Standardizarea · feritoare la managementul calităţii, al mediului și, respec - tiv, al...

Iunie 2017 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

„ECONOMIA de ARGINT“

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA COMERCIALĂRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Cuprins

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea

unui sistem de management în conformitate

cu SR ISO 37001:2017 �� 1

Participare românească la standardizarea europeană

în domeniul homeopatiei �� 3

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în luna mai 2017 �� 5

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul European de Standardizare 2017 �� 7

„Economia de argint”� Standardizarea sectorială �� 9

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Îmbătrânirea populaţiei: o oportunitate �� 12

Economia de argint �� 14

Roboţii ne vin în ajutor!�� 20

Chirurgia estetică vă redă tinereţea şi frumuseţea! �� 29

Revizuirea standardului ISO 31000, Managementul riscului,

avansează cu paşi repezi �� 34

STANDARDIZAREA | iunie 2017 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Ca urmare a acesteia, organizaţia poate fi exclusă din alte activităţi. Angajatul poate fi întemniţat sau îşi poate pierde slujba. Ambele părţi vor suferi daune ale reputaţiei şi, eventual, amenzi. În cazul în care o organizaţie este vic-timă a luării/dării de mită, ea poate suferi pierderi financi-are semnificative. Mituirea comisă de către organizaţii sau împotriva lor poate avea repercusiuni externe cu conse-cinţe grave. Este esenţial deci ca organizaţiile să reducă la minimum riscul de implicare în luarea/darea de mită. Pentru a reduce la minimum aceste riscuri, încă din anul 2011, Institutul de standardizare din Marea Britanie – BSI – a publicat standardul BS 10500: Specification for an Anti-bribery Management System. Un an mai târziu BSI a lansat o propunere de temă nouă la ISO, intitulată Anti-bribery management system. Requirements. Opt state s-au opus atunci acestui proiect, motivându-şi de-cizia prin dificultatea de a elabora un document care să se aplice la nivel internaţional din cauza diversităţii legis-laţiei în acest domeniu. Dar, întrucât alte 19 state fost în favoarea propunerii, în aprilie 2013 a fost aprobată la ISO stabilirea unui nou comitet de proiect (PC) intitulat Sis-teme de management anti-mita – Cerinţe. Secretariatul a fost alocat BSI şi s-au înscris ca membri participanţi or-ganisme de standardizare din 32 de ţări. Au fost necesari trei ani pentru a se depăşi divergenţele referitoare la textul documentului dar, în octombrie 2016 s-a reuşit atingerea consensului şi publicarea standardului ISO 37001:2016.Printre avantajele introducerii pe piaţă a unui astfel de stan-dard menţionăm: un standard ISO este bine cunoscut şi se bucură de credibilitate profesională; documentul oferă un instrument complet pentru diverse dimensiuni şi tipuri de organizare, iar aplicarea lui conduce la creşterea trans-parenţei şi a încrederii publicului în organizaţii, oferind un mijloc rentabil de măsurare a practicilor anti-mită ale unei organizaţii. Un standard convenit la nivel internaţio-nal permite atât asigurarea internă, cât şi externă a punerii

în aplicare a măsurilor prevăzute. Publicarea standardelor internaţionale ISO 9001, ISO 14001 şi OHSAS 18001 re-feritoare la managementul calităţii, al mediului și, respec-tiv, al siguranţei şi securităţii ocupaţionale, a contribuit în mod considerabil la furnizarea unei măsuri internaţionale uniforme. Se consideră că un standard internaţional care combate mita va avea acelaşi rezultat benefic.Standardul ajută organizaţiile să respecte legislaţia anti-corupţie. O astfel de conformitate necesită introducerea în cadrul organizaţiei a unor programe eficiente anti-mită, interne, care includ elemente precum: evaluarea ris-curilor, mecanismele de control şi monitorizare, precum şi funcţiile de răspuns şi de remediere, iar documentul prevede toate acestea. SR ISO 37001:2017 ajută o organi-zaţie să demonstreze că posedă un program anti-mită şi sporeşte reputaţia corporativă.Ca standard ISO anti-mită, ISO 37001:2016 este interna-ţional, verificabil, independent, bine cunoscut şi se bucură de credibilitate profesională. El reprezintă deci un ajutor

Promovarea unei politici anti-mită prin implementarea unui sistem de management în conformitate cu SR ISO 37001:2017Diana Iorga, expert standardizare, Departament Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

Organizaţiile se confruntă cu riscuri semnificative de luare/dare de mită. Aceste riscuri cresc din cauza legislaţiei şi a aplicării sancţiunilor care combat acest fenomen social. În cazul în care angajaţii unei organizaţii sau o terţă parte, care acţionează în numele organizaţiei, comit o infracţiune de luare de mită, atât organizaţia, cât şi angajatul sunt supuşi riscului de urmărire penală şi de condamnare.

2

considerabil pentru agenţiile de achiziţii şi pentru alte părţi interesate atunci când se evaluează sistemele de con-ducere ale întreprinderilor în ceea ce priveşte mita. Departamentele guvernamentale, dezvoltatorii şi finanţa-torii de proiecte, precum şi alte organizaţii, sunt din ce în ce mai dornici să se asigure că contractorii, subcontrac-tanţii, furnizorii şi consultanţii care construiesc un pro-iect sau care furnizează echipamente sau servicii, sunt or-ganizaţii integre, care iau măsuri pentru a preveni mita. Furnizarea de către aceştia a unor dovezi că au implemen-tat un sistem de management conform cu un standard in-ternaţional ar ajuta la garantarea că ei au aplicat controale anti-mită, într-un mod similar cu o cerere de a oferi asi-gurarea conformităţii furnizată de alte standarde pentru sisteme de management, cum ar fi standardele de cerinţe pentru sisteme de management al calităţii, al mediului, sau al siguranţei şi securităţii ocupaţionale etc. Fiind structurat pe principiile generale ale unui standard pentru sisteme de management, SR ISO 37001:2017 in-clude măsuri pentru ca una sau mai multe dintre urmă-toarele condiţii să fie îndeplinite:

personalul este conştient de faptul că organizaţia are o •toleranţă zero la mituire;persoanele sunt verificate înainte să fie angajate;•personalul este instruit cu privire la riscurile de luare/•dare de mită şi la eventualele penalizări;se efectuează investigaţii preventive rezonabile (due •diligence) privind partenerii de afaceri ai organizaţiei, astfel încât să se evite afacerile cu parteneri potenţial corupţi;se instituie controale comerciale pentru a preveni mi-•tuirea;se instituie controale financiare şi audituri, cu scopul de •a preveni şi de a detecta posibila luare/dare de mită;se facilitează raportarea mituirii, chiar dacă este doar •suspectată;sunt instituite sancţiuni în cazul descoperirii faptelor •de luare/dare de mită.

Standardul defineşte o categorie de persoane denumite persoane publice oficiale, (public officials) ca fiind per-soane care exercită o funcţie legislativă, administrativă sau judiciară, printr-o numire, alegere sau succesiune, orice persoană care exercită o funcţie publică, inclusiv pentru o agenţie publică sau o întreprindere, orice reprezentant sau agent al unei organizaţii publice naţionale sau inter-naţionale sau orice candidat la o funcţie publică. Traduce-rea termenului în limba română a avut în vedere diferenţa faţă de funcţionarul public, definit în Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici ca persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.

În sensul standardului, termenul de persoană publică ofi-cială poate include următoarele categorii:

a) deţinătorii de funcţii publice la nivel naţional, statal/provincial sau municipal, inclusiv membrii organelor legis-lative, deţinătorii de funcţii publice executive şi judiciare;b) reprezentanţii oficiali ai partidelor politice;c) candidaţii la funcţii publice;d) angajaţi guvernamentali, inclusiv cei ai ministerelor, ai agenţiilor guvernamentale, ai tribunalelor administrative şi ai consiliilor publice;e) funcţionari ai organizaţiilor publice internaţionale, de exemplu Banca Mondială, Naţiunile Unite, Fondul Mone-tar Internaţional;f ) angajaţi ai întreprinderilor de stat, cu excepţia cazului în care întreprinderea funcţionează în regim comercial normal de piaţă, adică într-un regim foarte apropiat de cel al unei întreprinderi private, care nu beneficiază de sub-venţii preferenţiale sau de alte privilegii. Prin urmare, desemnarea acestei categorii de persoane ca funcţionari publici ar fi exclus reprezentanţii oficiali ai partidelor politice şi candidaţii la funcţii publice.

Ca şi în alte standarde pentru sisteme de management, se pune un accent deosebit pe identificarea şi evaluarea ris-curilor, în acest caz fiind vorba, evident, de riscul de mi-tuire. Organizaţia trebuie să realizeze în mod regulat una sau mai multe evaluări ale riscului de mituire, care trebuie să identifice riscurile de mituire pe care ea ar putea să le anticipeze în mod rezonabil, să analizeze, să evalueze şi să stabilească cu prioritate riscurile de mituire identificate. De asemenea, aceasta trebuie să determine adecvarea şi eficacitatea controalelor existente pentru diminuarea ris-curilor de mituire evaluate.Pentru a se conforma cerinţelor din standard, organiza-ţia trebuie să stabilească natura şi amploarea riscurilor de mituire referitoare la: categorii specifice de tranzacţii, proiecte sau activităţi, la relaţii planificate sau actuale cu categorii specifice de parteneri de afaceri sau riscuri referi-toare la categorii specifice de personal în anumite posturi, pentru care ea a identificat un risc de mituire mai mare decât cel considerat ca fiind scăzut. Această evaluare tre-buie să includă toate investigaţiile preventive rezonabile necesare pentru a obţine informaţii suficiente.Orice caz de mituire sau de încălcare a politicii anti-mită sau a sistemului de management anti-mită, care este ra-portat, detectat sau rezonabil suspectat trebuie investigat în mod confidenţial şi trebuie întreprinse acţiuni adecvate, dacă este cazul. Cei care realizează investigaţia trebuie să aibă autoritatea şi resursele necesare şi este necesară cooperarea întregului personal. Având în vedere cele expuse, dar şi faptul că simpla con-formare cu acest document nu poate să dea asigurări că nu a avut loc sau nu va avea loc vreo faptă de mituire care implică organizaţia, întrucât nu este posibilă eliminarea completă a riscului de luare/dare de mită, reiese clar că standardul SR ISO 37001:2017 o poate ajuta să prevină, să detecteze şi să lupte împotriva mituirii prin implementa-rea de măsuri rezonabile şi proporţionate.

SR ISO 37001:2017 ajută o organizaţie să demonstreze că posedă un program anti-mită şi sporeşte reputaţia corporativă


Tema nouă a fost aprobată la CEN, mai întâi la nivelul consiliului tehnic, apoi la cel al comitetului tehnic, cu majoritate de voturi exprimate şi cu angajamentul iniţial de participare la elaborarea standardului a experţilor de la organismele naţionale de standardizare din Spania (AE-NOR), Austria (ASI), România (ASRO), Bulgaria (BDS), Belgia (NBN), Elveţia (SNV), Turcia (TSE) şi Republica Cehă (UNMZ).România a nominalizat ca experţi pe doamna doctor Ileana Rîndaşu – Societatea Română de Homeopatie (SRH) şi pe domnul doctor Sorin Dan Cadar – Asociaţia Română de Homeopatie Clinică (ARHC). La nivel european, a luat fiinţă noul comitet tehnic CEN/TC 427, Project Committee - Services of Medical Doc-tors with additional qualification in Homeopathy, iar în România s-a înfiinţat comitetul tehnic-oglindă ASRO/ CT 386, Homeopatie.

Prima şedinţă a CEN/TC 427 a avut loc pe 9-10 ianua-rie 2014, la Viena. Delegaţia României a fost alcătuită din: doamna Valentina Dincă – ASRO, doamna doctor Ileana Rîndaşu – SRH şi domnul doctor Sorin Dan Cadar – ARHC. România a fost ţara cu cea mai mare participare la elaborarea standardului, cei doi experţi nominalizaţi înscriindu-se în patru din cele cinci grupuri de lucru defi-nite (corespunzător celor cinci capitole ale standardului) şi preluând, prin intermediul doamnei doctor Rîndaşu, preşedinţia unui grup de lucru.Proiectul de lucru prezentat de iniţiator a fost dezvoltat de experţii din grupurile de lucru până când s-a ajuns la un consens asupra conţinutului, acest document devenind astfel primul proiect de comitet.El a fost supus analizei şi votului membrilor TC 427 (in-clusiv transmitere de comentarii generale, tehnice şi editoriale), prin intermediul organismelor naţionale de

Participare românească la standardizarea europeană în domeniul homeopatieiValentina Dincă, expert standardizare, Departament Neelectric, Direcţia Standardizare, ASRO

În ultimii ani, activitatea de standardizare s-a extins şi în domeniul serviciilor medicale precum: osteopatie, chiropractică şi chirurgie estetică.Organismul naţional de standar-dizare din Austria a propus o temă nouă de standardizare în domeniul homeopatiei în anul 2013, având în vedere necesitatea de a elabora standarde comune în acest do-meniu, necesitate identificată de organizaţiile profesionale European Committee for Homeopathy (ECH) şi Liga Medicorum Homoeopathica Internationalis (LMHI).

4

standardizare, respectiv al comitetelor tehnice naţionale-oglindă.Proiectul a fost deci supus studiului membrilor ASRO/CT 386. Observaţiile exprimate de domnul doctor Adrian Alecu au fost analizate şi discutate într-o şedinţă ASRO/CT 386, în care s-a decis forma finală a comentariilor care trebuiau comunicate la CEN/TC 427. România a trimis trei comentarii (două tehnice şi unul editorial). Apoi s-au studiat toate comentariile primite la nivel eu-ropean şi s-a construit punctul de vedere naţional cu care delegaţia României a participat la următoarea şedinţă eu-ropeană.Au fost discutate toate observaţiile comunicate la CEN/ TC 427 şi s-a decis acceptarea sau respingerea lor în cadrul şedinţei comitetului tehnic din 19-20 noiembrie 2014, de la Bruxelles. Delegaţia României a fost alcătuită din: doamna Valentina Dincă – ASRO, doamna doctor Ileana Rîndaşu – SRH şi domnul doctor Adrian Alecu – UMF Tg. Mureş/ARHC. Toate comentariile transmise de România au fost luate în considerare şi au condus la modificări în text.După soluţionarea comentariilor primite şi realizarea modificărilor aferente în text, proiectul de standard a fost trimis în anchetă, fiind supus din nou analizei şi votului membrilor CEN/TC 427 (şi în această etapă sunt posibile comentarii generale, tehnice şi editoriale). Pe 18 decembrie 2015, a avut loc şedinţa ASRO/CT 386 pentru analiza tuturor observaţiilor primite la nivel euro-pean şi construirea punctului de vedere naţional al dele-gaţiei României pentru următoarea şedinţă europeană.Toate comentariile au fost discutate şi s-a decis în privinţa lor în cadrul şedinţei CEN/TC 427, din 14-15 ianuarie 2016, la Paris. Delegaţia României a fost alcătuită din: doamna Valentina Dincă – ASRO şi domnul doctor Sorin Dan Cadar – ARHC şi a primit felicitări de la câţiva parti-cipanţi pentru intervenţiile realizate.Participarea expertului standardizare – reprezentantul ASRO – la toate cele trei şedinţe europene menţionate mai sus a fost sponsorizată de ARHC.Proiectul de standard european actualizat a fost supus din nou analizei şi votului membrilor CEN/TC 427, s-au soluţionat comentariile primite, documentul ajungând la nivel de standard în forma finală şi urmând să fie supus aprobării şi publicării.

Standardul EN 16872:2016, Services of Medical Doctors with additional qualification in Homeopathy (MDQH) - Requirements for health care provision by Medical Doc-tors with additional qualification in Homeopathy a fost publicat de CEN şi a devenit disponibil în octombrie 2016, urmând ca, obligatoriu – conform procedurii – în lunile următoare, să fie adoptat la nivel naţional în toate statele membre CEN (inclusiv România), fie în limba naţională, fie în una din cele trei limbi oficiale (engleză, franceză, germană).Colaborarea standardizare-homeopatie la nivel naţional a inclus şi participarea expertului standardizare responsabil pe domeniu la al XXXI-lea Congres Naţional de Homeo-patie, cu tema „Homeopatia de la Honigberger în mile-niul III”, organizat de SRH şi AMH la Braşov, în perioada 12-14 mai 2016. Cu această ocazie, a fost susţinută pre-zentarea „Standardizarea astăzi. Participarea specialiştilor români la standardizarea europeană în domeniul homeo-patiei”, urmată de discuţii. Expertul de standardizare – re-prezentant al ASRO – a luat parte la acest congres dato-rită sponsorizării SRH şi AMH.Colaborarea nu s-a oprit însă aici. Membrii ASRO/CT 386 au decis să sprijine în continuare activitatea de standardizare în acest domeniu şi să ofere tuturor celor interesaţi posibilitatea de a utiliza cât mai eficient şi mai uşor standardul, prin susţinerea şi adoptarea standardului european ca standard român direct prin elaborarea şi pu-blicarea versiunii în limba română. Traducerea primară în limba română a documentului a fost realizată de către ERAN CATT, sub supravegherea atentă a expertului de standardizare responsabil şi cu sprijinul financiar al ARHC. Apoi, reprezentanţii mem-brilor ASRO/CT 386 au lucrat la verificarea tehnică a tra-ducerii standardului şi la finalizarea versiunii române, cu contribuţia deosebită a domnului doctor Adrian Alecu şi a doamnei doctor Ileana Rîndaşu. Întreaga activitate s-a concretizat în aprobarea şi publica-rea de către ASRO, la 31 mai 2017, a SR EN 16872:2017, Servicii de sănătate oferite de medici care au calificare suplimentară în homeopatie (MCSH). Cerinţe pentru îngrijirile de sănătate furnizate de medici care au ca-lificare suplimentară în homeopatie, versiune în limba română.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna iunie 2017.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a conformităţii acestora şi a Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea legislaţiei statelor mem-bre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio şi de abrogare a Directivei 1999/5/CE (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 180/5 din 08.06.2017.1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2014/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea legislaţiilor statelor membre, referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 183/1 din 09.06.2017.1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 183/14 din 09.06.2017.1.1.4 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-pean şi al Consiliului, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (Publicarea referinţelor documentelor de evaluare europene în conformi-tate cu articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011), publicată în JOUE C 183/105 din 09.06.2017.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul delegat (UE) 2017/959 al Comisiei din 24 februarie 2017, privind clasificarea performanţelor de tasare orizontală şi de absorbţie a apei pe termen scurt ale produselor termoizolante formate in-situ pe bază de celu-loză în vrac pentru umplere (LFCI), care fac obiectul standardului EN 15101-1, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 145/1 din 08.06.2017. 1.2.2 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1014 a Comisiei din 15 iunie 2017, privind publicarea referinţelor stan-dardelor europene EN 13869:2016 privind cerinţele pentru brichete referitoare la siguranţa copiilor şi EN 13209-2:2015 privind port-bebe în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în temeiul Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în JOUE L 153/36 din 16.06.2017.

Noutăţi legislative apărute în luna iunie 2017 Mihaela Vorovenci, consilier juridic, ASRO

6

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3078/2017, din 24/05/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială Electric Products Certification Independent Body - OICPE - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 419 din 07/06/2017.

2.2 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3079/2017, din 24/05/2017, privind desemnarea Laboratorului de Încercări pentru Certificarea Produselor Electrice – LICPE, aparţinând Societăţii Comerciale Electric Products Certification Independent Body – OICPE - S.R.L., în vederea notificării la Comi-sia Europeană pentru realizarea funcţiei de laborator de încercări ale produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 419 din 07/06/2017.

2.3 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3080/2017, din 24/05/2017, privind extinderea desemnării Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dez-voltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei de laborator de încercări ale produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 419, din 07/06/2017.

2.4 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3081/2017, din 24/05/2017, privind extinderea desemnării organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii Societatea Comercială Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS – S.A. în vederea notifi-cării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 419, din 07/06/2017.

2.5 Ordinul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nr. 449/2017, din 30/05/2017, privind proce-dura de acordare, suspendare şi retragere a statutului de prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu Re-gulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 459, din 20/06/2017.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul european de standardizare 2017

Cabluri electriceÎn 2017, CLC/TC 20 (Cabluri electrice) va continua să elabo-reze standarde pentru caracterizarea materialelor utilizate la accesoriile pentru cabluri electrice. Pe baza activităţii in-ternaţionale, TC 20 va elabora amendamente pentru stan-dardele europene referitoare la încercările efectuate asupra cablurilor electrice şi a cablurilor cu fibre optice supuse la foc şi va finaliza standardul referitor la metodele de încer-care privind cablurile electrice şi cablurile cu fibre optice. CEN/TC 213 elaborează standarde pentru sisteme de tuburi subterane de protecţie a cablurilor electrice. Comitetul va finaliza un EN care va furniza o metodă de încercare pen-tru conţinutul de halogen. TC 213 va finaliza două rapoarte tehnice: unul cu privire la sisteme de tuburi de protecţie pentru direcţionarea cablajului cu rezistenţă intrinsecă la foc şi altul care se referă la caracteristicile electromagnetice ale acestor sisteme liniare.

Compatibilitate electromagnetică (EMC)CLC 210 (EMC), în colaborare cu IEC/TC 77 (Compatibilitate electromagnetică) şi cu Comitetul internaţional special cu privire la interferenţa radio (CISPR), elaborează o gamă largă de standarde generice, de bază, standarde EMC şi standarde cu privire la familii de produse. Pe baza activităţilor CISPR, în 2017, TC 210 va elabora amendamente pentru standardele EMC generice, care includ standarde referitoare la limitele pentru emisii de curenţi armonici. În plus, TC 210 răspunde cererii provenite de la Comisia Europeană pentru standarde care să respecte cerinţele noilor directive pentru Compa-tibilitate Electromagnetică şi pentru Echipamentul Radio. De aceea, TC 210 revizuieşte numeroase standarde, multe dintre ele referitoare la metode şi aparate privind măsura-rea perturbaţiilor radio şi a imunităţii.

Câmpuri electromagnetice (EMF)CLC/TC 106 X elaborează standarde europene ca răspuns la mandatul M/351, în sprijinul Directivei Câmpuri electromag-netice, care îşi propune să protejeze lucrătorii expuşi la ris-curi generate de câmpuri electromagnetice. Acestea includ un standard european care furnizează un mijloc de evaluare a aparatelor electrice acasă şi la locul de muncă în raport

cu limitele expunerii umane la câmpurile electrice şi elec-tromagnetice şi un standard care evaluează echipamentul electronic şi electric în raport cu limitele expunerii umane la curenţii electrici, magnetici, EMF, induşi şi de contact.

Alte standarde care vor fi elaborate în 2017

IluminatÎn 2017, grupul de coordonare referitor la iluminat al CEN/CENELEC îşi va finaliza programele de lucru pentru standar-dele cerute în baza mandatului M/485 , M/495 şi M/519.

Electrotehnică

8

În afară de rolul său de consultant, CLC/TC 11 X elaborează standarde pentru a reduce impacturile dăunătoare ale acti-vităţilor, produselor şi sistemelor electromagnetice asupra mediului. Toate organismele tehnice de la CEN şi CENELEC trebuie să ia în consideraţie aspectele de mediu în activi-tatea lor. Un set de instrumente şi servicii-suport precum platforma de sprijin CEN sunt disponibile pentru a ajuta co-mitetele tehnice din toate sectoarele cu privire la modul în care să trateze aspectele de mediu în standarde.

Adaptarea la schimbările climaticeÎn 2017, CEN şi CENELEC vor finaliza programul de lucru preliminar ca urmare a cererii care sprijină strategia UE cu privire la adaptarea la schimbările climatice. Programul de lucru va stabili o listă de 20 de standarde esenţiale care tre-buie să fie elaborate sau revizuite în fiecare sector prioritar (transporturi, energie, construcţii).

Calitatea aeruluiTC 264 are sarcina de a armoniza diferitele practici din Uniu-nea Europeană prin stabilirea unei liste a cerinţelor minime pentru poluanţii specificaţi în standardele europene, care să acopere paşii de măsurare, planurile de măsurare, eşanti-onare, condiţionarea eşantioanelor, analiza/cuantificarea şi raportarea datelor. Fiecare metodă de măsurare standardi-zată include date de validare pentru variabilitate (repetabili-tate şi reproductibilitate), ataşate la rezultatele măsurătorilor. În 2017, TC 264 va completa standardele pentru măsurarea conţinutului de particule din mediul înconjurător, ajutând la implementarea legislaţiei cu privire la calitatea aerului ambiant, sisteme automate de măsurare a concentraţiei de particule, cu o metodă-standard pentru măsurarea NO3

-, SO4

-2, CI-, NH4+, Na+, K+, Mg2+, Ca2+ în PM 2,5 depuse pe filtre şi cu măsurarea carbonului elementar şi a carbonului orga-nic, depuse pe filtre.

Deşeuri electroniceÎn domeniul deşeurilor de echipamente electrice şi elec-tronice (WEEE), TC 111 X va elabora două noi specificaţii tehnice: una pentru colectarea şi logistica WEEE şi una cu privire la procesarea finală a fracţiilor de cupru şi de metale preţioase din WEEE. Acestea vor fi publicate ca parte a unei serii de standarde şi specificaţii tehnice elaborate în baza mandatului M/518, pentru sprijinirea Directivei WEEE.

Caracterizarea de mediu a matricelor solideTC 444 va revizui standardul referitor la încercări de perco-lare în curent ascendent pentru a sprijini legislaţia Uniunii Europene cu privire la deşeuri. Un nou standard despre de-terminarea bifenililor policloruraţi (PCB) din deşeurile solide prin cromatografie cu captură de electroni sau prin spectro-metrie de masă va fi publicat, de asemenea, în 2017.

Alte standarde care vor fi publicate în 2017Managementul anvelopelor ajunse la sfârşitul ciclului de viaţă (ELT) devine o activitate semnificativă de valorificare a deşeurilor, cu impact potenţial atât asupra economiei, cât şi a mediului. CEN/TC 366, Materiale obţinute din anvelopele ajunse la sfârşitul ciclului de viaţă, standardizează proprie-tăţile fizice şi chimice relevante ale materialelor provenite din anvelope, cu scopul de a îmbunătăţi potenţialul pentru reciclarea ELT.

ApaCEN/TC 230 (Analiza apei) elaborează metode de încercare standard pentru examinarea fizică, chimică, biochimică, biologică şi microbiologică a calităţii apei. Sunt incluse aici şi metode de eşantionare, asigurare a calităţii, clasificare şi cerinţe de performanţă pentru echipamentul de monitorizare.

Sol şi nămoluriCEN/TC 308 (Caracterizarea şi managementul nămolurilor) elaborează standarde generice pentru nămoluri, referitoare la utilizarea şi eliminarea acestora. CEN/TC 345, Caracteriza-rea solurilor, se ocupă de standardizarea în domeniul calită-ţii solurilor, inclusiv metodele de eşantionare şi de evaluare şi definire a termenilor. Alte activităţi de standardizare din acest domeniu vor fi realizate de TC 444. S-a înregistrat o creştere a cererii de amelioratori de soluri şi substraturi de cultură începând din 1990, în agricultură, horticultură şi grădinărit. Standardele din acest domeniu se află sub responsabilitatea CEN/TC 223, Amelioratori pentru soluri şi substanţe de cultură. Următoarea revizuire a Regle-mentării cu privire la îngrăşăminte 2003/2003 va intensifica activitatea de standardizare în acest domeniu.

Economia circularăCEN şi CENELEC sprijină Strategia Comisiei Europene referi-toare la economia circulară. Până la sfârşitul lui 2017, va fi fi-nalizată o evaluare a gradului în care standardizarea actuală sprijină eficienţa resurselor în economia circulară în Uniu-nea Europeană. Scopul constă în identificarea modurilor în care activităţile de standardizare pot fi îmbunătăţite pentru a sprijini aceste politici şi a elabora un plan strategic prin care lipsurile identificate în activităţile de standardizare pot fi eliminate.

Substanţe chimiceÎn 2017, CEN va elabora un nou Ghid CEN, care va furniza un sprijin comitetelor tehnice cu privire la modul de a ela-bora cerinţe în standardele pentru produse care să ajute la reducerea la minimum a utilizării substanţelor periculoase în produse, micşorând astfel riscurile pentru sănătate şi me-diu, provenite din expunerea la substanţe chimice.

Mediu


Persoanele de peste 60 de ani vor reprezenta o treime din populaţia franceză în 2050. Astăzi, ele sunt în număr de 15 milioane, în toată Franţa. Este o adevărată oportuni-tate pentru întreprinderi deoarece este vorba despre o piaţă în continuă dezvoltare. Gérard-François Dumont, geograf şi preşedinte al grupului de lucru cu privire la „economia de argint” la AFNOR (GRSE) denumeşte acest fenomen „dezvoltare gerontologică”. AFNOR – organiza-ţia franceză de standardizare – este un factor-cheie în a ajuta întreprinderile să-şi susţină competenţa la nivel in-ternaţional şi să participe activ la activitatea comitetului de inovare, reluat anul trecut de la filiera „economia de

argint”. La ora actuală, nu există o activitate de standardi-zare dedicată în mod specific seniorilor. Există standarde în toate sectoarele, care se referă în mod direct la seniori sau persoane cu dizabilităţi permanente sau temporare: calitatea serviciilor de asistenţă la distanţă, servicii fur-nizate la domiciliu, cămine pentru persoane în vârstă sau pentru persoane dependente (EHPAD), Cartea albă cu privire la accesibilitatea digitală, accesibilitatea şi calita-tea serviciilor de transport, cărucioare cu rotile, interfaţa cu utilizatorul, accesibilitatea în clădiri de interes public (ERP), evacuarea persoanelor cu dizabilităţi din ERP etc. Totuşi, „este necesară o adevărată coerenţă între sectoare

„Economia de argint”. Standardizarea sectorialăAmandine Ibled

Apariţia economiei de argint reprezintă un eveniment esenţial care trebuie fructificat de toţi factorii, indiferent de sectorul lor de activitate. Standardizarea lucrează pentru toate domeniile, cu scopul de a conferi coerenţă unei oferte care răspunde specifi-caţiilor dedicate. Statele în care populaţia îmbătrâneşte în număr mare se situează la înălţimea provocării?

Abordarea „durată de viaţă” pune accentul pe mai multe elemente: necesităţile fundamentale

(a se hrăni, a se deplasa etc), cadrul de viaţă, sănătatea

10

pentru a pune de acord aceste idei noi, aceste necesităţi emergente, care au nevoie să fie structurate”, declară Va-lérie Bernat, responsabil în domeniul dezvoltării la AF-NOR. De la publicarea raportului GRSE, intitulat „Stan-dardizarea, un instrument strategic pentru „economia de argint”, în 2016, au fost organizate mai multe acţiuni.

Reactivarea comitetului cu privire la asistenţa la distanţă

Comitetul de standardizare „Servicii de asistenţă la dis-tanţă” a fost reactivat în ianuarie 2016 pentru urmărirea lucrărilor europene. Alexandre Farnault, responsabil al polului Ambulatoriu, la Agenţia regională pentru sănă-tate (ARS) Ile de France a fost numit preşedinte al aces-tui comitet, redenumit Lanţul de servicii de „asistenţă la distanţă” pentru persoane. Termenii „asistenţă la distanţă” rămân în mod voit între ghilimele întrucât membrii co-mitetului au încă dubii cu privire la o utilizare pe care o consideră desuetă.„Astăzi, asistenţa la distanţă nu înseamnă doar dispoziti-vul de protecţie împotriva căderii, purtat la gât întocmai ca un medalion, ci cuprinde toate serviciile electronice în domeniul sănătăţii”, precizează Catherine Protic, şef de proiect la AFNOR. De exemplu, lanţurile de servicii pri-vind alarmele pentru îngrijire personală la nivel european (CEN/TC 431, Lanţ de servicii pentru alarme de îngrijire socială). Suedia a adoptat o strategie proactivă, propu-nând încă din 2014 înfiinţarea acestui comitet tehnic eu-ropean, al cărui secretariat îl asigură. Franţa va participa la lucrări prin intermediul unui comitet-oglindă, care a fost înfiinţat de curând. Subiectele de lucru ale comitetului de standardizare se referă în principal la vocabularul care trebuie armonizat între diferitele state, la managementul de urgenţă, la un ghid pentru achiziţionarea serviciilor de telecomunicaţii (stabilirea caietului de sarcini cu operatorul de telefonie pentru asigurarea serviciului 24 de ore din 24, 7 zile din 7), confidenţialitatea şi securitatea informaţiei datelor personale.

Tot mai multe persoane vor beneficia în mod potenţial de aceste servicii. „Obiectivul acestui comitet este de a valo-rifica experienţa franceză în ceea ce priveşte organizarea calităţii sistemului la nivel european (CEN/TC 431 refe-ritor la procesele lanţului de servicii de îngrijire în dome-niul tehnologiei), pentru a aborda cu încredere „virajul” asistenţei la distanţă în anii următori”, continuă Catherine Protic.

Calitatea îngrijirilor pentru persoanele în vârstă la domiciliu şi în cămine

Suedia propune, prin intermediul organismului său de standardizare – SIS, crearea unui nou comitet tehnic eu-ropean intitulat Calitatea îngrijirilor la domiciliu şi în cămine pentru persoanele în vârstă, care este în curs de validare. Aceste lucrări îşi propun să dezvolte un program de standardizare destinat să garanteze serviciile şi să secu-rizeze îngrijirile propuse pentru persoane în vârstă, luând în considerare „grija pentru propria persoană” şi necesita-tea reeducării.Pe de altă parte, a fost creat un grup de lucru franco-chi-nez pentru valorificarea competenţei franceze în China în legătură cu tematica calităţii îngrijirilor personale la do-miciliu şi în cămine. În sfârşit, o propunere IWA a fost făcută de BSI – organismul de standardizare britanic – împreună cu HIP din Tokyo. Acordul internaţional al gru-purilor de lucru, lansat de BSI, cu privire la serviciile de sănătate şi îngrijirile dedicate persoanelor în vârstă, a fost finalizat în ianuarie 2016. A fost abordat aspectul îngriji-rilor, în vreme ce acela al însoţirii nu a fost menţionat în cursul redactării sale. Mai mulţi factori interesaţi din gru-pul de lucru cu privire la economia de argint al AFNOR au participat la această activitate internaţională.

Internetul obiectelor se aplică în toate sectoarele

Ideea subadicentă a acestei acţiuni: dezvoltarea unei ac-tivităţi de standardizare cu privire la Internetul obiecte-lor (IoT). În decembrie 2016, a fost creat un nou comitet, constituit din două grupuri de lucru având ca obiectiv activitatea cu privire la arhitectura şi interoperabilitatea obiectelor. Acest comitet îşi propune să participe activ la activităţile internaţionale care se desfăşoară în cadrul grupurilor de lucru WG 7, Reţele de captatori, şi WG 10, Internetul obiectelor, ale ISO/IEC/JTC 1.

Alarmele, sistemele de protecţie împotriva căderii, sunt elemente ale unui lanţ vast

Termenii „asistenţă la distanţă” rămân în ghilimele în mod voit

întrucât membrii comitetului au încă dubii în legătură cu o

utilizare pe care o consideră desuetă


Cuvântul specialistului

Gérard-François Dumont

Preşedinte al grupului de lucru cu privire la economia de ar-gint, la AFNOR (GRSE)

„Nu vom elabora standarde dedicate în exclusivitate

seniorilor”Standardizarea nu trebuie să se refere în mod spe-cific la persoanele în vârstă. În schimb, în toate standardele trebuie să ţinem seama de dimensiu-nea economiei de argint. Standardele trebuie să încorporeze acest segment al populaţiei al cărei număr creşte şi care se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte capacitatea.

Economia de argint îşi face loc în numeroase sec-toare. În mod logic, nu vom crea standarde dedi-cate în exclusivitate seniorilor pentru că aceste do-cumente pot fi utile şi altor categorii ale populaţiei. De exemplu, standardele pentru servicii la domici-liu privesc adesea copiii şi adulţii care utilizează un scaun cu rotile, care suferă de dizabilităţi în mod temporar (handicap temporar) sau care necesită îngrijiri în urma unei internări în spital.

AFNOR participă la numeroase lucrări în curs de desfăşurare la nivel internaţional. Cele mai remar-cabile rămân lucrările franco-chineze, fiind vorba de o acţiune bilaterală. China vrea să profite de competenţa franceză în domeniul calităţii îngriji-rilor la domiciliu şi în cămine. Celelalte lucrări in-ternaţionale la care AFNOR participă se referă la diverse tematici precum alarmele pentru îngrijiri personale (secretariat asigurat de Suedia), accesi-bilitatea pentru toţi, problema aplicaţiilor feroviare, cu necesitatea de a face posibilă circulaţia pe calea ferată pentru persoanele cu mobilitate redusă. Acest subiect nu s-a concretizat încă în standarde. Participarea Franţei rămâne semnificativă întrucât contribuţia ei constituie o bază pentru activitatea tuturor acestor grupuri de lucru.

Japonia şi China: state în care populaţia îmbătrâneşte masiv

Din motive demografice evidente, Japonia este, incontes-tabil, ţara cea mai avansată în ceea ce priveşte standar-dizarea pentru persoanele în vârstă şi cele cu dizabilităţi. Ţara Soarelui Răsare se confruntă cu îmbătrânirea popu-laţiei sale de mai multă vreme decât Europa. Majoritatea locurilor publice sunt adaptate pentru persoanele fragile (persoane în vârstă şi cu dizabilităţi, femei însărcinate) etc.China se ocupă şi ea în mod activ de îmbătrânirea popula-ţiei sale. În 2025, vor exista peste 400 de milioane de per-soane de peste 60 de ani în China. În faţa acestei provocări demografice, autorităţile chineze au ales să colaboreze cu operatori francezi precum Orpea, DomusVi şi Colisée, care au aderat la Clubul Sănătăţii din China. Franţa se bucură de o reputaţie bună în ceea ce priveşte îngrijirea persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi. Autorităţile chineze prevăd, în cadrul celui de-al 12-lea Plan cincinal, să sporească de la 3 la 9 milioane numărul paturilor în căminele pentru persoanele în vârstă. Piaţa internaţională a ofertei îngrijirilor pentru persoane în vârstă dependente prezintă perspective de creştere majore care vor avea con-secinţe foarte importante pentru activitatea economică, crearea de locuri de muncă şi cercetare.În Europa, Suedia face parte din statele cele mai avansate în domeniul protecţiei sociale, aceasta fiind foarte bine dezvoltată şi având deja o tradiţie. Cât despre Germania, acesta este cel de-al doilea stat european mai avansat în ceea ce priveşte acest subiect. Este o ţară în care populaţia îmbătrâneşte în număr mai mare şi mai repede decât în Franţa, dar care dispune de o industrie extraordinar de bine dezvoltată.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 374, mai 2017

Există standarde pentru servicii la domiciliu, cămine, asistenţă la distanţă

12

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), po-pulaţia mondială îmbătrâneşte. Numărul de persoane de peste 60 de ani va atinge 2 miliarde în 2050, adică de 3 ori mai mult comparativ cu anul 2000.

Australia nu se abate de la această tendinţă. Să fie clar! Ţara se va confrunta cu o creştere a populaţiei sale în anii următori. În 2016, 15% din populaţia australiană (adică 3,7 milioane de persoane) avea 65 de ani. Această popu-laţie va atinge 8,7 milioane în 2056 (22%), culminând cu cifra de 12,8 milioane în 2096 (24%).

Ca şi în alte state industrializate, îmbătrânirea demografică a Australiei este de acum înainte un subiect larg studiat şi dezbătut pe plan politic. Acesta are un impact important asupra planificării forţei de muncă, asupra bugetului gu-vernului, precum şi asupra competitivităţii industriei. Se constituie în acelaşi timp şi pieţe noi, care oferă perspec-tive de dezvoltare şi oportunitatea importantă de îmbună-tăţire a sănătăţii şi a stării de bine a cetăţenilor.

„Economia de argint” nu încetează să se dezvolte datorită puterii de cumpărare a persoanelor de peste 65 de ani. Ea cuprinde cheltuieli directe pentru bunuri şi servicii des-tinate persoanelor în vârstă, dar şi activitatea economică generată de cheltuielile şi de necesităţile lor mai largi.

Trebuie să ne concentrăm pe problemele concrete care preocupă seniorii, identificând produsele şi mediile care le sunt adaptate, integrând principiul „proiectării univer-sale”, care se adresează tuturor categoriilor de vârstă şi tuturor capacităţilor fizice sau necesităţilor specifice ale

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Îmbătrânirea populaţiei: o oportunitateLumea cunoaşte schimbări demografice majore, care implică provocări noi pentru a răspunde necesităţilor şi aspiraţiilor societăţii noastre, ai cărei membri îmbătrânesc în număr mare.

Foto

: SA

Bronwyn Evans, director la Organizaţiei Australiene de Standardizare şi vicepreşedinte al ISO (finanţe)


Îmbătrânirea populaţiei: o oportunitate

persoanelor. Întreprinderile care adoptă acest demers bi-nevoitor faţă de vârstnici pot beneficia de pieţe noi, ofe-rite de bunurile şi serviciile conexe.

În faţa apariţiei acestei pieţe formidabile, nu trebuie să subestimăm necesitatea de a elabora noi standarde care se înscriu într-un model de activitate economică mai largă. Trebuie să considerăm „economia de argint” o oportuni-tate de a elabora standarde care îmbunătăţesc calitatea vieţii, stimulează dezvoltarea economică şi susţin inovaţia şi competitivitatea.

Iată de ce organizaţia de standardizare din Australia (Stan-dards Australia) a lansat iniţiative atât pe plan naţional, cât şi regional, pentru a exploata potenţialul „economiei de argint”.

Standards Australia colaborează cu guvernul australian, în mod deosebit cu Ministerul industriei, al inovaţiei şi al ştiinţei pentru rea-lizarea proiectului „Rolul standardelor şi al inovaţiei ca „motor” al „economiei de argint”, împre-ună cu alţi membri ai Organizaţiei de Cooperare Econo-mică Asia-Pacific (APEC). Acest proiect reuneşte diverse părţi interesate majore ale „economiei de argint” din ca-drul APEC (întreprinderi, universităţi, consumatori, orga-nisme naţionale de standardizare, guverne şi autorităţi de reglementare) cu scopul de a îmbina punctele de vedere cu privire la rolul standardelor şi al inovaţiei, ca pilon de dezvoltare a „economiei de argint”.

În mai 2016, Standards Australia a găzduit o misiune de studiu a Comitetului de standardizare a „economiei de argint” a SPRING Singapore, care prevedea organizarea unui seminar cu tema „Dialog cu privire la standarde şi inovaţie: pilonii „economiei de argint”. Iniţiativa, care a subliniat experienţa statelor Australia şi Singapore în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, a identificat impor-tante observaţii şi căi de lucru, precum şi rolul jucat de viitoarele standarde şi aplicarea lor.

În cursul anului 2016, Standards Australia a difuzat o an-chetă în rândul membrilor APEC cu scopul de a redacta un studiu care a fost publicat în februarie 2017. Aceste instrumente au servit la stabilirea conţinutului work- shop-ului „Standardele şi inovaţia în „economia de argint”

al APEC, care a avut loc în aprilie 2017 la Sydney şi care a pus bazele elaborării de standarde care vor stimula dez-voltarea „economiei de argint”.

Strategia de standardizare pe care Australia o adoptă as-tăzi va influenţa anvergura şi dezvoltarea acestei economii pe cale de a se constitui. Iată de ce trebuie să fie pus accen-tul pe colaborare şi pe inovare dacă vrem să profităm de noile pieţe oferite de „economia de argint”.

Colaborând cu organismele naţionale de standardizare, cu întreprinderile şi cu guvernele, ISO poate deveni lider în demonstrarea adevăratei valori a populaţiei care îmbă-trâneşte.

Cum va arăta lumea în 2060? Ea va fi cu siguranţă diferită de cea de azi, mai bătrână, dar şi mai înţeleaptă… Unii dintre noi vom trăi poate până atunci. Dacă aşa vor sta lucrurile, sper că standardele elaborate astăzi vor lăsa o amprentă pregnantă asupra generaţiilor viitoare. Sunt necesare angajamentul generaţiilor actuale şi investiţii pe termen lung. Să lucrăm deci împreună pentru atingerea obiectivului nostru. La urma urmei, nu întinerim!

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 121, martie-aprilie 2017, revista Organizaţiei Inter-naţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

14

La 80 de ani, avem viaţa în faţa noastră! O evoluţie demo-grafică ce favorizează apariţia „economiei de argint”, o nouă filieră economică axată pe o nouă categorie de consumatori cu o putere de cumpărare considerabilă. În acest articol, ne vom ocupa de noi produse şi servicii destinate a răspunde necesităţilor şi aşteptărilor persoanelor în vârstă şi de rolul pe care standardele îl vor putea juca în acest sens.

E C O N O M I Ad e a rg i n t


După ce a parcurs 22,5 km cu bicicleta într-o oră, Robert Marchand, ciclist de peste 105 ani, a declarat: „Nu sunt un fenomen. Încerc să fac progrese. Când ajungi la 100 de ani, nu glumeşti cu aceste lucruri. În această seară, voi sărbători cu toţi prietenii mei!” Iată un model de ur-mat.Domnul Marchand nu este un caz izolat. El face parte din milioanele de francezi de peste 60 de ani care înţeleg să profite din plin de viaţă – inclusiv la venerabila vârstă de 105 ani! Evoluţia demografică din ul-timii ani indică faptul că Franţa intră de acum înainte în grupul ţărilor care „îmbătrânesc”. Potrivit Institutului naţional de statistică şi de studii economice (INSEE), 15 milioane de francezi au peste 60 de ani la ora actuală. În 2030, această cifră va ajunge la 20 milioane, iar în 2060, la 24 de milioane. Franţa nu este în nici un caz o excepţie. Numeroase state sunt pe cale de a reinventa şi de a revizui conceptul de „pensionare” şi chiar şi cel de „bătrâneţe” datorită numărului record de persoane din generaţia

Întreprinderile se pregătesc să întâmpine

„valul” consumatorilor de vârsta a treia

16

baby-boom care împlinesc în acest an 65 de ani. Această schimbare demografică are efecte care depăşesc perfor-manţa realizată de acest recordman centenar.

Impactul economic al îmbătrânirii

Populaţia mondială evoluează într-o măsură care ar fi fost de neimaginat în urmă cu o generaţie şi într-un ritm fără precedent în istorie. Un raport recent al Naţiunilor Unite cu privire la îmbătrânirea populaţiei, în lume, indică fap-tul că, între 2015 şi 2030, numărul de persoane în vârstă de 60 de ani va creşte cu 56%, trecând de la 901 milioane la 1,4 miliarde. Până în 2050, populaţia lumii din această categorie de vârstă se va dubla comparativ cu 2015, atin-gând 2,1 miliarde de persoane. Îmbătrânirea populaţiei se datorează în mare parte creş-terii speranţei de viaţă, un fenomen recent, care a început să se manifeste începând cu anii ’70. În plus, indicele de fecunditate, în statele dezvoltate, a scăzut în asemenea măsură încât aceste state se confruntă cu o lipsă a mâinii de lucru şi a consumatorilor tineri. Profesorul universitar Gérard-François Dumont, de la Sorbonna (Paris) declară că marea majoritate a popula-ţiei, în lume, va trăi până la 70 de ani, o vârstă considerată altădată incredibil de avansată. Forma tradiţională a „pira-midei vârstelor”, cu numeroase persoane tinere la bază şi puţine persoane vârstnice la vârf, s-a schimbat. „Numărul consumatorilor în vârstă în societatea noastră este în creştere”, afirmă domnul Dumont, menţionând schimbările semnificative intervenite în structura de vâr-stă a populaţiei. „Această evoluţie va modifica economia mai mult ca niciodată”.Majoritatea profesorilor universitari sunt de acord cu faptul că îmbătrânirea populaţiei slăbeşte coeficientul de creştere pe termen lung al unei economii, menţionând exemplul concret al Japoniei pentru a ilustra acest feno-men. Şi dacă demografia are incontestabil o influenţă im-portantă şi durabilă asupra economiei, generând provo-cări evidente pe termen lung pentru autorităţile publice, ea este şi o sursă de oportunităţi.

Apariţia unor pieţe noi

Această constatare ne determină să abordăm noile per-spective ale „economiei de argint” – piaţa produselor şi serviciilor destinate persoanelor de peste 65 de ani. Este „efectul pozitiv” al îmbătrânirii populaţiei, care oferă numeroaselor sectoare de activitate posibilitatea de a se adresa unor clienţi noi.Potrivit Forumului Economic Mondial (WEF), care a pu-blicat recent un raport intitulat : Longevitatea în secolul XXI va crea pieţe şi va stimula dezvoltarea economică, întreprinderile de toate dimensiunile au început să-şi pri-vească planurile strategice prin intermediul acestei prisme noi. „Longevitatea devine o oportunitate comercială care alimentează creşterea cifrei de afaceri şi asigură beneficii, încurajează adaptarea mâinii de lucru la locul de muncă, astfel încât să impulsioneze productivitatea şi oferă un mijloc de a stimula valoarea împărtăşită şi parteneriatele durabile cu autorităţile publice şi cu societatea civilă”.Întreprinderile se pregătesc să întâmpine „valul” consuma-torilor de vârsta a treia. Şi pe drept cuvânt. Baby-boomers,

Ne aflăm la o cotitură a istoriei omenirii, în care

îmbătrânirea populaţiei se traduce printr-o evoluţie

pozitivă


astăzi seniori, sunt înstăriţi şi sănătoşi. Spre deosebire de generaţia care şi-a atins majoratul în timpul celui de-al doi-lea război mondial, aceşti seniori au cunoscut o perioadă în care locurile de muncă erau stabile şi permanente. Puterea lor de cumpărare este importantă. Potrivit anchetei guvernului american cu privire la chel-tuielile pentru consum, în Statele Unite, generaţia baby-boom cheltuieşte în fiecare an cu 400 de miliarde de dolari americani mai mult pentru produse şi servicii decât cele-lalte generaţii. Se observă un fenomen similar în alte state dezvoltate, în care un mare procent din venitul disponibil este deţinut de categoria de vârstă a celor de peste 60 de ani. Bine structurate, pieţele pot beneficia de îmbătrânirea populaţiei, care devine în aceste condiţii „un motor” pen-tru aceste pieţe, potrivit raportului WEF. Cum vor aborda întreprinderile această piaţă potenţial lu-crativă? În realitate, numeroase întreprinderi sunt pe cale de a arăta restului lumii cum să profite de această piaţă în plin avânt. Unele privesc „îmbătrânirea societăţii” ca pe o axă strategică esenţială a obiectivelor lor comerciale. În acelaşi mod, numeroase întreprinderi consideră longevi-tatea o adevărată oportunitate de dezvoltare a produselor şi serviciilor pentru consumatorii seniori, în vreme ce al-tele acumulează cunoştinţele şi experienţa unei mâini de lucru mai mature.

Beneficii pentru întreprinderi

În realitate, îmbătrânirea populaţiei reprezintă o formida-bilă oportunitate de dezvoltare pentru întreprinderi, care vor putea să se adreseze unei pieţe mai largi. Dar aceasta nu este totul. Dacă este eficient exploatată, această nouă

situaţie demografică va stimula creşterea cifrei lor de vân-zări. „Dezvoltarea gerontologică va permite stimularea inova-ţiei”, declară profesorul Dumont, care este şi preşedinte al grupului de lucru cu privire la „economia de argint”, con-dus de AFNOR – membru al ISO pentru Franţa – care reprezintă unul din principalele sectoare identificate în Strategia franceză de standardizare 2016-2018. „Este vorba despre adaptarea sau inventarea de produse şi de servicii care corespund necesităţilor persoanelor în vârstă în toate sectoarele. Trebuie să ne gândim însă şi la pro-duse şi servicii oferite persoanelor mai tinere şi care să le fie utile când acestea vor îmbătrâni”.Produsele şi serviciile adaptate consumatorilor mai în vârstă pot fi de folos tuturor. Luaţi, de exemplu, Amazon Echo, un asistent vocal inteligent care are un excelent po-tenţial de a ajuta seniorii. Această inovaţie tehnologică se compară cu dispozitivele de recunoaştere vocală precum aplicaţia Siri pe i-Phone. La prima vedere, am putea crede că asistentul Echo (de-numit şi Alexa) nu este decât un dispozitiv tehnic în plus. Examinându-l mai îndeaproape, veţi vedea că acest „di-fuzor” inteligent ar putea îmbunătăţi calitatea de viaţă a pacienţilor în vârstă, care suferă de boala Alzheimer, de demenţă senilă şi de mobilitate scăzută. Datorită unei simple comenzi vocale, un senior ar putea aprinde cu uşurinţă lumina sau ar putea regla de la dis-tanţă temperatura într-o cameră. În acelaşi mod, el ar pu-tea cere unui aparat să pornească muzica sau să citească o carte audio. Fără acest dispozitiv, el ar fi obligat să apeleze la o terţă persoană care să facă aceste gesturi curente. Şi dacă oamenii, indiferent de vârstă, au multe de câştigat

18

P U T E R E D E C U M P Ă R A R E

B O G Ă Ţ I E G L O B A L Ă

I N T E R E S U L P E N T R U T E H N O L O G I I

În SUA, din venitul disponibil se va afla în mâinile populaţiei de peste 60 de aniSursa : WEF Global Agenda Council on Ageing.

PIAŢA SENIORILOR

Folosirea Internetului de către americanii de 65 de ani a crescut cu

din cei care navighează pe Internet fac acest lucru în fiecare zi

utilizează reţelele sociale Sursa : Pew Research Center

@

Populaţia lumii îmbătrâneşte: segmentul celor peste 60 de ani progresează extrem de rapid. Iată de ce el oferă o nouă oportunitate de dezvoltare

Generaţia baby-boom cheltuieşte în fiecare an cu 400 de miliarde de dolari americani mai mult decât celelalte pentru produse şi servicii

între 2009 şi 2011, ceea ce înseamnă o adevărată explozie pentru un grup demografic

Sursa


de pe urma acestei îmbunătăţiri a accesibilităţii, a alegerii sau a comodităţii asigurate de aceste produse şi servicii noi, rămân nişte semne de întrebare în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor. Este vorba aici de o provocare considerabilă pentru persoanele în vârstă.

O nouă categorie de consumatori

Luarea în calcul a necesităţilor persoanelor care îmbătrâ-nesc nu este o noutate în standardizare. În urmă cu 20 de ani, în 1999, Comitetul ISO pentru Politica în Domeniul Consumului (ISO-COPOLCO) a organizat o Zi de stu-diu cu privire la standardele de interes pentru persoa-nele în vârstă, evidenţiind evoluţia demografică mondială şi prezicând că, „în 2025, o persoană din patru, în ţările industrializate, va depăşi vârsta de 60 de ani, iar nume-roase state în curs de dezvoltare vor trebui să soluţioneze provocarea creată de creşterea numărului persoanelor în vârstă în cadrul populaţiilor lor”. Această activitate a permis să se concluzioneze că este esenţial să se abordeze provocările referitoare la calitatea vieţii, la autonomie, la îngrijirile în domeniul sănătăţii şi la securitate pentru ca ţările să poată crea întreaga infrastructură indispensabilă pentru a face faţă necesităţilor unei societăţi pe cale de a îmbătrâni. Consumers International, care lucrează alături de orga-nismul european omolog, ANEC, militează de mai mulţi ani pentru elaborarea de standarde care fac produsele şi serviciile sigure şi accesibile pentru toţi consumatorii, in-diferent de vârsta şi de capacitatea lor. Sadie Homer, care reprezintă Consumers International, consideră că „stan-dardele ISO au, în acest sens, un rol important de jucat. Trebuie să asigurăm că toate părţile interesate sunt luate în calcul la elaborarea standardelor pentru ca întreprinde-rile să le poată utiliza pentru a furniza produse şi servicii care să răspundă necesităţilor tuturor consumatorilor, in-diferent de modul în care au acces la ele”.ISO, Comisia Electrotehnică Internaţională (IEC) şi Uni-unea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU) şi-au unit forţele pentru a elabora o declaraţie de politică co-mună cu privire la standardizare şi accesibilitate, formu-lându-şi angajamentul pentru ca toate standardele viitoare să contribuie la a face produsele şi serviciile mai accesibile tuturor.Publicată în 2014, astfel încât să coincidă cu revizuirea Ghidului ISO/IEC 71, Ghid pentru integrarea accesibi-lităţii în standarde, această rezoluţie pune accentul pe unele aspecte esenţiale precum importanţa proiectării ac-cesibile sau universale, participarea seniorilor şi a persoa-nelor cu dizabilităţi la elaborarea standardelor pentru a-şi apăra interesele şi formarea de experţi de standardizare care să trateze accesibilitatea în standarde.Dacă persoanele în vârstă, care suferă de o formă de diza-bilitate sau de o deficienţă fac parte din grupurile de con-sumatori vulnerabili, acest tip de fragilitate poate privi şi alte persoane din societate, la orice vârstă. Acesta este motivul pentru care o propunere de standard care are ca scop să ajute întreprinderile să ţină seama de necesităţile consumatorilor vulnerabili, care sunt cei mai expuşi când sunt confruntaţi cu practici defectuoase, este în curs de elaborare de către COPOLCO. Ea se va inspira din standardul naţional britanic BS 18477:2010, Furniza-

rea de servicii cu caracter general. Cerinţe pentru iden-tificarea şi luarea în calcul a vulnerabilităţii consuma-torilor. Până la urmă, standardele şi ghidurile elaborate pen-tru consumatori îi vor proteja pe aceştia din urmă, dar vor contribui şi la prosperitatea întreprinderilor”, afirmă doamna Homer. „Ţinând seama de numărul tot mai mare de consumatori de vârsta a treia existenţi pe piaţa mondială, întreprinde-rile trebuie să asigure că standardele pe care le utilizează au luat în considerare şi au inclus necesităţile tuturor con-sumatorilor, astfel încât să poată garanta un nivel de servi-ciu constant pentru toţi clienţii”, adaugă ea. „Acest aspect este cu atât mai important pentru standardele în curs de elaborare, care sunt destinate consumatorilor vârstnici”.

Viitorul generaţiei baby-boom

Ne situăm la un moment de cotitură al istoriei omenirii, în care îmbătrânirea populaţiei, la nivel mondial, se tra-duce printr-o evoluţie pozitivă. Sarcina este departe de a fi încheiată însă rămân şi semne de întrebare importante. Care sunt necesităţile şi aşteptările persoanelor în vârstă faţă de diferitele tipuri de produse şi servicii? Cum ar tre-bui să ţină seama standardele de necesităţile lor? Cum ar trebui ele să evolueze pentru a răspunde tendinţelor care reies din aceste noi date demografice? Profesorul Gérard-François Dumont consideră că rolul standardelor este esenţial. „Standardele sunt deosebit de importante în „economia de argint” întrucât aceasta din urmă cuprinde un număr considerabil de factori diferiţi, precum întreprinderile private, profesioniştii din dome-niul medico-social, colectivităţile locale şi organismele de protecţie socială. Această diversitate de factori face esen-ţial faptul ca ei să se poată regăsi în standardele împărtă-şite”.Particularitatea inedită a acestui potenţial de dezvoltare legat de îmbătrânirea populaţiei constă în lipsa frontiere-lor. Nici un stat nu este scutit de acest fenomen şi, dacă întreprinderile vor să supravieţuiască pe termen lung, ele vor trebui să aibă în vedere această curbă demografică ca o oportunitate de a cuceri piaţa neexploatată a seniorilor. Această piaţă nouă va asigura prosperitatea şi durabilita-tea lor, alimentând o întreagă gamă de produse şi servicii şi va genera un cerc virtuos de standarde şi de inovaţie permanentă. Nu-mi mai rămâne decât să îmi scot pălăria în faţa dum-neavoastră, domnule Marchand! Continuaţi să profitaţi din plin de viaţă fără a vă face probleme în legătură cu vârsta. La urma urmei, la 80 de ani nu avem viaţa în faţa noastră?


P U T E R E D E C U M P Ă R A R E

B O G Ă Ţ I E G L O B A L Ă

I N T E R E S U L P E N T R U T E H N O L O G I I

În SUA, din venitul disponibil se va afla în mâinile populaţiei de peste 60 de aniSursa : WEF Global Agenda Council on Ageing.

PIAŢA SENIORILOR

Folosirea Internetului de către americanii de 65 de ani a crescut cu

din cei care navighează pe Internet fac acest lucru în fiecare zi

utilizează reţelele sociale Sursa : Pew Research Center

@

Populaţia lumii îmbătrâneşte: segmentul celor peste 60 de ani progresează extrem de rapid. Iată de ce el oferă o nouă oportunitate de dezvoltare

Generaţia baby-boom cheltuieşte în fiecare an cu 400 de miliarde de dolari americani mai mult decât celelalte pentru produse şi servicii

între 2009 şi 2011, ceea ce înseamnă o adevărată explozie pentru un grup demografic

Sursa

20

Roboţii ne vin în ajutor!


Romeo este un robot umanoid de 140 cm, destinat a explora şi a aprofunda cercetările cu privire la sprijinul acordat persoanelor în vârstă sau care şi-au pierdut autonomia

22

Roboţii pot rezolva problemele pe care le ridică îmbătrâ-nirea unui mare număr al membrilor societăţii? Cercetă-rile în curs de desfăşurare lasă să se creadă că răspunsul este afirmativ. Astăzi, roboţii pot scoate pubelele, vă pot ajuta să mergeţi şi să vă faceţi cumpărăturile. Ei pot glumi, pot recunoaşte emoţiile şi pot chiar învăţa. Chiar dacă roboţii cu scopuri terapeutice, pe deplin operaţionali, nu vor apărea mâine, specialiştii în robotică şi medicii prezic apariţia, în anii următori, a noi progrese în domeniul teh-nologiilor robotice informatizate, care vor permite per-soanelor în vârstă să rămână mai mult timp la domiciliu. Totul a început în Japonia, unde prelungirea duratei de viaţă şi scăderea indicelui de natalitate constituie cauza unei reduceri alarmante a numărului populaţiei active şi a unor cereri crescânde de personal de îngrijire. Pentru re-zolvarea acestor probleme, japonezii şi-au îndreptat aten-ţia către domeniul pe care-l stăpânesc cel mai bine: tehno-logia. Întrucât longevitatea este mai ridicată ca niciodată, Uniunea Europeană (UE) investeşte zeci de milioane de euro în fiecare an în cercetare în domeniul roboticii axate pe îngrijirile gerontologice. „Studiile ne arată că, la nivel naţional şi european, costu-rile îngrijirilor în domeniul sănătăţii, provocate de îmbă-trânire, nu încetează să crească. „UE şi-a luat deci anga-jamentul strategic de a favoriza durabilitatea datorită teh-nologiei”, declară Jorge Dias, de la Universitatea din Co-imbra (Portugalia), care lucrează la proiectul GrowMeUp, finanţat de UE. Această iniţiativă promovează robotica pentru a ajuta persoanele în vârstă să rămână active şi să se menţină în formă. „Obiectivul GrowMeUp este să arate că un sistem robotizat poate spori eficacitatea îngrijirilor în domeniul sănătăţii, îmbunătăţind în acelaşi timp calita-tea vieţii. Sperăm că acest proiect va permite menţinerea persoanelor în vârstă la domiciliu cât mai mult timp posi-bil, evitând ca acestea să meargă la cămin, pentru primi-rea de îngrijiri”.

Curând, roboţii vor face parte din viaţa noastră de zi cu zi. În scurt timp, ei vor răspunde tuturor necesităţilor noastre. Aceştia ne vor ajuta, vor comunica cu noi şi ne vor ţine companie, contribuind la autonomia noastră pe măsură ce avansăm în vârstă. Am intrat în era interacţiunii om-robot şi experienţa noastră cu privire la îmbătrânire este total modificată în bine datorită lor.


Până acum, proiectul experimental cel mai important din lume a fost desfăşurat în cadrul Robot-Era. Acest proiect îşi propunea să încerce eficacitatea şi acceptabilitatea ser-viciilor robotizate pentru persoanele în vârstă. În Italia şi Suedia, 160 de seniori au participat la acest proiect-pilot timp de patru ani, în cadrul căruia roboţii făceau cumpă-rături, scoteau pubelele şi asigurau securitatea, detectând riscurile – uşi deschise sau scurgeri de gaze, de exemplu. „Sunt fericită că un sistem robotizat poate facilita acti-vităţile mele de zi cu zi”, a declarat Wanda Mascitelli, o participantă entuziastă la acest proiect. „Întrucât trăiesc singură, sunt mai relaxată şi mă simt în siguranţă acasă”. Acest verdict nu este surprinzător; chiar şi cei mai sceptici dintre noi admit că progresele roboticii contribuie la au-tonomizarea persoanei într-o societate în care un număr mare de oameni îmbătrânesc.

160 de seniori au participat în Italia şi în

Suedia la acest proiect-pilot, care a durat

patru ani

24

Un robot pe nume Romeo

Roboţii sunt un mijloc de a păstra autonomia per-soanelor care înaintează în vârstă. Romeo, un robot umanoid elaborat de SoftBank Robotics, a fost proiec-tat special în acest scop. Acest robot de asistenţă de 1,40 m înălţime este capabil să urmărească programul dumneavoastră zilnic, să vă amintească să cumpăraţi lapte şi să vă indice posologia medicamentelor pe care trebuie să le luaţi. El vă va da sfaturi care vă vor ajuta în activitatea dumneavoastră de zi cu zi, asigurându-se că nu uitaţi să stingeţi aragazul. „Robotul nostru poate fi util în trei domenii-cheie: să se asigure că clienţii noştri sunt în securitate la ei acasă, să întărească relaţia cu familia şi să ducă la bun sfârşit sarcini curente, la domiciliu”, declară Rodolphe Gelin, director al echipei Inovaţie şi cercetare în în-treprindere. Pentru o persoană în vârstă, unul din marile avantaje pe care le are trăind alături de un robot este că acesta din urmă învaţă să-i cunoască obiceiurile, precum numărul de ore de somn necesare sau orele de masă. Robotul poate identifica deci o problemă potenţială şi o poate aduce la cunoştinţa familiei sau a personalului îngrijitor. O reţea de îngrijiri virtuale încurajează so-cializarea utilizatorilor şi facilitează sarcina celor care se ocupă de persoana în vârstă. „Îmbunătăţim calitatea vieţii persoanelor în vârstă şi a celor care o înconjoară, reducând numărul îngrijirilor acordate.”Şi nu suntem decât la început. Numeroase alte ini-ţiative sunt în curs de desfăşurare, care au obiective similare. În cadrul proiectului IronHand, de exemplu, suntem pe cale de a proiecta şi de a încerca o mănuşă robotizată care va permite compensarea pierderii for-ţei de prindere la subiecţii în vârstă, la efectuarea unor gesturi banale precum deschiderea unei sticle sau pre-gătirea unei mese. Hocomba, una din întreprinderile care participă la proiect, este pionieră în domeniul tehnologiilor medicale inovatoare pentru a stimula mobilitatea funcţională. „Soluţiile noastre ajută perso-nalul de îngrijire să facă faţă provocărilor demografice şi economice actuale, îmbunătăţind terapia şi sporind efectele acesteia, declară responsabilul sectorului Cre-aţie, Mark Fuhrmann. „Andago, de exemplu, este uti-lizat pentru a ajuta persoanele care au fost victime ale unei căderi sau ale unui accident vascular cerebral să poată merge din nou. Proiectul IronHand marchează un progres suplimentar”.

O reţea de îngrijiri virtuale încurajează

socializarea utilizatorilor şi facilitează sarcina

celor care se ocupă de persoana în vârstă


Către o dezumanizare a persoanelor în vârstă?

Care va fi reacţia persoanelor în vârstă în faţa înmulţirii numărului de dispozitive? Suntem pe cale de a le aliena? Domnul Gelin nu crede acest lucru: „dimpotrivă, în că-mine, robotul se situează în centrul atenţiei. El generează conversaţii şi apropie oamenii. Aceste maşini întăresc le-găturile sociale, permiţând bunicilor să menţină un con-tact mai strâns cu nepoţii. Până la urmă, vorbim de dispo-zitive de asistenţă care compensează incapacităţile şi pe care utilizatorii le consideră mai puţin degradante decât un baston sau un scaun cu rotile, de exemplu”. Expertul în domeniul roboticii este de acord cu faptul că ar fi de preferat compania unei infirmiere sau a unui membru al familiei, dar, din cauza ritmului nostru de viaţă trepidant, acest lucru nu este totdeauna posibil. „Este mai bine să dispui de serviciile unui robot decât să fi singur”.

Robotica se interesează şi de roboţii de companie. Hasbro a pus la punct pisici robotizate, proiectate pentru a ţine companie persoanelor în vârstă şi a combate sentimentul de singurătate pe care acestea îl simt. De asemenea, Pep-per, un alt robot cu formă umanoidă, realizat de SoftBank Robotics, poate recunoaşte emoţiile şi poate răspunde la ele. Ludic şi accesibil, el este utilizat deja în zeci de cămine în Europa pentru a informa şi a distra rezidenţii. Robotica permite, de asemenea, combaterea dezechili-brului provocat de reducerea mâinii de lucru. Aeroportul Haneda din Tokyo lucrează cu întreprinderea japoneză de robotică şi tehnologie Cyberdine pentru a echipa perso-nalul său cu exoschelete, oferind un sprijin lombar per-soanelor de o anumită vârstă pentru ca acestea să poată efectua sarcini dificile, de obicei rezervate persoanelor tinere, precum ridicarea bagajelor.

Tovarăş de încredere, Pepper poate comunica cu dumneavoastră datorită interfeţei celei mai intuitive pe care o cunoaştem: vocea, atingerea şi emoţiile

26

„Motorul” „economiei de argint”

După cum indică toate aceste realizări, tehnologia va de-veni „un motor” important al „economiei de argint” – piaţa pe cale de a se constitui – pentru bunuri şi servicii desti-nate seniorilor. Pentru aceasta, trebuie însă să elaborăm standarde. „Dintre toate obstacolele cu care ne confrun-tăm în a pune robotica în serviciul persoanelor în vârstă, unul dintre cele mai importante este lipsa standardelor şi a reglementărilor detaliate pentru a comercializa aceste produse şi a le face accesibile societăţii”, declară domnul Dias. „Trebuie să abordăm problemele de siguranţă şi de securitate şi, pentru aceasta, este nevoie de standarde şi de omologări, dacă vrem să introducem în domeniul în-grijirilor de sănătate roboţi autonomi, care să aibă un rol social. Standardele internaţionale au aici un rol important de jucat”.Până recent, roboţii erau utilizaţi în principal pentru apli-caţii industriale şi nu intrau în contact cu lucrătorii. „Nu eram gata pentru o interacţiune fizică om-robot”, declară profesorul Gurvinder Singh Virk, coordonator al grupului de lucru al ISO care a elaborat primul standard referitor la roboţi pentru îngrijiri personale. „În vreme ce cercetarea se ocupa de o nouă generaţie de roboţi capabili să ajute persoanele în viaţa lor de zi cu zi, trebuia să ne asigurăm că puteam controla şi atenua riscurile legate de interacţiu-nile strânse cu oamenii”. „Numeroşi roboţi noi pentru ser-vicii nu erau nici dispozitive industriale, nici medicale. În consecinţă, ei nu erau „acoperiţi” de standardele existente, mai ales în ceea ce priveşte siguranţa. Pentru investitori, această situaţie constituia o sursă de incertitudine. Ce s-ar întâmpla dacă, după ce au investit milioane de dolari, s-ar dovedi că produsele sunt periculoase sau pot cauza acci-dente, conducând la litigii contra fabricanţilor?ISO a intervenit alături de experţii universitari, alături de întreprinderi specializate în proiectarea roboţilor, de organisme guvernamentale şi alte părţi interesate pentru a pune la punct standardul ISO 13482, primul standard referitor la cerinţe de securitate pentru roboţii destinaţi îngrijirilor personale. Acest standard ne ajută să facem faţă riscurilor, limitând mişcările şi forţa robotului, evi-tând muchiile ascuţite şi emisiile periculoase etc. Nu este de mirare că Japonia a fost unul dintre primele state care au adoptat acest standard. „Este dificil de evaluat dacă un produs nou este „bun” sau „defectuos”, explică domnul Gelin. „Indicând un nivel de performanţă, standardele internaţionale ne ajută să facem o comparaţie, să ne raportăm la un termen de referinţă. Standardele de securitate au o importanţă crucială. Uti-lizatorul trebuie să poată avea încredere în robotul pe care-l are acasă şi faptul că ştie că robotul este conform cu standardele îl linişteşte”.

Înainte de publicarea standardului internaţional ISO 13482, SoftBank Robotics utiliza doar standardul IEC 60950, re-feritor la dispozitivele de prelucrare a informaţiei pentru că sistemele robotice ale întreprinderii funcţionau ca un calculator. „Acum, că ISO 13482, referitor la cerinţele de securitate pentru roboţii destinaţi îngrijirilor personale este disponibil, îl vom aplica”, afirmă domnul Gelin. „Din unele puncte de vedere, el este mai exigent, dar sperăm să-l utilizăm întrucât standardele specifice precum acesta vor facilita lucrurile în domeniul nostru”.Mark Fuhrmann încuviinţează: „Hocomba a efectuat o ac-tivitate de pionierat integrând o tehnologie inovatoare în domeniul medical şi suntem mândri să partipăm la lucră-rile de standardizare ale ISO. Utilizăm standarde precum ISO 13485 (calitatea dispozitivelor medicale), ISO 14971 (aplicarea managementului riscului la dispozitivele medi-cale) şi seria IEC 60601 (securitatea de bază şi performan-ţele esenţiale ale aparatelor electromedicale). Ne asigurăm că soluţiile noastre pot fi utilizate în deplină securitate de persoane singure, acasă, indiferent de restricţiile legate de dizabilităţi sau de vârstă”.

Un element care schimbă situaţia

Standardul ISO 13482 nu este decât o primă etapă. Re-cent, ISO şi-a grupat toate lucrările în domeniul roboticii în cadrul unui comitet specializat pentru a răspunde mai bine necesităţilor tot mai mari într-un domeniu în expan-siune. Tehnologia evoluează şi acelaşi lucru se poate spune despre standardele care reglementează acest sector. Profesorul Virk priveşte viitorul cu entuziasm: „ceea ce fa-cem la ISO poate stimula dezvoltarea unei pieţe de masă în robotică. Una dintre cele mai mari probleme rămâne costul ridicat de fabricaţie. Standardele ar putea schimba însă acest lucru. La ora actuală, facem eforturi pentru a fa-cilita realizarea de componente robotice gata de utilizare, elaborând standarde referitoare la modularitate, destinate roboţilor pentru servicii, pentru a îmbunătăţi competiti-vitatea şi accesibilitatea sectorului. Acest lucru ar putea schimba situaţia”.Nu suntem decât la începutul aventurii roboticii. Pentru unii, elaborarea standardelor va indica direcţia de urmat pentru a progresa. Trebuie să credem cu toţii în potenţia-lul pe care îl oferă robotica şi să decidem ce rol vrem ca ea să joace în viaţa noastră.


Trebuie să credem cu toţii în potenţialul pe care-l oferă robotica


Andago este un robot mobil dotat cu un sistem de suspensie a greutăţii corpului, pentru antrenament la mers, cu mâinile libere, într-un mediu deschis


La 75 de ani, Hanna Groch se simte mai tânără decât re-zultă din certificatul său de naştere. Este o persoană foarte activă: lucrează ca agent imobiliar cu normă întreagă, ur-mează cursuri de engleză şi de informatică şi se plimbă regulat cu cei doi nepoţi. Un singur detaliu mai rămâne de îmbunătăţit: înfăţişa-rea sa. „Sunt mai activă decât majoritatea persoanelor de vârsta mea şi mă simt în plină formă, însă, uneori, mi se spune: „Pari obosită. Ai faţa trasă” şi m-am săturat de

aceste remarci”. Doamna Groch trăieşte în Polonia şi în Franţa şi, în urmă cu doi ani, a suferit o intervenţie chi-rurgicală a pleoapelor. La ora actuală, ea mai are în vedere încă două: una pentru a-şi netezi ovalul feţei şi alta pentru a-şi întinde pielea de pe gât. „Dacă nu vă place imaginea dumneavoastră în oglindă şi dacă există soluţii pentru a arăta mai bine, de ce să vă pri-vaţi de ele?”, se întreabă ea. „M-aş fi operat în urmă cu câţiva ani, dar atunci nu existau posibilităţile de astăzi”.

Chirurgia estetică vă redă tinereţea şi frumuseţea!Considerând că niciodată nu este prea târziu, tot mai mulţi seniori optează pentru diverse intervenţii de chirurgie estetică. Care sunt însă standardele pe care se bazează acest sector? Cum pot avea pacienţii certitudinea că vor beneficia de cele mai bune îngrijiri? Vă invităm să descoperiţi ultimele tendinţe în domeniul chirurgiei estetice, practicată pe pacienţi cu o vârstă înaintată!

30

De ce să optăm pentru chirurgia estetică?

Doamna Groch nu este singura care a luat această de-cizie. Ea nu este decât un exemplu printre numeroasele persoane între 60 şi 80 de ani care doresc să arate mai tinere şi care optează pentru o intervenţie chirurgicală în acest scop. Cele mai apreciate de seniori sunt tratamen-tele pentru combaterea îmbătrânirii precum liftingurile şi blefaroplastiile. Potrivit Societăţii americane de chirurgie estetică, peste 1 milion de intervenţii chirurgicale şi nechirurgicale în scopuri estetice au fost practicate pe pacienţii de peste 65 de ani în 2014. Această cifră a crescut cu 63% în ultimii cinci ani şi cu peste 320% în ultimii 15 ani. Experţii afirmă că există foarte multe motive pentru care pacienţii în vârstă apelează la chirurgia estetică. Unele persoane trăiesc mai mult timp, sunt sănătoase şi doresc să pună de acord aspectul lor cu starea psihică – precum doamna Groch. Altele caută un loc de muncă şi vor să fie considerate nişte candidaţi dinamici. Cel mai adesea însă, seniorii recurg la chirurgia estetică pentru că aceasta le conferă mai multă încredere în propria lor persoană. Olivier Pégorier, un chirurg din Franţa, membru al Consi-liului european de chirurgie estetică, are printre pacienţii săi foarte mulţi seniori. „Imaginea a devenit foarte impor-tantă. De aceea, chirurgia estetică atrage foarte multe per-soane de vârsta a treia, care vor să-şi împrospăteze şi să-şi

Numărul intervenţiilor chirurgicale şi nechirurgicale în scopuri estetice a crescut cu 320% în ultimii 15 ani


întinerească înfăţişarea. Se recurge tot mai des la chirurgia estetică şi din cauza evoluţiei cul-turale şi economice, în mod deosebit pentru că vârsta de pensionare a crescut şi speranţa de viaţă s-a prelungit. În plus, întrucât s-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă, pacienţii vor ca aspectul lor să le reflecte vitalitatea interioară.„Datorită evoluţiei tehnicilor chirurgicale mai puţin invazive şi a creşterii duratei şi a calităţii vieţii, nu mai există o vârstă maximă pentru a apela la o intervenţie chirurgicală în scopuri estetice”, afirmă doctorul Pégorier, specialist în chirurgia estetică şi reparatoare. „Vedem tot mai multe persoane de 60 şi de 70 de ani care par cu mult mai tinere”. Seniorii sunt conştienţi că a îmbătrâni frumos este tot atât de important ca a trăi mai mult. Acum, când tot mai mulţi oameni se pregătesc să treacă sub bisturiu, se pune problema secu-rităţii. O operaţie estetică nu este un tuns, ci un adevărat act chirurgical, cu toate riscurile şi complicaţiile potenţiale asociate.

O premieră în domeniul estetic

Fie că se operează în ţara lor sau în străinătate, pacienţii se aşteaptă să fie trataţi de practicieni competenţi, într-o clinică ce oferă o securi-tate maximă şi să primească toate informaţiile pertinente în ceea ce priveşte intervenţia lor, inclusiv riscurile. În mod paradoxal, puţine standarde s-au referit până acum la serviciile de chirurgie estetică. Acum, aceste aşteptări sunt luate în calcul de noul standard european cu privire la aceste servicii. În urmă cu doi ani, Comitetul European de Standardizare (CEN) a publicat un standard referitor la acestea (EN 16372). Domeniul ex-clusiv de aplicare al acestui standard acoperă întregul serviciu: înainte, în timpul şi după practicarea intervenţiei. Anne Hayes, responsabil în domeniul dezvol-tării pieţei pentru conducere şi riscuri la BSI, organismul naţional de standardizare din Ma-rea Britanie şi membru al ISO pentru ţară, este convinsă că standardul va permite uniformi-zarea „regulilor jocului” în Europa: „Chirurgii esteticieni din Europa au văzut că pacienţii dispun de puţine standarde pentru a alege un chirurg, o clinică sau un spital“, declară ea. „Standardul EN 16372 este destinat a crea un cadru de referinţă în ceea ce priveşte calitatea aşteptată în caz de intervenţie în domeniul chirurgiei estetice“.Standardul EN 16372 a fost elaborat în sco-pul îmbunătăţirii nivelului serviciilor în acest sector pentru a spori securitatea şi satisfacţia clienţilor şi a reduce riscurile de complicaţii. Obiectivul este să se promoveze cerinţe de ca-litate constante pentru prestatorii de servicii de chirurgie estetică în întreaga Uniune Euro-peană.

Pacienţii se aşteaptă să fie trataţi de medici competenţi în clinici care să prezinte siguranţă

32

Cum se va aplica standardul? Care vor fi avantajele pentru clienţii care se operează în străinătate? Doamna Hayes consideră că standardul va oferi pacienţilor o indicaţie cu privire la calitatea serviciului pe care şi-l doresc. „În acest mod, în ţările în care nu există o reglementare în domeniul chirurgiei estetice, pacienţii vor fi mai bine protejaţi”, adaugă ea.

Viitorul

EN 16372 se va aplica în orice stat membru al Uniunii Europene al cărui organism naţio-nal de standardizare este membru al CEN, inclusiv în Marea Britanie, dar şi în alte state europene, de la Polonia la Portugalia şi de la Finlanda la Franţa. Standardul se va aplica în serviciile de chirurgie estetică, în 31 de state membre. Intensificarea turismului în scopuri medicale creşte preocuparea pentru securitatea şi ca-litatea produselor, a procedurilor şi a practi-cienilor. Dacă majoritatea medicilor care îşi exercită profesiunea în acest sector respectă standardele cele mai exigente, pacienţii pot fi (şi sunt) uneori confruntaţi cu practici de-fectuoase. Elaborarea de standarde pentru servicii în acest domeniu va permite redu-cerea riscurilor la care vor fi expuşi pacienţii când se vor deplasa în străinătate pentru a se opera. Acum, când există un standard european, se pune întrebarea dacă se va elabora şi unul internaţional. Se pare că mai este nevoie de timp, însă unii speculează în legătură cu fe-zabilitatea sa. „Un standard internaţional ar oferi mai multă protecţie pacienţilor care se operează în nu-măr tot mai mare în străinătate”, afirmă Anne Hayes, menţionând avântul rapid al pieţei tu-rismului în scopuri medicale. „El ar facilita, de asemenea, dezvoltarea de programe de formare şi de calificare în domeniul chirur-giei estetice care să fie recunoscute la nivel internaţional”.Domnul Pégorier consideră că este de dorit să apară un standard internaţional. „Am putea compara atunci practicile medicale din lumea întreagă, mai ales bunele practici aşteptate de toţi chirurgii care practică chirurgia estetică”, adaugă el. „Dezvoltarea turismului în scopuri medicale va face acest standard internaţional indispensabil”.

Dezbaterea continuă

Dacă chirurgia estetică intră încet-încet în obiceiuri, părerile cu privire la subiect rămân împărţite. Partizanii săi consideră că ea per-mite îmbunătăţirea părerii, a stimei faţă de sine şi a calităţii vieţii, în timp ce detractorii

În 2014, peste 1 milion de intervenţii chirurgicale şi nechirurgicale în scopuri estetice au fost practicate pe pacienţi de peste 65 de ani


declară că cei care recurg la ea resping bătrâneţea. Oricum ar sta lucrurile, oricare ar fi punctul dumneavoas-tră de vedere, un lucru este sigur: chirurgia estetică are un viitor luminos. Ea nu este rezervată celor tineri, bogaţi şi celebri. Seniorii lansează o sfidare societăţii în legătură cu semnificaţia termenului „pensionare”. Ei sunt activi şi cei mai mulţi dintre ei doresc să lucreze până la 70-80 de ani. Aceşti pacienţi potenţiali pentru chirurgia estetică sunt hotărâţi să pară mai tineri şi mai dinamici decât rezultă din certificatul lor de naştere. Hanna Groch rezumă bine situaţia: „Până la urmă, singu-rul lucru care mă interesează este să ştiu să sunt pe mâini bune. Restul nu mai contează”.


Seniorii cer schimbarea semnificaţiei termenului

„pensionare”

34

ISO 31000:2009, cu privire la managementul riscului, este destinat persoanelor care creează şi protejează valoarea în cadrul unei organizaţii, prin gestionarea riscurilor, luarea deciziilor, stabilirea şi atingerea obiectivelor şi îmbunătăţirea perfor-manţelor. Procesul de revizuire a standardului introduce simplitatea în managementul riscului.Revizuirea ISO 31000:2009, Managementul riscului. Principii şi linii directoare, a parcurs o nouă etapă şi a atins sta-diul de proiect de standard internaţional (DIS), proiect devenit acum disponibil pentru public, în vederea formulării de observaţii. Ce înseamnă acest lucru? Şi ce s-a petrecut cu procesul de revizuire care, în martie 2015, se afla în stadiul de proiect de comitet?Activitatea de revizuire are un obiectiv specific: să facă lucrurile mai uşoare şi mai clare, utilizând un limbaj simplu, coerent şi care să fie înţeles de către toţi utilizatorii pentru a exprima ideile fundamentale ale managementului riscului. Standardul furnizează linii directoare cu privire la avantajele şi valorile unui management eficace al riscului şi va ajuta or-ganizaţiile să înţeleagă şi să trateze mai bine incertitudinile cu care se confruntă în urmărirea obiectivelor lor. Activitatea a constat în a găsi un echilibru între furnizarea unor linii directoare suficient de precise şi redactarea unui ma-nual. Călăuziţi de această idee, experţii au redus textul la conceptele sale fundamentale, pentru a crea un document mai scurt, mai clar şi mai concis, mai uşor de citit, şi cu aplicabilitate largă. Aceasta nu înseamnă însă că semnificaţiile specifice sau termenii sectoriali importanţi pentru unii utilizatori au dispărut. Din contră, unul dintre aspectele de bază ale revizuirii a fost de a oferi detalii suplimentare şi informaţii precise. Pentru a evita ca standardul să devină prea greoi sau prea complex, s-a decis limitarea terminologiei ISO 31000 la con-ceptele esenţiale şi mutarea unor termeni în Ghidul ISO 73, Managementul riscului. Vocabular, consacrat terminologiei managementului riscului; ghidul va trebui citit împreună cu standardul ISO 31000.Întărit prin calitatea sa de text generic, standardul pune bazele unei încrederi reînnoite între experţi şi utilizatorii finali, confruntaţi cu toţii cu provocări specifice în ceea ce priveşte riscul, dar care au nevoie să înţeleagă şi alte părţi interesate şi să comunice cu ele. Ca atare, articolul referitor la crearea unui cadru organizaţional de management al riscului, care con-ţine linii directoare relevante pentru orice tip de utilizator, a fost completat cu diverse concepte sau exemple suplimentare proprii unor ţări sau sectoare.„Grupul nostru doreşte să ceară cititorului proiectului de standard internaţional să efectueze o evaluare critică a proiectului actual şi să spună dacă acesta din urmă poate furniza liniile directoare necesare, rămânând în acelaşi timp relevant pentru toate organizaţiile, indiferent de ţară. Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu suntem pe cale de a redacta un standard american sau european sau un standard destinat serviciilor publice sau financiare, ci un standard internaţional generic”, declară Jason Brown, preşedinte al ISO/TC 262, Managementul riscului, comitetul tehnic al ISO care are sarcina elaborării standardului.Eliminarea unui mare număr de formule complexe ne permite să sperăm că cititorul va găsi acest text mai simplu de înţeles pentru că este mai puţin voluminos şi mai precis. Noul proiect este mai scurt decât proiectul de comitet, dar este mai clar, mai precis şi se citeşte cu mai multă uşurinţă. Acesta cuprinde şi îmbunătăţiri demne de semnalat, cum ar fi importanţa factorilor umani şi culturali în atingerea obiectivelor unei organizaţii. El insistă şi asupra integrării managementului riscu-lui în procesul de luare a deciziilor. Mesajul global al ISO 31000 rămâne neschimbat: integrarea managementului riscului într-un sistem de management strategic şi operaţional.Etapa următoare a procesului va consta în finalizarea activităţii de revizuire pentru a ajunge la stadiul de proiect final de standard internaţional (FDIS). Noua ediţie a ISO 31000 va fi publicată la sfârşitul lui 2017 sau la începutul lui 2018.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO/2017

Revizuirea standardului ISO 31000, Managementul riscului, avansează cu paşi repezi

25% din preţul abonamentului � la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

30 % din preţul unei perioade de �acces la produsul Catalog CLOUD. La lansarea produsului Catalog CLOUD membrii ASRO vor primi o lună de acces gratuit la acest produs. Accesul se acordă în urma unei solicitări prealabile.

10% din valoarea tarifului pentru �cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25% din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

57 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

226 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop pa- �trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a Revistei Standardizarea – format electronic

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2017Editura Standardizarea 2017

Standardizarea · feritoare la managementul calităţii, al mediului și, respec - tiv, al...

Documents

Transcript of Standardizarea · feritoare la managementul calităţii, al mediului și, respec - tiv, al...