ U N IR II" '

întrecerea de viteză pe circuit ; — desfăşurată sîm bătă înainte

de amiază pe pista cartodromu- i lui dir> cartierul Gheorgheni — a •..Însemnat-,o deplină reuşită. Aşa-• după cutii ne rela ta dl. • Peter

Szenesz, a rb itru internaţional- şi organizatorul- Întrecerii, în ; ciuda decorului; hibernal, a pistei-înză-

- pezite, laţ start: au fost prezenţi 47 de concurenţi ia r pe margini... foarte m ulţi spectatori care , au urm ărit cu deosebit, interes lup­ta pentru întîietate,> răsplătind cu aplauze m ăiestria celor de la volan în condiţiile traseului difi­cil. ' r ■

Dotată cu Cupa „Unirii",■■ în cinstea sărbătorii naţionale a Ro­mâniei, ziua de -1 Decembrie, în ­trecerea, desfăşurată în ' douâ manşe A 3 tu re contracronome- tru, a stabilit urm ătoarea ierar-

, hie a prim elor trei locuri pe po­diumul de prem iere: CLASA­MENT NAŢIONAL : „DACIA11: Horaţiu Savii (5,19 minute), Bog­dan Marişca (5,32) şi Eugen Ger- gelv (5,35); CLASAMENT IN- TEiRNAŢIONAL: Daniel Ungur— Alfa Romeo (5,11), Dan Morar— Opel K adet şi Horea Avram— Alfa-Romeo (ambii cu acelaşi timp de 5,13) Timpii realizaţi de prim ii' trei clasaţi s-a : calculat prin adiţionarea tim pilor, din manşele întrecerii (cel mai bun timp într-o manşă l-a realizat Horea Avram 5,10). In încheiere o subliniere şi aplauze pentru concurentul Ciprian Moş ‘care a f o s t . . . unicul sponsor ă l în tre­cerii, oferind m odesta' sumă de 40.000 lei, dată însă din inimă pentru reuşita întrecerii. Poate că la viitoarele acţiuni se vor găsi sponsori mai consistenţi, care să stimuleze activitatea sportivă au­tomobilistică. Şi har domnului că unităţi — u n e le 1 de profil — se găsesc din plin pe raza muni­cipiului. (v. m.)W V A .W W W W W W W W »

V -A Ţ I R E ÎN N O IT A B O N A M E N T U L ?

A început returul Diviziei Na­ţionale la fotbal. Cei care au a-

~vut abonament pentru tur, pre­cum şi cei care vor să-şi scoată abonament pentru meciurile sus­ţinute acasă de „IT“ sînt invitaţi să treacă pe la sediul clubului, din P iaţa Păcii, zilnic între ore- le/10—12 şi 16—18. Pentru a şti suma pe care să o aibă asupra lor, necesară reînnoirii abona­mentului, doritorii pot primi in­formaţii exacte la telefoanele 19-16-92 sau • 19-55-90.

3 Alături, un reporter de la Radio Chişinău intervievează un ' copil. Pe copil îl cheamă Jenia. Locuieşte undeva prin Kazahstan,

Unde âi lui ău fost deportaţi, a- tunci... A venit in Moldova, în vacanţă, la - bunici, iar aceştia l-au adus la manifestaţie. „Pe ci­ne ■ ai aici; Jenia?" întreabă re­porterul. „Pe bunica şi pe die- du". „Cu ce ai venit?" „Cu sa- maliot..." „Tatăl tău ce lucrează acolo?" Şafior". „Unde Iţi placa mai mult; Jeniti?'* „In Moldova, aici sint "cireşi şi vinograd..." Fă­ră'comcntarii... >

Cu toate acestea, Chişinăul se redeşteaptă. In faţa Muzeului na­ţional de istorie a fost instalată, nu demult, celebra „Lupa Capi- tolina11, semn al obîrşiei latine a moldovenilor de pbste Prut, ca. a tuturor românilor de altfel. In. Grădina publică,-azi Parcul Şte­fan cel Mare; pe „Aleea clasici­lor", acolo: unde bustul Luceafă­rului simbolizează nemurirea neamului nostru, urmează a f i , amplasate" alte douăsprezece ,bus- turi ale. clasicilor literaturii ro­mâne, între care Bţaga, Coşbuc, Caragiale, - Arghezi, Sadovcanu. Limbii, literaturii române, prin tot ce o poate reaşeza în dreptu-, rile-i fireşti, i.se acordă rolul do principal liant în demiurgicul e- fort- de trezire, afirmare şi conso­lidare a . conştiinţei naţionale, Deşi... viaţa oferă surprize .; In ziarul „Sfatul Ţării" cotidian al. Parlam entului — dau de un articol cu-- rezonanţă. de clopot. bătut în dungă. Citez: „Mulţi au stricat „limbă, alfabet", dar, pu­ţini le învăţă. Ce am realizat pe parcursul acestor anî, noi, cei ca­re am strigat cu entuziasm „1 im-, bă de stat, grafie latină"? N-o sâ fac,- mare descoperire dacă o să afirm că şl pînă astăzi mulţi din­tre , noi continuă să scrie cu gra­fie rusă... Mai deunăzi, chiar şi un. deputat a declarat răspicat şi fără urmă de ruşine că îi vine greu să citească cu grafie latină (bucuraţi-vă, duşmani!). Cînd as­cult luările' de cuvînt sau repli­cile unor parlamentari şi membri ai guvernului îmi vine să mă a- dresez cu'rugăm intea de a fi sis­tată transmiterea în direct la ra­dio...^ ....

Am asistat şi eu -la cîteva şe-; dinţe ăle Parlam entului, îh ve­derea realizării unor materiale de presă. Din am algamarea de cuvinte româneşti şi ruseşti, din multitudinea ciudatelor expresii „autentice", din topica cel puţin arhaică a cuvintelor în propozi­ţii, cu greu am reuşit să. extrag logica,- sensul rea l;a l discuţiilor.' Alături,: în Grădina publică, fîn-

: tînile arteziene ţîşneau în jeturi de cristal lichid, sub bolţile tei­lo r uriaşi plutea, revărsîndu-se asupra oraşului, o arofftă dulcea­gă, amorţitoare, de- miere... Pe

; trotuare, patrulează, în misiuni . 'diurne, de rutină, poliţiştii, doi ' ; cîte doi. De buzunarul din’stînga pieptului au agăţate microstaţii

'radio,-de cureaua d e -la şold le atîrnă, grele,- pistoalele şi „făcă­toarele de bună pace", .lungile

"bastoane de .cauciuc...1 Pină una-ălta, lumea e arhidîs- : . ciplinatji. Pietonii traversează nu- ;mai pe la intersecţii şi num ai,la -culoarea verde, şoferii conduc prudent.!;-;Nu vezi un om beat

: sau: \'reun ';cerŞ'’tor... Viaţă curge iînainte,.*miişe pare. mie, veghea- r

Reporter dincolo

de Prut (II)• tă de uriaşul basorelief de bronz ■ în castra t. trainic In zidu l/ unei ; impunătoare clădiri de la in ter-;

• secţia bulevardului Ştefan celj Mare cu strada Puşkin." Din zid . . ' priveşte sever „soldatul sovietic", v pornit'’riăpraznic '„spre 'B erlin " :- îritr^ofmînă .cti «balalaica" a u to - •• mată. înţ ceâlaltă cu un drapel- desfăşurat pe care scrie: „24 Au-

gust l944‘'. Ziua ,;eliberării" Chl- :' şinăului. -Eliberare- ce avea • sâ

readucătBasarabia în „frontul în. .\ eare rii®eni nu mişcă" : pentru 'm ai -bine de patru decenii şi ju-

r mătate.Şi, totuşi, firm ele magazinelor:

; au început a fi evidenţiate şi c u -- litere, latine, deşi denumirile de- ■' rutează: „Universam" (un fel de

magazin, alim entar 'universal),, „Mărfuri culturale" (radiouri, ca- setofoane, televizoare, discuri

•rmuziealei' caiete etc.), „înmulţim documente" (un fel de birou de; copiat -acte). O cafenea se nu­meşte „Mămăliguţa'V Nici ‘ vorbă

, să poţt servi aici binecunoscutul lichid aromat. La Chişinău ca­feaua,^ . o „ ra ră7 avis". D a r ,. ca să fiu mai precis, cafenea, în

t grai local, înseamnă un fel de... cantină. Totuşi, e un pas înainte, chiar dacă pe biletele .de trolei­buz textul românesc este : tipărit cu jitere r u s e ş t i , '

Pretutindeni in magazinele din- Chişinău, dacă doreşti să cum­

peri ceva, ţi se. cere i,paşaportul" (adică buletinul , de identitate)

.sau „bonul" sau „cartela". Aproa- ; pe peste to t ţ i s6 va vorbi 'în

ruseşte.T3acâ te „prind" — şi nu ‘ e greu — că eşti din România, vînzătorii sau alţi funcţionari pu­blici, chiar d a c ă . îşi z ic . „moldo­veni" (h ra m ‘auzit pe nimenit sâ; spună că .e român!) îţi întorc os­tentativ spatele... Teama deo,,to-, varâşul" de alături, un ariUtnit . orgoliu sau o psihoză întreţinută. ' dibaci în spirit „slavofil" pan, să stea la baza acestu i; comporta­m ent care m -a contrariat, ca; s i nu spun mai multr.. Pentru a da „mînă cu mînă", se vede treaba, inim a --trebuie';să fie nu doar-nn mână, ci să şi simtă româneşte, ceea ce odată şi odată se Va*îr-> tîm pla, însă pină atunci acui.; nu-şi au rostul... , ' -:

„N-avem, mai încercaţi..'.", In­tr-adevăr, * prin magăzine câm „fluieră vintul", în vreme cepre- turile s-au dublat sau ‘chiar tri- . plaţ. Liberalizarea...-Economia de piaţă... Televizoarele şi frigidere­le se distribuie pe _ bază de.-în- ;> scriere pe tabele.. Ttimp.ul d.e» aş­teptare, aproxim ativ, doi «• ;ani. Chiar aşa stînd lucrurile, bişniţa- ’ rii, „întreprinzătorii" : pot • face’ rost, contra dolari; • bineînţeles - de un-televizor ^Pal-Secam“, ui- , tim ul tip, nou5ioiiţ,'abia şcosrdin fabrică, de uri frigider-congela-;

! tor, scosul p es te .; graniţă te -pri- î : veşte! Şansele^ de a înşela, vigi- ;• len ta vameşilor de acolo sînt cu v .to tu l, m inim e; îri garai- Ungitehi, „camera de prim ire" e ticsită do

■ televizoare, frigidere şi alte „elec­trice" confiscate de la; 'turiştii .

, p rea încrezători în steaua lor.Pe platoul . d in faţa marelui ;

magazin. „Unic" ăm asistat,: fârâ să vreau, la o tranzacţie între un"' grup -de „bruneţi'* de . ai noştri, :

; ploieşteni, şi cîţiva-bişniţari la- ;, calnici („La noi, In România e ;: occident, bă ageamiilor!"). Ploieş-, - : tenii aveau chef de „dam ă la aş- •

tem ut" sau de un „pat cu su- ,: flet",' ofereau -ruble... Au fost re­fuzaţi... P înă la urmă; ^afacerea** a fost încheiată — 20 dolari

. noaptea şi „gagica"; plus ' consu- ■.; maţia.N Aceiaşi bişniţari ;aitChl-„S

şinăului ofereau pe un „ARO-IO" sume astronomice. Brţineţii plo­ieşten i-au căzut de acord, deşi ■ „Aro, vax! Lâ noi se vînd Merce* .;

; des-uri, Toyota, Audi,"Volvo,< ca- ' p ita lis m '1 mînca-V^aş profitul..." -

In librării, m u ltă carte, la pre­ţu ri modice, -tipărită pe hîrtie de. invidiat, legată „la mesene", dar m area m ajoritate în limba rusă. Unele ziare prezintă, pe aceeaşi pagină, articole ‘ scrise cil litere la tine şi cu lite re : ruseşti, ■ cîteo- dată chiar în-am bele limbi. Tre­cutul se lasă cu greu detronat.

Nicolae VEKEŞ

P R O G R A M U L R A D IO CLUJ 8 -1 0 DECEMBRIEMIERCURI, 8 decembrie: 6,00

— 8,00 Bună dimineaţa: Actuali­tăţi şi muzică; 10,00 Infoquick; 10,05 Muzică uşoară; 10,25 Cro­nica juridică: 10,35’ Anotimpuri muzicale; 11,00 Ambient 2000: Tendinţa în arhitectură; 11,30 In­terpreţi de muzică populară; 12,00 Reporter ’93; 16,00 Unda pentru minte, inimă şi literatură: Actua­litatea literară: 16,30 Supersound. 17,00 Radio fax: Actualităţi şl muzică; 20,00 Du-te dorule de­parte: Muzică populară la cerere; 20,30 Chemarea păm întului: A- gromecuri şi agrosemuri.

J O I , '9 decembrie: 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi muzică; 10,00 Infoquick; 10,05 Suflet şi cîntec românesc: Obi­ceiuri de iarnă; 10,30 Salonul ar-

ECIIII'A TEHNICA OK SERVICIU:

Rrnfti S/Wl'E.lUHEAN Victoria l'E I UUŞ

'Cristian HAKA,Milial IIOSSU

- telor; 11,10 P ortret folcloric ' al cîntăreţei M ăria Dan; 11,40 Pere­grinul transilvan: Obiceiuri de iarnă la români. Postul Crăciu­nului^ 12,00 Odiseea artei lirice:Adrianna Lecouvreur (III); 12,30 Realitatea economică: Capitalul străin — componentă a reformei;16,00 .File de istorie: Făptuitori şi fapte de după M area Unire (II);16,30 Zig-zag muzical; 17,00 Radio fax: A ctualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere; 20,30 Apără-

~ ~ To curi de m u n c a ' vacanteMUNCITORI NECALIFICAŢI: Spitalul judeţean Cluj: 4' mun.

citori necalificaţi; SC BELL CONSTRUCŢII SRL, str. Munteniei, nr. 23: 6 muncitori necalificaţi (bărbaţi), MUNCITORI CALIFICAŢI: SC TRICOTAJUL SOMEŞUL CLUJ, str. 22 Decembrie, nr. 77; 10 lăcătuşi mecanici; SC -IMPEX EN- GIMERING. SRL,-str. Em il-lsac, nr. tel. 18-05-63: — 20 confec- ţioneri înrăltăm inte; RA JUDEŢEANĂ APA CANAL CLUJ, str.

- 22 Decembrie, nr. 29: — 3 tmldo excavator işti; SECŢIA D E . DRU­MURI NAŢIONALE, str. D unării, nr. 24. tel. 14-55-48 — 6 me­canici auto: SC PRODCOOP SA, str. M aram ureşului 84—86: — 6 sudori oxiâcetilenă.

; tori ai gliei transilvane. ■'VINERI, 10 decembrie: 6,00'•—

8,00 Bună dim ineaţa: Actualităţi ; şi muzică: 10,00 Infoquick; 10,05 i Reprize muzicale; 10,35 încotro

omule?: A vatarurile iernii; în­călzirea locuinţelor; 11,00 Cantus m undi: Paul Constantinescu, O- ratoriul de Crăciun (II); 11,30 Din

* lumea largă; 12,00 Dialog pentru un portret: De vorbă cu poetul

■ clujean Petre Bucşa; 12,30 Con­cert de prînz; 16,00 Un -milion de f prieteni: Singurătâtea, însingura-

- rea: 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică; 20,00 Top 9099.

KW!»— rA/|CASÂ'yS EDITURA U , — . '...- ; ................ , ' ■■ ' - ' ' ■’ ' .

A

înCJ/

utori23tă prin S.C. nr.i28/1991, Judecător ia Cluj-Napoca,

matrlculata la Oficiul Rogistrylul 3mer}ului jud^uiul Cluj, sub nr. 12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIECALIAN (redactor şef); DAN

RE3REANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (sscretar general dc rcdacţle): NICOLAE

SANQSCR2AN;;RADU VIDA.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. telefo an e : redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de

1 .74.18 şl 11.74,90 (redactori); 11,73,07 (administraţia şl co zaţului); Telex: 31444; Fax: 19.28.'28. Mica publlcltato

se primeşte zilnic între orele 8 - 1 6 , str. Napoca nr.16 (la pi rter). Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

ş! publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22

11.10,32redacţie);itabllltates

# j |